Sunteți pe pagina 1din 2

Ma numesc Crina si sunt cel de al doilea vorbitor al echipei guvernului .

Inainte sa intru in
partea mea constructiva de caz in care voi sustine motiunea A.P CONSIDERA CA IN OBTINEREA
PROGRESULUI SCOLAR , COOPERAREA ESTE MAI IMPORTANTA DECAT
COMPETITIA,explicand cum cooperarea este o alternativa in dezvoltarea intelectului , fara
suprasolicitarea psihicului elevului, o sa am cateva puncte de argumentare la cazul pe care l-a
prezentat echipa opozitiei pana acum si dupa aceea voi intra intr-o parte de reconstructie in care voi
demonstra de ce argumentele noastre inca stau in picioare chiar si dupa contraargumentarea
lor .Intrand in partea de argumentare,ei spun ca . . .insa acest lucru nu este adevarat deoarece…

Trecand in partea mea constructiva de caz, vreau sa prezint cum intr-un sistem de invatamant
bazat mai mult pe cooperare, elevii isi pot imbogati cunostiintele,fara sa fie presati de presiunea de a
demonstra celorlati ca sunt cei mai buni .Astfel,cooperarea desemnează interacțiune, bună înțelegere și
armonie la nivelul unui colectiv, posibilitatea de a comunica cu ceilalți, de a dobândi stimă de sine și
încredere în forțele proprii.

În cadrul unei astfel de clase se manifestă relaţii de cooperare, benefice în planul


interacţiunii între elevi, generatoare de simpatie, de acceptare, de bună înţelegere. Elevii înţeleg că au
nevoie unii de alţii pentru a realiza sarcina, depind într-un mod pozitiv unii de alţii, iar această
interdependenţă pozitivă îi conduce la devotament faţă de grup.Acestia lucreaza mai eficient ,
asimileaza mai usor noile cunostinte ,coopereaza mai mult si sunt mai comunicativi.Ei iau parte la
indeplinirea unei sarcini de grup si de aceea trebuie sa ii sustina si sa ii incurajeze pe ceilalti membri ,
sa-si asume responsabilitatea atat pentru rezultatele proprii, cat si pentru cele ale colegilor .

In aceasta clasa, profesorul utilizeaza frecvent metode de invatare prin cooperare precum
(ganditi-lucrati in echipe , grup-comunicati,stiu-vreau sa stiu-am invatat, ciorchinele , brainstorming-ul
etc. ) prin care incurajeaza interactiunea elev-elev, adopta rol de facilitator,de mediator,de consultant
in cadrul lectiei , propune elevilor sarcini comune , stabileste scopuri comune, incurajeaza fiecare
membru al grupului sa-si duca responsabilitatile la bun sfarsit si ofera feedback individual elevilor.

Elevii devin din ,, singuratici care invata ,, , ,, colegi care invata impreuna,, , atingand niveluri
superioare ale competentei.Ajung sa aiba rezultate bune , in conditiile in care si ceilalti membrii ai
grupului au aceleasi rezultate . In aceasta clasa , prin munca in echipa , elevii care initial au
performante scolare mai scazute , pot sa ajunga la acelasi nivel de cunostinte pe care il au ceilalti
colegi , iar elevii apartinand minoritatilor nationale , cat si copii mai timizi se pot integra mai repede
in colectivitate , decat intr-o clasa bazata pe competitivitate.

Tendinta de instituire a unor ierarhii in clasa este diminuata deoarece , prin utilizarea unor
metode de invatare prin coopearare ,elevii cu status inalt si cu abilitati deosebite invata de la ceilalti, in
aceeasi masura in care ei isi ajuta colegii sa-si insuseasca o tema .Astfel ,toti elevii se implica in
activitate.

De asemenea , prin colaborare copiii dovedesc o stimă de sine ridicată, încredere în forţele
proprii si manifestă atitudini pozitive atat faţă de învăţare şi cat si fata de profesor .

Ideea ca elevii se simt mai bine in pielea lor cand salile de clasa sunt bazate pe
colaborare ,ci nu pe competitie , este sustinuta si de psihologul american Alfie Kohn in cartea
sa ,,No contest:The case against competition ,, din anul 1986 in care spune ca doar pt ca
invatarea se bazeaza mai mult pe colaborare asta nu înseamnă că n-ar trebui să învețe elevii ce
este disciplina sau tenacitatea, că nu ar trebui să-i încurajăm să reușească sau că ar trebui să-i
ferim cu orice preț de eșec. Dar pentru asta nu e nevoie să câștige sau să piardă, să înfrângă
alți elevi și să se teamă să nu fie ei înfrânți, la rândul lor. Elevii se simt mai bine în pielea lor
când sălile de clasă sunt bazate pe cooperare, și nu pe competiție. Când lucrează cu alții, și nu
împotriva altora, iar stima lor de sine nu depinde de câștigarea unui concurs .

Acestia reușesc în ciuda competiției, nu datorită ei. Majoritatea dintre noi am învățat de mici
să credem că avem cele mai bune rezultate când participăm la o cursă – că fără competiție am
deveni toți grași, leneși și mediocri. E o credință acceptată de-a gata de societatea noastră. Un
fals.

Există dovezi palpabile care atestă că productivitatea la locul de muncă suferă, ca


rezultat al competiției. Dovezile sunt chiar mai ample în ceea ce privește climatul sălilor de
clasă. David Johnson, profesor de psihologie socială la Universitatea din Minnesota, a revizuit
alături de colegii săi toate studiile pe care le-a putut găsi pe marginea acestui subiect, din 1924
până în 1980. 65 dintre aceste studii au constatat că elevii învață mai bine când cooperează,
nu când concurează. 8 au constatat contrariul,. Cu cât era mai complexă sarcina, cu atât mai
rău se descurcau copiii într-un mediu competitiv.

Teresa Amabile, psiholog cercetător la Brandeis University, era mai interesată de


creativitate. Într-un studiu,realizat in anul 2011, le-a cerut elevilor să facă niște “colaje
amuzante”. Unii au concurat pentru premii, alții nu. Apoi, șapte artiști au evaluat lucrările
copiilor. Cei care încercau să câștige au făcut colaje mult mai puțin creative – mai puțin
spontane, in schimb ceillalti care nu concurau pentru nici un premiu , au realizat colaje mai
creative , complexe , variate .Asadar , putem observa ca atunci cand activitatile educative sau
creative se transforma intr-o lupta competitiva , copii nu dau randament maxim , deoarece
competitia ii face pe copii sa fie anxiosi si le perturba concentrarea . De asemenea ,cand un
elev se concentreaza pe recompensa (primul loc , o nota de zece , o steluta aurie sau un
trofeu) devine mai putin interesat de ceea ce face , fiind distras de la ceea ce are de realizat ,
intrucat performanta acestuia scade .

In concluzie , daca vrei ca in viitor elevii ,datorita sistemului de invatamant , sa capete o stima
de sine sanatoasa , sa se accepte pe sine, sa aiba succes , sa stie sa relationeze cu ceilalti , sa impuna si
sa primeasca iubire si respect si sa exceleze pe masura capacitatii sale atunci invatarea prin cooperare
este solutia pentru a transforma aceste idealuri in realitate . Va rugam sa votati motiunea!

S-ar putea să vă placă și