Lucru individual

la conflictologie

Realizat: Echim Alexandrina

Profesor: Inga Rusu
 Definitie
Conflictul intrapersonal este o contradicție greu
rezolvată care apare în interiorul unei persoane.
Conflictul psihologic intrapersonal este
experimentat de individ ca o problemă serioasă a
conținutului psihologic, care necesită o rezoluție
timpurie. Acest tip de confruntare poate accelera
simultan procesul de auto-dezvoltare, forțând
individul să-și mobilizeze propriul potențial și să
dăuneze individului încetinind procesul de
cunoaștere de sine și conducând autoafirmarea la
un punct mort. Conflictul intrapersonal apare în
condiții în care în mintea umană, egale ca
importanță și opuse în direcția intereselor,
conduce, nevoile se ciocnesc.
 Conceptul de conflict intrapersonal

La nivelul intra-
personal sau intra-psihic apare
O confruntare internă a personalității se numește confruntare, care apare în conflictul la nivelul personalitatii
psihicul personalității, care este o ciocnire de motive conflictuale, adesea unui individ. Sursele de conflict
opuse. pot include idei, ganduri, emotii,
Acest tip de confruntare are o serie de caracteristici specifice. Caracteristici ale valori, predispozitii sau
conflictului intrapersonal: obiective personale care intra in
conflict unele cu altele. In
structură neobișnuită a conflictului (confruntarea intrapersonală nu are
functie de sursa si originea
subiecte de interacțiune reprezentate de indivizi sau grupuri de oameni); conflictului intra-psihic acest
latența, care reprezintă dificultatea de a identifica o contradicție internă, domeniu este studiat in mod
întrucât de multe ori individul nu își dă seama că se află într-o stare de traditional de diferite domenii
confruntare, își poate ascunde și propria stare sub pretextul euforiei sau ale psihologiei: de la psihologia
activității active; cognitiva, psihanaliza, teoria
specificitatea formelor de manifestare și a cursului, deoarece confruntarea personalitatii, la psihologia
internă se desfășoară sub formă de experiențe complexe și este însoțită clinica si psihiatrie.
de: frică , stări depresive, stres.
 Abordari stiintifice
Cea mai activă problemă a conflictului intrapersonal a fost dezvoltată în științele
psihologice occidentale. Justificarea sa științifică este indisolubil legată de fondatorul
teoriei psihanalitice Z. Freud.
Toate abordările și conceptele conflictului intrapersonal sunt determinate de
specificul înțelegerii conținutului și esenței individului. Prin urmare, pornind de la
înțelegerea personalității care s-a dezvoltat în diferite școli psihologice, putem
distinge mai multe abordări de bază ale considerației confruntării interne.
Freud a furnizat dovezi ale conținutului biopsihologic și biosocial al confruntării
intrapersonale. La baza sa, psihicul uman este contradictoriu. Munca ei este asociată
cu tensiunea constantă și depășirea conflictului care apare între dorințele biologice
ale individului și fundamentele socioculturale, între conținutul inconștient și conștiința.
Tocmai în contradicție și în confruntare constantă se află întreaga esență a
confruntării intrapersonale, conform concepției lui Freud.
Abordari stiintifice
Conceptul descris a fost dezvoltat în continuare în lucrările
aderentilor săi: C. Jung și K. Horney.
Psihologul german K. Levin și-a prezentat propriul concept de
conflict intrapersonal numit „teoria câmpului”, potrivit căruia lumea
interioară a individului este afectată simultan de forțele polare. O
persoană trebuie să aleagă dintre ele. Ambele forțe pot fi pozitive
sau negative, de asemenea una dintre ele poate fi negativă și
cealaltă pozitivă. K. Levin a considerat că principalele condiții
pentru izbucnirea conflictului sunt egalitatea și egalitatea acestor
forțe pentru individ.
C. Rogers credea că apariția unui conflict intern se datorează
inconsistenței imaginii de sine a subiectului și a înțelegerii „eu”
idealului. Era convins că o astfel de nepotrivire poate provoca
tulburări mintale grave.
Abordari stiintifice

Conceptul de confruntare intrapersonală dezvoltat de A.

Maslow este foarte popular. El a susținut că
structura motivației personale se bazează pe o ierarhie a
nevoilor, cea mai mare dintre ele fiind nevoia de realizare
de sine . Prin urmare, motivul principal al apariției
conflictelor intrapersonale constă în decalajul dintre
dorința de autorealizare și rezultatul obținut.
A. Adler a considerat „complexul de inferioritate” care apare în copilărie
sub presiunea unui mediu social nefavorabil ca bază pentru apariția
conflictelor interne. În plus, Adler a identificat, de asemenea, principalele
metode de soluționare a confruntării interne.
E. Fromm, explicând confruntarea intrapersonală, a propus teoria
„dihotomiei existențiale”. Conceptul său era că cauzele conflictelor interne
se află în natura dihotomică a individului, care se regăsește în problemele
de a fi: problema vieții limitate a unei persoane, viața și moartea etc.
 Cauzele conflictului intrapersonal

Conflictul psihologic intrapersonal are trei tipuri de cauze care îi provoacă apariția:
intern, adică motive care se ascund în contradicțiile individului;
factori externi datorită statutului individului în societate;
factori externi datorită statutului individului într-un anumit grup social.
Toate aceste tipuri de cauze sunt interrelaționate, iar diferențierea lor este
considerată destul de arbitrară. De exemplu, factorii interni care provoacă
confruntarea sunt rezultatul interacțiunii unui individ cu un grup și cu societatea și
nu apar de nicăieri.
Condițiile interne pentru apariția confruntării intrapersonale își au rădăcinile în
opoziția diferitelor motive ale personalității, în inconsistența structurii sale interne. O
persoană este mai susceptibilă la conflictele interne atunci când lumea sa interioară
este complexă, sentimentele de valoare și capacitatea de introspecție sunt
dezvoltate.
 Cauzele conflictului intrapersonal

Conflictul intrapersonal apare în prezența următoarelor contradicții:

între norma socială și nevoie;
nepotrivirea nevoilor, motivelor, intereselor;
confruntarea rolurilor sociale (exemplu de conflict intrapersonal: este necesar să îndepliniți o
ordine de urgență la locul de muncă și, în același timp, copilul trebuie să fie antrenat);
contradicția valorilor și principiilor socioculturale, de exemplu, este necesară combinarea
datoriei de a proteja patria în timpul războiului și a poruncii creștine „Nu vei omorî”.
Pentru ca un conflict să apară în interiorul unei persoane, aceste contradicții trebuie să aibă o
semnificație profundă pentru individ, altfel nu îi va acorda nicio importanță. În plus, diferite
aspecte ale contradicțiilor în ceea ce privește intensitatea influenței proprii asupra individului ar
trebui să fie egale. În caz contrar, individul va alege cea mai mare și mai mică dintre „cele două
rele” ale celor două beneficii. În acest caz, confruntarea internă nu apare.
 Tipuri de conflicte intrapersonale

Tipul echivalent - confruntarea apare atunci când subiectul trebuie să îndeplinească două sau mai multe funcții
care sunt semnificative pentru el. Aici modelul obișnuit de soluționare a contradicției este un compromis, adică
substituirea parțială.
Tipul vital al conflictului este observat atunci când subiectul trebuie să ia decizii la fel de neatractive pentru el.
Tipul ambivalent - o coliziune apare atunci când acțiuni similare și rezultatul sunt la fel de atractive și
respingătoare.
Tip frustrant. Caracteristicile conflictului intrapersonal de tip frustrant sunt dezaprobarea societății, discrepanța
cu normele și principiile acceptate, rezultatul dorit și, în consecință, acțiunile necesare pentru realizarea
doritului.
 Tipuri de conflicte intrapersonale

Pe lângă sistematizarea de mai sus, există o clasificare, a cărei bază se află sfera valoric-motivațională a
personalității.
Conflictul motivațional apare atunci când două tendințe la fel de pozitive, aspirații inconștiente, sunt în conflict.
Un exemplu de acest tip de confruntare este „măgarul buridan”.
O contradicție morală sau un conflict normativ apare atunci când există discrepanțe între aspirații și datorie,
atașamente personale și principii morale.
Ciocnirea dorințelor individului cu o realitate care le blochează satisfacția provoacă un conflict de dorințe
neîmplinite. De exemplu, apare atunci când subiectul, datorită imperfecțiunii fizice, nu își poate realiza aspirația.
Rolul conflictului intrapersonal este anxietatea cauzată de incapacitatea de a „juca” simultan mai multe roluri.
De asemenea, apare din cauza diferențelor de înțelegere a cerințelor unei persoane pentru implementarea unui
rol.
Conflictul de adaptare se caracterizează prin prezența a două sensuri: în sensul cel mai larg, este o contradicție
cauzată de dezechilibrul dintre individ și realitatea înconjurătoare, în restrâns - un conflict din cauza încălcării
procesului de adaptare socială sau profesională.
Conflictul stimei de sine inadecvate apare ca urmare a discrepanței dintre revendicările personale și evaluarea
potențialului propriu.
 Tipuri de conflicte intrapersonale

Conflictul intra-personal are mai multe tipuri de expresie. În orice caz, este necesar să încercați să eliminați
contradicția cât mai curând posibil.

Inconsistență morală
Apare ca urmare a faptului că valorile unui anumit
individ diferă puternic de ideile societății. În materie de
moralitate și etică, există prea multe restricții care uneori
împiedică un sentiment de sine fericit. O persoană se
găsește adesea într-o situație în care dorințele sale nu
numai că nu sunt satisfăcute, ci și supuse cenzurii
universale. Trebuie să spun că nu toată lumea este
capabilă să depășească un astfel de obstacol. Mulți
renunță la dorințele lor doar pentru că nu știu cum să lupte
în mod corespunzător pentru ei.
 Tipuri de conflicte intrapersonale

Conflictul motivațional
 în acest caz este vorba că interesele se ciocnesc între
ele, care au o valoare egală cu o persoană. Nu poate
renunța la un lucru în favoarea altuia, fără a experimenta
un sentiment extraordinar de vinovăție sau dezamăgire. Ai
nevoie de o motivație puternică pentru a începe să
acționezi, pentru a-ți schimba viața cu adevărat.

Conflict frustrant
Însuși conceptul de frustrare înseamnă că o persoană
renunță la ceva care are o mare importanță pentru el.
Conflictul frustrant subliniază faptul că persoana este prea
fixată de posibilul eșec, iar acest lucru îl împiedică să
avanseze în viață. Obișnuiți să ne abandonăm propriile
nevoi, nu ne putem dezvolta pe deplin, întrucât noi înșine
ne privăm de bucurie.
 Tipuri de conflicte intrapersonale

Conflict de dorințe neîndeplinite

Acest tip de conflict este foarte frecvent. Dorințele cele mai interioare
ale individului în realitate întâmpină întotdeauna anumite
obstacole. Nu este întotdeauna posibil să le faci față chiar și cu sprijin.
Dacă individului îi lipsește încrederea în sine, îi va fi greu să urmeze
vocea. propria inimă... Adesea, oamenii amână realizarea obiectivelor
lor doar pentru că nu știu cum să rezolve conflictul. Renunțând la visele
noastre, ne condamnăm la o existență nefericită. Individul practic
încetează să mai experimenteze bucurie și începe să trăiască doar cu
griji cotidiene. Conflictul dorințelor neîmplinite pune prea multă presiune
asupra psihicului. Poate chiar împiedica construcția viață fericită, pentru
că își va aminti în permanență existența sa.
 Cauzele conflictului
intrapersonal
Ca orice conflict, acesta are și motivele sale. Aceste motive afectează de obicei atitudinea unei persoane
față de de sine... Când chiar și subconștient dezaprobăm unele dintre acțiunile noastre și chiar gândurile,
învățăm treptat să rămânem tot mai nemulțumiți de noi înșine.

1. Așteptări nerezonabile
LA om modern există numeroase cereri în societate. Uneori se creează o impresie falsă că o persoană
de succes nu obosește niciodată, face întotdeauna treaba eficient. De fapt, aceasta este doar o
aparență, o imagine impusă de societate, pe care toată lumea încearcă să o urmeze necondiționat. O
personalitate nu poate exista în mod constant la limita capacităților sale. Treptat, ea se învață că
trăiește greșit, nu ca toți ceilalți. Așteptările nejustificate sunt principalul motiv pentru care începe să se
dezvolte conflictul intrapersonal. O persoană simte că nu respectă unele norme, că nu poate
influența situația opresivă.
2. Dezamăgire în tine
Un motiv comun pentru dezvoltarea conflictului intrapersonal, care te face să renunți. O persoană i se pare că nu
este capabilă de nimic, ci poate face doar diverse greșeli. Frustrarea față de sine poate rezulta din
neîndeplinirea activităților semnificative. Problemele de la locul de muncă se tulbură mult timp, lipsesc
încrederea în sine. Dacă un proiect eșuează, atunci de multe ori îmi vin în minte gândurile despre propriul lor eșec.
Dezamăgirea în sine contribuie la agravarea conflictului intrapersonal. Oamenii se duc adesea în experiențe teribile
tocmai pentru că vor să obțină rezultate extraordinare, dar, de fapt, se privează de forța morală.
3. Norme sociale și nevoi personale
Aceste categorii intră adesea într-un conflict semnificativ între ele. Un conflict se formează atunci când o persoană
se simte incapabilă să-și realizeze propriile dorințe dintr-un motiv sau altul. Mulți oameni consideră că este necesar
să se conformeze legilor societății, chiar dacă aceste cerințe merg împotriva propriilor lor idei despre viață. Pentru
unii, normele sociale sunt prea importante și prea semnificative pentru a fi ignorate. În acest caz, personalitatea
rămâne deseori pierdută, nerevendicată. Când nevoile individuale nu sunt satisfăcute, cei mai mulți renunță pur și
simplu și nu vor să facă nici cea mai mică încercare de a încerca să-și schimbe viața.
 Exemplu de conflict intern

Pe lângă faptul ca conflictul intern are o serie de caracteristici, pot reda exemplu personal, legat de
relatia cu verisoara mea din copilarie cu care aveam o relatie foarte apropiata (pana la varsta de 10
ani), dar in prezent aveam o relatie rece si distanta, fapt ce imi trezeste stari de confuzie,
discrepanta a realitatii, starea de frustrare, tristete, melancolie, neacceptare a realitatii, etc. Sunt
prezente visele ce redau momentele placute din copilarie (ex: jocurile comune cu ursuleti de plus,
vizitele la taberele de vara

Photo: august 2011, Tabara de vara din cadrul Gimnaziului Marinici, raionul Nisporeni.
 Exemplu de conflict intern

Relatia apropiata se baza pe activitati impreuna , precum:

1. Jocuri comune;
2. Participarea la taberele de vara;
3. Comunicarea apropiata si dezvaluirea “secretelor”;
4. Gatitul impreuna;
5. Imbratisari si afectiune reciproca;
6. Vizionarea de desene animate si lecturarea povestilor;
7. Jocuri cu catelusul verisoarei;
8. Alte activitati placute impreuna.
PS. Verisoara avea un talent deosebit privind desenul, iar eu incercam
sa o imit, dar de fiecare data nu mi se primea fapt ce ma frustra.
 Model explicativ al conflictului

Sursa: S. P. Robbins, Organizational
Behavior, McGraw Hill, Boston, 1998;
Starea tensionala apare in situatia existentei unor elemente care se pot constitui in surse conflictuale: diferentele dintre
departamente, interdependentele sau folosirea resurselor in comun. Obiectivele divergente nu genereaza conflictul decat in
momentul in care aceste divergente sunt sesizate. Acum situatia conflictuala este recunoscuta iar toti cei implicati isi focalizeaza
atentia asupra dinamicii conflictului. Accentuarea starii conflictuale consta in acumularea de tensiuni, dar desi conflictul nu s-a
declansat, acesta devine inevitabil.
 Rezolvarea conflictului intrapersonal

Oricare ar fi cauza conflictului intrapersonal, acesta trebuie neapărat rezolvat. Dacă acest lucru nu se face la
timp, atunci există un mare risc ca o persoană să petreacă mult timp în contradicții care îi vor otrăvi toată viața.
Acest tip de conflict nu vă permite să vă bucurați pe deplin de viață, să vă bucurați de propriile realizări și de noi
descoperiri. Care este modalitatea corectă de a merge spre soluționarea conflictelor? Ce măsuri ar trebui luate în
acest caz?

1. Luarea deciziilor
Acesta este chiar primul pas, fără de care toate celelalte vor fi imposibile. O persoană trebuie să-și asume
responsabilitatea pentru propria sa bunăstare. Nimeni altcineva nu o poate face pentru el. Acesta este
motivul pentru care conflictul intrapersonal este un lucru prea grav pentru a încerca să îl ignorăm. Trebuie să
înțelegeți în prealabil această acceptare hotărâre fermă vă va ajuta să direcționați gândurile în direcția
corectă, fără a vă grăbi fără sfârșit prin viață în căutarea unei vieți mai bune. Nu este nevoie să fugi de tine.
2. Armonia interioară
A trăi în armonie cu sine este visul oricărei persoane care
cunoaște adevărata valoare a fericirii. Oricare ar fi
circumstanțele care vă împiedică să vă bucurați de viață,
nu puteți renunța. Rezolvarea unui conflict intern nu poate
avea loc fără formarea unei astfel de înțelegeri. Este
necesar să te străduiești să devii conștient de
dorințele și nevoile tale adevărate. Acest lucru vă va
ajuta să vă eliberați de conflicte stabilindu-vă propriile
limite. Nimic nu bate sentimentul armoniei interioare.
3. Concentrați-vă asupra sarcinii
Fiecare persoană ar trebui să aibă un scop în viață care să îl
inspire la noi realizări, să-l conducă cu adevărat înainte și să-l
forțeze să se dezvolte. Adesea prezența unui conflict
intrapersonal împiedică realizarea de sine în orice mod posibil.
Individul își face prea multe griji cu privire la posibilul eșec. În
unele cazuri, oamenii încetează să acționeze complet pentru a
nu face față frustrării. Desigur, această abordare nu rezolvă
problema în niciun fel, ci doar o agravează semnificativ. Abilitatea
de a se concentra asupra sarcinii la îndemână va ajuta la
rezolvarea conflictelor intrapersonale. Trebuie să vă imaginați în
mod clar întreaga succesiune de acțiuni. Depășirea dificultăților
care apar este necesară pentru a întări caracterul, pentru a
crește încrederea în sine și încrederea în sine.
4. Evitarea îndoielilor
O mulțime de oameni se tem să greșească, devenind
astfel dezamăgiți de abilitățile lor. Nu vă ascundeți
constant în îndoieli. Eșecurile se întâmplă tuturor, dar nu
distrug o personalitate puternică, ci arată doar traiectoria
mișcării dorite. daca tu perioadă lungă de timp ești într-un
conflict pronunțat cu tine, atunci trebuie doar să scapi mai
întâi de îndoieli. Temerile complică în mod semnificativ
situația: interferează cu acțiunea, luând decizii
responsabile. Eliberat de griji și îndoieli, poți atinge înălțimi
incredibile, te poți apropia de visul tău.
 Rezolvarea conflictelor intrapersonale

Conform credințelor lui A. Adler, dezvoltarea caracterului unui individ are loc înainte de
vârsta de cinci ani. În această etapă, bebelușul resimte impactul multor factori
nefavorabili care dau naștere la apariția unui complex de inferioritate. În viața
ulterioară, acest complex relevă un efect semnificativ asupra personalității și a
conflictului intrapersonal.
Adler a descris nu numai mecanismele care explică originea și manifestarea
conflictului intrapersonal, dar a dezvăluit și modalități de a depăși astfel de contradicții
interne (compensarea complexului de inferioritate). El a identificat două astfel de
metode. Prima este dezvoltarea sentimentului și a interesului social. Deoarece la
sfârșit, un sentiment social dezvoltat se manifestă în sfera profesională, relații
interpersonale adecvate. De asemenea, o persoană poate dezvolta un sentiment
social „nedezvoltat” care are diverse forme negative de conflict intrapersonal:
alcoolism, criminalitate.dependență de droguri .
Al doilea este să-și stimuleze propriul potențial, să obțină superioritate față de mediu.
Poate avea următoarele forme de manifestare: compensarea adecvată (coincidența
conținutului intereselor sociale cu superioritatea), supracompensarea (dezvoltarea
hipertrofiată a unui fel de capacitate) și compensația imaginară (boală, circumstanțe
predominante sau alți factori care nu sunt dependenți de individ, compensează
complexul de inferioritate).
Surse bibliografice:

http://ro.housepsych.com/vnutrilichnostnyiy-
konflikt_default.htm

https://www.creeaza.com/referate/management/
MANAGEMENTUL-CONFLICTELOR529.php

https://ik-ptz.ru/ro/russian-language/vnutrennii-konflikt-
ponimaetsya-kak-konflikt-mezhdu.html

https://www.rasfoiesc.com/educatie/psihologie/TIPURI-
DE-CONFLICTE59.php