variantebacalaureat.

com

va
În grădina Ghetsemani

ri
Poet autentic religios, Vasile Voiculescu a publicat peste 100 de poezii în revista
,,Gândirea", rămânându-i loial o lungă perioadă, din 1927 până la ultimul număr din 1944.

an
Manifestările unei conştiinţe adâncite în meditaţia creştină particularizează imaginarul poetic
transfigurând motivele şi istoriile biblice prin funcţia expresivă şi estetică a cuvintelor şi simbolurilor

te
religioase. Credinţa ortodoxă, bine înrădăcinată în sufletul poetului prin educaţia primită de la părinţi
va

şi prin structura sa spirituală (a fost medic) a cărei dominantă este iubirea de oameni, îl situează pe

ba
Vasile Voiculescu în tradiţionalism, mai ales că el versifică episoadele biblice fără să tălmăcească
învăţăturile creştine ori să tăgăduiască Divinitatea, asemenea lui Tudor Arghezi în ,,Psalmi".
Poezia ,, În grădina Ghetsemani" face parte din volumul ,,Pârgă" din 1921, primul volum

ca
ri

semnificativ pentru opera lui Vasile Voiculescu. Poem iconografic, creaţia abundă în elemente ale
tradiţionalismului, atât prin izvorul de inspiraţie din scrierile religioase, cât şi prin amprenta

la
sămănătoristă a imaginilor poetice, confirmând faptul că ortodoxismul constituie coordonata
an

fundamentală a spiritualităţii româneşti.

ur
Aceasta se încadrează în tradiţionalismul interbelic, reprezentat de gruparea din jurul
revistei Gândirea. Ea va prelua o bună parte dintre ideile înaintaşilor, de la critica maioresciană a
formelor fără fond, la militantismul în favoarea sufletului naţional, dar altoite pe o bază spiritualist-

ea
te

ortodoxistă. Programul revistei a oscilat între două direcţii, este drept, puţin deosebite în elementele
de bază. Una este dată de articolul lui Lucian Blaga, Revolta fondului nostru nelatin. Aici poetul-

t.
teoretician împinge tradiţia dincolo de graniţele Evului Mediu autohton, în pre-istorie şi mit - în fapt,
un timp mitic românesc.
ba

co
Titlul ilustrează nu numai cadrul fizic în care Iisus se roagă Divinităţii; ci sugerează şi
spaţiul sacru al purificării spirituale, prin care Fiul lui Dumnezeu absolvă omenirea de păcate.

m
Tema
ca
va

Punctul de plecare al poeziei ,,În grădina Ghetsemani" de Vasile Voiculescu îl constituie

,,Evanghelia Sfântului Luca", scena biblică ilustrată fiind ,,cina cea de taină", motivul rugăciunii lui
Iisus în grădina de la poalele muntelui măslinilor înălţată lui Dumnezeu pentru a fi izbăvit: ,,Şi când a
ri

sosit în acest loc, le-a zis «Rugaţi-vă, ca să nu intraţi în ispită». Şi el s-a depărtat de ei ca la o
la

aruncătură de piatră şi îngenunchind Se ruga, zicând «Părinte, de voieşti treacă de la Mine acest
an

pahar ... Dar nu voia Mea, ci voia Ta să se facă!» Iar un înger din cer sa arătat Lui şi-L întărea. Iar
El, fiind în chin de moarte mai stăruitor se rugă. Şi sudoarea Lui s-a făcut ca picături de sânge care
te

ur

picurau pe pământ. Şi ridicându-Se din rugăciune, a venit la ucenicii Lui şi i-a aflat adormiţi de
întristare." (Luca 22, 40-46).
Motivul biblic devine la Voiculescu un suport metafizic al neliniştii omului în aspiraţia lui
ba

spre Dumnezeu. Rugăciunea lui Iisus are loc în Grădina Ghetsemani, înainte de arestarea acestuia
ea

de către escorta înarmată, condusă de Iuda, care îl trădează sărutându-l, fiind apoi înspăimântat de
ca

apropierea martiriului şi a patimilor predestinate Fiului de către Tatăl Ceresc, pentru a ispăşi
omenirea de păcate.
la

Poezia este structurata în patru catrene, organizate în jurul simbolului biblic ,,paharul",
t.

precum şi a elementelorce ţin de natura duală a lui Iisus, de om şi de Fiul lui Dumnezeu, integrându-
ur

se în formula lirismului obiectiv.

Incipitul poeziei este definit printr-un enunţ edificator, care concentrează esenţa duală a
co

lui Iisus, umană şi sacră: ,,Iisus lupta cu soarta şi nu primea paharul". Conştient de menirea ce-i
ea

fusese hărăzită, el se roagă Tatălui, ,,căzut pe brânci în iarbă", pentru a fi ajutat să ,,bea" cupa
păcatelor omenirii, dar omenescul ,,se-mpotrivea întruna", primele două versuri sintetizează, astfel,
t.

dramatismul interior al lui Iisus. Versul al treilea ilustrează natura duală a Mântuitorului, opoziţia
m

uman-divin, imaginile vizuale şi cromatice ,,sudori de sânge" exprimând omenescul, iar ,,chipu-i alb
co

ca varul" sugerând puritatea, sacrul. Efortul lui Iisus de a lua asupra sa păcatele omenirii,
metaforizate aici prin ,,pahar", este dublat de ,,amarnica strigare" către Dumnezeu, suferinţă care
capătă dimensiuni cosmice prin tragism: ,,stârnea în slăvi furtuna". Detaliile ilustrate în poezie sunt
m

fidele sursei de inspiraţie, metafora paharului şi umanizarea lui Iisus fiind preluate din Evanghelie:
1 In Gradina Ghetsemani

variantebacalaureat.com
variantebacalaureat.com

va
,,îngenunchind Se ruga, zicând «Părinte, de voieşti treacă de la Mine acest pahar [...] Şi sudoarea
Lui s-a făcut ca picături de sânge care picurau pe pământ".
Strofa a doua debutează cu metafora „o mână nendurată", insinuând porunca Divină

ri
dată Fiului, "îmbiindu-l" să preia păcatele omenirii, reiterate prin metafora „grozava cupă".
Setea ,,uriaşă" sugerează dorinţa lui Iisus de a se sacrifica prin pătimire, de a-şi

an
împlini destinul, deşi ,,nu voia s-atingă infama băutură", din cauza slăbiciunii umane pentru chinurile
pe care urma să le îndure în scopul izbăvirii lumii de relele adunate pe pământ.

te
În strofa a treia, metaforele ,,apa ei verzuie" şi ,,veninul groaznic" sugerează
va

patimile pe care Iisus le va îndura pentru ,,mierea" şi ,,dulceaţa" întrezărite după purificarea omenirii
prin jertfa Divină, prevestind fericirea ce urma să vină după aşezarea Sa ,,de-a dreapta Tatălui".

ba
Oximoronul ,,sub veninul groaznic simţea că e dulceaţă" amplifică lupta duală a
Mântuitorului, conţinutul cupei pline de păcate fiind dublat de beatitudinea împlinirii misiunii Divine.

ca
ri

Cu toate acestea, teama de moarte este greu de învins din cauza slăbiciunii umane. Imaginea
vizuală ,,fălcile-ncleştându-şi" accentuează împotrivirea ,,cu ultima putere", Iisus omiţând, pentru

la
moment, pilda Divină că mântuirea omenirii prin pătimire îl binecuvântează cu viaţa veşnică:
,,Luptându-se cu moartea, uitase de viaţă".
an

Suferinţele lui Iisus sunt apocaliptice, personificarea hiperbolizată a măslinilor, ,,se

ur
frământau măslinii", oferă o imagine terifiantă a întregului Univers: ,,Păreau că vor să fugă din loc, să
nu-l mai vadă.../ Treceau bătăi de aripi prin vraiştea grădinii". Finalul poeziei, ilustrat de ultimul vers

ea
te

anticipează chinurile lui Iisus, consecinţa trădării lui Iuda, martiriul şi moartea Fiului: "Şi uliii de seară
dau roate după pradă". Metafora uliilor care se rotesc lacomi aşteptând „prada" asupra căreia se

t.
pregăteau să se repeadă sugerează sfârşitul dramatic, zguduitor al lui Isus.
Expresivitatea stilistică a poeziei sporeşte emoţia artistică a cititorului prin forţa de
ba

co
sugestie a figurilor semantice. Metaforele construite cu epitetele superlative şi cromatice au profunda
semnificaţii ideatice şi biblice, ,,paharul", ,,grozava cupă", ,,infama băutură", „apa verzuie", ,,veninul
groaznic", insistând asupra menirii Divine, dar şi asupra chinurilor umane ale lui Iisus pentru iertarea

m
omenirii de grelele păcate. Epitetele cromatice aflate în opoziţie, ,,sudori de sânge" şi ,,chipu-i alb"
ca
va

compun latura duală a lui Iisus, umană şi divină, iar oximoronul ,,sub veninul groaznic simţea că e
dulceaţă" reditează lupta dintre materie şi spirit. Personificarea măslinilor, care ,,se frământau" şi
ri

voiau ,,să fugă", înspăimântaţi de suferinţele pe care urma să le îndure Iisus, oferă dimensiuni
la

cosmice zbuciumului Divin. Punctele de suspensie şi semnul exclamării plasate la finalul versurilor
an

amplifică tonul elegiac al poeziei şi constituie un îndemn la meditaţie privind suferinţele cumplite ale
Mântuitorului în demersul Divin de a salva omenirea de la desacralizare.
Ambiguitatea stilistică, bazată pe echivocul lexical, rezultă din interpretarea
te

ur

semantică diferită a sintagmei ,,bătăi de aripi", care surprinde prin inedit, întrucât ea poate semnifica
prezenţa îngerilor, ca mesageri divini, aşa cum notează textul Evangheliei: ,,Iar un înger din cer s-a
ba

arătat Lui şi-l întărea". O altă interpretare semantică accentuează sugestia morţii prin prezenţa uliilor
ea

,,de seară" care "dau roate după pradă.

ca

Registrul stilistic îmbină terminologia religioasă ,,Iisus", ,,paharul", ,,cupa" cu

expresii populare şi regionalisme: ,,sterlici", ,,pe brânci", ,,sta sufletul să-i rupă", ,,fălcile-ncleştându-
la

şi", ,,fără tihnă", confirmând apartenenţa poeziei la tradiţionalism.

t.

Prozodia conservă tehnica tradiţionalistă a versificaţiei, prin măsura versurilor de 14

silabe, ritmul iambic şi rima încrucişată.
ur

Se poate concluziona caracterul tradiţionalist al poeziei valorificând câteva referiri

critice - Nicolae Manolescu afirmă că ,,Vasile Voiculescu e poet religios, hrănit din substanţa
co
ea

evangheliilor, cărora [...] le-a împrumutat forma alegoriilor şi a parabolelor, dar şi aceea a «Vechiului
Testament», poate mai apropiat de asprimea şi tensionarea propriului său sentiment de viaţă".
t.

m
co
m

2 In Gradina Ghetsemani

variantebacalaureat.com
variantebacalaureat.com

va
Iisus lupta cu soarta şi nu primea paharul...
Căzut pe brânci în iarbă, se-mpotrivea îtruna.
Curgeau sudori de sânge pe chipu-i alb ca varul

ri
Şi-amarnica-i strigare stârnea în slăvi furtuna.

an
O mâna nendurată, ţinând grozava cupă,
Se coboară-miindu-l şi i-o ducea la gură...

te
Şi-o sete uriaşă stă sufletul să-i rupă...
va

Dar nu voia s-atingă infama băutură.

ba
În apa ei verzuie jucau sterlici de miere
Şi sub veninul groaznic simţea că e dulceaţă...

ca
ri

Dar fălcile-nclestându-şi, cu ultima putere

Bătându-se cu moartea, uitase de viaţă!

la
Deasupra fără tihnă, se frământau măslinii,
an

Păreau că vor să fugă din loc, să nu-l mai vadă...

ur
Treceau bătăi de aripi prin vraiştea grădinii
Şi uliii de seară dau roate dupa pradă.

ea
te

t.
ba

co
m
ca
va
ri

la
an
te

ur
ba

ea
ca
la

t.
ur

co
ea
t.

m
co
m

3 In Gradina Ghetsemani

variantebacalaureat.com