Sunteți pe pagina 1din 54
Electrocardiograma normala Morfologia undelor si axul electric

Electrocardiograma

normala

Morfologia undelor si axul electric

Analiza ECG

Analiza ECG • Ritm • Frecventa • Axa QRS Frecventa=60/RR (sec) • Morfologia undei P •

Ritm

Frecventa Axa QRS

Frecventa=60/RR (sec)

• Ritm • Frecventa • Axa QRS Frecventa=60/RR (sec) • Morfologia undei P • Interval PR

Morfologia undei P Interval PR Morfologia QRS Segment ST Morfologia undei T Morfologia undei U Intervalul QT corectat

Analiza undelor

Analiza undelor • Contur • Durata • Amplitudine maxima (pozitiva, negativa) • Ax

Contur

Durata Amplitudine maxima (pozitiva, negativa) Ax

Derivatiile ECG standard (bipolare)

Derivatiile ECG standard (bipolare) Orice axa de derivatie bipolara inregistreaza conform polaritatii sale deflexiuni

Orice axa de derivatie bipolara inregistreaza conform polaritatii sale deflexiuni pozitive si negative, mijlocul axei reprezentand punctul zero electric

Derivatiile bipolare exploreaza vectori ai campului electric care au proiectii favorabile in plan frontal

_ +
_
+
_ +
_
+
+
+

Click to edit Master text styles _ Second level Third level Fourth level Fifth leve

Derivatiile unipolare ale membrelor n Axa unei derivatii unipolare este linia imaginara care uneste electrodul

Derivatiile unipolare ale membrelor

n

Axa unei derivatii unipolare este linia imaginara care uneste electrodul explorator cu centrul electric cardiac. Proiectiile pe acest segment al axei de derivatie se inregistreaza pozitiv. Proiectiile pe prelungirea in sens opus se inregistreaza negativ.

n

Derivatiile bipolare exploreaza fenomenele electrice in plan frontal

+
+
+
+
+
+

Plasarea electrozilor pentru derivatiile precordiale

Plasarea electrozilor pentru derivatiile precordiale Fourth level ● Fifth level Second level ● Third level ●
Fourth level ● Fifth level
Fourth level
● Fifth level
Second level ● Third level ● Fourth level ● Fifth level
Second level
● Third level
● Fourth level
● Fifth level

Click to edit Master text styles Click to edit Master text styles

Second level

Third level

nV1:

drept

spatiul 4 intercostal parasternal

nV2: spatiul 4 intercostal parasternal stang

nV3: intre V2 si V4

nV4: spatiul 5 intercostal stang pe

Sistemul de axe ortogonale

Sistemul de axe ortogonale
Sistemul de axe ortogonale

Unda P

Unda P Activarea atriala incepe in nodul sinoatrial sau in celule atriale cu functie de pacemaker

Activarea atriala

incepe in nodul sinoatrial sau in celule atriale cu functie de pacemaker din vecinatate

se raspandeste radial si depolarizeaza pe rand:

atriul drept,

septul interatrial,

atriul stang

pe rand: atriul drept, septul interatrial, atriul stang Click to edit Master text styles Second level

Click to edit Master text styles Second level Third level Fourth level Fifth level

Unda P

Unda P Portiunea initiala - depolarizarea AD – vector orientat care anterior Depolarizarea AS si a

Portiunea initiala - depolarizarea AD – vector orientat care anterior

Depolarizarea AS si a peretelui atrial drept inferior - orientata catre posterior

Ambele componente ale undei P sunt orientate catre inferior si catre stanga si formeaza o singura unda in plan frontal

si catre stanga si formeaza o singura unda in plan frontal Click to edit Master text

Click to edit Master text styles Second level Third level Fourth level Fifth level

Plan frontal

q O analiza atenta a undei P sau amplificarea ei releva de obicei prezenta unei incizuri la varf q Cele doua componente se vizualizeaza bine in derivatiile precordiale drepte (V1 si V2)

Unda P

Unda P n Durata undei P care reprezinta durata activarii atriale variaza intre 80 – 110

n

Durata undei P care reprezinta durata activarii atriale variaza intre 80 – 110 ms

n

Durata ≥ 120 ms – anormala

undei P care reprezinta durata activarii atriale variaza intre 80 – 110 ms n Durata ≥

Axa undei P

Click to edit Master text styles Second level ● Third level ● Fourth level ●
Click to edit Master text styles
Second level
● Third level
● Fourth level
● Fifth level

in plan frontal variaza intre 0° si +75°, cel mai frecvent intre +45° si

+60°

Unda P in derivatiile

Unda P in derivatiile bipolare Unda P sinusala este intotdeauna pozitiva in derivatiile DI si DII
Unda P in derivatiile bipolare Unda P sinusala este intotdeauna pozitiva in derivatiile DI si DII
Unda P in derivatiile bipolare Unda P sinusala este intotdeauna pozitiva in derivatiile DI si DII
Unda P in derivatiile bipolare Unda P sinusala este intotdeauna pozitiva in derivatiile DI si DII
Unda P in derivatiile bipolare Unda P sinusala este intotdeauna pozitiva in derivatiile DI si DII
Unda P in derivatiile bipolare Unda P sinusala este intotdeauna pozitiva in derivatiile DI si DII

bipolare

Unda P sinusala este intotdeauna pozitiva in derivatiile DI si DII si negativa in derivatia aVR

n

In derivatia DIII poate fi pozitiva, bifazica sau negativa

Bifazica – deflexiunea initiala este pozitiva si a doua componenta este negativa

Unda P bifazica in DIII - aproximativ 7% dintre subiectii normali

n

Unda

P

in

aVL

este

de

asemenea

variabila

ca

polaritate

 

Negativa – relativ frecvent

 

Cand este bifazica prima deflexiune este negativa si a doua pozitiva

n

In derivatia aVF unda P este de obicei pozitiva dar ocazional poate fi bifazica sau aplatizata

Unda P in derivatiile

Unda P in derivatiile precordiale de obicei bifazica in V1 si V2 deflexiunea initiala pozitiva cea
Unda P in derivatiile precordiale de obicei bifazica in V1 si V2 deflexiunea initiala pozitiva cea
Unda P in derivatiile precordiale de obicei bifazica in V1 si V2 deflexiunea initiala pozitiva cea
Unda P in derivatiile precordiale de obicei bifazica in V1 si V2 deflexiunea initiala pozitiva cea
Unda P in derivatiile precordiale de obicei bifazica in V1 si V2 deflexiunea initiala pozitiva cea
Unda P in derivatiile precordiale de obicei bifazica in V1 si V2 deflexiunea initiala pozitiva cea

precordiale

de obicei bifazica in V1 si V2

deflexiunea initiala pozitiva cea erminala negativa

cand amplitudinea uneia dintre cele doua deflexiuni este prea mica unda poate sa apara in intregime pozitiva sau negativa in derivatia V1 dar in derivatia V2 foarte rar unda P este in intregime negativa

in derivatia V2 foarte rar unda P este in intregime negativa - In restul derivatiilor precordiale

- In restul derivatiilor precordiale (V3-V6) unda P este intotdeauna pozitiva pentru ca sensul depolarizarii atriale este de la dreapta la stanga

Unda P

Unda P Derivatiile DII si V1 – cele mai bune pentru analiza undei P – privesc

Derivatiile DII si V1 – cele mai bune pentru analiza undei P – privesc depolarizarea atriala din 2 directii opuse

Unda P

Unda P Afectiunile care suprasolicita AD – modificari ale primei componente a undei P Tipic -
Unda P Afectiunile care suprasolicita AD – modificari ale primei componente a undei P Tipic -
Unda P Afectiunile care suprasolicita AD – modificari ale primei componente a undei P Tipic -
Unda P Afectiunile care suprasolicita AD – modificari ale primei componente a undei P Tipic -
Unda P Afectiunile care suprasolicita AD – modificari ale primei componente a undei P Tipic -
Unda P Afectiunile care suprasolicita AD – modificari ale primei componente a undei P Tipic -

Afectiunile care suprasolicita AD – modificari ale primei componente a undei P Tipic - bolile pulmonare - unda P inalta – P “pulmonar”

Afectiunile care suprasolicita AS – modificari ale componentei terminale a undei P – P bifid in derivatia DII si deflexiune negativa larga in V1- P “mitral”

Click to edit Master text styles DII V1 Second level ● Third level ● Fourth
Click to edit Master text styles
DII
V1
Second level
● Third level
● Fourth level
● Fifth level
Amplitudinea undei P In derivatiile membrelor rareori depaseste 0.25 mV sau 25% din unda R

Amplitudinea undei P

Amplitudinea undei P In derivatiile membrelor rareori depaseste 0.25 mV sau 25% din unda R normala
Amplitudinea undei P In derivatiile membrelor rareori depaseste 0.25 mV sau 25% din unda R normala
Amplitudinea undei P In derivatiile membrelor rareori depaseste 0.25 mV sau 25% din unda R normala
Amplitudinea undei P In derivatiile membrelor rareori depaseste 0.25 mV sau 25% din unda R normala
Amplitudinea undei P In derivatiile membrelor rareori depaseste 0.25 mV sau 25% din unda R normala

In derivatiile membrelor rareori depaseste 0.25 mV sau 25% din unda R normala

In derivatia V1, deflexiunea negativa este de obicei sub 0.1 mV

In derivatiile precordiale componenta pozitiva a undei P este de obicei sub 0.15 mV

De retinut

De retinut • Depolarizare atriala normala incepe in NSA • Vectorul de depolarizare atriala este orientat
De retinut • Depolarizare atriala normala incepe in NSA • Vectorul de depolarizare atriala este orientat

Depolarizare atriala normala incepe in NSA

Vectorul de depolarizare atriala este orientat predominent catre inferior si de la dreapta la stanga

Prima componenta a undei P reprezinta depolarizarea AD iar a doua componenta depolarizarea AS

Derivatiile DII si V1 sunt preferate pentru analiza undei P

Unda P normala nu depaseste ca durata 120 ms si are amplitudinea maxima de 2,5 mm

Unda P normala este intotdeauna pozitiva in DI, DII si V3 – V6

Conducerea atrio-

Conducerea atrio- ventriculara econd level ● Third level ● Fourth level ● Fifth level § impulsul
Conducerea atrio- ventriculara econd level ● Third level ● Fourth level ● Fifth level § impulsul
Conducerea atrio- ventriculara econd level ● Third level ● Fourth level ● Fifth level § impulsul
Conducerea atrio- ventriculara econd level ● Third level ● Fourth level ● Fifth level § impulsul
Conducerea atrio- ventriculara econd level ● Third level ● Fourth level ● Fifth level § impulsul
Conducerea atrio- ventriculara econd level ● Third level ● Fourth level ● Fifth level § impulsul

ventriculara

econd level ● Third level ● Fourth level ● Fifth level
econd level
● Third level
● Fourth level
● Fifth level

§ impulsul electric este condus de la NSA la NAV prin cai de conducere specializate care contin fibre Purkinje

anterioara,

mijlocie,

posterioar internodala

Click to edit Master text styles

Fasciculul Bachmann interatrial conecteaza atriul drept si atriul stang

Intervalul PR

Intervalul PR Se masoara de la debutul undei P la debutul complexului QRS Click to edit

Se masoara de la debutul undei P la debutul complexului QRS

Se masoara de la debutul undei P la debutul complexului QRS Click to edit Master text

Click to edit Master text styles Second level Third level Fourth level Fifth level

timpul necesar propagarii impulsului de la atrii prin

nodul atrioventricular la fasciculul His, ramurile sale

si sistemul Purkinje pana la debutul depolarizarii ventriculare

q nu include durata transmiterii impulsului de la NSA la miocardul atrial

q normal – durata 120 – 200 ms

q se masoara in derivatia cu unda P cea mai larga si complexul QRS cu durata cea mai mare, evitand astfel erorile de masurare care pot sa

r in d

ri

tiil

in

r

rti

n

initi

l

Intervalul PR

Intervalul PR Intervalul PR include depolarizarea atriala (unda P) si repolarizarea atriala (Tp), orientat in sens

Intervalul PR include depolarizarea atriala (unda P) si repolarizarea atriala (Tp), orientat in sens invers axei undei P.

Cand amplitudinea repolarizarii atriale e redusa segmentul dintre sfarsitul undei P si debutul complexului QRS e orizontal.

Cand repolarizarea atriala e mai exprimata (ex: tahicardia de efort), segmentul PR este descendent in derivatiile conventionale cu exceptia aVR

Subdenivelarea sub 0.8mm si supradenivelarea sub 0.5 mm sunt in limite normale

Complexul QRS

Complexul QRS Reprezinta depolarizarea ventriculara Vectorii depolarizarii ventriculare: - vectorul 1 reprezinta

Reprezinta depolarizarea ventriculara

Complexul QRS Reprezinta depolarizarea ventriculara Vectorii depolarizarii ventriculare: - vectorul 1 reprezinta

Vectorii depolarizarii ventriculare:

- vectorul 1 reprezinta

depolarizarea initiala septala si paraseptala

- vectorul 2 – activarea

peretilor liberi ventriculari

- vectorul 3 – depolarizarea

portiunii bazale ventriculare

Complexul QRS

Click to edit Master text styles Second level ● Third level ● Fourth level ●
Click to edit Master text styles
Second level
● Third level
● Fourth level
● Fifth level

Durata QRS

Durata QRS Click to edit Master text styl Second level ● Third level ● Fourth level

Click to edit Master text styl Second level Third level Fourth level Fifth level

level ● Third level ● Fourth level ● Fifth level Se masoara in derivatia cu complexul

Se masoara in derivatia cu complexul QRS cel mai larg deoarece in unele derivatii portiunea initiala sau terminala a vectorilor poate fi perpendiculara pe axul derivatiei generand un segment izoelectric reducand in mod fals durata QRS

Complexul QRS cel mai larg se regaseste cel mai frecvent in derivatiile precordiale in special V2 si V3

La adult in mod normal durata QRS este intre 70 – 100 ms (50% dintre adulti – 80 ms)

Durata QRS este mai mare la barbati decat la femei si la indivizii inalti fata de cei scunzi

Axa QRS

Axa QRS Click to edit Master text styles Second level ● Third level ● Fourth level
Axa QRS Click to edit Master text styles Second level ● Third level ● Fourth level

Click to edit Master text styles Second level Third level Fourth level Fifth level

Reprezinta directia vectorului dominant al depolarizarii ventriculare in plan frontal

Se determina folosind sistemul de referinta hexaaxial derivat din triunghiul echilateral al lui Einthoven

In general se cauta derivatia cu complex QRS izoelectric :

directia axei QRS este perpendiculara pe aceasta derivatie

sensul - orientat catre polul pozitiv al derivatiei in care complexul QRS are deflexiunea pozitiva cu cea mai mare amplitudine

Metoda alternativa – folosind derivatiile DI si aVF

Axa QRS

Axa QRS - Axul QRS in plan frontal este aproximativ +60° (intre -30° si +105°). -

- Axul QRS in plan frontal este aproximativ +60° (intre -30° si +105°).

- Deviatie axiala stanga usoara- moderata – intre

+30° si 0°;

- Deviatie axiala dreapta usoara- moderata – intre

+90° si +120°,

- Deviatie axiala stanga marcata – aproximativ

-60°.

- Deviatie axiala dreapta marcata – aproximativ

+150°.

- Deviatie axiala stanga superioara intre -60° si

-90°

- Deviatie axiala dreapta superioara – intre -180° si -90°.

- Axa QRS tinde sa se orienteze spre stanga cu varsta

- Exista o relatie intre habitus si axul QRS:

Morfologia complexului QRS

Click to edit Master text styles Second level ● Third level ● Fourth level ●
Click to edit Master text styles
Second level
● Third level
● Fourth level
● Fifth level
Click to edit Master text styles Second level ● Third level ● Fourth level ●
Click to edit Master text styles
Second level
● Third level
● Fourth level
● Fifth level
Derivatiile membrelor

Derivatiile

membrelor

Unda Q

Unda Q <30-40 ms Amplitudine : <1/3 din R in V5, V6 <1/4 din R in

<30-40 ms Amplitudine :

<1/3 din R in V5, V6 <1/4 din R in DIII, aVF

: <1/3 din R in V5, V6 <1/4 din R in DIII, aVF Apare cand vectorul

Apare cand vectorul initial al QRS “fuge” de electrodul explorator

Cand axa QRS este verticala poate sa apara in derivatiile inferioare iar cand axul QRS este orizontal apare in DI si aVL

Durata undei Q este importanta pentru diagnosticul electrocardiografic al infarctului miocardic

cu exceptia derivatiilor DIII si aVR in derivatiile membrelor durata undei Q nu depaseste 30 ms

In derivatia DIII ocazional durata Q este de 40 ms dar rareori paote fi de 50 ms

Unda R

Unda R Amplitudinea maxima a undei R se inregistreaza in derivatia a carei axa este paralela

Amplitudinea maxima a undei R se inregistreaza in derivatia a carei axa este paralela si are aceeasi polaritate cu vectorul dominant al depolarizarii ventriculare

Click to edit Master text styles Second level ● Third level ● Fourth level ●
Click to edit Master text styles
Second level
● Third level
● Fourth level
● Fifth level

Amplitudinea undei R:

- in DI este dominanta – normal < 15mm

- in DII este dominanta – normal < 19mm

- Variabila in DIII: R sau S – dominante

- aVF similar DIII - aVL similar DI

Amplitudini mai mari pot fi intalnite la adultii

Unda S

Unda S Unda S este dominanta in aVR La adultii tineri – amplitudine pana la 16

Unda S este dominanta in aVR

La adultii tineri – amplitudine pana la 16 mm

Unde S relativ ample pot fi prezente in

DIII si aVL in functie de axa QRS

Amplitudinea S de obicei nu depaseste 9 mm

In DI, DII si aVF amplitudinea undei S este subb 5 mm

Daca amplitudinea QRS este sub 5 mm in toate derivatiile membrelor – hipovoltaj

Derivatiile precordiale

Derivatiile precordiale Click to edit Master text styles Second level ● Third level ● Fourth level
Derivatiile precordiale Click to edit Master text styles Second level ● Third level ● Fourth level
Derivatiile precordiale Click to edit Master text styles Second level ● Third level ● Fourth level
Derivatiile precordiale Click to edit Master text styles Second level ● Third level ● Fourth level
Derivatiile precordiale Click to edit Master text styles Second level ● Third level ● Fourth level
Click to edit Master text styles Second level ● Third level ● Fourth level ●
Click to edit Master text styles
Second level
● Third level
● Fourth level
● Fifth level

Proiectia in plan orizontal a vectorului dominant al depolarizarii ventriculare

Activarea initiala a peretelui anterior si activarea tardiva a peretelui posterior explica componenta initiala pozitiva si componenta terminala negativa a QRS in derivatiile cu ax orientat anterior (V1-V4)

Derivatiile precordiale

Derivatiile precordiale Deoarece vectorul dominant al depolarizarii ventriculare este orientat la stanga, in derivatiile
Derivatiile precordiale Deoarece vectorul dominant al depolarizarii ventriculare este orientat la stanga, in derivatiile
Derivatiile precordiale Deoarece vectorul dominant al depolarizarii ventriculare este orientat la stanga, in derivatiile
Derivatiile precordiale Deoarece vectorul dominant al depolarizarii ventriculare este orientat la stanga, in derivatiile
Derivatiile precordiale Deoarece vectorul dominant al depolarizarii ventriculare este orientat la stanga, in derivatiile
Derivatiile precordiale Deoarece vectorul dominant al depolarizarii ventriculare este orientat la stanga, in derivatiile

Deoarece vectorul dominant al depolarizarii ventriculare este orientat la stanga, in derivatiile precordiale drepte se inregistreaza deflexiuni predominant negative (unde S) iar in cele stangi deflexiuni predominant pozitive (unde R)

Unda Q

Unda Q La subiectii normali exista unde q mici in derivatiile precordiale stangi (cel mai frecvent

La subiectii normali exista unde q mici in derivatiile precordiale stangi (cel mai frecvent in V6, mai putin frecvent in V5 si V4 si rar in V3 )

Unde q in aceste derivatii sunt mai frecvente la subiectii tineri decat la cei > 40 ani

Unde q pot fi prezente in mai multe derivatii precordiale cand zona de tranzitie este deplasata la dreapta

Durata undei Q este < 30 ms

Amplitudinea (unde Q mai adanci pot fi intalnite mai frecvent la subiectii tineri)

de obicei < 0.2 mV,

pot ajunge la 3 sau 4 mm la adolescenti

obicei < 0.2 mV, pot ajunge la 3 sau 4 mm la adolescenti Click to edit

Click to edit Master text styles Second level Third level Fourth level Fifth level

Unda R

Click to edit Master text styles Second level ● Third level ● Fourth level ●
Click to edit Master text styles
Second level
● Third level
● Fourth level
● Fifth level

Creste in amplitudine de la dreapta la

stanga

Poate fi absenta in V1 – complex QS

Complex QS - rar in V2

Amplitudinea maxima a undei R – 6

mm

Pot fi mai inalte la adultii tineri

Cea mai inalta unda R – de obicei in

V4

Unda R in general mai mica in V6 decat in V5

Apropierea VS de peretele toracic – determina in principal amplitudinea undei R in V5 si V6 la subiectii normali.

sau in V3

Unda S

Click to edit Master text styles Second level ● Third level ● Fourth level ●
Click to edit Master text styles
Second level
● Third level
● Fourth level
● Fifth level

Cea mai adanca in derivatiile precordiale drepte de obicei in V1

Amplitudinea scade spre derivatiile stangi

La indivizii normali ocazional poate ajunge la amplitudine de 30

mm

De obicei absenta in V5 si V6

S < 3 mm in V1 – anormal

Daca amplitudinea QRS este sub 10 mm in orice derivatie precordiala – hipovoltaj

De retinut

De retinut - Depolarizarea de la NAV la miocardul ventricular dureaza intre 80 – 100 ms

- Depolarizarea de la NAV la miocardul ventricular dureaza intre 80 – 100 ms

- Daca durata QRS este mai mare de 120 ms – tulburare de conducere

- In nici o derivatie precordiala unda Q nu trebuie sa depaseasca 40 ms

- Undele Q din precordiale trebuie sa fie mai mici decat ¼ din amplitudinea undei R in aceeasi derivatie

- Unda r trebuie sa creasca de la V1 la V4 (cel putin!)

Segmentul ST

Segmentul ST Reprezinta intervalul dintre sfarsitul complexului QRS (punctul J point, sau jonctiunea ST) si debutul
Segmentul ST Reprezinta intervalul dintre sfarsitul complexului QRS (punctul J point, sau jonctiunea ST) si debutul
Segmentul ST Reprezinta intervalul dintre sfarsitul complexului QRS (punctul J point, sau jonctiunea ST) si debutul
Segmentul ST Reprezinta intervalul dintre sfarsitul complexului QRS (punctul J point, sau jonctiunea ST) si debutul
Segmentul ST Reprezinta intervalul dintre sfarsitul complexului QRS (punctul J point, sau jonctiunea ST) si debutul
Segmentul ST Reprezinta intervalul dintre sfarsitul complexului QRS (punctul J point, sau jonctiunea ST) si debutul

Reprezinta intervalul dintre sfarsitul complexului QRS (punctul J point, sau jonctiunea ST) si debutul undei T

QRS (punctul J point, sau jonctiunea ST) si debutul undei T ck to edit Master text

ck to edit Master text styles cond level Third level Fourth level Fifth level

In derivatiile membrelor segmentul ST e izoelectric la 75% dintre adultii normali

Supra sau sub-denivelarea de pana la 1mm e in general considerata normala

Supradenivelarea e mai frecventa si de obicei prezenta in derivatiile inferioare.

Subdenivelarea e rareori prezenta in derivatiile I, II, sau aVF deoarece vectorul ST in plan frontal, daca e prezent e orientat inferior si la stanga

In derivatiile precordiale o discreta supradenivelare de ST e prezenta la peste 90% din subiectii normali Magnitudinea supradenivelarii e proportionala cu amplitudinea QRS.

n Orice subdenivelare de ST in derivatiile precordiale e considerata anormala, vectorul

Unda T

U n d a T Click to edit Master text styles Second level ● Third level
Click to edit Master text styles Second level ● Third level ● Fourth level ●
Click to edit Master text styles
Second level
● Third level
● Fourth level
● Fifth level

n Vectorul undei T este in mod normal orientat spre stanga si inferior si in majoritatea cazurilor anterior

n La copii si adulti tineri (in special femei) orientarea poate fi usor catre posterior dar cu cresterea varstei orientarea predominenta este spre anterior n Pentru ca vectorul este directionat catre stanga si inferior in plan frontal undele T sunt intotdeauna pozitive in DI si DII si inversate in aVR

n In DIII si aVL undele T pot fi pozitive sau negative in functie de orientarea verticala

Unda T

Unda T Amplitudine Normal sub 6 mm in toate derivatiile membrelor Cea mai inalta unda T

Amplitudine

Normal sub 6 mm in toate derivatiile membrelor Cea mai inalta unda T - de obicei in DII in D I si DII nu trebuie sa fie sub 0.05 mV La femei amplitudinea undei T este mai mica decat la barbati

in derivatiile precordiale cele mai inalte unde T se regasesc in derivatiiile V2 si V3 undele T tind sa fie mai mici in derivatiile precordiale stangi decat in V3 – V4

normal amplitudinea undei T este sub 10% din cea a undei R

Unda T

Unda T normal unda T (pozitiva sau inversata) este asimetrica Panta portiunii initiale este mai lenta

normal unda T (pozitiva sau inversata) este asimetrica

Panta portiunii initiale este mai lenta decat cea a portiunii terminale

Panta initiala a undei T este usor concava

O unda T normala in derivatiile precordiale drepte poate fi bifazica cu o portiune initiala pozitiva si o portiune terminala negativa

In timp ce o unda T bifazica negativa – pozitiva este intotdeauna anormala, o unda T pozitiva – negativa nu este intotdeauna normala

T bifazica negativa – pozitiva este intotdeauna anormala, o unda T pozitiva – negativa nu este

Intervalul QT

Intervalul QT Durata sistolei electrice ventriculare De la debutul QRS la sfarsitul undei T in derivatia

Durata sistolei electrice ventriculare

De la debutul QRS la sfarsitul undei T in derivatia cu unda T cea mai larga si care are un sfarsit distinct

Click to edit Master text styles Second level ● Third level ● Fourth level ●
Click to edit Master text styles
Second level
● Third level
● Fourth level
● Fifth level

Intervalul QT scade cu cresterea frecventei cardiace

Cea mai folosita formula pentru corectia la frecventa cardiaca – formula Bazett – in care limita superioara a duratei QT corectat este de 440 ms pentru ambele sexe

Unda U

Unda U Click to edit Master text styles Second level ● Third level ● Fourth level
Unda U Click to edit Master text styles Second level ● Third level ● Fourth level

Click to edit Master text styles Second level Third level Fourth level Fifth level

Postpotentiale in unele regiuni ale miocardului ventricular

Este o unda diastolica cu amplitudine scazuta care apare dupa unda T

Jonctiunea T-U e situata la sau aproape de linia izoelectrica , dar poate fi reprezentata de o discreta supra sau subdenivelare

Unda U e de obicei:

o deflexiune monofazica pozitiva sau negativa, desi poate fi si difazica

Are forma rotunjita

Durata de 0,15-0,25 sec

Ax similar cu cel al undei T

Amplitudine ≤ 2 mm

Click to edit Master text styles Second level ● Third level ● Fourth level ●
Click to edit Master text styles
Second level
● Third level
● Fourth level
● Fifth level