Mecanismul

Digestiei
Digestia - definiţie
 Totalitatea modificărilor
fizice si chimice pe care
le suferă alimentele
pentru descompunerea
substanţelor chimice
complexe in compuşi
chimici mai simpli, care
sa poată străbate pereţii
intestinului
 Rolul principal in
digestie revine
substanţelor digestive
 Aparatul digestiv

 Digestia incepe în
gură se continuă apoi
în stomac (gaster),
intestinul subţire
(absorbţia hranei
producându-se numai
la nivelul intestinului
subţire).
Etapele procesului de digestie
 Ingerarea alimentelor

 Transformarea
alimentelor in substanţe
simple

 Asimilarea substanţelor
simple

 Eliminarea resturilor
nedigerabile
 Digestia la nivelul cavitaţii bucale
 Se realizează:
 Fragmentarea alimentelor,
 Amestecarea alimentelor cu enzima din
saliva – (amilaza salivara sau ptialina)
 Are loc descompunerea:

Amidonul dextrina + maltoza

 Se formează bolul alimentar – care parcurge in continuare

faringele, esofagul spre stomac (deglutiţia si tranzitul esofaringian)
 Atenţie – nu ingeraţi alimente in graba, in condiţii de oboseala si
tensiune nervoasa (boli digestive)
 Digestia la nivelul stomacului
 Alimentele se îmbiba cu
sucul gastric
 Sucul gastric este
format din 2 enzime:
 Pepesina
 Labfermentul (presura)

 In stomac:
 Continua digestia
amidonului pana la
inactivarea ptialinei
 Digestia la nivelul stomacului
 Sub acţiunea pepsinei

Proteinele albumine + peptone

 Sub acţiunea labfermentului

Cazeina coaguleaza pepsina

 Se formeaza chimul gastric care trece in

intestinul subţire
Digestia la nivelul intestinului subţire
 Se finalizează digestia sub acţiunea a 3
sucuri digestive:
 Biliar
 Pancreatic
 Intestinal

 Sucul biliar
 Emulsionează grăsimile si le dispersează in
picături foarte fine
Digestia la nivelul intestinului subţire
 Sucul pancreatic contine enzime care acţionează
asupra tuturor elementelor nutritive:
 Proteazele
Proteine Tripsina peolipeptide
 Amilazele
Glucide (amidon) glucide simple
 Lipaze
Grasimi emulsionate acizi grasi + glicerina
 Sucul intestinal contine enzime care actioneaza
asupra:
 Proteinelor Proteinele aminoacizi
 Glucidelor
Glucide monozaharide
 După digestie….
 Substanţele simple, solubile, trec prin
peretele intestinal in sânge, fiind asimilate
 După absorbţie, elementele nutritive sunt
transportate, pe cale sanguina si limfatica,
spre ficat, de unde sunt dirijate in funcţie de
necesităţile organismului, astfel:
 Producere de energie
 Înlocuirea unor ţesuturi uzate sau vătămate
 Depozitare (substanţe de rezerva)
 Procesul de metabolism
 Metabolismul - totalitatea transformărilor biochimice şi
energetice care au loc în ţesuturile organismului viu.
 Metabolismul este un proces complex, care are la bază
două procese opuse:
 catabolism - totalitatea proceselor chimice de
degradare a substanţelor din organism; se produce în
special ruperea legăturilor dintre atomii de carbon, din
moleculele diferitelor substanţe; acest tip de reacţii este
însoţit de eliberare de energie (reacţie exotermă).
 anabolism - procesele chimice de biosinteză a
substanţelor ce intră în alcătuirea materiei vii. Reacţiile
anabolice se caracterizează prin consum de energie şi
se numesc reacţii endergonice (reacţii endoterme).
 Procesul de metabolism

 Fiecare organism prezintă două feluri de cheltuieli

energetice:
 cheltuieli fixe, minime, necesare menţinerii funcţiilor
vitale (respiraţie, circulaţie, activitatea sistemului nervos)
- metabolismul bazal
 cheltuielile variabile, în funcţie de activitatea musculară,
digestivă sau termoreglatoare - metabolismul
energetic variabil
 Procesul de metabolism

 METABOLISMUL BAZAL se determină în anumite condiţii speciale:

• repaus fizic şi psihic
• repaus digestiv de 12 ore şi post proteic de 24 ore. Ingestia de
proteine creşte metabolismul bazal cu 30%, fenomen denumit acţiunea
dinamică specifică a proteinelor (ADS).
• repaus termoreglator.
• stare de veghe. Metoda de determinare este calorimetrică indirectă.
 Metabolismul bazal variază în funcţie de numeroşi factori fiziologici:
vârsta, sex, felul de viaţă etc.
 Procesul de metabolism
 METABOLISMUL ENERGETIC VARIABIL
Cheltuielile energetice ale organismului pot creşte în cursul eforturilor
fizice de 10-20 de ori faţă de cele bazale. Munca fizică necesită multă
energie, care trebuie acoperită prin consum sporit de alimente
energetice. În raport cu gradul efortului fizic prestat, cheltuielile
energetice se clasifică în 4 categorii:
• Cheltuieli energetice de repaus
• Cheltuieli energetice din efortul fizic uşor
• Cheltuieli energetice în efortul fizic greu
• Cheltuieli energetice în efortul fizic foarte greu.
 Schema de combinare corecta a alimentelor

 Aceasta schema de "bun simt" va arata cum se pot

combina corect alimente vitale pentru a permite o digestie
optima, pentru a produce energie si pentru a va fortifica
organismul.

 Nota
 Nu trebuie amestecate niciodată proteinele cu carbohidraţii.
 O salata cu frunze poate fi mâncata împreuna cu orice proteine,
carbohidraţi sau grăsimi.
 Grăsimile inhiba digerarea proteinelor. Daca trebuie sa mâncaţi o
grăsime combinata cu o proteina, mâncaţi si o salata de legume
combinate. Ii va contrabalansa efectul inhibitor asupra digestiei.
 Nu trebuie sa beţi lichide in timpul mesei sau după masa.
* Introduse in lista pentru lămurire, dar nu sunt
recomandate.
Mulţumesc pentru
atenţie !