Sunteți pe pagina 1din 20

Universitatea de tiine Agricole i

Medicin Veterinar a Banatului


Regele Mihai I al Romniei din Timisoara
Facultatea de Tehnologia Produselor Agroalimentare

Disciplina:Ambalaje i Design n Industria Alimentar

Coordonator: Conf.Ing.Camelia Cioban

Student: Ghigulescu Loredana Alexandra

Cuprins
1

Introducere

Prezentarea produsului

Istoric

Segmentul de pia

5
6

Materiale utilizate
Schema tehnologic de obinere a salamului de sibiu

6
7

Materiale folosite la ambalarea salamului de Sibiu

Materiale plastice

Hrtia

1o

12
13

Tehnica de ambalare a salamului de Sibiu


11

Ambalarea in folii termocontractibile pentru conservare

15

12

Etichetarea

16

13

Designul salamului de Sibiu

17

14
15

Concluzie
Bibliografie

19
20

Introducere
Carnea si preparatele din carne sunt componente importante n alimentatia omului, reprezentnd
o importanta sursa de proteine cu valoare biologica ridicata, care contin toti aminoacizii esentiali
ntr-o proportie optima.n ultimii ani consumul de mezeluri a crescut foarte mult datorit
proprietilor senzoriale, datorit faptului c sunt alimente rapide,comode i reprezint o
alternativ uoar la pregtirea meselor.Am ales ca tem pentru acest proiect - Ambalarea
salamului de Sibiu deoarece acest salam este un produs tradiional, specific romnesccare este
considerat un produs de lux i pentru c ambalarea joac un rol primordial, att n procesul
pstrarii calitii ct i n procesul vnzrii.Ambalarea mezelurilor are un rol important deoarece
creeaz o barier igienic ntre produs i mediul exterior, reducnd riscul de alterare i
prelungind durata de valabilitate a produsului. Importanta ambalajului este evidentiata de
principalele functii pe care acesta trebuie sa le indeplineasca pe parcursul circuitului strabatutde
produs intre furnizor (producator) - distribuitor - reteaua comerciala - consumator final, adica de
protecie i conservare, manipulare i transport i de promovare.n trecut ambalarea salamului de
Sibiu se fcea manual dar n prezent, datorit evoluiei tehnologice ambalarea se face automat.
Se folosesc maini moderne de umplere, dispozitive de termosudare a ambalajelor ce pot fi
reprezentate de folii plastice perforate sau de tvie, maini de imprimat ambalajele sau de
etichetare, etc. Un rol important n procesul de ambalare l are materialul. La alegerea
materialului din care este confectionat ambalajul trebuie s se tin seama de proprietile
produsului, de chimismul acestuia i de tehnica de ambalare care urmeaz a fi
aplicat.Materialele plastice au determinat o adevrat revoluie n domeniul ambalajelor prin
posibilitile noi oferite, comparativ cu materialele considerate tradiionale (materialele
celulozice, metalice, sticl).Intrucat majoritatea produselor se vand ambalate este evident ca
ambalajul are si un dublu rol de promotor al vanzarii si de purtator al informatiei catre
consumator. Ambalajul reprezinta o interfata cu care consumatorul vine in contact direct, de
aceea ambalajul trebuie gandit pentru a atrage cumparatorii si pentru a declansa actul de
cumparare. Ambalajul a fost denumit si "vanzator mut" al produsului, deoarece acesta identifica
si prezinta produsul si producatorul/distribuitorul, stimuleaza si atrage atentia cumparatorului,
informeaza consumatorul asupra nivelului caracteristicilor de baza ale produsului, comunica date
legate de modul de utilizare al produsului si a naturii ambalajului etc.Elementele care contribuie
la promovarea vanzarilor si informarea a consumatorului sunt modul de confectionare, sistemul
de marcare si etichetare, dar mai ales estetica ambalajului, adica aspectele referitoare la forma,
culoarea si armonia cromatica, grafica ambalajului. Aceste elemente trebuie sa sugereze
destinatia produsului si sa scoata in evidenta denumirea produsului, marca, recomandarile
privind utilizarea.In prezent majoritatea etichetelor produselor sunt personalizate si isi propun sa
creeze un impact vizual foarte puternic prin designul lor,n ultima vreme punndu-se accent tot
mai mare pe designul etichetei pentru ca aceasta este cea care poate vinde produsul.Scopul
etichetarii este de a oferi consumatorilor informaiile necesare,suficiente, verificabile si usor de
3

comparat, astfel nct s permit acestora sa aleag acel produs care corespunde exigenelor lor
din punct de vedere al nevoilor si posibilitilor lor financiare, precum si de a cunoaste
eventualele riscuri la care ar putea fi supusi.

Prezentarea produsului
Ca aspect exterior salamul de Sibiu este un baton cilindric nedeformat. Membrana
aderenta la compozitie, nedeteriorata, cu suprafaa acoperit cu un strat subtire de
mucegai selecionat, de culoare alb/alb gri; se admite prezena de mucegai
galbui/galbui-ruginiu si portiuni neacoperite cu mucegai pe circa 10% din suprafaa total
a membranei. Masa compoziiei lucioas, compact, bine legat, mozaicata, cu mici
insule de grsime alb, rspndite uniform pe toat suprafaa seciunii. Nu se admit
bucati de flaxuri si goluri de aer . Nu se admit aglomerri de grsime topit sub
membrana si pe sectiune, aglomerari de condimente, corpuri straine, fragmente de os.
Are o consisten semitare pana la tare la suprafaa i n zona periferica a seciunii, mai
moale dar legat i elastic spre centru; la apsarea normal cu degetul pe suprafaa
batonului aceasta revine la forma initiala .
La exterior membrana acoperita de pulbere de mucegai de culoare alba/alb cenusiu sau
alb galbui; Pe sectiune , culoare uniforma de la brun rocat pana la rou rubiniu, fiind
admisa o nuanta mai inchisa pe o portiune de maxim 10 mm de la margine.
Gust i miros plcut, caracteristic produselor crude uscate, fr gust i miros strin.
Preparate din carne, n care sunt grupate in preparatele de tip salamuri, crnai, rulade,
tobe,specialiti i altele. Astfel spus salamul de Sibiu face parte din salamuri crude
afumate care se fabrica din carne de porc i slnin, zvntate, toate, amestecate cu
ingrediente deconservare, arome i gust, umplute n membrane, zvntate i afumate la
rece iapoi supuse maturrii i uscrii la rece.

ISTORIC
n 1885, un Italian pe nume Filippo Dozzi au emigrat n Romnia pentru a lucra ca un
zidar. Filippo Dozzi s-a mutat cu soia lng cariera de Piatra Arsa din fostul sat Poiana
Tapului. [1] n afar de a fi un zidar, Dozzi Filippo, de asemenea, a avut o pasiune pentru
carnati. Filippo Dozzi constat c vremii Sinaia sunt favorabile pentru producerea de
carnati uscat. n 1910, el a decis s cumpere n Sinaia o cldire care a gzduit un
restaurant, o pivni de vinuri i un hotel, unde a fondat compania sa numit activitatea
Individuala Filippo Dozzi. Productia de carnati de Sibiu ncepe i a devenit rapid un
succes i un produs de lux. Dozza Filippo a nceput s vnd sale mezeluri sub numele de
salam de iarna (iarna salam) i exporturile n Imperiul Austro-Ungar, a fost aplicat o
4

tampil "Vamale de Sibiu". Astfel, produsul a fost cunoscut ca salam de Sibiu. Salamul
de iarn numele este folosit numai n Romnia i Ungaria, dei "Salamul de iarn" n
Ungaria este diferit dect Salamului de Sibiu.

Segmentul de pia
Salamul de Sibiu este un produs, o marc forte cunoscut la nivel naional i
internaional. Este cunoscut faptul c , U.E. a acceptat printre produsele tradiionale
romneti care pot fi comercializate pe piaa unic i salamul de Sibiu.Acesta este motivul pentru
care salamul de Sibiu este dorit a fi comercializat de oserie de companii de prestigiu la nivel
naional.Principalii producatori de salam de e Sibiu sunt: Agricola Bacu, Angst, Caroli
Foods.Salamul de Sibiu mai este produs i de Carrefour. n Europa salamurile crude uscate sunt
cunoscute de mult timp. n Italia exista un produs similar salamului de Sibiu care contine si carne
de vita pe lnga cea de porc. A nceput fabricarea n cantitati mari si n SUA, n ultimii 25 de ani,
n timp ce n Asia si Africa acest tip de produs este necunoscut, lucru probabil datorat, n mare
masura climei, dar si religiei musulmane care nu permite consumul de carne de porc.
Filippo Dozzi a inceput fabricarea salamului de sibiu, care a ajuns foarte curand pe mesele cele
mai simandicoase, fiind considerat, de la bun inceput, un produs de lux. n primii ani fabrica a
avut o activitate restransa, care s-a extins pe masura ce s-a acumulat capital. Prin 1938 de
exemplu se produceau deja aproape 100 de tone de salam de sibiu.
Foarte multa lume traieste cu ideea ca Salamul de Sibiu se face cu carne de cal. Salamul de Sibiu
contine carne de porc, mai exact carne de scroafa batrna (de preferinta rasa Mangalita) si
slanina tare, alaturi de sare, piper, usturoi si alte mirodenii cu rol n dezvoltarea aromei
binecunoscute a produsului. Totusi, orice legenda are un smbure de adevar. Adevarul este ca
la nceputuri se folosea intestinul de cal pentru formarea batoanelor de salam, pentru ca acesta
asigura conditiile cerute de procesul tehnologic, permitnd dezvoltarea sporilor de mucegai
nobil. Astazi se folosesc membrane speciale care participa si ele la optimizarea procesului
tehnologic.
Afumarea produselor se face exclusiv cu fum de lemne de fag, care asigura o culoare si o aroma
deosebite.
Salamul de Sibiu face parte din categoria salamurilor crude uscate care n cursul procesului
tehnologic nu sufera tratamente termice (cum ar fi fierberea), maturarea lor facndu-se pe seama
mucegaiului nobil care este nsamntat pe suprafata externa a membranei salamului.
Acest mucegai este reponsabil n cea mai mare parte de conservarea produsului, dar mai ales de
aroma, gustul si culoarea specifice si, n acelasi timp, unice ale produsului.

Materiale utilizate
Materiile prime
Materiile prime pentru salamul de Sibiu sunt carnea de porc i slnina .Carnea de porc trebuie s
provin de la la porci adulti cu masa n viu de 130-160 kg de preferin rasa mangali, trebuie
s, fie salubr,s aib, o anumit consisten (fermitate) i un coninut ct mai sczut de
umiditate.
Slnina trebuie s, fie alb sau cu nuae cenuii la exterior iar iar n seiune trebuie fie alb sau
alb-roz.

Materii auxiliare
Ca materii auxiliare se utilizeaza : sare, zahar,piper alb, enihibar i usturoi,
dextroza,maltodextrine, conservant nitrit de sodiu, nitrat de potasiu, acidifiant citrat de sodiu,
antioxidant ascorbat de sodiu, esteri ai acidului ascorbic cu acizi grai, culturi starter iar ca
membrane mate artificiale proteice.

Proprieti fizico-chimice
Proteine totale minim
Sare maxim
Azot usor hidrolizabil maxim
Raport umiditate-proteina
Nitrit (mg/100 g produs finit) maxim
Raport substante grase/protein

20%
6%
200mg / 100g
1,5
5
2,3

Proprieti microbiologice
Microorganisme
Salmonella / 25 g
Listeria monocytogenes/ 25g

Limite
Absent
Absent

Schema tehnologic de obinere a salamului de


sibiu

Materiale folosite la ambalarea salamului de Sibiu


Salamul de Sibiu este livrat sub form de batoane ambalate n material plastic sau felii ambalate
n tvie acoperite cu folii termocontractibile. Tviele sunt confecionate din materiale
complexe flexibile PA-LDPE Sau rigide PVC-HDPE obinute prin termoformare iar foliile
contractibile , care pot fi preconfecionate anterior utilizrii sau confecionate n timpul
ambalrii, sunt complexe PET-LDPE,PET-PVDC-LDPE.
Materialele de baz din care se obin ambalajele salamurilor sunt materialele celulozice i
materialele plastice.
Membranele celulozice sunt necomestibile i sunt obtinute din celuloz pur, regenerata i
glicerina dar contin i o cantitate scazuta de apa. Membranele artificiale celulozice sunt folosite
de zeci de ani in industria alimentara datorita proprietatilor sale. Ele sunt permeabile la fum, gaze
i aburi, dar impermeabile la grasimi. Acestea pot fi colorate i tiparite cu uurinta, iar clipsarea
produselor la ambele capete implica un proces destul de simplu.
Membranele poliamidice sunt utilizate pentru produsele fierte. Totodata acestea au i rolul de a
crete termenul de valabilitate al produsului. Acestea au un grad mare de rezistenta mecanica i
sunt facute din polimeri speciali. Din punct de vedere biologic aceste membrane sunt inerte. De
asemenea, au un grad de elasticitate mare, rezistente la umplere i impermeabile la gaz, fum i
aburi.
Membranele colagenice sunt acele membrane comestibile i reprezint o categorie aparte n
aceast industrie. Colagenul folosit n realizarea acestor membrane este, de fapt, o protein
fibroas natural, care nu are efecte nocive pentru sntate. Membranele colagenice sunt folosite
pentru o gama larg de produse din carne semi afumate, crud-uscate sau fiert-uscate.
Membranele comestibile pot avea anumite culori atracti0e (cu ajutorul coloranilor) fr c
proprietile acestora s fie afectate.
Salamul de Sibiu este livrat sub form de batoane ambalate n material plastic sau felii
ambalate n tvie acoperite cu folii termocontractibile. Tviele sunt confecionate din materiale
complexe flexibile PA -LDPE sau rigide PVC-HDPE obinute prin termoformare iar foliile
contractibile , care pot fi preconfecionate anterior utilizarii sau confecionate in timpul
ambalarii, sunt complexe PET-LDPE,PET-PVDC-LDPE.

Materiale plastice
Prezint o puternic ascensiune in ponderea ambalajelor, castigand din ce in ce mai mult teren
prin preluarea locului ambalajelor tradiionale. Ele se gasesc intr-o mare diversitate si au
proprietai deosebite ce confera ambalajelor greutate foarte redusa, suplee sau rigiditate,
opacitate sau transparena forme foarte diferite, posibilitai de reutilizare sau reciclare natural,
sau artificial, proprieti igienico-sanitare corespunztoare. Materialul plastic este un produs
sintetic de natur organic, anorganic sau mixt,care se poate modela uor, la cald sau rece, cu
sau fr presiune in alcatuirea sa intr compui macromoleculari obinui prin polimerizare,
policondensare sau alte procedee similare.
Materialele plastice folosite la ambalarea salamului de Sibiu pot fi :
1.
2.
3.
4.
5.
6.

PE (POLIETILENA)
LDPE(POLIETILENA DE JOASA DENSITATE)
HDPE(POLIETILENA DE NALT DENSITATE)
CELOFANUL
POLIPROPILENA(PP)
POLICLORURA DE VINIL

1.Polietilena se obine prin reacia de polimerizare a etilenei i este utilizat, la fabricarea


foliilor pentru ambalaje (pungi, saci folii pentru imbracaminte, folii pentru alimente
congelate,mezeluri), pentru izolarea cablurilor electrice, la obtinerea de butelii si butoaie.
In drumul mereu ascendent al materialelor plastice, o deosebita importanta a avut
descoperirea facuta de Karl Ziegler, in anul 1954, si anume ca amestecul de combinatii
organo-aluminice si tetraclorura de titan catalizeaza polimerizarea etilenei la presiuni joase.
Pana la acea data, polietilena se obtinea numai prin polimerizarea radicalica la presiuni de
ordinul catorva mii sau chiar zeci de mii de atmosfere (5000-20.000) atmosfere, conducand
la asa numita polietilena de presiune inalta si foarte inalta sau polietilena de densitate joasa
(0,92 g/cm3). Macromoleculele acestui polimer prezinta numeroase ramificatii, ceea ce face
ca materialul plastic sa aiba o cristalinitate de numai 40-50%. Ca urmare, polietilena de
densitate joasa se caracterizeaza prin rezistenta termica si mecanica relativ scazute
(polietilena moale).
Procedeul Ziegler a revolutionat tehnologia de obtinere a polietilenei, permitand obtinerea
industriala a acesteia la presiuni de numai cateva atmosfere. Aceasta polietilena este formata
in principal din macromolecule liniare, cu foarte putine ramificatii, ceea ce permite
impachetarea usoara a macromoleculelor. Drept urmare, creste continutul in faza cristalina
pana la 94%, iar proprietatile termomecanice ale acestui material plastic sunt considerabil
imbunatatite.

Polietilena obtinuta prin procedeul Ziegler este cunoscuta sub numele de polietilena de mare
densitate, (0,97 g/cm3) sau polietilena dura. Pe langa utilizarile clasice in domeniul
ambalajelor, ea are si alte intrebuintari, cum ar fi: conducte de presiune, izolatii electrice,
rezervoare foarte mari, ambarcatiuni usoare sau chiar roti dintate.
Descoperirea lui Karl Ziegler a fost dezvoltata cu succes de lucrarile lui Giulio Natta si ale
scolii sale. In anul 1955 Giulio Natta pune bazele polimerizarii stereospecifice care permite
obtinerea polimerilor stereoregulati, folosind drept catalizator de polimerizare produsii de
reactie ai combinatiilor organo-aluminice cu compusii materialelor traditionale (asa numitii
catalizatori Ziegler-Natta). Importanta acestor descoperiri rezulta si din faptul ca in 1963,
celor doi savanti le-a fost decernat premiul Nobel pentru chimie.
Cu acesti catalizatori au fost polimerizati cei mai diversi momomeri, obtinnandu-se materiale
plastice cu proprietati noi. Una din proprietatile de baza este aceea ca sunt apte de a
cristaliza, datorita aranjamentului spatial regulat al monomerilor si ai substituentilor acestora,
faptul acesta conferindu-le o rezistenta mecanica si termica superioara celor ale materialelor
plastice atactice (nestereoregulate). In acest sens o mare realizare a constituit-o obtinerea
polipropilenei izotactice cu structura cristalina a carei temperatura de topire este de circa
165C, pe cand polipropilena atactica, amorfa are intervalul de inmuiere la 100-120C.
Deosebit de interesanta este obtinerea unor polimeri de propilena stereobloc. Sinteza decurge
astfel incat in macromolecule se gasesc blocuri cristaline si amorfe. Un asemenea material
plastic se topeste intr-un interval larg de temperatura, (100-170C) ceea ce ii faciliteaza
prelucrarea.
Pentru a imbunatati calitatile maselor plastice se recurge si la alte procedee.
Materialele plastice izotactice se utilizeaza atat ca atare, cat si sub forma compozitiilor lor
ranforsate (cu fibre de sticla, grafit, fibre de azbest etc). Ranforsarea (armarea) materialelor
plastice mareste mult rezistenta mecanica si greutatea specifica, dar in acelasi timp creste si
pretul lor.Alte cai e modificare a proprietatilor materialelor plastice constau in formarea de
aliaje intre ele, grefari de macromolecule pe un material dat etc.
2.LDPE(POLIETILENA DE JOASA DENSITATE)
Este folosit, pe larg ca material de ambalaj putnd fi uor prelucrat, prin extrudare suflare
in film tubular sau prin extrudare folosind o matri canelat i modelare la rece cu
obinerea unui film mai clar. Se utilizeaz fie sub form de folii simple, fie complexate cu
folii de aluminiu sau celofan.
Polietilena de joas densitate sau de inalt presiune se obine prin procesul de polimerizare
la presiuni inalte i la temperaturi de 100-350 grade Celsius, temperaturile mai ridicate
producnd degradarea polietilenei. LDPE este un material rezistent, uor transparent, care
are bune proprieti mecanice : rezisten la intindere, rezisten la spargere, rezisten la
lovire i rezisten la rupere. O proprietate deosebit a LDPE este capacitatea sa de a se lipi

10

de sine insi la cldur permiand obinerea unor inchideri bune,rezistente, impermeabile


fa de lichide.
3.Polietilena de nalt densitate ( HDPE )

Polietilena de nalt densitate ( HDPE ) se obine prin polimerizarea etilenei la presiune sczut
i temperatura mediului ambiant.Structura HDPE este mult mai liniar dect a LPDE, pu inele
ramificaii fiind scurte. Filmul HDPE este mai rigid i mai tare dect LDPE iar rezistena la oc
i la rupere sunt mai mici dect ale LDPE. Rezistena chimic estesuperioar celei a LDPE n
special fa de uleiuri i gaze. Filmul HDPE ofer o protecie excelent fa de vaporii de ap, o
permeabilitate la gaze mai sczut n comparaie cu LDPE dar este mult mai opac.
Filmul HDPE are un aspect alb , transparent tinznd s concureze cu hrtia i nu cu alte filme
transparente.
4.Celofanul
Celofanuleste un produs flexibil format din hidrat de celuloz care se obine din soluii de vscoz sub
form de filme i foi. Celofanul se ntrebuineaz ca material transparent i igienic n industria
alimentar ( de exemplu sub form de nveli pentru preparate ).
5.Polipropilena (PP)
Polipropilena este o substan ncolor i inodor, cu densitate de 900 kg/m3 mai mica dect a
PE, are rezisten bun la cldur, o impermeabilitate mare i o contracie mai pu in pronun at.
dect alte termoplaste. Polipropilena sub form de folii transparente , termosudabile, ,
retractabile, rezistente la grsimi i uleiuri, mai puin permeabile la gaze i vapori de ap n
comparaie cu foliile de polietilen, se utilizeaz la ambalarea crnii n buci.
n comparaie cu alte termoplaste are o rezieten mai bun la cldur, ambalajele din PP putnd
fi sterilizatela 115 120 C. Are rezistenta buna la frecare, stabilitate termica buna, prezinta
luciusi claritate buna, fiind un material ideal pentru imprimare.
6.Policlorura de vinil
Policlorura de vinil se utilizeaz la ambalarea de scurt durat a crnii, mai ales sub form de
folii retractibile, termosudabile care sunt impermeabile la vaporii de ap dar au o permeabilitate
pentru oxigen.Se obine prin polimerizarea monomerului gazos clorur de vinil. PVC este
insolubil, inert i netoxic dac este pur, ca impuritate fiind vorba ndeosebi de monomerul
din care se obine. PVC cu mas molecular mare este insolubil n ap i n marea majoritate a
solvenilor organici. Sub aciunea cldurii i luminii PVC i reduce stabilitatea prin pierderea de
molecule de acid clorhidric transformndu-se n macromolecule nesaturate care, la rndul lor,

11

pierd dublele legturi n prezena oxigenului pe care l absorb. Ea poate fi plastifiat sau nu ,
plastifierea efectunduse pentru a se uura prelucrarea i pentru a obine o suple e permanent a
acesteia.
Filmul subire de PVC plastifiat este folosit pe larg n supermarket- uri pentru nvelirea tvilor
cu carne proaspt sa cu produse din carne. Permeabilitatea relativ mare la vaporii de ap a PVC
previne condensarea acestora pe faa interioar a filmului. Complexele obinute prin combinarea
diferitelor tipuri de folii prin startificare au proprieti fizice deosebite ca materiale de ambalaj.
Dup folia de baz se deosebesc urmtoarele complexe mai importante : pe baz de celuloz
lcuit pe una sau ambele fee cu PVDC ; pe baz de poliester cptuit sau necptuit; pe baz de
poliamide orientate sau neorientate; pe baz de aluminiu.

n magazinele i supermarketurile n care salamul se vinde n vrac, de cele mai multe ori acesta
se ambaleaz n hrtie.

Hrtia
Hrtia este o aglomerare de fibre celulozice rezultate din prelucrarea materiei prime vegetale :
paie de cereale, coceni de porumb, stuf, rafie, lemn de brad, pin, castan, fag, plop etc. n prezent
circa 95% din hrtia produs n lume se obine din lemn, iar din aceasta circa 85 % este
reprezentat de conifere: molid, brad i pin.

Hrtia kraft , denumit i hrtie rezistent tip sulfat este aspr, deosebit de rezistent,
alb, natural sau colorat. Adesea nu se calandreaz . Greutatea specific este de 70300 g/ miar rezistena la ntindere 250 1150 N/m. Se folosete pentru confecionarea
de saci simpli, saci multistratificai, carton iar albit pentru ambalarea alimentelor.
Hrtia albit se obine din pulp relativ alb, astfel c este curat, strlucitoare i
moale, putnd fi imprimat foart bine. Greutatea specific este cuprins ntre 35 300
g/m, rezistena mecanic este bun, dar variabil ca valoare, iar aspectul este mai plcut
dect al hrtiei kraft nealbit, fa de care este i mai scump. Se folosete pentru
confecionarea de etichete, pungi, plicuri.

Tehnica de ambalare a salamului de Sibiu

12

Ambalarea salamului de Sibiu se face automat, utiliznd tehnici moderne, adaptate noilor
vremuri. Pentru aceasta se folosesc dispozitive de termosudare,maini de etichetare,maini
pentru ambalare skin, maini de umplere,etc.
Ambalajele din materiale plastice folosite la ambalarea salamului de Sibiu se obin prin sudare.
Procedeele de sudare sunt :

termosudare fr adaos de material care se realizeaz cu ajutorul unor dispozitive de


termosudare nclzite sau al unui jet de aer cald i se aplic la formarea pungilor,
pachetelor pern plecand de la folie tubular sau de la dou margini de folie suprapuse:
termosudare cu adaos de material sub form de baghet , care se realizeaza cu ajutorul
aerului cald acesta avand rolul de a topi bagheta de material de adaos:
sudare cu radiaii infraroii, utilizat pentru materialele cu pierderi dielectrice mici ( PE).
Sudarea se bazeaz, pe faptul c materialul plastic cald emite radiaii infraroii care sunt
reflectatein masa materialului incalzindu-l. In practic foliile destinate sudrii sunt
presate intre dou flci metalice acoperite cu teflon care sunt inclzite timp de o
fraciune de secund, iar radiaiile infraroii reflectate in masa materialului incalzesc
acest material.

Termosudarea este o metod de inchidere utilizat atat pe mainile de ambalare in ambalaje


flexibile cat i pe mainile de ambalare in ambalaje termoformate.

Fig.1. Schema de principiu a unui dispozitiv de termosudare cu rezisten: 1,2 mandrine


striate, 3 cuit;4- marginea striata a mandrinei.
Dispozitivul de termosudare cu rezisten ( fig.1 ) eSte folosit atunci cand filmul de
materialde ambalaj const dintr-un material cu acoperire care se termosudeaz uor la cald.
Foliile i filmele subiri de materiale plastice, filmul de hartie sau de celuloz pot fi
deteriorate de aciunea conjugate a cldurii i a presiunii din momentul inchiderii. Astfel de
13

material trebuie acoperite cu un material termosudabil sau laminate impreuna. Mandrinele


(1) i (2) ale dispozitivului de termosudare prezentat in fig. 1 sunt striate i incalzite
continuu pentru a se obine o bun imbinare prin termosudare. Marginea striat poate avea
forme diferite in funcie de care imbinarea ambalajelor poate prezenta diferite modele
:dungi longitudinale,transversal, continue sau intrerupte etc.
La dispozitivele cu care sunt dotate mainile de formare- umplere- inchidere in ambalaje
flexibile, una dintre mandrine are incorporat un cuit folosit pentru decupare, separare in
dou a zonei de termosudure: una pentru ambalajul deja inchis ermetic, cealalt pentru
ambalajul ce urmeaz a se confeciona i umple cu produs.

Ambalarea in folii termocontractibile pentru conservare


Ambalarea pentru conservare a salamului de Sibiu se realizeaz sub depresiune intr-o
incint utilizand folii termocontractibile cu permeabilitate redusa la oxigen i
impermeabile la vaporii de apa.
ambalaul cu produs este introdus in incinta de depresurizare care la initial este
la presiune atmosferica
incinta este depresurizat, ceea ce face ca initial ambalajul sa se dilate, apoi
aerul din interior sa fie evacuat iar folia sa se lipeasc de produs
ambalajul este inchis prin termosudare
incinta este readusa la presiune atmosferica prin introducere de aer, ceea ce face
ca folia sa se lipeasca i mai tare pe produs
produsul ambalat este scos din incint i ciclul se reia.

Ambalarea skin AS
Ambalarea skin AS implic producerea unui ambalaj de nvelire pentru care produsul reprezint
matria formatoare. n aceast tehnic produsele alimentare ( carne feliat, preparate din carne )
sunt nvelite ntr-un film de material barier care este nclzit la partea superioar pn la
nmuiere nainte de aplicarea depresiunii i nchidere . n timpul aceste operaii filmul moale se
muleaz singur pe forma produsului rezultnd un ambalaj strns, n care produsele sunt
meninute n condiii anaerobe.
Ambalajele skin sunt reprezentate de tvie suport confecionate din carton special acoperit cu
material plastic barier, celuloz mulat sau din material plastic ( PS sau PVC ) care sunt
acoperite cu folii contractibile cu permeabilitate mare la gaze i cu permeabilitate ct mai redus
la ap i la vaporii de ap. Un exemplu de main care poate fi folosit pentru ambalarea skin
este maina SUPER CHIK .
Masina SUPER CHICK este o masina performanta, destinata ambalarii in tavite a produselor
din carne, pui, peste, etc din centre de ambalare sau supermarketuri cu volume mari.
14

Robustea, gradul de automatizare si usurinta operarii fac aceasta masina una din cele mai
performante si flexibile masini, find posibila ambalarea in mai multe tipuri de film (PVC,
polietilena, poliolefina).

Mainile de umplut cu vacuum


Masinile de umplut cu vacuum sunt instalatii destinate productiei industriale a produselor din
carne si a altor produse alimentare. Sunt oportune pentru umplerea mezelurilor. Pot lucra
continuu sau n doze programabile. Produsul este transportat n masina de umplut continuu,
aceasta avnd o capacitate suficienta. Masinile de umplut sunt echipate cu compresor, datorita
caruia este posibila reglarea vacuumului dorit, eliminndu-se posibilitatea aparitiei bulelor de
aer. Tuburile de umplere sunt interschimbabile, pentru diferite calibre. n vederea cresterii
caracteristicilor de utilitate, sunt echipate cu motoare cu doua turatii, care permit cresterea
capacitatii capului n timpul regimului continuu de umplere. De asemenea, este posibila si
umplerea cu ajutorul unei instalatii complementare de rasucire.
Masinile de umplut cu vacuum se remarca printr-o constructie masiva, care ndeplineste toate
cerintele de fiabilitate. Formele rotunjite si suprafetele lustruite permit o curatire optima

Maina de umplut cu vacuum Vemageste o masina de umplut de mare putere, cu snecuri


destinata urmatoarelor operatii:
-

portionare si umplere a salamurilor si a carnatior


portionare si umplere salamuri de tip crud-uscat
portionare si umplere sunci
formare si portionare mici si carne tocata cu un set de accesorii.

Etichetarea
n cazul salamului de Sibiu, n funcie de firma productoare, eticheta se aplic manual ,
automat sau este nlocuit de ambalaje decorate, imprimate.
Imprimarea se face prin procedeul ofset care realizeaz o imprimare de finee cu straturi subiri
de cerneal i reproducere n mai multe culori prin treceri succesive sau cu un ansamblu de
15

culori. Tehnica de lucru const n folosirea unui suport auxiliar din gelatin, cauciuc special sau
material plastic pe care se depune amprenta clieului gravat pe fa. Pe acest suport se aduce,
manual sau mecanizat, prin rulare sau aplicare, obiectul ce trebuie imprimat.
Pentru aplicarea automat a etichetelor se folosete maina de etichetat salam Model E1A VRd
Special ( Fig.5 ).

Instalatia E1A VRd Special este compusa dintr-un aplicator automat tip E1Ared, banda
transportoare cu zale prevazuta cu racleti pentru deplasarea produselor prin dreptul aplicatorului,
o banda speciala de rasucire/presare, respectiv un modul pneumatic de datare cu hot-foil pentru
lot. Aplicatorul E1Ared este reglabil transversal in functie de diametrul mezelurilor ce urmeaza a
fi etichetat.
Batoanele de salam sunt asezate unul cate unul pe banda transportoare ce le conduce prin dreptul
capului de etichetat unde sunt sesizate de un senzor ce comanda aplicarea etichetei pe acesta.
Banda de rasucire/presare este de asemeni reglabila in functie de diametrul salamului si are
functia de a rasuci mezelul astfel incat eticheta sa fie aplicata de jur imprejur. Datarea se face
automat in pauza dintre doua etichetari succesive.

Designul salamului de Sibiu


Este bine stiut faptul ca rolul etichetei este acela de a informa consumatorul. Dincolo de acest rol
eticheta indeplineste unul si mai important. Acela de a atrage clientul. Din acest motiv designul
etichetei reprezinta cel mai important aspect in alegerea si proiectarea acesteia. Eticheta poate
avea orice culoare sau forma, dar acest lucru este determinat in special de dimensiunea si forma
produsului. Stilul ales pentru crearea etichetei este cel care poate spune foarte multe despre
produs. Din acest motiv culorile alese si mesajul care se doreste a fi transmis de aceasta trebuie
stabilite din faza incipienta crearii etichetei. Tot in functie de tipul produsului pe care urmeaza sa
il reprezinte se stabileste atat materialul, cat si varianta de finisare a etichetei.

16

Salamul de Sibiu este un produs cu o traditie in Romania de peste 100 de ani, o marc forte
cunoscut la nivel naional iinternaional.
U.E. a acceptat printre produsele tradiionaleromneti care pot fi comercializate pe piaa unic i
salamul de Sibiu, acesta fiind motivul pentru care salamul de Sibiu este disputat de oserie de
companii de prestigiu la nivel naional.Principalii producatori de salam de Sibiu sunt: Agricola
Bacu, Caroli Foods i Reinert.
Etichetele dau informatii utile att pentru agentii economici ct si pentru consumatori. Tipurile
de grafica utilizate pentru etichetarea marfurilor sunt grafica umoristica, grafica comerciala si
grafica intelectuala.

Elementele mesajului obligatoriu care trebuie sa apara pe eticheta sunt:

denumirea produsului si numele producatorului, tara de origine;


grupa din care face parte produsul, eventual clasa de calitate; principalele
caracteristici de calitate si masa pe unitatea de ambalaj; data fabricatiei;
lotul de fabricatie;
restrictii de consum, domeniul de utilizare; documentul tehnico-normativ
(standard sau alt act normativ)
mentiunea specifica pentru acele produse care au suferit un anume tratament de
modificare a calitatii; 13
conditiile de pastrare, depozitare;
termen de valabilitate sau garantie

Elementele mesajului promotional sunt:


1. marcile sub care se comercializeaza (marca de fabrica, marca de comert,
emblema sau sigla fabricii, marca produsului, marca literala, figurala,
combinata, marca umbrela; eticheta ecologica;
2. codul cu bare, codul Calra, codul Data Matrix;
3. argumentuil de vnzare: text publicitar, scurt istoric al produsului sau al
firmei, trofee, informatii privind certificarea sistemului calitatii,
avantajele oferite de produs si ambalaj, promovarea unor conuri, jocuri
n vederea obtinerii unor cstiguri etc.
Consumatorii au dreptul de a fi informati, n mod complet, corect si precis, asupra
caracteristicilor esentiale ale produselor si serviciilor oferite de catre agentii economici, astfel
nct sa aiba posibilitatea de a face o alegere rationala, n conformitate cu interesele lor, ntre
produsele si serviciile oferite si sa fie nmasura sa le utilizeze, potrivit destinatiei acestora, n
deplina securitate.
17

Forma ambalajului este un element estetic direct adic unul rezultativ care sugereaza calitatea
produsului. Forma ambalajelor are in vedere, in principal, cerinte de varietate sortimentala,
dozarea si proportionarea produselor conform cererii pe piata, eliminand in final uniforminatea si
monotonia sortimentala.
Culoarea realizata in srtansa legatura cu forma si grafica acestora, are ca obiective:

stimularea vanzarilor;

continutul si ambianta estetica a spatiilor comerciale;

personalitatea produselor;

promovarea unor elemente cu specific national, zonal;

crearea din punct de vederea psihologic a unui climat comercial;

contributia direcata la crearea unei traditii a produselor, intreprinderii etc.


Grafica adanceste aspectele legate de individualitatea bunurilor de consum, in raport cu

destinatia acestora, alaturi de celelalte elemente de estetica, fiind o contributie importanta la


cresterea desfaceriilor de marfuri, stimuland concurenta in conditii optime, sporind cracteristicile
merceologice ale mafurilor.
Forma, culoarea si grafica ambalajului elemente de sinteza in cadrul esteteicii produselor
realizate in conditii optime au contributii efective, cu eficienta majora, in cadrul relatiilor
competitive de comert interior si exterior, accelerand penetratia etc.
Dezvoltarea productiei si diversificarea sortimentala a produselor in conditiile modernizarii
continue a productiei, a largirii pietei interne si a schimburilor economice cu alte tari, precum
promovarea formelor rapide si eficiente de servire in comert impun ca o necesitate obiectiva
perfectionarea activitatii de ambalare si preambalare a produselor.
Ambalajul marfurilor, pe langa sarcina de a pastra sau maturiza insusirile calitative ale
produselor, constiuie un mijloc important de reclama, de imbunatatire a prezentatrii si, in ultima
analiza, o forma activa a vanzarilor.

18

Daca forma ambalajului reprezinta un element estetic subordonat formei produsului,


culoarea si grafica reprezinta calitati estetice proprii ambalajului.

CONCLUZIE
Salamul de Sibiu este un preparat crud-afumat i uscat superior, de durat, cu o valoare
nutritiv ridicat i cu o arom plcut, a crui poveste a nceput n jurul anului 1885. Datorit
proprietilor sale senzoriale deosebite, acesta a fost considerat un produs de lux fiind consumat
numai de oamenii nstrii, meninndu-i poziia de produs valoros chiar i n zilele noastre.
Materialele de baz din care se obin ambalajele salamurilor sunt materialele celulozice si
materialele plastice.

Bibliografie

Banu, C., Oprea, Al., Dnicel, Gh., 1985, ndrumtor n tehnologia produselor din carne, Editura
Tehnic , Bucureti ;
Banu, C., Musc, M., Dinache, P. .a., 1980, Tehnologia crnii i subproduselor, Editura
Didactic i Pedagogic, Bucureti;
Oel, I., 1979, Tehnologia produselor din carne, Editura tehnic Bucureti ;

19

Turtoi, M., 2000 , Materiale de ambalaj i ambalaje pentru produsele alimentare, Editura Alma,
Galai;
Turtoi, M., 2004, Tehnici de ambalare a produselor alimentare, Editura Academica , Galai ;
www.caroli.ro

20