Resurse Educaționale Digitale: Design Vizual Pentru Învățare

Resurse educaționale digitale
Design vizual pentru învățare

1/48

2/48
Tipuri de activități didactice cu suport RED
• Pentru învățare independentă – cu parcurgere în ritm propriu

(”self-paced”)
• Pentru parcurs ghidat – necesită prezența profesorului (cu
„suport tutorial”)
• Asincrone
• Sincrone
+ RED mixte, care permit ambele variante de parcurgere

3/48
Cuprins
1. Organizare vizuală
2. Utilizarea culorilor
3. E-reading
4. Sugestii de design vizual
5. Exerciţii
4/48
• Claritate şi eleganţă
- prezentarea conținutului într-o formă ”estetică” -> accesibilă

celui care învaţă
Un aspect elegant şi un aranjament ordonat şi logic denotă

profesionalism și respect pentru audiență, sporind valoarea
conţinutului.
1. Organizare vizuală 2. Utilizarea culorilor 3. E-reading 4. Sugestii de design vizual 5. Exerciţii

5/48
• Gruparea elementelor după semnificaţie
Sugestie de 'topografie’ semantică a paginii: elementele subsumate

aceleiași idei trebuie sa fie demarcate de alte elemente sau
grupuri de elemente prin folosirea:
• spaţiilor libere
• casetelor cu cadru
• culorilor diferite
• altor modalităţi de grupare-etichetare

6/48
• Poziţionarea în ordinea importanţei
Locul privilegiat este în stânga, sus

pentru audiența din culturile europeană, americană –
obișnuită să parcurgă vizual materialele într-o forma de Z.

7/48
• Echilibru şi simetrie
Textul
• distribuit echilibrat în pagină
• ponderat prin includerea de grafice și imagini-suport

8/48
• Spaţiere
- este indicat ca textul să ocupe între 25 şi 50% din spaţiul total al

paginii
- distanţa dintre linii va fi proporțională cu mărimea corpului de

literă

9/48
• Standardizare, consistență - predictibilitate
- aranjament care să permită focalizarea rapidă pe ideile cheie
- structura constantă de la o pagină/ secvenţă la alta

ușurează distingerea/ recunoașterea grupurilor de elemente

10/48
• Orientare facilă în material/ aplicaţie
a) Cuprinsul/ meniul – permite structurarea conținutului și accesul

rapid la secţiunile majore
b) Un material mai lung – necesită o modalitate de indicare a

poziţiei curente în structura materialului – un „fir al Ariadnei”
(location bar)
c) Indicatori de progres
************
11/48
• Includerea listelor, schemelor și tabelelor
- sintetizează informații complexe; oferă ”ancore cognitive”
- structurează conținutul - pot constitui ”hărți conceptuale”
- facilitează retenția, înțelegerea, aplicarea, analizarea, evaluarea

conținutului

12/48
• Simplitate
Autorii suporturilor vizuale au tendinţa să includă prea multe detalii.
Câteva cercetări care au analizat comparativ textele 'dense' si cele

conţinând doar ideile principale (prin eliminarea a 40% din
conţinutul primelor) au ajuns la concluzia ca nivelul de reţinere a
informaţiilor rămâne acelaşi, în timp ce durata unei sesiuni de
lucru/ învăţare se scurtează semnificativ în cazul textelor
'prelucrate’.
„pentru mai multe informaţii...”

Contraexemplu
Utilizat în scop didactic
MARIA MONTESSORI
Omul din spatele ideii…
• Se naste in 1870 in Chiaravalle, provincia Ancona.
• Este prima femeie care a practicat medicina in Italia, dupa absolvirea Facultatii
de Medicina a Universitatii din Roma in 1896.
• In urma unei cercetari atente si minutioase, ea a realizat ca micutii isi construiesc
propriile lor personalitati pe masura ce interactioneaza cu mediul inconjurator.
• In 1907 deschide prima Casa dei Bambini (Casa Copiilor) intr-unul dintre cele
mai sarace cartiere din Roma, pe atunci notoriul Quartiere di San Lorenzo.
• Dr. Montessori a fost convinsa ca educatia incepe la nastere si ca primii ani din
viata unui copil, fiind cei care-l slefuiesc pe acesta cel mai mult, sunt si cei mai
importanti, atat fizic, cat si mental. In acesti primi ani, copilul are asa-numitele
“perioade senzitive”, in timpul carora este in mod particular receptiv la anumiti
stimuli.
• Moare in 1952 in Olanda la varsta de 81 de ani. Dupa moartea ei, Mario, fiul ei, a
devenit succesor la conducerea Asociatiei Internationale Montessori (AMI),
organizatie cu sediul in Amsterdam.
Materialele de dezvoltare
Contraexemplu
MONTESSORI
- un curriculum materializat
• organizate pe arii de dezvoltare, concepute special pentru
utilizarea lor de către copil (individual sau în grup), după ce i-au
fost prezentate (introduse în activitatea copilului printr-un tip de
lecţie concepută riguros ştiinţific şi realizată tehnic cu precizie şi
în mod atractiv).
 Aria pentru “viaţa practică”, cuprinde toate seturile care servesc
activităţilor de îngrijire personală, îngrijirea mediului, deprinderea
regulilor de convieţuire socială, (exerciţiile de “graţie şi
curtoazie”), locul de sevit masa (pentru câţiva copii, ei vor mânca
pe rând).
 Aria pentru “dezvoltare senzorială” cuprinde seturile destinate
exerciţiilor de rafinare a simţurilor, prin care se oferă “cheile”
pentru cunoaşterea lumii reale şi se antrenează spiritual de
observare, capacitatea de autocontrol.
 Aria pentru “dezvoltarea limbajului” cuprinde materiale speciale
pentru asimilarea şi dezvoltarea limbajului sub toate formele:
auzit, vorbit, scris, citit.
Contraexemplu
Materialele de dezvoltare
MONTESSORI
- un curriculum materializat
 Aria pentru “matematică” cuprinde materiale pentru însuşirea
numeraţiei, a scrierii cifrelor, pentru asimilarea şi utilizarea
bazelor sistemului zecimal, pentru operaţiile aritmetice ş.a.
 Aria pentru “stiinte si activitati culturale”: materiale care sunt

destinate cunoaşterii naturii (plantelor, animalelor); cunoaşterii
elementelor de geografie (formele de pământ şi apă, globul
pământesc, planiglobul cu continentele, puzzle cu ţările
continentului unde trăieşte copilul); materiale destinate
cunoaşterii unor aspecte din viaţa culturală şi socială (pictori şi
opera lor, compozitori şi compoziţiile lor etc). Pentru expresia
artistică sunt mai multe materiale care servesc exersării decupajului,
lipitului, diferitelor tehnici de expresie plastică, desen, pictură.
16/48
Avalanșa de informații brute, neprelucrate, este contraindicată,

forțând audiența la eforturi suplimentare pentru:
• discriminarea textului/ lecturare;

• structurarea informației şi identificarea informației relevante;
• înţelegerea mesajului şi evaluarea informaţiei;
• fixare/ retenţie.

Exemplu de conținut pentru hartă conceptuală
Utilizat în scop didactic Resurse educaționale digitale
17/48
Transformarea generala
Este transformarea simpla in care se modifica toti parametrii de stare
(p,V,T) ai unei cantitati constante (ν = constant) de gaz ideal.
Deoarece ν R= constant
pV/T = constant
reprezinta legea transformarii generale
Deoarece este un proces cvasistatic, starile intermediare sunt stari de
echilibru si parametri de stare satisfac legea in orice stare
p1 V1 /T1 = p2V2/T2 =… =pnVn/Tn ,
piVi/Ti = pfVf/Tf
Sursa: http://www.selfeduc.ro/lectii-fizica/termodinamica/transformarea-generala
Exemplu de hartă conceptuală
Utilizat în scop didactic Resurse educaționale digitale
18/48
2016
19/48
Operațiile gândirii sunt favorizate de utilizarea
hărților conceptuale
(1) pentru a pune în evidență concepte cheie sau idei principale
(2) pentru a facilita înțelegerea relațiilor dintre concepte
(inclusiv cauză-efect și parte-întreg)
(3) pentru a permite o vedere de ansamblu asupra premiselor,
ierarhiilor și legăturilor multiple, într-o manieră riguroasă
(4) pentru revizuirea, fixarea sensului conceptelor
și integrarea lor în ansamblu

Exemplu de hartă conceptuală
Utilizat pentru analiză Resurse educaționale digitale
20/48
text2mindmap.com
bubbl.us

21/48
2. Culori
Utilizarea culorilor
În materialele de prezentare, utilizarea unui câmp cromatic adecvat

sporeşte randamentul activităţii intelectuale.
Culorile se pot utiliza

• la nivelul textului
• la nivelul ilustraţiilor
• pentru fundal

22/48
2. Culori
A. La nivelul textului
În cazul utilizării corespunzătoare a contrastelor cromatice,

precizia şi rapiditatea percepţiei şi memorării informaţiilor
transmise creşte, comparativ cu contrastele simple alb-negru.

23/48
2. Culori
Ordinea de intensitate a contrastelor cromatice pentru text din

punct de vedere al lizibilităţii de la distanţă şi al preferinţei în
procesul de reţinere de informaţii:
1. negru pe galben;
2. verde pe fond alb;
3. roşu pe fond alb;
4. albastru pe fond alb;
5. alb pe fond albastru;
6. negru pe fond alb;
7. galben pe fond negru;
8. alb pe fond roşu;
9. alb pe fond verde.

24/48
2. Culori
B. La nivelul ilustraţiilor
Utilizarea culorilor sporeşte valoarea de semnificaţie.

* Cititorul receptează, prelucrează şi interpretează o ilustraţie color
mult mai rapid şi mai eficient decât o ilustraţie în tonuri de gri.
* Simbolurile indiciale care semnalează vizual prezenţa unui
conţinut de un anumit tip (meniu, informaţii utile, linkuri
recomandate, atenţionări etc.) îşi vor îndeplini mai bine
funcţia orientativă prin apelul la culori folosite constant şi
ţinând seama de semnificaţiile convenţionale (galben -
precauţie, roşu - atenţie etc.).

25/48
2. Culori
Unele imagini au efect mai mare dacă sunt în tonuri de gri.
Fotografiile alb-negru sunt deseori (când reprezintă acţiuni)

• mai pregnante,
• mai elocvente,
• mai sugestive,
• mai dramatice
decât cele color.
Portretele alb-negru pun mai bine în valoare expresia unei persoane.
Însă un grafic, o histogramă, o schemă sau o hartă vor fi mult mai

bine puse în evidenţă prin culori şi devin astfel mai uşor lizibile,
mai puţin solicitante/ obositoare.

26/48
2. Culori
Ordinea contrastelor cromatice recomandate pentru grafice şi

scheme:
1. albastru pe alb;
2. negru pe galben;
3. verde pe alb;
4. negru pe alb;
5. verde pe roşu.

27/48
2. Culori
C. Fundalul (background-ul)
Diferenţierea cromatică orientarea generală în materialul în

format digital
Dar cel mai important aspect al utilizării culorilor se referă la

funcția lor de influenţare a conduitei, prin declanşarea de trăiri
afective/ dispoziții.

28/48
2. Culori
Semnificaţiile şi efectele culorilor
Efectele principalelor culori asupra psihicului le recomandă pentru

folosirea în diverse situaţii de prezentare a unui material

29/48
2. Culori
Roşu: stimulator general, provoacă, incită la acţiune, îndeosebi în

plan psihomotor, stimulator intelectual, activare, mobilizare,
facilitează asociaţiile de idei; este specifică tipului activ,
autonom, locomotor, competitiv, operativ.
Portocaliu: stimulator emotiv, senzaţie de apropiere; culoare

sociabilă, mai activă decât galbenul, lasă impresia de
optimism, veselie; pe suprafeţe întinse poate fi iritant.

30/48
2. Culori
Galben: stimulează şi întreţine starea de vigilenţă, sporeşte

capacitatea de mobilizare şi concentrare a atenţiei, predispune
la comunicativitate; dă senzaţia de căldură şi intimitate.
Caracteristică tipului activ, proiectiv, expansiv, investigativ şi
cu un nivel ridicat de aspiraţie. Privită mult timp, dă senzaţia
de oboseală, dar în tonuri palide este suportabilă.
Verde: efect de linişte, bună dispoziţie, relaxare, meditaţie,

echilibru, siguranţă; facilitează deconectarea nervoasă.
Caracterizează tipul pasiv, defensiv, autonom, reţinut. Exprimă
concentrare, siguranţă, introspecţie, autoevaluare.

31/48
2. Culori
Albastru: favorizează procesele de inhibiţie şi de încetinire a

ritmului activităţii; îndeamnă la calm şi reverie, concentrare şi
linişte interioară, seriozitate, meditaţie. În exces, conduce la
depresie. Se caracterizează prin "profunzimea trăirilor şi
sentimentelor". Caracteristică pentru tipul pasiv, senzitiv,
perceptiv.
Violet: efect stimulator, neliniştitor şi descurajator; dă senzaţia

de gravitate. Semnificaţia psihologică este de tristeţe,
melancolie, penitenţă.

32/48
2. Culori
Negru: efecte psihologice de nelinişte, reţinere, depresie,

introversie; impresie de adâncime, plinătate şi greutate;
semnificaţie psihoafectivă de tristeţe, sfârşit, singurătate,
despărţire, doliu. Poate fi utilizată ca element de delimitare,
contrast sau fond pentru celelalte culori.
Alb: efecte de expansivitate, uşurinţă, suavitate, robusteţe,

puritate, răceală; exprimă pace, împăcare, linişte, inocenţă,
curăţenie, sobrietate.

33/48
2. Culori
Notă:
Efectul psihologic al culorilor variază în funcţie de mărimea
suprafeţei pe care se foloseşte, de nuanţă şi de ton.
Ex.: Folosirea culorii roşu pentru mici elemente din pagină este
stimulatoare, motivantă, incitantă; însă utilizarea ei pentru
background este total contraindicată, putând determina chiar
modificări fiziologice la nivelul ochiului.

34/48
3. E-reading
Comportamentul „consumatorilor” de materiale în format digital
Cercetătorii de la Institutul Poynter, într-un studiu având

drept scop relevarea modului în care utilizatorii de Internet
citesc noutăţile pe Web, au ajuns la următoarele concluzii:
Cercetătorii de la
Institutul Poynter,
Cercetătorii de la Institutul Poynter, într-un studiu
având drept scop
într-un studiu având drept scop relevarea modului
relevarea modului în care utilizatorii în care utilizatorii
de Internet citesc noutăţile pe Web, de Internet citesc
noutăţile pe Web,
au ajuns la următoarele concluzii: au ajuns la
următoarele
concluzii:

35/48
3. E-reading
• Se realizează o lectură de suprafaţă combinată cu aprofundări

selective.
3/4 din cititori îşi limitează lectura la parcurgerea cuprinsului
şi scurtei descrieri a articolului (modalitate de prezentare
foarte utilizată pe Internet).
Chiar şi atunci când se angajează în lectura unui material
întreg, de obicei parcurg efectiv doar 75% din text.

36/48
3. E-reading
• Cel mai întâlnit comportament vizează "vânarea" informaţiilor

relevante şi ignorarea detaliilor. Dar, odată ce informaţia
semnificativă a fost identificată, cititorii trec la o lectură de
profunzime.
Conţinutul prezentat trebuie să susţină ambele aspecte. Textul

trebuie sa se preteze la baleiaj rapid şi să furnizeze în acelaşi
timp răspunsuri substanţiale. De altfel, o prezentare în modul
hipertext permite navigarea mai ușoară orizontal, vertical sau
în salturi de la o unitate de informaţie la alta.

37/48
3. E-reading
• Textul atrage atenţia înaintea imaginilor şi graficelor.
La prima vizită pe pagină, privirea se focalizează pe text, oprindu-

se asupra titlurilor, subtitlurilor şi rezumatelor (explicațiilor
scurte și distincte/ separate).

38/48
3. E-reading
• Titlurile şi intertitlurile simple sunt preferate celor cu corp de

literă diferit, culoare diferită sau în general caracterizate de un
stil (font + culoare + mărime) ce contrastează cu aspectul
paragrafelor cu informaţii de conţinut.

39/48
3. E-reading
Exemple de seturi de caractere (font-uri)
Fonturi serif Fonturi sans-serif

(preferate în tipar) (preferate în mediul digital)
Times New Roman Arial

Book Antiqua Verdana
Bookman Old Style Tahoma

40/48
• Cititorul poate fi ajutat să se orienteze/ reorienteze prin

introducerea unor organizatori vizuali:
▪ titluri semnificative;
▪ hărţi conceptuale sau a unei schem;
▪ simboluri indiciale (indicatori) în culori adecvate;
▪ grafice, ilustraţii, liste, tabele în locul unor texte dense.

41/48
• În special în materiale consistente, cititorul nu îşi mai

amintește întotdeauna paşii de navigare care l-au adus la un
anumit conţinut.
▪ Se dovedeşte utilă inserarea în antet a unui "fir " (location bar) care
indică poziţia actuală în succesiunea sau în structura ierarhică a
întregului materialul.
▪ Tehnici precum păstrarea culorilor standard pentru legăturile active

(albastru pentru linkuri nevizitate şi roşu închis pentru linkuri
vizitate/ estomparea în gri a butoanelor/ paginilor vizitate) uşurează
orientarea, recunoaşterea şi structurarea mentală a conţinutului ce
se parcurge.

42/48
• Folosirea unei terminologii standard (cel puţin pentru textele

de asistență și indicatori) elimină timpul suplimentar acordat
de cel care învață pentru (re)organizarea informației.

43/48
Evitarea „erorilor” de design:

• mai mult de 2 corpuri de literă pe pagină (în special din categorii
diferite)
• prea multe culori utilizate nejustificat
• variaţie de stil şi poziţionare a elementelor în cadrul aceluiaşi
ecran sau de la un ecran la altul
• introducerea de conţinut irelevant (aglomerare de elemente,
text și ilustrații de slabă calitate)
• text puţin lizibil (contrast slab, corp de literă prea mic, distanța
dintre rânduri disproporționată, prea multe cuvinte evidențiate
cu bold/ italic/ underline)

Contraexemplul 1
44/48
VIRUSOLOGIE: VIRUŞI ŞI
VIRUSURI
CONVERGENŢE BIO-TEHNO
MINIATURIZARE,
DETERMINĂRI BIOLOGICE ŞI
LIMITE TEHNOLOGICE
PROFESOR IONESCU
TEMELE CURSULUI DE
BIONANOTEHNOLOGII!!!
ANUNT IMPORTANT CONTACTATI
LABORANTUL PANA
LA SFARSITUL ANULUI!!!
septembrie 2021
45/48

Contraexemplul 2 - analiză
Tema Consultand toate resursele oferite atat in cadrul lectiei de

pentru astazi cat si pe avizierul virtual si pe site-ul aferent va
elevi: trebui sa realizati efectuarea exercitiului gramatical propus
ca tema pentru ora de saptamana viitoare.
De asemenea va trebui sa realizati descrierea unuia dintre

bunicii pe care ii aveti pana la finalul vacantei de iarna
utilizand informatiile oferite pe avizierul virtual.

46/48
Listă de verificare –
criterii minimale
RED de tip suport vizual - elementele sunt prelucrate și aranjate
pentru receptare vizuală optimă și pentru a susține învățarea?
• simplu • sintetic; evidențiază conceptele

• lizibil (contrast, mărime, cheie și/sau relații
tip de font) • susține mesajul prin poziționare,
• echilibrat, ponderat secvențiere, asociere, culoare
• design coerent și justificat • are elemente interactive
• cu indicatori de progres • conține/ denotă o strategie de
instruire

47/48
Resursă suplimentară:
• Istrate, O. (2000). Educația la distanță. Proiectarea materialelor. Pg. 35 ș.u. Botoșani: Agata.
Online:
https://agata.ro/wp-content/uploads/2013/02/EdituraAgata_OlimpiusIstrate_Educatia_la_distanta_2000
.pdf

Resurse Educaționale Digitale: Design Vizual Pentru Învățare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Resurse Educaționale Digitale: Design Vizual Pentru Învățare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Resurse educaționale digitale

Design vizual pentru învățare

Resurse educaționale digitale

Design vizual pentru învățare

Tipuri de activități didactice cu suport RED

• Pentru învățare independentă – cu parcurgere în ritm propriu

+ RED mixte, care permit ambele variante de parcurgere

- prezentarea conținutului într-o formă ”estetică” -> accesibilă

Un aspect elegant şi un aranjament ordonat şi logic denotă

1. Organizare vizuală 2. Utilizarea culorilor 3. E-reading 4. Sugestii de design vizual 5. Exerciţii

• Gruparea elementelor după semnificaţie

Sugestie de 'topografie’ semantică a paginii: elementele subsumate

1. Organizare vizuală 2. Utilizarea culorilor 3. E-reading 4. Sugestii de design vizual 5. Exerciţii

• Poziţionarea în ordinea importanţei

Locul privilegiat este în stânga, sus

obișnuită să parcurgă vizual materialele într-o forma de Z.

1. Organizare vizuală 2. Utilizarea culorilor 3. E-reading 4. Sugestii de design vizual 5. Exerciţii

1. Organizare vizuală 2. Utilizarea culorilor 3. E-reading 4. Sugestii de design vizual 5. Exerciţii

- este indicat ca textul să ocupe între 25 şi 50% din spaţiul total al

- distanţa dintre linii va fi proporțională cu mărimea corpului de

1. Organizare vizuală 2. Utilizarea culorilor 3. E-reading 4. Sugestii de design vizual 5. Exerciţii

• Standardizare, consistență - predictibilitate

- aranjament care să permită focalizarea rapidă pe ideile cheie

- structura constantă de la o pagină/ secvenţă la alta

1. Organizare vizuală 2. Utilizarea culorilor 3. E-reading 4. Sugestii de design vizual 5. Exerciţii

• Orientare facilă în material/ aplicaţie

a) Cuprinsul/ meniul – permite structurarea conținutului și accesul

b) Un material mai lung – necesită o modalitate de indicare a

1. Organizare vizuală 2. Utilizarea culorilor 3. E-reading 4. Sugestii de design vizual 5. Exerciţii

• Includerea listelor, schemelor și tabelelor

- sintetizează informații complexe; oferă ”ancore cognitive”

- structurează conținutul - pot constitui ”hărți conceptuale”

- facilitează retenția, înțelegerea, aplicarea, analizarea, evaluarea

1. Organizare vizuală 2. Utilizarea culorilor 3. E-reading 4. Sugestii de design vizual 5. Exerciţii

Autorii suporturilor vizuale au tendinţa să includă prea multe detalii.

Câteva cercetări care au analizat comparativ textele 'dense' si cele

„pentru mai multe informaţii...”

1. Organizare vizuală 2. Utilizarea culorilor 3. E-reading 4. Sugestii de design vizual 5. Exerciţii

 Aria pentru “stiinte si activitati culturale”: materiale care sunt

Avalanșa de informații brute, neprelucrate, este contraindicată,

• discriminarea textului/ lecturare;

1. Organizare vizuală 2. Utilizarea culorilor 3. E-reading 4. Sugestii de design vizual 5. Exerciţii

Operațiile gândirii sunt favorizate de utilizarea

1. Organizare vizuală 2. Utilizarea culorilor 3. E-reading 4. Sugestii de design vizual 5. Exerciţii

1. Organizare vizuală 2. Utilizarea culorilor 3. E-reading 4. Sugestii de design vizual 5. Exerciţii

În materialele de prezentare, utilizarea unui câmp cromatic adecvat

Culorile se pot utiliza

1. Organizare vizuală 2. Utilizarea culorilor 3. E-reading 4. Sugestii de design vizual 5. Exerciţii

În cazul utilizării corespunzătoare a contrastelor cromatice,

1. Organizare vizuală 2. Utilizarea culorilor 3. E-reading 4. Sugestii de design vizual 5. Exerciţii

Ordinea de intensitate a contrastelor cromatice pentru text din

1. Organizare vizuală 2. Utilizarea culorilor 3. E-reading 4. Sugestii de design vizual 5. Exerciţii

Utilizarea culorilor sporeşte valoarea de semnificaţie.

1. Organizare vizuală 2. Utilizarea culorilor 3. E-reading 4. Sugestii de design vizual 5. Exerciţii

Unele imagini au efect mai mare dacă sunt în tonuri de gri.

Fotografiile alb-negru sunt deseori (când reprezintă acţiuni)

Însă un grafic, o histogramă, o schemă sau o hartă vor fi mult mai

1. Organizare vizuală 2. Utilizarea culorilor 3. E-reading 4. Sugestii de design vizual 5. Exerciţii

Ordinea contrastelor cromatice recomandate pentru grafice şi

1. Organizare vizuală 2. Utilizarea culorilor 3. E-reading 4. Sugestii de design vizual 5. Exerciţii

Diferenţierea cromatică orientarea generală în materialul în

Dar cel mai important aspect al utilizării culorilor se referă la

1. Organizare vizuală 2. Utilizarea culorilor 3. E-reading 4. Sugestii de design vizual 5. Exerciţii