PROIECT DE LECŢIE

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Colegiul Național „Grigore Moisil”

ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare

PROFESOR: Matei Cristina

CLASA : a IX-a

DATA :

DISCIPLINA: Limba şi literatura română

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Scene din viaţa de ieri şi de azi

SUBIECTUL: „Ciocoii vechi şi noi” de N. Filimon

TIPUL LECŢIEI: De verificare şi evaluare a cunoştinţelor

COMPETENŢE GENERALE:

- utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi producerea mesajelor în diferite situaţii de
comunicare ;

- folosirea instrumentelor de analiză tematică şi structurală a diferitelor texte literare;

- argumentarea în scris sau oral a propriilor opinii asupra unui text literar.
COMPETENŢE SPECIFICE:

- analizarea componentelor structurale şi expresive ale textelor literare;

- aplicarea conceptelor operaţionale în discutarea textului ( caracterizare directă şi indirectă şi modalităţile de
realizare);
- aplicarea conceptelor de specialitate;
- identificarea sensurilor unor expresii din textul propus spre studiu;
- susţinerea argumentată, în scris, a unui punct de vedere propriu.

Obiective operaţionale: La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:

- să plaseze acţiunea romanului şi timpul desfăşurării evenimentelor ȋn coordonate concrete pe baza citatelor
din roman;
- să prezinte relaţiile dintre personaje;
- să identifice tipul de narator, perspectiva narativă şi atitudinea naratorului;
- să precizeze rolul descrierilor minuţioase de mobilier, de ȋmbrăcăminte, de aspecte culinare specifice epocii;
- să ofere o imagine de ansamblu a lumii fanariote;
- să descopere mesajul etic al romanului.
STRATEGIA DIDACTICĂ:

a) Metode şi procedee: conversaţia, jocul de spargere a gheţii, aplicaţii, problematizarea, colajul.

b) Mijloace de învăţare: test de evaluare.

c) Forme de organizare: activitate individuală, activitate ȋn grup.

d) Resurse şi managementul timpului:

- spaţiu de lucru: sala de clasă;

-timp de lucru: 50 minute.

Modalităţi de evaluare: evaluare scrisă.

BIBLIOGRAFIE :

Psihopedagogică şi metodologică:
 Marinescu, Valeriu, Metodica predării limbii şi literaturii române, Editura Fundaţiei România de
Mâine, 2004
 Parfene, C., Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, ed. Polirom, 1999
De specialitate:

 Paul Magheru , Noţiuni de stil şi compoziţie , Bucureşti, Editura Coresi, 1991.

 SCENARIU DIDACTIC

Momentele Activitatea de Ob. Activitatea elevilor Metode/ Evaluare

lecţiei învăţare materialedidactic
e/forme de
organizare
1.Organizarea Profesorul face - se pregătesc
clasei prezenţa, asigură un - elevul de serviciu numeşte absenţii Conversa-
1 min. climat favorabil ţia
desfăşurării lecţiei
2.Captarea -Cum vă petreceţi voi Elevii oferă răspunsuri diverse la ȋntrebarea
atenţiei timpul liber? profesorului. Jocul de spargerea
gheţii. Observare
3 min. sistema-
tică

3. Verificarea Profesorul ascultă

temei informaţiile si observă Liderul şi cei doi secretari prezintă colajul.
5 min. imaginile realizate de Conversa- Aprecieri
Elevii observă imaginile interiorizând
elevi ȋn colajul cu ţia generale şi
informaţiile.
tema Viaţa culturală ȋn Explicaţia individua-
timpul Domniilor
 fanariote. le
4. Anunţarea
temei şi a Profesorul anunţă tema Conversa-
obiectivelor şi obiectivele ţia
1 min. operaţionale.

5. Verificarea Profesorul împarte Evaluare

cunoştinţelor elevilor testul de scrisă
Conversa-
evaluare. Anexa 1 Elevii sunt atenţi la explicaţii.
39 min ţia
El citeşte aplicaţiile
din test şi oferă Elevii rezolvă exerciţiile din test.
explicaţii.
Precizează baremul Explicaţia
de corectare şi timpul
de lucru: 35 de minute.
Aprecieri
Profesorul verifică
Activitate generale
oral ȋmpreună cu elevii
răspunsurile la individuală
exerciţiile din test.
Testele vor fi corectate
şi notele vor fi
comunicate ora
următoare.
6.Asigurarea Profesorul reaminteşte
retenţiei şi a de tema pentru acasă Elevii ascultă informaţia. Explicaţia
transferului specificată ȋn prima oră
1 min de curs.
Anexa 1
 Test de evaluare

Se dă textul:

„Unul din cei mai mari desfrânați și risipitori din acei timpi era postelnicul Andronache Tuzluc; el fura ca un tâlhar de codru și
cheltuia ca un nebun. Mesele cele mai strălucite, seratele cele mai atrăgătoare, jocurile de cărți cele mai dărăpănătoare, care făceau să
treacă dintr-o pungă într-alta averea săracilor, toate acestea în casă la dânsul se petreceau. […]
În ziua de 30 noiembrie fanariotul făcea în toți anii masă mare și zaiafet în onoarea sfântului Andrei, patronul său. Ajuns în
culmea favorii domnești, el voi, în anul în care am sosit cu povestirea noastră, ca serbarea să fie cât se va putea mai strălucită. Cu acest
scop, el aduse din Constantinopole tot ce se găsea acolo mai scump în pești, poame și vinuri, pe care unindu-le cu delicatesele
gastronomice ale țării: păstrăvi, mihalți și felurite alte mâncări fragede și gustoase, pregătise de acea zi un ospăț care ar fi putut să
ațâțe dorințele chiar ale vestiților noștri străbuni în lăcomie: Lucullus și Eliogabal.
Timpul însă părea că contrariază înadins mania de lux și opulența fanariotului, căci la 30 noiembrie sufla cu tărie vântul cel de
miazănoapte, aducând cu sine troiene de zăpadă deasă, care întunecau, ziua la amiaza mare, lumina soarelui; dar invitații postelnicului
erau oameni de aceia ce nu se sperie de fiece lucru. Era de ajuns pentru dânșii să știe că în casa amicului lor vor găsi prilej a comite
trei sau patru din cele șapte păcate de moarte, și aceasta îi făcea să trecă prin ger și zăpadă.
Camera pregătită pentru primirea și ospătarea invitaților era un fel de salon pătrat, spoit cu var și în mijlocul tavanului cu un
cerc de flori arăbești, tot de var, lucrate în relief, dar fără gust, nici măiestrie. Mobilierul se compunea din două paturi de scânduri
înfundate, acoperite cu saltele de perne, peste care erau întinse macaturi de lână de Brussa, cu ciucuri de Veneția pe margini.[…
]
În fine, pe la 12½ ore turcești începură invitații a sosi. Cel dintâi care sui scara caselor lui Andronache fu hatmanul Costache
Cărăbuș, june frumușel, dar fără spirit, depravat până la măduva oaselor, amic intim și părtaș al tuturor desfrânărilor lui beizadea
Costache. După dânsul veniră spătarul Dimache Pingelescu, om ce se silea cât putea să nu demință prenumele său, cămărașul Stamate
Birlic, clucerul Ioniță Măturică, paharnicul Dimitrache Mână-Lungă și baronul Nichita Calicevschi. Mai în urmă de toți veni și
beizadeaua întovărășit de treti-logofăt Iordache Zlatonit, un om foarte cunoscut pe timpul acela prin spiritul său satiric și plin de
originalitate.”
(N. Filimon, „Ciocoii vechi si noi”)

Cerinţe:
1) Citeşte fiecare dintre ȋntrebările de mai jos. Dacă răspunsul corect esta DA, ȋncercuieşte litera „D”. În caz contrar,
ȋncercuieşte litera „N”.
1. D/N „Ciocoii vechi şi noi” de N. Filimon este considerat primul roman notabil al literaturii române.
2. D/N Autorul s-a inspirat din trecutul ȋndepărtat al istoriei naţionale ȋn romanul studiat.
3. D/N Beizadea C. Caragea se plimba ȋn ȋntr-o trăsură mitologică făcută ȋn forma carului lui Apollo.
4. D/N „Isnaf” ȋnseamnă cap de familie.
5. D/N Enunţul „Mesele cele mai strălucite, seratele cele mai atrăgătoare, jocurile de cărți cele mai dărăpănătoare, care
făceau să treacă dintr-o pungă într-alta averea săracilor” conţine o enumeraţie.
1x5 puncte

2) Care consideri că este motivul integrării ȋn textul, din manual, a minuţioaselor descrieri de mobilier, de ȋmbrăcăminte,
ale prezenţei unor personalităţi istorice ? Alege una dintre următoarele variante:
1 să facă descrierea mai plăcută;
2 să ofere cât mai multe detalii despre operă;
3 să creeze cititorului iluzia realităţii ȋntâmplărilor povestite. 5 puncte

3) Bifează răspunsul corect „zaifet” ȋnseamnă:

a) chef mare;
b) dansuri;
c) jocuri de cărţi. 5 puncte

4) Care este semnificaţia expresiei: „a comite trei sau patru din cele șapte păcate de moarte”, ȋn relaţie cu textul.
10 puncte

5) Ce intenţionează Andronache Tuzluc să obţină prin această petrecere onomastică caracterizată de mult lux şi opulenţă?
10 puncte

6) Identifică tipul de narator şi mărcile lexico-gramaticale. 2x5 puncte

7) Precizează perspectiva narativă. 5 puncte
8) Care este atitudinea naratorului, confirmă răspunsul cu exemple din fragmentul dat.
2x5 puncte
9) Prezintă funcţia naratorului aşa cum reiese din ultimul alineat. 10 puncte
10 Caracterizează, ȋn 50-60 de cuvinte, personajul Andronache Tuzluc, evidenţiind două trăsături morale.
20 de puncte
(Conţinut: evidenţierea a două trăsături morale ale personajului- 2x2 puncte; exemple din text ce susţin trăsăturile morale-2x1
punct; precizarea a două moduri de caracterizare a personajului- 2x2 puncte; exprimarea unui punct de vedere- 2 puncte.
Redactare: ortografie- 2 puncte, exprimare-2 puncte; utilizarea limbii literare- 1 punct; aspectul compunerii-1punct; respectarea
limitei de cuvinte-2 puncte.)

Se oferă 10 puncte din oficiu.

Ordinea răspunsurilor la exerciţii nu este obligatorie.

Rezolvarea testului
Barem de corectare
1) Citeşte fiecare dintre ȋntrebările de mai jos. Dacă răspunsul corect esta DA, ȋncercuieşte litera „D”. În caz contrar,
ȋncercuieşte litera „N”.
6. D/N „Ciocoii vechi şi noi” de N. Filimon este considerat primul roman notabil al literaturii române.
7. D/N Autorul s-a inspirat din trecutul ȋndepărtat al istoriei naţionale ȋn romanul studiat.
8. D/N Beizadea C. Caragea se plimba ȋntr-o trăsură mitologică făcută ȋn forma carului lui Apollo.
9. D/N „Isnaf” ȋnseamnă cap de familie.
10. D/N Enunţul „Mesele cele mai strălucite, seratele cele mai atrăgătoare, jocurile de cărți cele mai dărăpănătoare, care
făceau să treacă dintr-o pungă într-alta averea săracilor” conţine o enumeraţie.
1x5 puncte
Câte 1 punct pentru fiecare răspuns încercuit corect. Pentru răspunsul încercuit greşit nu se acordă niciun punct.

2) Care consideri că este motivul integrării ȋn text a minuţioaselor descrieri de mobilier, de ȋmbrăcăminte, ale prezenţei
unor personalităţi istorice ? Alege una dintre următoarele variante:
1 să facă descrierea mai plăcută;
2 să ofere cât mai multe detalii despre operă;
3 să creeze cititorului iluzia realităţii ȋntâmplărilor povestite. 5 puncte

Câte 5 puncte pentru răspunsul bifat corect. Pentru răspunsul bifat greşit nu se acordă niciun punct.

3) Bifează răspunsul corect. „zaifet” ȋnseamnă:

 a) chef mare;
b) dansuri;
c) jocuri de cărţi. 5 puncte

Câte 5 puncte pentru răspunsul bifat corect. Pentru răspunsurile bifate greşit nu se acordă niciun punct.

4) Care este semnificaţia expresiei: „a comite trei sau patru din cele șapte păcate de moarte”, ȋn relaţie cu textul.
10 puncte
Expresia face referire la starea păcătoasă, imorală a petrecerilor boierilor ȋn perioada fanariotă. Jocurile de cărţi erau
cele mai imorale deoarece toate pierderile boierilor presupunea sărăcirea oamenilor de rând prin taxe noi, jafuri, nedreptăţi.
Tot fastul şi luxul de la ospeţele lor scoteau ȋn evidenţă lăcomia boierilor care se purtau fără milă faţă de popor.
Răspunsul parţial- 4 puncte, răspuns superficial fară referire la text-2 puncte, răspuns integral-10 puncte.

5) Ce intenţionează Andronache Tuzluc să obţină prin această petrecere onomastică caracterizată de mult lux şi opulenţă?
10 puncte

Andronache Tuzluc vrea să se păstreze ȋn graţiile domnitorului, să ȋl impresioneze pe acesta invitând la onomastica sa
pe ȋnsuşi beizadea C. Caragea, „ Ajuns în culmea favorii domnești, el voi, în anul în care am sosit cu povestirea noastră, ca
serbarea să fie cât se va putea mai strălucită.”

Răspuns parţial- 4 puncte, răspuns superficial fară referire la text-2puncte, răspuns integral-10 puncte.

6) Identifică tipul de narator şi mărcile lexico-gramaticale. 2x5 puncte

 Narator omniscient, obiectiv implicat parţial: „în anul în care am sosit cu povestirea noastră,”
Mărcile lexico-gramaticale: „făcea”, „veniră”, „era”, „fura”, „se petreceau”.

Răspunsul la prima cerinţă: incorect sau fără răspuns- 0 puncte; răspuns corect- 5 puncte.
Răspunsul la a doua cerinţă: fără răspuns sau răspuns incorect- 0 puncte; răspuns corect- 5 puncte.

7) Precizează perspectiva narativă. 5 puncte

Persepectiva narativă este obiectivă.
Răspunsul incorect sau fără răspuns- 0 puncte; răspuns corect- 5 puncte

8) Care este atitudinea naratorului, confirmă răspunsul cu exemple din fragmentul dat.
2x5 puncte
Naratorul este ironic, nu ȋşi simpatizează personajele imorale, ipocrite şi ariviste: „ Timpul însă părea că contrariază înadins
mania de lux și opulența fanariotului”, „dar invitații postelnicului erau oameni de aceia ce nu se sperie de fiece lucru”, „Era de ajuns
pentru dânșii să știe că în casa amicului lor vor găsi prilej a comite trei sau patru din cele șapte păcate de moarte, și aceasta îi făcea să
trecă prin ger și zăpadă. “

Răspuns parţial şi fără exemple- 4 puncte; răspuns superficial fară referire la text şi fără exemple-2 puncte, răspuns corect
fără exemple- 5 puncte; răspuns incorect, dar cu exemple reprezentative- 5 puncte; răspuns integral-10 puncte.

9) Prezintă funcţia naratorului aşa cum reiese din ultimul alineat. 10 puncte
Funcţia de regie, naratorul introduce ȋn „scenă” personajele ce vin la petrecere.
Răspuns parţial- 4 puncte, răspuns superficial fară referire la text-2 puncte, răspuns integral-10 puncte.
 10) Caracterizează, ȋn 50-60 de cuvinte, personajul Andronache Tuzluc, evidenţiind două trăsături morale.
20 de puncte
Conţinut:

-evidenţierea a două trăsături morale ale personajului- 2x2 puncte; o singură trasătură-2 puncte; nicio trăsătură- 0 puncte;

-exemple din text ce susţin trăsăturile morale-2x1 punct; fiecare exemplu este notat cu un punct; niciun exemplu sau exemplu greşit – 0
puncte;

-precizarea a două moduri de caracterizare a personajului- 2x2 puncte; fiecare modalitate este notată cu un punct; nicio modaliate de
caracterizare- 0 puncte;

- exprimarea unui punct de vedere- 2 puncte; fără răspuns-0 puncte.

Redactare:

-ortografie- 2 puncte; peste 3 greşeli de ortografie- 2 puncte; 1-2 greşeli de ortografie- 1 punct;

-exprimare-2 puncte; 2 greşeli de exprimare- 1 punct; peste două greşeli- 2 puncte;

-utilizarea limbii literare- 1punct;

- aspectul compunerii-1punct;

- respectarea limitei de cuvinte-2 puncte.

Se oferă 10 puncte din oficiu.

Ordinea răspunsurilor la exerciţii nu este obligatorie.