Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
TANASE VIOREL
2009
Introducere
Tanaviosoft 2009
2009
autor Tnase Viorel
Capitolul Notiuni despre coroziune
Tanaviosoft 2009
TANASE VIOREL
2009
Coroziunea pieselor metalice ale automobilului
Tanaviosoft 2009
C1
Capitolul
Coroziunea pieselor metalice ale automobilului
Tanaviosoft 2009
C1
Unitati de competente
Asigurarea calitatii.
Competente
Citete i utilizeaz documente scrise n limbaj de specialitate.
Aplic normele de calitate n domeniul de activitate.
Utilizeaz metode standardizate de asigurare a calitii.
2. Unitati de competente tehnice generale.
Interpretarea documentatiei tehnice.
Competente
Interpreteaz informaii nscrise n desenele de ansamblu .
Interpreteaz desene speciale.
Aplic informaiile din documentaia tehnic n activitatea practic.
3. Unitati de competente specifice.
Vopsirea automobilului
Competente
Indica tipurile de coroziune.
Precizeaza metodele de protectie anticorosiva.
Efectueaza operatii de limitare a coroziunii.
Identific factorii ce determin apariia coroziunii
Tanaviosoft 2009
C1
Tanaviosoft 2009
C1
Aerosolii Stropirile
Condensatele
Tanaviosoft 2009
C1
1.3.Tipurile de coroziune.
Tanaviosoft 2009
C1
1.3.3.Coroziunea electrochimica.
1.3.4.Coroziunea atmosferica.
Tanaviosoft 2009
C1
Tanaviosoft 2009
C1
Tanaviosoft 2009
C1
pozitia orizontala reduce considerabil manifestarea procesului de
coroziune.
in prezenta unor fisuri, depunerea de roua favorizeaza procesul de
coroziune.
coroziunea chimica uscata este mai putin daunatoare decat coroziunea
chimica lichida.
atmosfera industriala si urbana, bogata in agenti corosivi, determina o
coroziune intensa.
coroziunea atmosferica influenteaza si conductivitatea electrica, deci
afecteaza instalatia electrica a unui autovehicul.
1.3.5.Coroziunea salina.
Se manifesta intr-un mod agresiv in apropiere de mare, ocean, lacuri sarate.
Suprafetele metalice sunt foarte afectate de actiunea mediului salin.
1.3.6.Coroziunea de altitudine.
Este un proces care are loc prin asocierea actiunii agentilor corosivi cu
solicitarile mecanice.Solutiile pe baza de cloruri determina fisurarea si corodarea
suprafetelor metalice.
Pentru diminuarea acestor efecte negative se iau urmatoarele masuri:
se elimina tensiunile interne(recoacere de detensionare);
se utilizeaza oteluri cu nichel si siliciu;
se elimina la operatia de sablare cu alice utilizarea de solutii pe
baza de cloruri;
se evita socurile mecanice in timpul exploatarii.
Tanaviosoft 2009
C1
1.3.8.Coroziunea de contact.
Coroziunea de contact se manifesta la suprafata de contact a doua metale cu
potential electrochimic diferit.
Metalul sau aliajul cu potential electrochimic mai scazut este supus unei
coroziuni intense.O suprafata de contact intinsa favorizeaza un proces de coroziune
intens.
La autovehicule, coroziunea de contact poate fi localizata la contactul intre
arborele motor si platoul ambreiajului, la transmisia cardanica.
Prevenirea coroziunii de contact poate fi realizata prin urmatoarele masuri
tehnologice:
cromarea suprafetelor metalice care realizeaza contactul la asamblare;
utilizarea de materiale izolante;
la vopsirea pieselor de aluminiu si otel, nu se va utiliza vopsea pe baza
de plumb;
se recomanda utilizarea vopselelor pe baza de cromat de zinc.
1.3.9.Coroziunea filiforma.
Se manifesta la suprafata unor metale, cum ar fi: otel, aliaje de aluminiu si
de magneziu.Aparitia acetui tip de coroziune are la baza prezenta apei intre
suprafata metalului si pelicula de vopsea.
La o umiditate de 65-95% si o temperatura de 15-300 C, coroziunea filiforma
se manifesta intens.Acest tip de coroziune este periculos , datorita caracterului
sau ascuns.Prin coroziunea filiforma se formeaza filamente de oxid, care in
cazul otelului este oxidul feros.
Coroziunea filiforma este influentata de urmatorii factori:
permeabilitatea vopselei;
umiditatea mediului;
temperatura;
prezenta solutiilor pe baza de saruri, pe suprafata metalului.
Tanaviosoft 2009
C1
Tanaviosoft 2009
C1
NOTA:
Numele:
Prenumele:
Notiuni despre coroziune
Modulul : Protecia anticorosiv a suprafeelor
Test de evaluare sumativa
Subiectul 1 5p
Completati spatiile goale cu notiunile corespunzatoare definitiei:
Coroziunea este ......................fizico-chimic de ...........................lenta a suprafetelor metalice de la
exterior catre..................sub actiunea unor......................corosivi.
Subiectul 2 30p
Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:
1. Coroziunea influenteaza : a) rezistenta mecanica a pieselor; b) mentinerea constanta a dimensiunilor
pieselor; c) structura cristalina a metalelor si aliajelor.
2. Dupa modul de manifestare,coroziune este: a) coroziune locala; b) coroziune generalizata; c) coroziune
intercristalina.
3. Procesul de coroziune influenteaza: a) gradul de siguranta in exploatare a pieselor; b) gradul de poluare
al mediului; c) rezistenta la uzura si la oboseala.
4. Coroziunea la autovehicule se datoreaza actiunii urmatorilor agenti: a) aerosoli; b) suspensii elastice;
c)stropiri ; d) precipitatii atmosferice.
5. Coroziunea chimica poate fi : a) solida; b) lichida; c) gazoasa; d) uscata.
6. Coroziunea electrochomica are loc in prezenta de: a) curent electric; b) sarcini electrice; c) electrolit.
7. Fenomenul de pasivare este specific pentru: a) oteluri carbon nealiate ; b) oteluri aliate; c) aliaje de
aluminiu.
8. Coroziunea chimica uscata se datoreaza actiunii urmatorilor agenti corosivi: a) CO2 ; b) H2SO4 ; c) SO2
d) N2 .
9. Coroziunea de contact este specifica pentru: a) metale cu potentiale electrice egale; b) metale cu
potentiale electrice diferite; c) metale cu conductivitate electrica redusa.
10. Coroziunea filiforma se intalneste pentru urmatoarele categorii de materiale: a) oteluri; b) aliaje de
cupru; c) aliaje de aluminiu.
11. Coroziunea filiforma are loc la in urmatoarele conditii: a) umiditate 50% ; b) umiditate 65-95% ; c)
temperatura 400 C ; d) temperatura 15-300 C.
12. Factorii interni care influenteaza procesul de coroziune sunt: a) temperatura; b) umiditatea; c)
compozitia chimica a metalelor; d) structura cristalina a metalelor si aliajelor.
13. Viteza de coroziune a unei suprafete metalice creste daca: a) suprafata metalica este lucioasa; b)
suprafata metalica este rugoasa.
14. Structura cristalina grosolana determina: a)cresterea vitezei de coroziune; b) reducerea vitezei de
coroziune.
15. Care tratament termic favorizeaza procesul de coroziune: a)tratamentul termic de calire; b) tratamentul
termic de revenire; c) tratamentul termic de recoacere.
Tanase Viorel 1
Notiuni despre coroziune
Subiectul 3 30p
Pe baza schitelor de mai jos,identificati zonele preferentiale de coroziune la caroseria
autoturismului Dacia.Introduceti numerele inscrise pe desen in tabelul asociat imaginii.
Figura 3.1.
Tabelul 3.1
Tanase Viorel 2
Notiuni despre coroziune
Aripa fata
Usa fata
Usa spate
Aripa spate
Subiectul 4 10p
Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).
1. Precipitatiile atmosferice produc coroziunea imbinarilor elastice,la praguri,la aripi ( )
2. Aerosolii produc coroziunea ornamentelor, a barelor de protectie ( )
3. Suspensiile solide produc coroziunea capotei, a pavilionului ( )
4. Stopirile produc coroziunea la nivelul podelei, a aripilor ( )
5. Condensatele apar si cauzeaza procesul de coroziune in zona peretilor dubli ( )
6. Produsele datorate coroziunii lichide nu se dizolva ( )
7. Coroziunea atmosferica poate fi asociata cu coroziunea electrochimica ( )
8. Coroziunea datorata curentilor de aer este mai redusa fata de placi orientate inclinat ( )
9. Coroziunea salina si coroziunea alcalina sunt doua concepte similare ( )
10. Prin pasivizare apare o pelicula de oxid protector,densa ( )
Subiectul 5 15p
Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,noiunile introduse n tabelul de mai jos:
A B
1 La piesele din aluminiu si otel a prezenta umiditatii in zona metal-vopsea
2 Coroziunea filiforma se explica b coroziunea electrochimica
3 Coroziunea de contact se manifesta c condensate
4 Pilele galvanice apar d nu se folosesc vopsele pe baza de plumb
5 Coroziunea la contraaripi se datoreaza e intre arborele motor si platoul ambreiajului
Tanase Viorel 3
Capitolul Pregatirea suprafetelor metalice
Tanaviosoft 2009
TANASE VIOREL
2009
Pregatirea suprafetelor metalice
Tanaviosoft 2009
C2
Capitolul
Pregatirea suprafetelor metalice
Tanaviosoft 2009
C2
Unitati de competente
Asigurarea calitatii.
Competente
Citete i utilizeaz documente scrise n limbaj de specialitate.
Aplic normele de calitate n domeniul de activitate.
Utilizeaz metode standardizate de asigurare a calitii.
2. Unitati de competente tehnice generale.
Interpretarea documentatiei tehnice.
Competente
Interpreteaz informaii nscrise n desenele de ansamblu .
Interpreteaz desene speciale.
Aplic informaiile din documentaia tehnic n activitatea practic.
3. Unitati de competente specifice.
Vopsirea automobilului
Competente
Identific prezenta oxizilor, a grasimilor si a impuritatilor.
Stabilete procedeele, sculele, dispozitivele i materialele specifice
pregatirii suprafetelor metalice.
Pregtete suprafeele metalice.
Aplic tehnologii de pregatire la o suprafa metalica dat.
Remediaz defectele aprute dupa pregatirea suprafetelor metalice.
Tanaviosoft 2009
C2
Tanaviosoft 2009
C2
CURATAREA MANUALA
Tanaviosoft 2009
C2
Consideratii tehnologice:
curatarea cu razuitoare necesita un grad de atentie deosebit.
folosirea razuitoarelor se recomanda la inlaturarea de tunder, strat gros
de oxizi.
periile de sarma se utilizeaza pentru inlaturarea petelor de vopsea,
rugina sau de var.
pentru suprafete intinse se recomanda curatarea prin polizare.
2.2.1.SABLAREA CU NISIP
Fig.2.2.1.1.1.Cabina de sablare
Tanaviosoft 2009
C2
Fig.2.2.1.1.2.Instalatie de sablat
Tanaviosoft 2009
C2
Sablarea cu nisip se executa in incaperi cu temperatura de 15-250 C si
umiditate maximum 65%.
Granulatia nisipului utilizat la sablare si presiunea aerului comprimat se
determina in functie de:
natura materialului piesei;
dimensiunile pieselor.
Pentru piese cu pereti grosi se utilizeaza nisip cu dimensiunile granulelor de
2-2,5 mm, iar pentru pereti mai subtiri dimensiunile sunt 1-2 mm.
Dupa 3-4 utilizari, nisipul pentru sablare se curata de impuritati si se
regenereaza cu 5-10 % nisip proaspat.
Distanta intre suprafata piesei si duza de sablat este intre 150-350 mm.
Tanaviosoft 2009
C2
2.2.2.SABLAREA CU ALICE
Fig.2.2.2.1.1.Instalatie de sablare
Materiale utilizate la sablarea cu alice:
alice rotunde de fonta;
alice din sarma de otel;
alice sparte din otel;
amestec de alice din fonta si de alice din sarma de otel.
Tanaviosoft 2009
C2
Fig.2.2.2.2.1.Instalatie de sablare
cu transportor cu role
2.2.2.3.Tehnologia curatarii mecanice prin sablare
cu a lice .
Sablarea se realizeaza in incaperi la temperatura de 15-250 C si umiditate de
maximum 65%.In functie de natura materialului piesei se recomanda urmatoarele
categorii de alice:
piese din fonta cenusie: alice rotunde din otel sau alice din
sarma de otel;
piese din otel turnat: alice de fonta si alice sparte din otel;
piese laminate: alice sparte din otel;
piese ruginite cu urme de vopsea: alice sparte de otel;
Consumul de alice de otel este de 8-10 ori mai mic decat consumul de alice din
fonta.
In cazul proiectarii centrifugale a alicelor,viteza este intre 60-80 m/s.Distanta
intre suprafetele pieselor si duza este intre 140-360 mm.Dupa curatare, piesele
se tin intr-o atmosfera neutra si se vor manipula cu manusi de protectie.
Intre sablare si acoperirea suprafetelor nu trebuie sa treaca mai mult de 3-4
ore.
Tanaviosoft 2009
C2
Tanaviosoft 2009
C2
2.2.3.TOBAREA USCATA
si
TOBAREA UMEDA
Tanaviosoft 2009
C2
Dupa tobare, piesele se curata prin suflare cu aer comprimat de particulele fine
de praf.Piesele se depoziteaza in incaperi cu atmosfera purificata, iar dupa
maximum 3-4 se aplica grunduirea sau vopsirea.
In cazul tobarii umede, in toba rotativa se introduce apa si material abraziv.
Operatia dureaza 1-4 ore.Urmeaza spalarea pieselor in apa rece curgatoare si apoi
uscarea cu aer cald.
Tanaviosoft 2009
C2
Tanaviosoft 2009
C2
hidroxid de sodiu.
carbonat de sodiu anhidru.
silicat de sodiu.
Tanaviosoft 2009
C2
Tanaviosoft 2009
C2
2.3.2.DEGRESAREA ELECTROLITICA
Tanaviosoft 2009
C2
Tanaviosoft 2009
C2
La degresarea anodica, piesa este legata la anodul baii de degresare; la
degresarea catodica, piesa este legata la catodul baii de degresare; la
degresarea combinata are loc schimbarea polaritatii cu o anumita frecventa.
Electrozii utilizati sunt din otel nichelat sau nichel.
Dupa degresare, piesele se spala in apa calda, apoi in apa rece curgatoare,se
neutralizeaza in solutie de acid sulfuric( 1%), se spala din nou in apa rece
curgatoare si se usuca.
Tanaviosoft 2009
C2
Fig.2.3.4.Metode de uscare
Tanaviosoft 2009
C2
Uscarea naturala se face prin evaporarea peliculei de apa de pe suprafata
piesei, la temperatura mediului ambiant(15-200 C).Atmosfera in care are loc
procesul de uscare trebuie sa fie lipsita de praf,gaze,fum.In timpul uscarii,
piesele nu trebuie sa se atinga.
Uscarea artificiala se realizeaza cu aer cald, prin centrifugare sau al
razelor infrarosii.
Uscarea cu aer cald se face la temperatura de 60-1200 C.Timpul necesar
uscarii este mai redus, atmosfera de uscare trebuie sa fie filtrata.
Uscarea prin centrifugare consta in indepartarea apei de pe suprafata
piesei cu utilaje speciale, datorita fortei centrifuge.Timpul de uscare este de 2-3
min.
Uscarea cu rumegus consta in absorbtia apei de pe suprafata pieselor la
contactul direct.Metoda se aplica pentru piese mici, simple.Uscarea se poate
face si cu rumegus incalzit.Dupa uscare este necesara suflarea cu aer curat si
uscat.
Uscarea cu raze infrarosii se realizeaza in instalatii speciale si prezinta
avantajul unui consum redus de energie in comparatie cu uscarea cu aer cald.
Tanaviosoft 2009
C2
Fig.2.4.1.Metode de degresare.
Tanaviosoft 2009
C2
2.4.4.DEGRESAREA CU VAPORI
Tanaviosoft 2009
C2
Caracteristici tehnologice:
dupa degresare se trece la operatia de uscare la aer.
controlul degresarii pieselor se face vizual.
dupa degresare, piesele se manevreaza utilizand manusi de protectie.
la degresarea pieselor din aliaje de magneziu si aluminiu nu se
utilizeaza solventi organici clorurati si nici tricloretilena.
pentru a evita descompunerea solventilor datorita luminii, umiditatii
si temperaturii se aduga stabilizatori in cantitati mici.
degresarea cu solventi are o durata scurta de aplicare si se recupereaza
o mare parte din cantitatea utilizata.
procedeul prezinta toxicitate ridicata, pierderi si pericol de explozie.
Tanaviosoft 2009
C2
Tanaviosoft 2009
C2
2.5.3.Metode de decapare.Caracteristici
tehnologice.
2.5.3.1. DECAPAREA CU ACID SULFURIC
Tanaviosoft 2009
C2
Consideratii tehnologice:
Pregatirea baii de imersie consta in umplere cu apa(2/3 din volum),
completare cu acid sulfuric si apoi apa pana la nivel.Se incalzeste solutia la
temperatura optima( 60-700 C).Concentratia de acid sulfuric va fi de 10-20%.
La introducerea pieselor se va evita contactul intre ele.
Cand concentratia de acid scade, se poate ridica temperatura pentru a mentine
ritmul de decapare.
Dupa decapare, piesele se neutralizeaza in solutie de carbonat de sodiu cu
concentratia de 3-5%.Urmeaza spalarea in apa rece curgatoare si uscare.
Daca dupa decapare, urmeaza operatia de acoperire ,nu mai este necesara
operatia de uscare.
Manipularea pieselor se face cu manusi de protectie.In timpul lucrului se
controleaza parametrii tehnologici(temperatura, concentratie).
Controlul decaparii se face vizual.Calitatea slaba a operatiei de decapare este
influentata de urmatorii factori:
timp prea scurt de decapare;
impurificarea baii de decapare;
prezenta namolului de decapare pe suprafata pieselor;
temperatura necorespunzatoare a solutiei de decapare;
concentratia redusa a solutiei de decapare.
Tanaviosoft 2009
C2
Tanaviosoft 2009
C2
Tanaviosoft 2009
C2
2.6.1.Metode de decapare.
Fig.2.6.1.1.Metode de decapare
Tanaviosoft 2009
C2
Fig.2.6.2.1.Decaparea
Materiale utilizate la decapare:
hidroxid de sodiu;
carbonat de sodiu;
acid azotic;
acid sulfuric;
acid fluorhidric.
Instalatia utilizata la decapare este constituita din urmatoarele componente:
cuva din otel;
sistem de incalzire,ventilatie si filtrare continua a solutiei;
dispozitive de manevrare a pieselor.
Tanaviosoft 2009
C2
Dupa decaparea initiala, piesele se spala in apa calda si apoi in apa rece
curgatoare.
Solutia utilizata are la baza clorura de sodiu, acid sulfuric si acid azotic.Solutia
se incalzeste la o temperatura optima.Dupa decapare, piesele se spala in apa rece
curgatoare si se neutralizeaza in solutie de carbonat de sodiu cu concentratie de 3-
5%.Urmeaza o noua spalare si apoi uscarea.
Tanaviosoft 2009
C2
FISIER VIDEO
NOTA:
Numele:
Prenumele:
Pregatirea suprafetelor metalice
Modulul : Protecia anticorosiv a suprafeelor
Test de evaluare sumativa
Subiectul 1 30p
Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:
1. La curatarea manuala , razuitoarele se folosesc pentru a inlatura: a) petele de rugina; b) urmele de
vopsea; c) tunderul; d) straturi groase de oxizi.
2. Pentru curatarea suprafetelor mari acoperite de oxizi se recomanda: a) perii de sarma; b) hartie
abraziva; c) polizoare.
3. Sablarea este o metoda de curatare mecanica bazata pe : a) actiunea chimica a unui jet de aer
comprimat; b) actiunea mecanica a unui jet de nisip antrenat de aerul comprimat; c) actiunea abraziva a
unui jet de alice metalice(fonta alba).
4. Sablarea cu nisip se aplica in urmatoarele conditii: a) temperatura de maximum 15-250 C; b)
temperatura de minimum 15-250 C ; c) umiditate maximum 65%.
5. La sablarea cu nisip, distanta optima intre suprafata piesei si duza este de : a) 150-350 mm; b) minimum
350 mm; c) minimum 35 cm.
6. Dupa sablare se trece la grunduire si vopsire: a) imediat; b) dupa 24 ore; c) dupa maximum 3-4 ore.
7. Sablarea cu alice se aplica in urmatoarele conditii: a) temperatura de maximum 15-250 C; b)
temperatura de minimum 15-250 C ; c) umiditate maximum 65%.
8. Sablarea se aplica la piese; a) laminate,cu suprafete plane; b) cu sufluri,adancituri; c) piese
turnate,forjate.
9. Curatarea prin tobare are la baza: a) actiunea chimica a materialului abraziv; b) frecarea dintre piese sau
cu materialul abraziv.
10. La curatarea prin tobare umeda se utilizeaza; a) material abraziv; b) apa; c) solutie de acid sulfuric.
11. Prin degresare se inlatura: a) urmele de oxizi si vopseluri; b) urmele de grasimi; c) tunderul.
12. Degresarea pieselor feroase se poate face cu: a) solventi alcalini; b) solventi organici.
13. Operatia de degresare se poate face prin: a) imersie; b) stropire; c) pulverizare.
14. Degresarea electrolitica prezinta urmatoarele avantaje: a) pret de cost redus; b) timpul de curatare este
scurt; c) piesele de otel devin fragile.
15. Dupa operatia de degresare urmeaza operatiile de: a) uscare,spalare; b) spalare,uscare; c)
uscare,spalare,uscare.
16. Spalarea suprafetelor pieselor se face prin: a) imersie; b) pulverizare; c) stropire.
17. Uscarea suprafetelor pieselor se poate face: a) natural; b0 cu aer cald; c) cu aer rece; d) prin
centrifugare; e) cu rumegus.
18. Degresarea cu jet de solventi se aplica pentru: a) suprafetele materialelor feroase; b) suprafetele
materialelor neferoase.
19. Cea mai eficienta metoda de degresare este: a) prin imersie; b) prin pulverizare; c) cu jet de solventi; d)
cu vapori.
20. Decaparea cu acid sulfuric se aplica pentru: a) oteluri carbon; b) oteluri aliate; c) aliaje de aluminiu.
21. Decaparea cu acid clorhidric se aplica pentru: a) oteluri carbon; b) oteluri aliate; c) aliaje de aluminiu.
Tanase Viorel 1
Pregatirea suprafetelor metalice
22. Neutralizarea suprafetelor metalice feroase dupa decapare se face cu: a) solutie de carbonat de sodiu; b)
solutie de carbonat de potasiu; c) solutie de acid azotic.
23. Dupa decaparea suprafetelor metalice feroase urmeaza operatiile: a) neutralizare,uscare; b)
neutralizare,spalare in apa curgatoare, uscare; c) spalare in apa rece curgatoare,uscare cu aer cald.
24. Decaparea cu detergenti se aplica pentru: a) piese protejate prin vopsire cu urme de rugina; b) piese
protejate prin vopsire,exfoliate.
25. La decaparea initiala a aliajelor de aluminiu se utilizeaza: a) solutii alcaline; b) solutii de acid sulfuric.
26. La decaparea finala(albirea) a suprafetelor metalice neferoase se utilizeaza: a) solutii alcaline; b) solutii
acide.
27. Decaparea cuprului se realizeaza utilizand: a) solutii alcaline; b) solutii acide(acid sulfuric); c) amestec
de acid sulfuric si acid azotic.
28. Pentru decaparea cu acid sulfuric se utilizeaza: a) cuva de aluminiu; b) cuva de otel; c) cuva de otel
captusita cu tabla de plumb.
Subiectul 2 20p
Pe baza imaginilor din tabelul de mai jos, identificati in mod corespunzator materialele, sculele si
dispozitivele utilizate pentru curatarea suprafetelor si precizati destinatia lor:
Materiale Destinatie Scule,dispozitive Scule,dispozitive Destinatie
8 12
2
9 13
10 14
7 11
Tanase Viorel 2
Pregatirea suprafetelor metalice
Subiectul 3 20p
Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).
1. Nisipul utilizat la sablare se regenereaza(eliminarea impuritatilor, curatarea de tunder). ( )
2. La sablarea cu nisip nu sunt necesare masuri de protectia muncii deosebite. ( )
3. Sablarea cu alice se poate aplica pentru piese avand orice grosime. ( )
4. La curatarea prin tobare,nisipul cuartos reprezinta materialul abraziv utilizat. ( )
5. La degresarea prin imersie se foloseste o cuva din otel. ( )
6. Controlul gradului de degresare se face prin metoda filmului de apa. ( )
7. Degresarea electrolitica se poate face fara cuprare sau cu cuprare simultana. ( )
8. Uscarea cu aer cald se face la temperatura de 20-600 C. ( )
9. Degresarea cu vapori se face cu solventi anorganici. ( )
10. La degresarea aliajelor de aluminiu, magneziu nu se foloseste tricloretilena. ( )
Subiectul 4 20p
Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,noiunile introduse n tabelul de mai jos:
A B
1 La degresarea prin stergere se utilizeaza a in trei clase de finete
2 Degresarea prin imersie a pieselor neferoase b necesita utilizarea succesiva a trei cuve
3 La uscare prin centrifugare c se controleaza cu turnesol
4 Dupa spalare, urmele de acizi,alcalii d laveta,pensula,perie
5 Sablarea pieselor de otel se executa e timpul necesar este de 2-3 min
Tanase Viorel 3
Capitolul Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice
Tanaviosoft 2009
TANASE VIOREL
2009
Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice
Tanaviosoft 2009
C3
Capitolul
Protectia anticorosiva prin acoperire metalica
Tanaviosoft 2009
C3
Unitati de competente
Asigurarea calitatii.
Competente
Citete i utilizeaz documente scrise n limbaj de specialitate.
Aplic normele de calitate n domeniul de activitate.
Utilizeaz metode standardizate de asigurare a calitii.
2. Unitati de competente tehnice generale.
Interpretarea documentatiei tehnice.
Competente
Interpreteaz informaii nscrise n desenele de ansamblu .
Interpreteaz desene speciale.
Aplic informaiile din documentaia tehnic n activitatea practic.
3. Unitati de competente specifice.
Protectia anticorosiva a suprafetelor
Competente
Indica tipurile de coroziune
Precizeaza metodele de protectie anticorosiva.
Efectueaza operatii de limitare a coroziunii
Tanaviosoft 2009
C3
CADMIEREA
FOSFATAREA STANAREA
ZINCAREA
PASIVAREA ZINCAREA
CROMAREA DURA
ALUMINIZAREA
ACOPERIRE
Cu+Ni+Cr
NICHELAREA
ELOXAREA
STANAREA
ARGINTAREA
Tanaviosoft 2009
C3
Tanaviosoft 2009
C3
CADMIEREA
Cadmierea este operatia tehnologica de acoperire metalica a suprafetelor cu
un strat de cadmiu(depunere electrolitica).
Instalatia cuprinde:
-cuva de otel;
-captuseala din PVC;
sistem de ventilatie;
-sistem de incalzire a
solutiei;
-sursa de curent continuu;
-anozi din cadmiu.
Fig.3.3.1.Instalatie de cadmiere
Solutiile pentru electrolitul utilizat in baie au la baza:
oxid de cadmiu;
sulfat de cadmiu;
acid sulfuric;
acid azotic;
anhidrida cromica.
Anozii se confectioneaza din cadmiu cu puritate 99%.Pentru o calitate
superioara a stratului de cadmiu, suprafata se trateaza cu caseina, glicerina,
gelatina,ulei rosu turcesc.Grosimea stratului de cadmiu este de 5-20m.
Succesiunea operatiilor necesare pentru cadmiere:
degresarea suprafetelor;
decaparea suprafetelor pieselor;
introducerea pieselor in baia de cadmiere;
spalarea pieselor in apa rece curgatoare;
pasivarea suprafetelor;
spalarea pieselor in apa rece curgatoare;
uscarea suprafetelor cu aer cald;
dehidrogenarea suprafetelor pieselor cadmiate.
Tanaviosoft 2009
C3
Consideratii tehnologice:
timpul necesar depunerii stratului de cadmiu se determina cu
relatia:
60d
t=
K D unde:
t- timpul de mentinere [min.];
- densitatea cadmiului [g/cm3];
d- grosimea stratului depus [mm];
K- echivalentul electrochimic [g/Ah];
- randamentul de curent [%];
D- densitatea de curent [A/dm2].
raportul intre suprafata anodica si cea catodica este 1:1 sau 3:2;
pasivarea se face in timp de 3-6 sec. la temperatura de 15-300 C;
dehidrogenarea se face la temperatura de 150-1800 C, timp de 1,5-
2 ore.
3.4. Zincarea electrochimica.
ZINCAREA
Instalatia cuprinde:
-cuva de otel;
-captuseala din PVC;
sistem de ventilatie;
-sistem de incalzire a
solutiei;
-sursa de curent continuu;
-anozi din zinc.
Fig.3.4.1.Instalatie de zincare
VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 5
Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice
Tanaviosoft 2009
C3
60d
t=
K D unde:
t- timpul de mentinere [min.];
- densitatea zincului [g/cm3];
d- grosimea stratului depus [mm];
K- echivalentul electrochimic [g/Ah];
- randamentul de curent [%];
D- densitatea de curent [A/dm2].
raportul intre suprafata anodica si cea catodica este 2:1;
decaparea finala se face timp de 5-6 sec. in acid azotic, la
temperatura de 10-300 C;
Tanaviosoft 2009
C3
CROMAREA DURA
Instalatia cuprinde:
-cuva de otel captusita cu
plumb(cromare);
-cuva de otel captusita cu
PVC;
sistem de ventilatie;
-sistem de incalzire a
solutiei;
-sursa de curent continuu;
-anozi din plumb.
Fig.3.5.1.Instalatie de cromare
Tanaviosoft 2009
C3
Consideratii tehnologice:
timpul necesar depunerii stratului de crom se determina cu
relatia:
60d
t=
K D unde:
t- timpul de mentinere [min.];
- densitatea cromului [g/cm3];
d- grosimea stratului depus [mm];
K- echivalentul electrochimic [g/Ah];
- randamentul de curent [%];
D- densitatea de curent [A/dm2].
Tanaviosoft 2009
C3
Consideratii tehnologice complementare:
3.7. Cuprarea-Nichelarea-Cromarea
electrochimica.
ACOPERIREA Cu + Ni + Cr
Tanaviosoft 2009
C3
ELOXAREA ELECTROCHIMICA
Fig.3.8.1.Instalatie de eloxare
Tanaviosoft 2009
C3
dupa operatia de spalare, se neutralizeaza cu solutie de carbonat de
sodiu, timp de 3-5 sec.
stratul eloxat cu grosime de 5-6m rezista la corosiune atmosferica.
stratul supus si la solicitari mecanice are grosimea de 15-25m.
pentru o buna izolare electrica, stratul va avea grosimea de 25m.
la lustruire, solutia are la baza acid fosforic, acid sulfuric,acid azotic,
acid boric si azotat de cupru.
lustruirea se poate face chimic si electrochimic.
la colorare se utilizeaza coloranti organici sau anorganici.
compactizarea se face cu apa distilata.
la compactizare,temperatura este de 95-1000 C, timp de 20-30 min.
pentru compactizare se poate utiliza bicromat de potasiu si apa
distilata.
STANAREA
Tanaviosoft 2009
C3
Succesiunea operatiilor necesare pentru stanare sunt:
degresarea suprafetelor pieselor in solventi organici;
decaparea pieselor.
spalarea pieselor in apa rece curgatoare;
uscarea pieselor.
introducerea pieselor in baia de electrolit;
spalarea pieselor in apa rece curgatoare, apoi in apa calda;
uscarea pieselor cu aer cald sub presiune.
Consideratii tehnologice:
grosimea stratului de staniu depus este de 12-25m.
densitatea de curent anodic este de 2 A/dm2.
se recomanda filtrarea periodica a electrolitului.
raportul anod-catod este de 2:1.
stanarea se aplica pentru protectia conductoarelor electrice.
Acoperirea Ni + Cr
Operatia tehnologica consta in acoperirea suprafetelor metalice cu doua
straturi succesive de nichel si de crom.
Pentru acoperirea Ni-Cr se utilizeaza urmatoarele solutii:
sulfat de nichel;
clorura de nichel;
anhidrida cromica;
acid sulfuric.
Tanaviosoft 2009
C3
Tanaviosoft 2009
C3
Fig.3.11.1.Argintarea
Succesiunea operatiilor necesare argintarii este urmatoarea:
degresarea pieselor in solventi organici;
degresare alcalina si decapare fara uscare;
spalarea pieselor;
preargintarea;
argintarea;
dubla spalare a pieselor in apa distilata;
spalare in apa rece curgatoare si in apa calda;
uscarea pieselor cu aer.
Consideratii tehnologice:
grosimea stratului de argint este de 10-14m.
anozii se realizeaza din argint cu puritate 99,9%.
operatia de protectie consta din preargintare urmata de argintare.
preargintarea se face cu densitatea curentului de 2 A/dm2, tensiunea
electrica de 4-6 V, temperatura de 20-300 C, timp de 15-30 min.
argintarea dura cu luciu se aplica in electrotehnica.
3.12. Aurirea electrochimica.
AURIREA
Tanaviosoft 2009
C3
FOSFATAREA
VIDEO
Fig.3.14.1.Piesa fosfatata
FOSFATAREA
Tanaviosoft 2009
C3
Consideratii tehnologice:
metoda se aplica pentru oteluri aliate, slab aliate, calite sau
necalite.
prin fosfatare, se modifica dimensiunile piesei.
captuseala cazilor nu se va realiza din cupru,aluminiu sau plumb
pentru a evita interactiunea cu solutiile utilizate.
initial, se controleaza aciditatea baii de fosfatare.
piesele mari se vor preincalzi in apa fierbinte.
dupa fosfatare,piesele se spala in apa rece curgatoare si apa
calda.
compactizarea stratului protector se realizeaza prin imersie in
solutie de bicromat de potasiu(concentratie 5-8%,temperatura de
60-800 C si mentinere timp de 5-10 min.).
peliculele pieselor fosfatate pot prezenta defecte.
Tanaviosoft 2009
C3
PASIVAREA
Pasivarea este operatia tehnologica de obtinere a unui strat de protectie
anticorosiva a pieselor metalice.
Pasivarea se aplica in urmatoarele scopuri:
1. Cresterea rezistentei la coroziune a suprafetelor metalice;
2. Pastrarea aspectului obtinut dupa decapare.
Tanaviosoft 2009
C3
Tanaviosoft 2009
C3
GRUNDUIREA REACTIVA
Consideratii tehnologice:
amestecul de grund reactiv cuprinde grundul reactiv propriu-zis si solutia
intaritoare;
omogenizarea amestecului de grund se face inainte de utilizare(maximum 4
ore);
la aplicarea grundului reactiv cu pensula, nu se revine peste zona deja
vopsita;
uscarea grundului reactiv se face in aer liber(durata de uscare 2 ore);
culoarea grundului reactiv ,dupa uscare este galbena-verzuie;
grosimea stratului depus este de 10-15 m.
Tanaviosoft 2009
C3
STANAREA TERMICA
Tanaviosoft 2009
C3
piesele mari se preincalzesc la 200-2200 C;
temperatura de lucru in baie este de 2900 C;
scoaterea pieselor din baie nu se face prin stratul de fondant;
excesul de staniu se inlatura prin scuturare;
racirea pieselor se face in apa sau in aer;
neutralizarea se face prin spalare in apa acidulata cu 1% acid
clorhidric,apoi in solutie de carbonat de sodiu(2%).
Stanarea termica a pieselor din cupru si alama se poate realiza si intr-o baie cu
staniu-plumb.
Compozitia baii de acoperire este urmatoarea:
50% staniu si 50% plumb;
60% staniu si 40% plumb.
ZINCAREA TERMICA
Se aplica pentru piesele din cupru si alama, prin imersare intr-o baie cu metal
topit.
Pentru zincarea la cald se utilizeaza urmatoarele materiale:
zinc 99,9% puritate;
acid sulfuric;
carbonat de sodiu anhidru;
acid clorhidric;
clorura de amoniu;
clorura de sodiu.
Se utilizeaza acelasi gen de instalatie de acoperire termica(asemanatoare
stanarii termice).
Tehnologia de executie este asemanatoare stanarii termice.
Tanaviosoft 2009
C3
Consideratii tehnologice:
se pot depune straturi de protectie cu zinc,aluminiu,plumb.
piesele acoperite sunt din otel,fonte.
metalul in stare pulverizata este proiectat pe suprafata piesei cu un jet
de gaz incalzit.
metalele utilizate au puritate ridicata(peste 99%).
pregatirea suprafetelor pentru acoperire metalica se face prin
degresare,sablare cu nisip.
grosimea stratului aplicat prin acoperire termica este:
zinc 50m;
aluminiu 120m;
plumb 300m.
pentru conditii grele de exploatare grosimile sunt:
zinc(80m),aluminiu(200m) si plumb(500m).
acoperirea se face la maximum 2-4 ore de la pregatirea suprafetelor.
dupa acoperire se face compactizarea suprafetelor.
suprafetele acoperite cu strat de aluminiu, se impregneaza cu solutie
de carbonat de sodiu,borax in apa distilata.
3.19. Teste de evaluare sumativa.
Testul de evaluare sumativa PROTECTIA ANTICOROSIVA PRIN
ACOPERIRI METALICE
este realizat in format doc pentru rezolvare interactiva si in format pdf.
Cele doua teste pot fi accesate mai jos:
Tanaviosoft 2009
C3
FISIER VIDEO
NOTA:
Numele:
Prenumele:
Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice
Modulul : Protecia anticorosiv a suprafeelor
Test de evaluare sumativa
Subiectul 1 30p
Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:
1. Cadmierea are rezultate deosebite daca: a) ulterior se aplica pasivizarea; b) anterior se aplica pasivizarea
2. Stratul de cadmiu depus prin cadmiere este optim; a) 50 m; b) 5-20 m; c) 100 m.
3. Substantele utilizate pentru depunerea prin cadmiere sunt: a) oxid de cadmiu tehnic; b) sulfat de cadmiu
tehnic; c) cianura de zinc.
4. Dupa pasivizarea pieselor cadmiate se face obligatoriu: a) dezoxidarea prin incalzire a pieselor; b)
dehidrogenarea prin incalzirea pieselor.
5. Substantele utilizate pentru acoperirea prin zincare electrolitica sunt: a) oxid de zinc tehnic; b) cianura
de potasiu; c) cianura de sodiu tehnica.
6. Piesele care urmeaza a fi zincate necesita anterior: a) pasivizare; b) dehidrogenare; c) degresare; d)
decapare.
7. Cromarea dura se aplica pentru urmatoarele piese auto: a) ornamente; b) arbori cotiti; c) fusuri; d)
bolturi pentru pistoane.
8. Substantele utilizate la cromarea dura sunt: a) sulfat de strontiu; b) anhidrida cromica tehnica; c) cianura
de sodiu tehnica.
9. Dupa cromarea dura, piesele : a) se calesc termic; b) se finiseaza prin rectificare; c) se finiseaza prin
lustruire.
10. Fosfatarea la cald a metalelor feroase se realizeaza prin: a) stropire; b) imersie; c) pulverizare.
11. Substantele utilizate la fosfatarea suprafetelor metalice sunt: a) solutie apoasa de acid fosforic; b) solutie
apoasa de acid sulfuric; c) fosfat de zinc.
12. Eloxarea este o operatie de acoperire metalica aplicata pentru: a) aliaje de magneziu; b) oteluri aliate; c)
aliaje de aluminiu.
13. Substantele utilizate la eloxare sunt: a) acid sulfuric tehnic; b) carbonat de sodiu anhidru; c) carbonat de
potasiu.
14. Suprafetele acoperite prin eloxare; a) se pot lustrui; b) asigura capacitate electroizolanta; c) au
conductivitate electrica ridicata.
15. Prin pasivare se depune pe suprafata metalica: a) un strat protector de metal pur; b) un strat protector de
oxid metalic; c) un strat protector nemetalic.
16. Stanarea se aplica pieselor cu : a) conductivitate electrica ridicata; b) conductivitate termica redusa.
17. In cazul acoperirii suprafetelor metalice cu nichel-crom se utilizeaza: a) sulfat de nichel tehnic; b) anozi
din nichel electrolitic; c) anhidrida cromica.
18. Argintarea se aplica pieselor din : a) otel carbon ; b) cupru; c) oteluri aliate.
19. Acoperirea prin argintare comporta aplicarea urmatoarelor etape: a) postargintarea; b) preargintarea; c)
argintarea; d) argintarea dura cu luciu.
20. Aurirea se aplica pentru protectie anticorosiva in uramatoarele cazuri: a) piese ornamentale; b) aparatura
electronica de mare precizie.
Tanase Viorel 1
Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice
Subiectul 2 30p
Identificati caracteristici specifice pentru fiecare metoda de acoperire metalica.Inscrieti in casuta
corespunzatoare metodei numerele respective.
Tanase Viorel 2
Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice
Subiectul 3 10p
Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).
1. Stanarea termica consta in acoperirea suprafetelor cu staniu, prin imersie. ( )
2. In baia cu staniu topit se introduce ca fondant clorura de zinc. ( )
3. Indepartarea excesului de staniu topit se face prin centrifugare. ( )
4. In cazul zincarii termice se utilizeaza ca fondant clorura de zinc,clorura de amoniu. ( )
5. Acoperirea prin pulverizare a metalelor topite se face cu pistolul. ( )
6. Argintarea dura cu luciu se aplica in electrotehnica. ( )
7. Grosimea stratului de aur depus prin aurire este de 1-3 mm. ( )
8. Baia de cromare este captusita cu otel antiacid. ( )
9. In cazul acoperirii cu nichel-crom, ordinea de depunere este crom-nichel. ( )
10. La eloxare, colorarea se realizeaza prin introducerea de coloranti sintetici. ( )
Subiectul 4 20p
Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,noiunile introduse n tabelul de mai jos:
A B
1 Acoperirea cu cupru-nichel-crom consta a aplicat peste stratul de cupru
2 Dupa cromarea alba(laptoasa) b depunerea a 3 straturi succesive
3 Nichelarea consta in acoperirea cu un strat c doua straturi succesive din Ni si Cr
4 Acoperirea nichel-crom consta in aplicarea d intre 10-14 m
5 Grosimea stratului depus prin argintare e se trece direct la cromarea dura
Tanase Viorel 3
Capitolul Materiale de vopsire
Tanaviosoft 2009
TANASE VIOREL
2009
Materiale de vopsire
Tanaviosoft 2009
C4
Capitolul
Materiale de vopsire
4.1. Generalitati.
4.2. Componentele materialelor de vopsire.
4.3. Produsele auxiliare ale materialelor de vopsire.
4.4. Principalele produse de vopsire.
4.5. Caracteristicile generale ale materialelor de
vopsire.
4.6. Ambalarea, marcarea si conservarea
materialelor de vopsire.
4.7. Masuri de protectie.
4.8. Documentatia tehnica.
4.9. Test de evaluare sumativa.
Tanaviosoft 2009
C4
Unitati de competente
Asigurarea calitatii.
Competente
Citete i utilizeaz documente scrise n limbaj de specialitate.
Aplic normele de calitate n domeniul de activitate.
Utilizeaz metode standardizate de asigurare a calitii.
2. Unitati de competente tehnice generale.
Interpretarea documentatiei tehnice.
Competente
Interpreteaz informaii nscrise n desenele de ansamblu .
Interpreteaz desene speciale.
Aplic informaiile din documentaia tehnic n activitatea practic.
3. Unitati de competente specifice.
Vopsirea automobilului
Competente
Identific factorii ce determin apariia coroziunii.
Stabilete procedeele, sculele, dispozitivele i materialele specifice
vopsirii.
Pregtete suprafeele pentru vopsire.
Aplic tehnologii de vopsire la o suprafa dat.
Remediaz defectele aprute la vopsire.
Tanaviosoft 2009
C4
4.1. Generalitati.
Materialele de vopsire reprezinta totalitatea materialelor care se aplica pe
suprafetele materialelor, pentru protectie anticorosiva (actiunea distructiva datorata
luminii, umiditatii, agentilor corosivi).
Prin aplicarea acestor materiale de vopsire se formeaza o pelicula aderenta,
care are doua functii:
1. Protectie anticorosiva a suprafetelor;
2. Aspect estetic, comercial.
Materialele de vopsire au la baza urmatoarele componente:
1. Liantul-component lichid;
2. Pigmentii-component solid;
3. Materialul de umplutura-component solid.
uleiuri vegetale;
derivati celulozici;
rasini naturale si sintetice;
lianti solubili in apa.
grunduri;
chituri;
vopsele
emailuri;
lacuri de finisare.
Tanaviosoft 2009
C4
Dizolvantii.
Sunt lichide de natura organica,volatile.Au rolul de a dizolva liantul,dupa
aplicare se evapora, determinand formarea peliculei de protectie.
Plastifiantii.
Aceste substante raman in pelicula formata determinand o anumita
flexibilitate si maleabilitate a acesteia.
Tanaviosoft 2009
C4
1 Agenti stabilizatori
2 Agenti de dispersie
3 Agenti de umectare
5 Agenti antioxidanti
6 Agenti de matisare
7 Agenti antiscurgere
Tanaviosoft 2009
C4
1 Lacurile
2 Emailurile
3 Grundurile
Principalele produse
4 Chiturile
de vopsire
5 Grundurile de culoare
6 Vopselele
7 Diluantii
8 Materialele de slefuit
9 Materialele de lustruit
1. Lacurile solutii de derivati celulozici,rasini naturale sau sintetice in dizolvanti
organici.Lacurile sunt incolore sau slab colorate.Prin uscare se obtine o
pelicula transparenta si lucioasa.
2. Emailurile sunt lacuri cu pigmenti metalici organici sau anorganici.Se obtin
pelicule colorate,lucioase.
3. Grundurile sunt un amestec de pigmenti si material de umplutura in lacuri
sau uleiuri.Constituie stratul de legatura intre suprafata de vopsit si celelalte
straturi ulterioare.
4. Chiturile au la baza lacuri cu pigment si material de umplutura in exces.Se
aplica peste stratul de grund pentru eliminarea neregularitatilor suprafetelor.
5. Grundurile de culoare se numesc si vopsele intermediare.
6. Vopselele sunt dispersii de pigment si material de umplutura in lacuri sau
uleiuri.Dupa uscare se obtine pelicula de baza.
7. Diluantii sunt amestecuri de dizolvanti prin care se obtine vascozitatea
optima a vopselei.
8. Materialele de slefuit sunt materiale abrazive aplicate dupa chituire.
9. Materialele de lustruit sunt emulsii de ceruri in apa.Se utilizeaza pentru a da
peliculei de vopsea luciu si rezistenta la imbatranire.
VOPSIREA_AUTOMOBILULUI_Manual autor Tnase Viorel 6
Materiale de vopsire
Tanaviosoft 2009
C4
1 Culoarea
2 Finetea pigmentului
3 Capacitatea de intindere
6 Timpul de uscare
7 Mirosul si toxicitatea
1. Culoarea determina aspectul estetic,comercial.Sunt doua categorii de culori:
a. culori cromatice-rosu,galben si albastru;
b. culori acromatice-alb si negru.
2. Finetea pigmentului este data de gradul de macinare.Gradul de finete
influenteaza puterea de acoperire a vopselei.
3. Capacitatea de intindere a unui material de vopsire reprezinta proprietatea
unui lac sau vopsea de a obtine o pelicula uniforma ca grosime.Prin egalizare
se constata disparitia dungilor la vopsire(prin pensulare).Capacitatea de
intindere depinde de natura vopselei, de dizolvantii utilizati, de temperatura.
4. Puterea de acoperire reprezinta capacitatea unui material de vopsire de
acoperire cu un numar minim de straturi aplicate(culoarea optima).Vopselele
de culoare inchisa au capacitate de acoperire mai mare.
5. Vascozitatea optima se stabileste in functie de modul de aplicare a
vopselei.Vascozitatea mica determina o pelicula de vopsea prea subtire,deci
un numar mare de straturi.In cazul suprafetelor verticale,inclinate apare
tendinta de scurgere.
6. Timpul de uscare reprezinta timpul necesar in care un lac sau vopsea trece
din stare lichida in stare solida.Timpul de uscare depinde de natura
materialului de vopsire,de grosimea stratului aplicat,de temperatura.
VOPSIREA_AUTOMOBILULUI_Manual autor Tnase Viorel 7
Materiale de vopsire
Tanaviosoft 2009
C4
Uscarea se realizeaza in doua etape:
uscarea la praf(dureaza pana cand pe suprafata vopsita nu se
prinde praful);
uscarea completa(se realizeaza dupa 7-15 zile).
uscarea la aer este,in general, incompleta.
uscarea la cald reprezinta solutia optima(timpul de uscare se
reduce la maximum 30 min.,la temperatura de 60-1800 C.
7. Mirosul si toxicitatea sunt influentate de dizolvantii si diluantii utilizati.In
cazul dizolvantilor aromatici,vopselele sunt toxice.
4.6.Ambalarea, marcarea si conservarea materialelor
de vopsire.
Natura ambalajului (metal,sticla,material plastic) este influentata de natura
materialului de vopsire.Ambalajul metalic se confectioneaza din tabla de otel
protejata prin acoperire galvanica.Ambalajul din sticla are o utilizare redusa datorita
fragilitatii.Ambalajul din material plastic are o pondere mare.
Diluantii se transporta in cisterne auto si se livreaza in comert in ambalaje din
material plastic(recipiente).
Ambalajele se marcheaza corespunzator pe baza unor standarde .Materialele
inflamabile au inscriptia inflamabil.
Marcarea prezinta date referitoare la: identificarea produsului,data
produsului,termenul de garantie.
Tanaviosoft 2009
C4
4.8.Documentatia tehnica.
Lacuri
Emailuri
Chituri
Tanaviosoft 2009
C4
Degresanti Diluanti
Tanaviosoft 2009
C4
Vopsele
Protectia muncii
Echipament
Tanaviosoft 2009
C4
NOTA:
Numele:
Prenumele:
Materiale de vopsire
Modulul : Vopsirea automobilului
Test de evaluare sumativa
Subiectul 1 30p
Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:
1. Aplicarea materialelor de vopsire pe suprafete asigura: a) aspect estetic,comercial; b) rezistenta
mecanica superioara; c) protectie la coroziune.
2. In compozitia materialelor de vopsire intra: a) liant; b) pigmenti; c) materiale de umplutura.
3. Ordinea de aplicare a materialelor de vopsire este: a) grunduri,chituri,vopsele,emailuri,lacuri; b)
chituri,grunduri,vopsele,emailuri,lacuri.
4. Materiile prime care intra in componenta materialelor de vopsire sunt: a) lacurile; b) liantii; c)
vopselele; d) dizolvantii e) plastifiantii.
5. Sicativii sunt substante introduse in uleiuri avand rolul de: a) marire a timpului de uscare; b) reducere a
timpului de uscare; c) crestere a capacitatii de aderenta.
6. Din categoria rasinilor fac parte: a) pigmentii; b) copalul; c) selacul; d) colofoniul.
7. Care dintre materiale raman in pelicula protectoare dupa aplicare: a) pigmentii; b) dizolvantii; c)
plastifiantii.
8. Agentii stabilizatori au rolul de: a) crestere a duritatii peliculei protectoare; b) evitare a fenomenului de
sedimentare a pigmentilor.
9. Materialele de umplutura se utilizeaza sub forma de: a) pulberi fine; b) paste semilichide; c) lichide.
10. Agentii de umectare determina: a) cresterea tensiunii superficiale a lichidelor; b) reducerea tensiunii
superficiale a lichidelor.
11. Uleiurile siliconice au rolul de : a) stabilizare; b) umectare; c) antispumant; d) antioxidant.
12. Agentii de matisare determina caracterul peliculei protectoare de a fi: a) mata; b) semitransparenta; c)
lipsita de luciu.
13. Lacurile au la baza: a) rasini si dizolvanti; b) rasini si materiale de umplutura; c) rasini, dizolvanti si
uleiuri vegetale.
14. Emailurile sunt materiale de vopsire care au in compozitie: a) lacuri si materiale de umplutura; b) lacuri
si pigmenti metalici; c) lacuri si pigmenti nemetalici.
15. Grundurile sunt materiale de vopsire care au in compozitie: a) lacuri, pigmenti si materiale de
umplutura; b) uleiuri,pigmenti si materiale de umplutura; c) pigmenti si materiale de umplutura.
16. Proprietarea unui lac sau a unei vopsele de a da o pelicula uniforma se numeste: a) putere de acoperire;
b) viscozitate; c) capacitate de intindere.
17. Grundurile de culoare se aplica: a) dupa oparatia de grunduire; b) dupa chituire; c) inainte de chituire.
18. Uscarea unui email sau a unei vopsele se face: a) intr-o etapa; b) in doua etape; c) in trei etape.
19. Materialele de lustruire sunt: a) materiale abrazive; b) substante usor abrazive; c) amestecuri de
dizolvanti.
20. Puterea de acoperire a unui email sau vopsea este data de: a) marimea suprafetei acoperite; b) numarul
de straturi de vopsea; c) grosimea stratului de vopsea aplicata.
Tanase Viorel 1
Materiale de vopsire
Subiectul 2 25p
Identificati fiecare categorie de produs conform coloanelor A,B si C si inscrieti litera corespunzatoare in
casuta materialului(vezi exemplul):
Subiectul 3 10p
Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).
1. Pigmentii sunt materiale de vopsire care dau culoare peliculei aplicate. ( )
2. Dizolvantii sunt substante solide,volatile care se evapora dupa aplicare. ( )
3. Agentii de dispersie nu favorizeaza raspandirea uniforma a pigmentilor. ( )
4. Agentii antioxidanti au la baza dizolvanti greu volatili. ( )
5. Efectul de culoare al emailurilor este dat de natura pigmentilor. ( )
6. Capacitatea de intindere a unui lac sau vopsea creste cu temperatura. ( )
7. Viscozitatea unui email sau vopsea se poate modifica introducand diluanti. ( )
8. Ambalajele din material plastic reactioneaza chimic cu produsele de vopsire. ( )
9. Temperatura in spatiile de depozitare este intre 5-200 C. ( )
10. Materialele de vopsire actioneaza asupra organismului pe doua cai. (F)
Tanase Viorel 2
Materiale de vopsire
Subiectul 4 10p
Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,noiunile introduse n tabelul de mai jos:
A B
1 Finetea de macinare a pigmentului a rosu,galben si albastru
2 Capacitatea de egalizare la intindere b alb si negru
3 Culorile cromatice sunt c putere de acoperire mai mare
4 Culorile acromatice sunt d emulsii de ceruri in apa
5 Materialele de lustruit e mai mare la vopselele pe baza de ulei
Subiectul 5 15p
Sa se rezolve artimogriful de mai jos:
Materiale de vopsire
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
Orizontal
1.La aplicarea vopselelor evita formarea spumei. 2.Cele utilizate in compozitie sunt vegetale.
3.Au caracter volatil. 4.Prin aplicarea lor dau culoarea finala.
5.Se aplica pentru uniformizarea suprafetelor 6.Din aceasta categorie face parte colofoniul.
7.Se mai numeste si sacz 8.Sunt lacuri cu pigmenti in compozitie.
9.Sunt substante care asigura transparenta 10.Aspectul peliculei obtinute nu este lucios.
11.Este componentul lichid al materialului de vopsire. 12.Au rolul de a reduce timpul de uscare.
Vertical
Tanase Viorel 3
Capitolul Operatiile principale ale vopsirii
Tanaviosoft 2009
TANASE VIOREL
2009
Operatiile principale ale vopsirii
Tanaviosoft 2009
C5
Capitolul
Operatiile principale ale vopsirii
Tanaviosoft 2009
C5
Unitati de competente
Asigurarea calitatii.
Competente
Citete i utilizeaz documente scrise n limbaj de specialitate.
Aplic normele de calitate n domeniul de activitate.
Utilizeaz metode standardizate de asigurare a calitii.
2. Unitati de competente tehnice generale.
Interpretarea documentatiei tehnice.
Competente
Interpreteaz informaii nscrise n desenele de ansamblu .
Interpreteaz desene speciale.
Aplic informaiile din documentaia tehnic n activitatea practic.
3. Unitati de competente specifice.
Vopsirea automobilului
Competente
Identific factorii ce determin apariia coroziunii.
Stabilete procedeele, sculele, dispozitivele i materialele specifice
vopsirii.
Pregtete suprafeele pentru vopsire.
Aplic tehnologii de vopsire la o suprafa dat.
Remediaz defectele aprute la vopsire.
Tanaviosoft 2009
C5
1.Alegerea materialelor de
vopsire
Tanaviosoft 2009
C5
9 acoperirile rezistente la agentii chimici au la baza emailuri cu
policlorura de vinil.
9 acoperirile rezistente la temperaturi inalte au la baza
emailurile siliconice.
2.Alegerea procesului
tehnologic
3.Pregatirea suprafetelor
Tanaviosoft 2009
C5
5.Organizarea sectiei de
vopsitorie
Precizari:
amplasarea sectiei sau a atelierului de vopsitorie trebuie sa respecte
principiul drumului minim al pieselor.
la depozitare ,se acorda atentie deosebita manipularii pentru a evita
deteriorarea pieselor (prin remediere se obtin parametri si caracteristici
apropiate de cele initiale).
amplasarea atelierului intr-o sectie trebuie sa asigure iluminare naturala,
ventilatie ,acces usor in caz de incendiu.
temperatura in sectie,atelier trebuie sa fie intre 18-200C,iar umiditatea de
maximum 65-70%.
amplasarea pieselor se va face in rafturi si rastele.
trebuie prevazute magazii de primire si predare a pieselor.
Tanaviosoft 2009
C5
Comentarii:
Inlaturarea prafului si a impuritatilor se va face prin stergere (se va evita
suflarea impuritatilor).
Dupa desfacerea ambalajului, se inlatura complet pelicula formata
datorita procesului de uscare partiala.
Omogenizarea materialului de vopsire se face prin agitare manuala in
cazul ambalajelor mici.Pentru recipiente mari,butoaie, se recomanda
amestecarea mecanica a materialului de vopsire.
Se verifica starea de puritate a diluantului.Filtrarea se va face cu
atentie,pentru a elimina complet impuritatile.
Cantitatea de diluant necesara este in functie de natura vopselei si de
metoda de vopsire; vopselele pe baza de rasini necesita diluant in
proportie de 15-25% fata greutatea de vopsea; emailurile nitrocelulozice
necesita diluant in proportie de 80-100%.
Daca este cazul, vopseaua se poate filtra.
Tanaviosoft 2009
C5
Tanaviosoft 2009
C5
Tanaviosoft 2009
C5
2.TEHNOLOGIA CHITUIRII
Tanaviosoft 2009
C5
Chiturile moderne,formate din doua componente ofera straturi cu rezistenta
superioara.
Chituirea de cutit se aplica local,pentru abateri pronuntate.Dupa fiecare
strat,se recomanda uscarea.Pentru reparatii provizorii, se recomanda chiturile
rapide(nitrocelulozice).
Chiturile din doua componente(epoxitice,poliesterice) se prepara numai in
momentul utilizarii.Prima componenta este constituita din liant ,material de
umplutura si pigment.A doua componenta este intaritorul propriu-zis.
Denivelarile se pot elimina si prin umplere cu materiale plastice, sau cu aliaje
de lipit.
Chiturile de stropire se aplica dupa chituirea de cutit si slefuire.
Dupa fiecare chituire se aplica slefuirea.
Chituirea reclama un consum de manopera ridicat si nu se recomanda pentru
piese care functioneaza in regim de vibratii.
3.TEHNOLOGIA SLEFUIRII
Slefuirea umeda utilizeaza lichid (apa sau alt lichid inert).In acest mod, se
evita formarea prafului, imbacsirea suportului si se economiseste material abraziv.
Suportul se confectioneaza din cauciuc, pasla,pluta si se imbraca cu hartie
abraziva.Impuritatile rezultate, se inlatura periodic, prin spalare.La lustruire se mai
utilizeaza si pulbere abraziva, care se aplica cu o bucata de stofa, fetru.
In general, operatia de slefuire se realizeaza manual.
Tanaviosoft 2009
C5
4.TEHOLOGIA VOPSIRII
Vopsirea si lacuirea permit aplicarea unei pelicule de vopsea, email sau lac pe
suprafata pieselor.In acest mod, obiectul va prezenta o suprafata cu aspect estetic,
comercial, dar si protejata la coroziune.
Pelicula de vopsea se obtine cu o anumita grosime, aplicand un anumit numar
de straturi.Factorii care influenteaza acesti parametri sunt:
Tanaviosoft 2009
C5
5.TEHNOLOGIA SLEFUIRII
1. Lustruirea cu paste.
2. Lustruirea cu lichide.
1.Lustruirea cu paste
2.Lustruirea cu lichid
Comentarii:
lustruirea se aplica numai pe suprafete uscate.
peliculele nitrocelulozice prospete se lustruiesc mai usor decat cele vechi.
pasta sau lichidul de lustruit se depune pe suport textil, moale(tifon,
flanela, fetru).
la lustruire, se exclude prezenta particulelor de praf.
prin lustruire, suprafetele se incalzesc(datorita frecarii).
lustruirea asigura suprafete lucioase si netede.
lustruirea poate distruge pelicula fina de lac(reduce impermeabilitatea).
Tanaviosoft 2009
C5
Fig.
5.6.3. Carucioare de uscare Fig.5.6.4. Instalatie de spalat
tip pieptene pistoale
VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 13
Operatiile principale ale vopsirii
Tanaviosoft 2009
C5
FISIER VIDEO
NOTA:
Numele:
Prenumele:
Operatiile principale ale vopsirii
Modulul : Vopsirea automobilului
Test de evaluare sumativa
Subiectul 1 30p
Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:
1. Pentru acoperiri rezistente la umiditate se recomanda: a) emailuri pe baza de bitum; b) emailuri pe baza
de clorura de polivinil.
2. Pentru acoperiri rezistente la temperaturi mai ridicate se recomanda: a) emailuri epoxitice; b) emailuri
siliconice.
3. Intr-o cladire cu mai multe etaje,atelierul de vopsitorie se plaseaza la: a) parter; b) ultimul etaj.
4. Materialele de vopsire,pregatite pentru aplicare trebuie sa prezinte: a) viscozitate mare; b) viscozitate
medie; c) viscozitate mica.
5. Tendinta de separare a pigmentilor se datoreaza: a) naturii materialului pigmentilor; b) dizolvantului; c)
diferentei de densitate.
6. Pielita formata la suprafata vopselei: a) se amesteca cu masa de vopsea; b) se inlatura cat mai complet
posibil.
7. Prin grunduire se asigura: a) strat rezistent din punct de vedere mecanic; b) aderenta mai buna a
peliculei de vopsea.
8. Prin chituire se obtin urmatoarele : a) creste gradul de netezime al suprafetei; b) creste rezistenta
peliculei de vopsea.
9. Chituirea de cutit utilizeaza material sub forma: a) pasta; b) material diluat.
10. Slefuirea se aplica in urmatoarele scopuri: a) cresterea gradului de netezire dupa chituire; b) cresterea
gradului de netezire dupa vopsire.
11. Dupa chituire si slefuire se recomanda: a) aplicarea unei pelicule de vopsea; b) aplicarea unei pelicule
de email; c) aplicarea unei pelicule de lac.
12. Prin uscarea peliculei de vopsea se obtine: a) cresterea duritatii peliculei; b) cresterea elasticitatii
peliculei.
13. Grunduirea se aplica imediat dupa: a) chituire; b) pregatirea suprafetei; c) slefuire.
14. Cea mai economica si productiva metoda de grunduire este: a) prin pulverizare; b) prin imersie; c) prin
reflux.
15. Grosimea grundului aplicat este: a) 15-20m; b) 1,5-2mm; c) 30-40m.
16. Chitul se usuca normal daca se aplica un strat cu grosimea: a) maximum 0,5 mm; b) maximum 1 mm; c)
intre 0,5-1 mm.
17. Suprafata obtinuta prin slefuire are un aspect: a) sticlos; b) mat; c) semitransparent.
18. Rizurile care apar la slefuire: a) se inlatura complet; b) se mentin.
19. Pentru vopsirile decorative,pelicula de vopsea: a) se aplica dupa grunduire; b) direct pe metal.
20. Grosimea unei pelicule de vopsea uscata este: a) 15-20 m; b) 25-35 m.
Tanase Viorel 1
Operatiile principale ale vopsirii
Subiectul 2 30p
Pe baza cunostintelor dobandite, ordonati in mod logic operatiile procesului tehnologic prin care se
realizeaza vopsirea:
1. Curatarea suprafetelor metalice destinate operatiei de vopsire. (1)
2. Grunduirea suprafetelor metalice. ( )
3. Degresarea suprafetelor metalice. ( )
4. Pregatirea materialelor pentru vopsire( omogenizare,diluare). ( )
5. Lustruirea peliculei de vopsea aplicata. ( )
6. Uscarea suprafetelor metalice. ( )
7. Slefuirea suprafetelor metalice dupa chituire. ( )
8. Chituirea suprafetelor metalice. ( )
9. Decaparea suprafetelor metalice. ( )
10. Vopsirea(lacuirea) suprafetelor metalice. ( )
11. Uscarea peliculei de vopsea aplicata. ( )
12. Spalarea suprafetelor metalice. ( )
Subiectul 3 20p
Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).
1. Alegerea procesului tehnologic de vopsire depinde de materialul de baza. ( )
2. Temperatura in atelierul de vopsitorie trebuie sa fie intre 18-200 C. ( )
3. Materialele de vopsire se livreaza de catre furnizor intr-o stare foarte vascoasa . ( )
4. Grundurile au la baza numai materiale de umplutura. ( )
5. Lustruirea stratului de chit se face numai pe cale umeda.. ( )
6. In cazul lemnului, lacul se aplica direct pe grund. ( )
7. Grunduirea se va aplica dupa racirea completa a suprafetelor pregatite. ( )
8. Se recomanda ca uscarea grundurilor sa se faca numai natural. (F)
9. Chiturile cu uscare rapida sunt cele nitrocelulozice. ( )
10. Peliculele pe baza de ulei nu se pot slefui.. ( )
Subiectul 4 10p
Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,noiunile referitoare la operatia de chituire introduse n
tabelul de mai jos:
A B
1 S nu se chituiasc pe a cantitatea de activator sau catalizator.
2 Aplicarea corect a chiturilor micoreaz b cu un aport de cldur
3 Timpul de aplicare al chiturilor depinde c produsele de poliester absorb apa
4 lefuirea se face uscat deoarece d grunduri acide, sau vopsea temoplastic.
5 Uscarea se poate accelera e timpul necesar pentru lefuirea lor ulterioar.
Tanase Viorel 2
Capitolul Metodele de vopsire
Tanaviosoft 2009
TANASE VIOREL
2009
Metode de vopsire
Tanaviosoft 2009
C6
Capitolul
Metode de vopsire
Tanaviosoft 2009
C6
Unitati de competente
Asigurarea calitatii.
Competente
Citete i utilizeaz documente scrise n limbaj de specialitate.
Aplic normele de calitate n domeniul de activitate.
Utilizeaz metode standardizate de asigurare a calitii.
2. Unitati de competente tehnice generale.
Interpretarea documentatiei tehnice.
Competente
Interpreteaz informaii nscrise n desenele de ansamblu .
Interpreteaz desene speciale.
Aplic informaiile din documentaia tehnic n activitatea practic.
3. Unitati de competente specifice.
Vopsirea automobilului
Competente
Identific factorii ce determin apariia coroziunii.
Stabilete procedeele, sculele, dispozitivele i materialele specifice
vopsirii.
Pregtete suprafeele pentru vopsire.
Aplic tehnologii de vopsire la o suprafa dat.
Remediaz defectele aprute la vopsire.
Tanaviosoft 2009
C6
vopsirea manuala;
vopsirea mecanica.
vopsirea mecanizata;
vopsirea automatizata;
vopsirea robotizata.
Tanaviosoft 2009
C6
Tanaviosoft 2009
C6
Tanaviosoft 2009
C6
Tanaviosoft 2009
C6
1.valt de aplicare;
2.valt intermediar;
3.valt de alimentare;
4.bazin cu vopsea;
5.piesa.
Tanaviosoft 2009
C6
Tanaviosoft 2009
C6
Tanaviosoft 2009
C6
cada paralelipipedica;
jgheab de scurgere a surplusului de vopsea;
gratar pentru asezarea pieselor in vederea scurgerilor;
sistem de ventilatie, prin aspiratie;
capac rabatabil pentru evitarea evaporarii dizolvantului;
sistem de prevenire si stingere a incendiilor;
sistem de golire rapida a baii cu vopsea;
sistem de filtrare a vopselei;
sistem de agitare a vopselei pentru a evita sedimentarea.
Tanaviosoft 2009
C6
Tanaviosoft 2009
C6
Vopsirea prin imersie in baie discontinua se aplica pentru piese de
dimensiuni mici si mijlocii.Dupa cufundare, piesele se aseaza pe un gratar
pentru a permite scurgerea surplusui de vopsea.
Pentru a evita evaporarea dizolvantului si patrunderea impuritatilor la
intreruperea lucrului, baia este prevazuta cu un capac rabatabil.
La vopsirea prin imersie in baie discontinua,prevenirea si stingerea
incendiului se face pe doua cai:
1. Golirea rapida a baii in interval de 3-5 min.
2. Pulverizarea simultana a spatiului de lucru cu dioxid de carbon.
Tanaviosoft 2009
C6
FISIER VIDEO
Tanaviosoft 2009
C6
Fig.6.5.1.1.Vopsirea electroforetica
Tanaviosoft 2009
C6
Fig.6.5.2.1.Vopsirea electroforetica
Tanaviosoft 2009
C6
2.Electroliza
Fenomenul are loc cand apa de diluare contine saruri.Datorita degajarii de
oxigen, se obtine o pelicula spongioasa(defect).Se evita prin utilizarea de mediu
apos neutru(pH=7,2-7,5).
Sarurile pot sa apara de la operatia de pasivare.
Dupa spalare si suflare cu aer comprimat pelicula de grund este deja
formata.Se poate aplica a doua pelicula, umed pe umed .In acestmod, se poate
elimina o uscare intermediara.
Tanaviosoft 2009
C6
FISIER VIDEO
Tanaviosoft 2009
C6
1. anticamera.
2. zona de stropire.
3. postcamera.
4. sistem de ventilare.
5. sistem de ajutaje pentru proiectarea jeturilor de vopsea.
6. sistem de filtrare a vopselei.
7. lant transportor mecanizat.
8. tunel cu geamuri.
6.6.3.Tehnologia vopsirii prin stropire.
Aparitia acestei metode de vopsire a fost reclamata de piese cu gabarit
mare(schelete metalice,din lemn,rame de ferestre).
Vopsirea acestora prin imersie ar fi necesitat baie de imersie de dimensiuni
mari.
Vopsirea prin stropire se aplica la grunduire.Piesele se deplaseaza datorita
lantului transportor prin fata unui sistem de ajutaje, care proiecteaza vopseaua sub
forma unor jeturi(stropi).
6.6.4.Test de evaluare sumativa.
Se utilizeaza acelasi test de evaluare sumativa de la vopsirea prin imersie.
Tanaviosoft 2009
C6
Tanaviosoft 2009
C6
Instalatia utilizata este constituita din urmatoarele componente:
1. corpul agregatului(tunel).
2. bazin cu vopsea compartimentat.
3. pompa pentru recircularea vopselei.
4. sistem de ajutaje de stropire.
5. compartiment cu apa de diluare.
6. lant transportor.
7. piesa.
Tanaviosoft 2009
C6
FISIER VIDEO
Tanaviosoft 2009
C6
Tanaviosoft 2009
C6
Tanaviosoft 2009
C6
Tanaviosoft 2009
C6
Tanaviosoft 2009
C6
1 Pulverizare pneumatica
2 Pulverizare hidraulica
3 Pulverizare centrifugala
Tanaviosoft 2009
C6
FISIER VIDEO
VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 27
Metode de vopsire
Tanaviosoft 2009
C6
FISIER VIDEO
Tanaviosoft 2009
C6
Tanaviosoft 2009
C6
Capul de pulverizare este constituit din ajutajul pentru materialul de
vopsire si ajutajul pentru aerul comprimat.Ajutajele se confectioneaza din otel
tratat, pentru a rezista la actiunea abraziva a pigmentilor.Diametrul ajutajului
eate cuprins intre 1-2,5 mm.Ajutajul pentru aer este concentric cu cel pentru
materialul de vopsire.In el sunt practicate o serie de gauri sub diverse
unghiuri.
6.9.4.Tehnologia vopsirii prin pulverizare
pneumatica.
Vopsirea cu pistolul este influentata de urmatorii caracteristici tehnice:
latimea urmei vopsite;
viteza de trecere;
pasul de pulverizare;
distanta de pulverizare.
Latimea urmei vopsite pentru vopsirea cu pistolul este cuprinsa intre 200-500
mm.
Viteza de trecere este aproximativ 20m/min.
Pasul de pulverizare este latimea cu care s-a avansat la a doua trecere, avand
valoarea de 70% din latimea urmei vopsite.
Distanta de pulverizare este masurata intre ajutajul pistolului si suprafata de
vopsit si are valori cuprinse intre 150-400 mm.
Jetul de vopsea poate fi aplatizat prin reglarea debitului de aer comprimat.
Tanaviosoft 2009
C6
Tanaviosoft 2009
C6
FISIER VIDEO
In primul caz, pistoalele de vopsit cu pulverizare continua, se aseaza in diferite
planuri si pozitii.
In al doilea caz,pistolul de vopsit urmareste profilul piesei, la o distanta
constanta.
Instalatia este prevazuta cu senzori care intrerup procesul de pulverizare a
vopselei, in spatiu dintre piese.Productivitatea metodei este superioara, dar calitatea
peliculei obtinute este inferioara.
La vopsirea prin pulverizare automata apare fenomenul de depunere a
vopselei pe ajutaj.
Tanaviosoft 2009
C6
Fig.6.9.6.1.Pompa hidraulica
Tanaviosoft 2009
C6
a. pompa hidraulica cu pinioane.
b. pompa hidraulica cu piston.
Pistolul de vopsit electromagnetic este asemanator pistolului de vopsit
pneumatic,dar de dimensiuni mai mari.Presiunea se realizeaza cu un piston a
carui miscare este asigurata de un electromagnet,care atrage un miez mobil
prin care se misca pistonul.
Pistolul de vopsit cu perna de aer este constituit din urmatoarele
componente:
1.cap de pulverizare.
2.gaz comprimat.
3.vopsea.
4.teava de material plastic.
5.bila de portelan.
Fig.6.9.6.1.
Capul de pulverizare functioneaza prin apasarea unei clapete care deschide
ventilul.Butelia este incarcata de furnizor.Perna de gaz are presiunea 6-7 .105 Pa.
Utilizarea acestui pistol nu necesita compresor, este usor si nu se produce ceata.
Pompa hidraulica cu pinioane se utilizeaza la pomparea vopselelor fara efect
abraziv(lacuri,emailuri cu pigment organic).
Fig.6.9.6.2./6.9.6.3.Pompa cu pinioane
Tanaviosoft 2009
C6
Pompa cu piston este asemanatoare cu o pompa clasica.Sunt doua tipuri de
pompe cu piston:
1. Pompa cu piston cu actiune simpla.
2. Pompa cu piston cu actiune dubla.
Tanaviosoft 2009
C6
6.9.9.Documentatia tehnica.
Tanaviosoft 2009
C6
FISIER VIDEO
Tanaviosoft 2009
C6
FISIER VIDEO
Tanaviosoft 2009
C6
Intre anod(piesa) si catod(cupa pulverizatoare) exista o diferenta de
potential electric(tensiunea electrica intre 60-120kV).Particulele de vopsea incarcate
electronegativ,sunt accelerate in campul electrostatic vor fi directionate catre
suprafata piesei incarcate electropozitiv.
Piesa este legata la pamant, deci nu exista pericol de electrocutare.
Forma campului electrostatic este influentata de forma electrozilor(piesa si
cupa) ;liniile de forta ale campului electric sunt mai dense in zona muchiilor si a
proeminentelor.Zonele interioare, adanciturile sunt cele mai defavorabile in raport
cu densitatea liniilor de forta.
Sursa de curent furnizeaza curent continuu.
Tanaviosoft 2009
C6
Generatorul de curent continuu este constituit din:
transformator ridicator de tensiune;
redresor cu tuburi electronice.
Tanaviosoft 2009
C6
1.tub de alimentare
2.cupa pulverizatoare
3.linii de forta
4.piesa
Fig.6.10.3.2.Schema de principiu
Tanaviosoft 2009
C6
Tanaviosoft 2009
C6
FISIER VIDEO
Tanaviosoft 2009
C6
Tanaviosoft 2009
C6
Pelicula are aspect zgrunturos 1.Diluant prea volatil 1.Se va utiliza diluant mai
(lacuri nitrocelulozice) putin volatil
2.Distanta de pulverizare prea 2.Se va reduce distanta de
mare pulverizare
3.Temperatura la vopsire prea 3.Se va normaliza
ridicata temperatura
Pelicula prezinta impuritati, 1.Vopseaua(diluantul) este 1.Se vor filtra materialele
fiind aspra murdara de vopsire
2.Atmosfera este impurificata 2.Se va lucra in atmosfera
cu praf purificata
Prezenta basicilor sub pelicula 1.S-a aplicat vopsea pe 1.Se va sterge suprafata si
de vopsea suprafata umeda se va usca
2.Aerul comprimat contine apa 2.Se va filtra aerul
Pe pelicula sunt pete uleioase 1.Aerul comprimat contine ulei 1.Se va filtra aerul
Pelicula se inalbeste 1.Atmosfera din vopsitorie are 1.Cresterea temperaturii in
-nitrolacuri umiditate mare vopsitorie
2.Temperatura prea scazuta
Pelicula se exfoliaza sau are o 1.Suprafata piesei este 1.Se pregateste suprafata
aderenta scazuta pregatita necorespunzator piesei corespunzator
NOTA:
Numele:
Prenumele:
Vopsirea prin pensulare.Vopsirea prin tamburare.
Modulul : Vopsirea automobilului
Test de evaluare
Subiectul 1 30p
Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:
1. Calitatea procesului de vopsire prin pensulare depinde de: a) calitatea si natura vopselei; b) calitatea si
natura pensulei; c) viteza de aplicare a peliculei de vopsea.
2. Capacitatea de intindere a unei vopsele este influentata de : a) culoarea vopselei; b) viscozitate; c)
gradul de pregatire profesionala al lucratorului.
3. Vopsirea prin pensulare presupune un consum de materiale de vopsire: a) redus; b) moderat; c) mare.
4. La vopsirea prin pensulare se asigura: a) o patrundere buna a vopselei in pori; b) o patrundere redusa a
vopselei in pori.
5. Cele doua metode de vopsire analizate au un numitor comun: a) pretul de cost al operatie de vopsire este
redus; b) vopseaua se aplica prin intindere.
6. Vopsirea prin tamburare se aplica pentru piese: a) de dimensiuni medii; b) de dimensiuni mici; c) de
dimensiuni mari.
7. La vopsirea prin tamburare pelicula de vopsea se depune: a) neuniform; b) uniform.
8. Dupa vopsirea prin tamburare piesele sunt lasate: a) sa se usuce in aer liber; b) sa se usuce in tambur
care se roteste in tot timpul; c) se usuca in cuptor.
9. Vopsirea prin valtuire se aplica pentru : a) piese mici; b) piese cu suprafete intinse,plane.
10. In cazul vopsirii policolore prin valtuire, vopselele: a) se aplica simultan; b) se aplica succesiv.
Subiectul 2 20p
Pe baza schitei de mai jos,sa se identifice metoda de vopsire si sa se precizeze elementele componente
ale schemei:
Figura 2.1.
Tanase Viorel 1
Vopsirea prin pensulare.Vopsirea prin tamburare.
Subiectul 3 20p
Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).
Subiectul 4 20p
Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,regulile care influenteaza calitatea vopsirii prin pensulare:
A B
1 Prin cufundarea pensulei a se rade de marginile cutiei
2 Vopseaua se aplica in fasii late,intinse b intinderea finala este de sus in jos
3 La vopsirea suprafetelor verticale c se executa in directia luminii
4 Surplusul de vopsea d se inmoaie numai partea inferioara
5 La vopsirea tavanelor ultima intindere e pe o directie si apoi in directie transversala
6 La vopsirea pe lemn,ultimele intinderi f se aplica in lungul fibrelor
Tanase Viorel 2
Vopsirea prin imersie.Vopsirea prin stropire
NOTA:
Numele:
Prenumele:
Vopsirea prin imersie.Vopsirea prin stropire.
Modulul : Vopsirea automobilului
Test de evaluare
Subiectul 1 10p
Subiectul 2 20p
Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:
1. Vopsirea prin imersie se aplica la urmatoarele categorii de piese: a) piese de dimensiuni mari; b) piese
de dimensiuni mici; c) piese cu adancituri si gauri infundate.
2. Grosimea peliculei de vopsea aplicata prin imersie depinde de: a) viscozitatea si natura liantului; b)
viteza de uscare; c) volatilitatea si natura diluantului.
3. La o scoatere rapida a pieselor din baie: a) pelicula aderenta este subtire; b) pelicula aderenta este
groasa.
4. Vopsirea prin imersie se poate realiza intr-o : a) baie cu functionare discontinua; b) baie cu functionare
continua.
5. Asigurarea contra unui incendiu se realizeaza prin: a) utilizarea de spuma; b) golirea baii intr-un timp de
3-5 min. ; c) invadarea spatiului de deasupra baii cu CO2.
6. Pentru a evita depunerea pigmentului in baie se recomanda: a) circulatia continua a vopselei; b)
amestecarea periodica; c) filtrarea continua a vopselei.
7. Instalatia de vopsire prin imersie este protejata de exterior prin: a) pereti din tabla de otel; b) tunel cu
geamuri.
8. Piesele vopsite prin imersie se acopera cu o pelicula: a) de grosime uniforma; b) de grosime
neuniforma.
9. Vopsirea prin stropire se aplica pentru : a) piese cu suprafata mare; b) piese de dimensiuni mari dar
goale la interior.
10. Pieasa supusa vopsirii prin stropire este: a) stropita succesiv pe cele doua parti; b) stropita cu jeturi de
vopsea din toate partile.
Tanase Viorel 1
Vopsirea prin imersie.Vopsirea prin stropire
Subiectul 3 20p
Pe baza imaginii de mai jos,sa se identifice metoda de vopsire si sa se precizeze elementele componente
ale instalatiei de vopsire:
Figura 3.1.
Subiectul 4 20p
Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).
Subiectul 5 20p
Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,notiunile referitoare la vopsirea prin imersie:
A B
1 Cu cat o vopsea este mai vscoasa a rugozitatea suprafetei
2 Aderenta peliculei de vopsea creste cu b doi dintre pereti sunt inclinati
3 Puritatea suprafetei piesei imersate c pelicula aplicata este mai graosa
4 Baia cu functionare continua d capacitatea de vopsire al zonelor ascunse
5 Un avantaj al vopsirii prin imersie e filtrare permanenta a vopselei
Tanase Viorel 2
Vopsirea electroforetica
NOTA:
Numele:
Prenumele:
Vopsirea electroforetica.
Modulul : Vopsirea automobilului
Test de evaluare
Subiectul 1 10p
Subiectul 2 30p
Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:
1. Vopsirea electroforetica este insotita si de alte fenomene: a) electroosmoza; b) electroliza; c)
electrostatica.
2. Vopsirea electroforetica se aplica numai pentru: a) emailare; b) grunduire; c) lacuire.
3. Grosimea peliculei de grund aplicata este de: a) 10 m; b) 25-40 m; c) 50 m.
4. Piesa se introduce in baia pentru grunduire: a) treptat; b) brusc.
5. Baia pentru vopsirea electroforetica se leaga la : a) anod; b) catod.
6. Tensiunea electrica intre anod si catod este: a) 100000 V; b) 1000 V; c) 80-150 V.
7. La vopsirea electroforetica se utilizeaza cu : a) vopsele solubile in apa; b) vopsele foarte diluate.
8. In timpul operatiei de vopsire se recomanda: a) incalzirea vopselei din baie; b) racirea vopselei din baie.
9. Temperatura vopselei la vopsirea electroforetica este de : a) 300C; b) 600c ; c) 900C.
10. Pentru a evita degajarea de oxigen pe anod ,in baie se introduce: a) mediu slab alcalin; b) mediu apos
aproape neutru; c) mediu apos acid.
11. Pelicula obtinuta prin vopsire electroforetica este: a) densa,uniforma ca grosime; b) rara, uniforma ca
grosime;c) densa, neuniforma ca grosime.
12. Aplicarea a doua pelicule succesiv, inainte de uscare, reprezinta procedeul: a) umed pe uscat ; b)
umed pe umed.
13. Dispozitivul de sustinere a piesei se leaga la: a) anod; b) catod.
14. La vopsirea electroforetica se constata: a) pierderi mari de material de vopsire; b) pierderi mici de
material de vopsire.
15. Vopsirea electroforetica nu ofera rezultate bune la: a) vopsirea cu materiale de culoare inchisa; b)
vopsirea cu materiale de culoare deschisa.
Tanase Viorel 1
Vopsirea electroforetica
Subiectul 3 20p
Pe baza imaginii de mai jos,sa se identifice metoda de vopsire si sa se precizeze elementele componente
ale instalatiei de vopsire:
Figura 3.1
Figura 3.2
Subiectul 4 20p
Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).
Subiectul 5 10p
Tanase Viorel 2
Vopsirea electroforetica
Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,regulile care influenteaza calitatea vopsirii electroforetice:
A B
1 Vopselele solubile in apa sunt formate a se ataseaza un bazin secundar
2 Viteza de saturare cu vopsea b se confectioneaza din tabla de otel
3 Pericolul de formare a porilor c molecule mari dispersate in mediul apos
4 Bazinul pentru vopsirea electroforetica d este foarte redus
5 Pentru alimentarea cu grund proaspat e nu este uniforma pe toate suprafetele
Tanase Viorel 3
Vopsirea prin reflux
NOTA:
Numele:
Prenumele:
Vopsirea prin reflux
Modulul : Vopsirea automobilului
Test de evaluare
Subiectul 1 30p
Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:
1. Vopsirea prin reflux face parte din categoria metodelor de vopsire: a) prin pulverizare; b) prin stropire;
c) prin imersie; d) prin tamburare.
2. Cauza obtinerii unei pelicule neuniforme este: a) variatia viscozitatii; b) variatia densitatii; c) variatia
temperaturii de lucru.
3. Atmosfera saturata in vaporii dizolvantului evita: a) variatia temperaturii in tunel; b) variatia viscozitatii
in zona B a tunelului.
4. La vopsirea in reflux, umiditatea relativa se apropie de : a) 100% ; b) 90% ; c) 50% .
5. In tunel, temperatura este: a) constanta; b) variabila in zonele A,B si C.
6. Viscozitatea vopselei datorita recircularii: a) ramane constanta; b) creste; c) scade.
7. Timpul de mentinere a pieselor in atmosfera saturata de vapori este: a) minimum 1 ora; b) minimum 30
min. ; c) maximum 30 min.
8. Pentru a reduce lungimea tunelului,instalatia prezinta: a) cale dubla de transport; b) viteza de deplasare a
pieselor marita.
9. In zona de stropire,bazin este: a) umplut cu grund; b) compartimentat pentru grund si apa de diluare.
10. Instalatia de vopsire prin reflux se caracterizeaza prin: a) automatizare totala; b) productivitate inalta.
Subiectul 2 20p
Pe baza schemei de principiu de mai jos,sa se identifice metoda de vopsire si sa se precizeze elementele
componente ale instalatiei de vopsire:
Figura 2.1
Tanase Viorel 1
Vopsirea prin reflux
Subiectul 3 20p
Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).
Subiectul 4 20p
Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,notiunile corespunzatoare metodei de vopsire prin reflux:
A B
1 Calitatea peliculei obtinuta prin reflux a flow-coating
2 Circulatia grundului pentru stropire b adaos de amoniac
3 In agentul de stabilizare c de la partea superioara catre cea inferioara
4 Stabilizarea peliculei pe o suprafata verticala d nu egaleaza pe cea obtinuta prin pulverizare
5 Vopsirea prin reflux e pompa cu roti dintate
Tanase Viorel 2
Vopsirea in pat fluidizat
NOTA:
Numele:
Prenumele:
Vopsirea in pat fluidizat.
Modulul : Vopsirea automobilului
Test de evaluare
Subiectul 1 10p
Subiectul 2 20p
Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:
1. Pentru vopsirea in pat fluidizat este necesar ca piesele: a) sa fie incalzite in prealabil; b) sa nu fie
preincalzite.
2. Vopsirea in pat fluidizat depinde de urmatorii factori: a) conceptia si forma piesei; b) modul de pregatire
a suprafetei; c) alegerea si aplicarea stratului.
3. In timpul fazei de solidificare a peliculei se poate intampla: a) micsorarea grosimii peliculei; b) ruperea
peliculei aplicate; c) nu se imtampla nimic.
4. Degresarea suprafetelor supuse vopsirii prin acesta metoda de vopsire: a) reprezinta o prioritate; b) este
o operatie obisnuita.
5. Decaparea suprafetelor supuse vopsirii prin aceasta metoda este: a) o problema complexa; b) nu
reprezinta o problema deosebita.
6. Dupa operatiile de degresare si decapare se aplica: a) operatia de acoperire cu pelicula de RILSAN; b)
operatia de grunduire.
7. Piesele pregatite prin operatiile anterioare sunt supuse incalzirii la: a) temperatura de 1000 C; b)
temperatura de 280-4000 C.
8. Pulberea este mentinuta in suspensie prin actiunea: a) unui gratar vibrator; b) aerului comprimat; c)
pulberea este pulverizata.
9. Partea inferioara a baii de cufundare se numeste: a) camera de imersie; b) camera de linistire; c) camera
de agitare.
10. Timpul de imersare la aceasta metoda este cuprins intre: a) 3-5 min. ; b) 3-5 secunde; c) 35 secunde.
Tanase Viorel 1
Vopsirea in pat fluidizat
Subiectul 3 20p
Pe baza schemei de principiu de mai jos,sa se identifice metoda de vopsire si sa se precizeze elementele
componente ale instalatiei de vopsire:
Figura 3.1
Subiectul 4 20p
Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).
Tanase Viorel 2
Vopsirea in pat fluidizat
Subiectul 5 20p
Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,notiunile referitoare la metoda de vopsire in pat fluidizat:
A B
1 Vopsitorul are manusi a incalzire cu arzator cu flacara de gaz metan
2 Cand forma piesei este complexa b proportionala cu inaltimea spatiului pentru
pulbere
3 Remedierea se face prin c placi de broz microporos
4 Presiunea pentru fluidizarea baii de pulbere d tesatura de azbest
5 Trecerea aerului comprimat e trebuie agitata usor
Tanase Viorel 3
Vopsirea prin pulverizare
NOTA:
Numele:
Prenumele:
Vopsirea prin pulverizare.
Modulul : Vopsirea automobilului
Test de evaluare sumativa
Subiectul 1 5p
Subiectul 2 30p
Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:
1. Pelicula obtinuta prin pulverizare se deosebeste de cea obtinuta prin pensulare: a) prin grosimea
peliculei; b) prin aspectul sau; c) prin urmele lasate .
2. La pistoalele cu alimentare interna exista: a) cupa inferioara; b) cupa superioara; c) nu exista cupa.
3. Dupa modul de alimentare cu vopsea, pistoalele pentru pulverizare sunt: a) prin refulare; b) prin
gravitatie; c) prin aspiratie; d) prin presiune.
4. Pistoalele cu alimentare externa necesita alimentare: a) de la o cupa superioara; b) de la o cupa
inferioara; c) de la o statie centralizata.
5. Metodele de pulverizare a vopselei sunt: a) pulverizare gravitationala; b) pulverizare pneumatica; c)
pulverizare hidraulica; d) pulverizare centrifugala.
6. Caile pentru reducerea viscozitatii materialelor de vopsire sunt: a) incalzirea materialelor de vopsire; b)
racirea materialelor de vopsire; c) diluarea materialelor de vopsire.
7. Latimea urmei de vopsea la vopsirea prin pulverizare este: a) intre 20-50 mm; b) intre 200-500 mm.
8. Distanta de pulverizare este cuprinsa: a) intre 15-40 mm; b) 150-400 mm; c) 400-500 mm.
9. Vopseaua se incalzeste inainte de vopsire; a) cu 10 minute inainte; b) imediat inainte de aplicare.
10. Incalzirea vopselei se face in conditii optime utilizand: a) aer cald; b) apa calda.
11. Prin incalzirea materialelor de vopsire :a) se reduce consumul de diluant cu 50-75%; b) se reduce
consumul de diluant cu 80-90%.
12. La vopsirea prin pulverizare pneumatica se utilizeaza separator de apa si ulei pentru: a) materialele de
vopsire cu impuritati: b) aerul comprimat.
13. La vopsirea prin pulverizare hidraulica : a) se utilizeaza aer comprimat; b) nu se utilizeaza aer
comprimat.
14. Pistoalele hidraulice pot fi: a) cu actionare electromecanica; b) cu actionare electromagnetica; c) cu
perna de gaz.
15. Pompele hidraulice pentru vopsire sunt: a) cu piston; b) cu sertarase; c) cu pinioane.
Tanase Viorel 1
Vopsirea prin pulverizare
Subiectul 3 10p
Pe baza imaginilor de mai jos,sa se identifice metoda de vopsire si sa se precizeze elementele
componente ale instalatiei de vopsire:
Subiectul 4 10p
Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).
Tanase Viorel 2
Vopsirea prin pulverizare
Subiectul 5 20p
Sa se identifice tipurile de pistoale de vopsit prin pulverizare si sa se precizeze elementele componente:
Tanase Viorel 3
Vopsirea prin pulverizare
Subiectul 6 15p
Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,notiunile referitoare la vopsirea prin pulverizare:
A B
1 La aplicarea vopselor preincalzite a permite pulverizarea vopselei fara
compresor
2 Pulverizarea hidraulica transforma un lichid b lucrari ocazionale
3 Pistolul cu perna de gaz c scade concentratia de vapori de dizolvanti
4 Utilizarea pistolului electromagnetic d lucrari de reparatii
5 Utilizarea pistolului cu perna de gaz e in particule pulverizate sub actiunea
presiunii
Tanase Viorel 4
Vopsirea electrostatica
NOTA:
Numele:
Prenumele:
Vopsirea electrostatica.
Modulul : Vopsirea automobilului
Test de evaluare
Subiectul 1 30p
Subiectul 3 20p
Pe baza imaginilor de mai jos,sa se identifice metoda de vopsire si sa se precizeze elementele
componente ale instalatiei de vopsire:
Tanase Viorel 1
Vopsirea electrostatica
Tanase Viorel 2
Vopsirea electrostatica
Subiectul 4 20p
Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).
Subiectul 5 20p
Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,notiunile referitoare la masurile de protectia muncii la
vopsire:
A B
1 Vopsirea prin imersie a in timpul functionarii,accesul la instalatie
este interzis
2 Vopsirea electrostatica b baile sunt prevazute cu capace care se
inchid automat
3 Vopsirea prin pulverizare c jgheaburile de scurgere se vor curata
periodic
4 Vopsirea prin pensulare d vopsitorul va purta masca impotriva gazelor
5 Vopsirea prin tamburare e in halele de lucru sa nu existe surse de
aprindere
Tanase Viorel 3
Defecte de aplicare ale materialelor de vopsire
NOTA:
Numele:
Prenumele:
Defecte de aplicare ale materialelor de vopsire.
Modulul : Vopsirea automobilului
Fisa de lucru
Subiect unic 90p
Sa se asocieze fiecarui defect de aplicare a materialelor de vopsire, cauzele de aparitie si remedierile
care se impun(vezi exemplul):
Tanase Viorel 1
Defecte de aplicare ale materialelor de vopsire
8
Pelicula se inalbeste( -s-a aplicat vopsea pe -se va pregati suprafata
pentru nitrolacuri). suprafata umeda; in mod corespunzator.
-aerul comprimat
contine apa.
9
Pe pelicula exista pete -suprafata este pregatita -se va filtra aerul.
uleioase. 10
necorespunzator;
Tanase Viorel 2
Capitolul Metodele de uscare ale peliculelor de vopsea
Tanaviosoft 2009
TANASE VIOREL
2009
Metode de uscare a peliculelor de vopsea
Tanaviosoft 2009
C7
Capitolul
Metode de uscare a peliculelor de vopsea
7.1. Generalitati.
7.2. Clasificarea metodelor de uscare a peliculelor
de lacuri si vopsele.
7.3. Uscarea peliculelor de vopsea prin conductie.
7.4. Uscarea peliculelor de vopsea prin convectie.
7.5. Uscarea peliculelor de vopsea prin radiatie.
7.6. Uscarea peliculelor de reparatii.
7.7. Uscarea peliculelor aplicate pe materiale
nemetalice.
7.8. Defecte de uscare ale peliculelor de vopsea.
7.9. Test de evaluare sumativa.
Fig.7.1.1.Camera de lustruire-uscare
Tanaviosoft 2009
C7
Unitati de competente
Asigurarea calitatii.
Competente
Citete i utilizeaz documente scrise n limbaj de specialitate.
Aplic normele de calitate n domeniul de activitate.
Utilizeaz metode standardizate de asigurare a calitii.
2. Unitati de competente tehnice generale.
Interpretarea documentatiei tehnice.
Competente
Interpreteaz informaii nscrise n desenele de ansamblu .
Interpreteaz desene speciale.
Aplic informaiile din documentaia tehnic n activitatea practic.
3. Unitati de competente specifice.
Vopsirea automobilului
Competente
Identific factorii ce determin apariia defectelor de uscare a peliculelor
de vopsea.
Stabilete procedeele, sculele, utilajele specifice uscarii peliculelor de
vopsea.
Pregtete piesele pentru uscare.
Aplic tehnologii de uscare in raport cu natura vopselei aplicate.
Remediaz defectele aprute la uscarea peliculelor de vopsea.
Tanaviosoft 2009
C7
7.1.Generalitati.
U
Ussccaarreeaa eessttee ooppeerraattiiaa tteehhnnoollooggiiccaa ddee ttrreecceerree aa llaaccuurriilloorr ssii
vvooppsseelleelloorr ddiinn ssttaarree lliicchhiiddaa iinn ssttaarree ssoolliiddaa,, ccuu ffoorrm
maarreeaa uunneeii ppeelliiccuullee
dduurree,, eellaassttiiccee ssii rreezziisstteennttee..
Durata de uscare a unei pelicule de lac sau de vopsea depinde de urmatorii
factori:
natura materialului de vopsire;
metoda de uscare;
modul de uscare;
grosimea peliculei de lac sau de vopsea.
7.2. Clasificarea metodelor de uscare a peliculelor
de lacuri si vopsele.
Clasificarea peliculelor de vopsea poate fi facuta in raport cu:
modificarile structurale;
modul de uscare.
Peliculele de vopsea pot fi transformabile si netransformabile.Dupa modul
de uscare pot fi: pelicule cu uscare naturala si pelicule cu uscare artificiala(in
cuptor).
Tanaviosoft 2009
C7
Peliculele de lacuri si vopsele transformabile se vor usca conform cu
recomandarile tehnice.Exista si vopsele transformabile care se pot usca atat la aer cat
si in cuptor.Uscarea in cuptor a acestor vopsele se face la temperatura de 60-800 C.
Uscarea in cuptor a vopselelor recomandate prin acest procedeu se va face la 120-
1500 C.
Peliculele de lacuri si vopsele netransformabile se vor usca numai natural.
Uscarea accelerata prin cresterea temperaturii se face prin urmatoarele
metode:
1. Uscarea prin conductie(conductivitate).
2. Uscarea prin convectie.
3. Uscarea prin radiatie.
4. Uscarea prin radiatie-convectie.
FISIER VIDEO
Tanaviosoft 2009
C7
1.CONVERTIZORUL
2.CUPTORUL DE USCARE
Tanaviosoft 2009
C7
Vaporii de dizolvanti sunt evacuati de un sistem de ventilatie, care
functioneaza in contracurent( la un capat se insufla aer proaspat, iar la celalalt se
aspira gazele impurificate).
Tanaviosoft 2009
C7
Fig.7.4.1.1.Camera de uscare
Fig.7.4.2.1.
Tanaviosoft 2009
C7
DULAPUL DE USCARE
1.izolatie termica
2.piesa
3.raft etajat
4.captuseala metalica
5.gura de aspiratie
6.motor electric
7.ventilator centrifugal
8.calorifer electric
9.gura de evacuare
Fig.7.4.2.1.Dulap de uscare
Fig.7.4.2.2.Dulapul de uscare
Tanaviosoft 2009
C7
CAMERA DE USCARE
Tanaviosoft 2009
C7
CUPTORUL - TUNEL
ventilator;
motor electric;
baterie de incalzire;
conducta pentru
aspiratia aerului;
conducta pentru
refularea aerului;
platforma de
deservire;
cuptorul propriu-zis
Fig.7.4.2.4.Cuptor-tunel de uscare
Tanaviosoft 2009
C7
Tanaviosoft 2009
C7
cuptoarele de uscare cu actiune continua au pierderi de caldura, datorita
celor doua guri( de intrare si de iesire);
pierderile se reduc prin montarea unor panouri silueta sau progamarea
secventelor de deschidere a celor doua guri in momente diferite;
cuptorul cu functionare continua este ventilat pe principiul contra-
curentului;
cuptorul de uscare cu actiune continua lucreaza in flux continuu.
Fig.7.5.1.1.Lampa infrarosu
Tanaviosoft 2009
C7
Fasciculele de radiatii infrarosii sunt emise de o sursa de radiatie.Caldura
necesara se obtine prin transformarea energiei de vibratie a undelor electromagne-
tice in energie calorica , la contactul cu suprafata vopsita.
7.5.2.Utilaje si instalatii de uscare prin radiatie.
Sursa de radiatii poate fi:
becuri cu incandescenta.
arzatoare de gaze.
Becuri cu incandescenta
Tanaviosoft 2009
C7
Arzatoare de gaz
Tanaviosoft 2009
C7
1.arzator;
2.spatiul de ardere;
3.mufa cuptorului;
4.canal de recirculare a
gazelor atmosferei
cuptorului;
5.panou izolant;
6.canal de evacuare a
gazelor arse.
Tanaviosoft 2009
C7
Din cauza densitatii mai mici a aerului cald, acesta se ridica la partea
superioara.Piesele se deplaseaza numai cu lantul transportor.Timpul de uscare
scurt,evita aprinderea vopselei din cauza temperaturii ridicate,realizandu-se numai
uscarea peliculei.Metoda se aplica pentru suprafete grunduite.
Sistemul de uscare prin radiatie-convectie este extrem de eficient pentru
cuptoarele de uscare pentru autobuze.Cuptorul este prevazut cu manta dubla
radianta incalzita de gaze arse si recirculare fortata a aerului.Cuptorul este inchis la
capete cu usi ghilotina si are sistem automat de supraveghere a arderii gazului
metan.
Tanaviosoft 2009
C7
Tanaviosoft 2009
C7
Tanaviosoft 2009
C7
Temperatura aerului cald are valori intre 70-800 C.Temperatura optima este de
600 C.
Pentru a evita contractia lemnului la uscare se introduce artificial o anumita
umiditate (6-9%).
Evitarea aparitiei basicilor se realizeaza prin zvantarea pieselor vopsite la aer
si se continua cu procesul de uscare pe cale artificiala.Piesele vopsite se vor raci lent.
Cuptoarele de uscare sunt cu actiune periodica sau continua.
Tanaviosoft 2009
C7
FISIER VIDEO
NOTA:
Numele:
Prenumele:
Metode de uscare a peliculelor de lacuri si vopsele
Modulul : Vopsirea automobilului
Test de evaluare sumativa
Subiectul 1 10p
Sa se completeze,in mod corespunzator, spatiile punctate cu notiunile specifice operatiei de uscare:
Uscarea reprezinta.......................................................... din stare lichida ................................., cu
formarea .......................................elastice si rezistente.
Subiectul 2 30p
Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:
1. Daca , prin uscare, peliculele isi modifica compozitia chimica, atunci se numesc: a) transformabile; b)
netransformabile; c) semitransformabile.
2. Uscarea in cuptor a peliculelor transformabile se face la temperatura de : a) 120-1500 C ; b) 60-800 C.
3. Uscarea accelerata a peliculelor se poate face prin: a) convectie; b) radiatie; c) radiatie-convectie.
4. Incalzirea cuptoarelor prin inductie utilizeaza: a) curenti de intensitate electrica mare; b) curenti de
inalta frecventa.
5. Uscarea prin inductie prezinta urmatoarele avantaje: a) se reduce timpul de uscare; b) se reduce
porozitatea peliculei; c) se obtine o uscare uniforma.
6. Instalatia utilizata la uscare prin inductie cuprinde: a) cuptor de uscare; b) dulap de uscare; c)
convertizor.
7. Cuptorul de uscare de la uscarea prin inductie are forma : a) unei camere de uscare; b) unui tunel; c)
unui dulap de uscare.
8. La uscarea prin convectie, caldura este transmisa de : a) un mediu solid; b) un mediu gazos(aerul) .
9. Circulatia caldurii la uscarea prin convectie este : a) naturala; b) fortata; c) semifortata.
10. La cuptoarele-camera cu actiune periodica, agentul termic este: a) aburul; b) apa calda; c) curentul
electric.
11. La uscarea in cuptoare cu actiune continua, operatia cuprinde: a) uscarea initiala; b) uscarea
intermediara; c) uscarea principala; d) uscarea finala.
12. Uscarea peliculelor prin radiatie utilizeaza: a) radiatii X; b) ultrasunete; c) radiatii infrarosii.
13. Uscarea peliculei prin radiatii se realizeaza : a) dela partea inferioara a piesei in sus; b) de la partea
superioara a piesei in jos.
14. Gradul de absorbtie al radiatiilor infrarosii depinde de : a) grosimea peliculei de vopsea; b) culoarea
peliculei de vopsea; c) luciul peliculei de vopsea.
15. La uscarea prin radiatie: a) se impiedica eliberarea vaporilor de dizolvanti din pelicula: b) nu se
impiedica eliberarea vaporilor de dizolvanti din pelicula.
16. In functie de sursa de radiatie se utilizeaza; a) rezistoare electrice de mare putere; b) becuri cu
incandescenta; c) arzatoare de gaze.
17. Cuptoarele utilizate la uscarea peliculelor aplicate pe lemn transmit caldura: a) prin radiatie; b) prin
convectie.
18. Temperatura dezvoltata la uscarea peliculelor aplicate pe lemn este: a) 1000 C; b) 600 C.
19. Racirea pieselor nemetalice acoperite cu pelicula de vopsea se face: a) lent; b) rapid; c) natural.
Tanase Viorel 1
Metode de uscare a peliculelor de lacuri si vopsele
Subiectul 2 10p
Sa se identifice instalatia din imaginea de mai jos,precizandu-se destinatia sa:
Figura 2.1
Subiectul 3 20p
Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).
Subiectul 4 20p
Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,notiunile referitoare la metodele de uscare ale peliculelor
de vopsea:
A B
1 Cuptoarele de uscare pentru autobuze a panouri
2 Metodele de aplicare ale voselei de remaniere b se recunoaste dupa culoarea albastruie
3 Cuptorele mobile se construiesc c uscarea autobuzelor si troleibuzelor
4 La arzatoarele cu gaz,dozajul gaz-aer d tipul tunel continuu
5 Cuptoarele mobile se utilizeaza e vopsirea cu pensula sau pulverizarea
Tanase Viorel 2
Capitolul Protectia anticorosiva a suprafetelor nemetalice
Tanaviosoft 2009
TANASE VIOREL
2009
Protectia anticorosiva a suprafetelor nemetalice
Tanaviosoft 2009
C8
Capitolul
Protectia anticorosiva a suprafetelor nemetalice
Tanaviosoft 2009
C8
Unitati de competente
Asigurarea calitatii.
Competente
Citete i utilizeaz documente scrise n limbaj de specialitate.
Aplic normele de calitate n domeniul de activitate.
Utilizeaz metode standardizate de asigurare a calitii.
2. Unitati de competente tehnice generale.
Interpretarea documentatiei tehnice.
Competente
Interpreteaz informaii nscrise n desenele de ansamblu .
Interpreteaz desene speciale.
Aplic informaiile din documentaia tehnic n activitatea practic.
3. Unitati de competente specifice.
Vopsirea automobilului
Competente
Indica tipurile de coroziune.
Precizeaza metodele de protectie anticorosiva.
Efectueaza operatii de limitare a coroziunii.
Identific factorii ce determin apariia coroziunii
Tanaviosoft 2009
C8
FACTORII DE
DEGRADARE
4 Degradarea prin umiditate
5 Degradarea microbiologica
Tanaviosoft 2009
C8
Consideratii tehnice.
1. Degradarea prin oxidare se intalneste la cauciucurile naturale , la cauciucurile
sintetice.Efectele degradarii prin oxidare sunt urmatoarele: decolorarea,
intarirea, fisurarea suprafetelor , ruperea materialelor.
2. Degradarea prin lumina se datoreaza radiatiei solare care accelereaza
procesul de imbatranire a materialelor plastice.Lumina este cauza efectului de
imbatranire directa(faza primara) si de imbatranire intarziata(faza secundara).
3. Degradarea prin caldura (variatiile de temperatura) se produce la materialele
termoplasete, care devin casante, iar proprietatile mecanice se reduc.
4. Degradarea prin umiditate se manifesta prin patrunderea sa in microfisuri,
pori pe care le maresc prin absorbtia de apa.Degradarea se evidentiaza prin
aparitia unor umflaturi.
5. Degradarea microbiologica se datoreaza unor agenti biologici care adera la
suprafata.Se modifica luciul suprafetei, apar colonii de mucegai.
6. Degradarea prin precipitatii(ceata, roua) se manifesta in acelasi mod ca si
umiditatea.
1 Antioxidanti
2 Stabilizatori de temperatura
MATERIALE 3 Antiozonanti
UTILIZATE
4 Stabilizatori de lumina
5 Dezactivanti
Tanaviosoft 2009
C8
Consideratii tehnice.
1. Protectia suprafetelor nemetalice este asigurata prin utilizarea de antioxidanti
din categoria fenolilor si aminelor.
2. Dezactivantii sunt compusi pe baza de fosfor si sulf.Au rolul de a evita
descompunerea perioxizilor inainte de disocierea lor .
3. Acesti compusi absorb razele de lumina ultravioleta, evitand deteriorarea
materialelor plastice si a elastomerilor.Din aceasta categorie fac parte
salicilatii, esterii fenil ai acidului benzoic.
4. Aceste substante evita efectul distructiv al ozonului(oxidare).
5. Din categoria stabilizatorilor de temperatura fac parte: sapunurile, sarurile de
plumb.Prin utilizarea lor, are loc o reducere a influentei caldurii asupra
pieselor din polimeri.
Tanaviosoft 2009
C8
1. Protectia cu solutie de naftenat de cupru si betanaftol.Se aplica pentru
ambalaje, podele si caroseria remorcilor pentru autovehicule.Pentru
fungicizarea prin imersie se utilizeaza cuva din otel captusita cu material
rezistent la solventii organici.Operatia de fungicizare se aplica de 2-3 ori,
materialul fiind expus la aer pentru uscare intre operatii.
2. Protectia cu solutie de naftenat de cupru si pentaclorfenol.La protectia
prin imersie, durata operatiei de fungicizare este de 15-30 minute,
urmata de uscare.Operatia de fungicizare se repeta de 2-3 ori.
3. Protectia cu solutie de pentaclorfenol.Metoda se aplica contra
biodegradarii lemnului.La protectia prin imersie se utilizeaza vase de
sticla sau cuve captusite cu material plastic rezistent.Parametrii
tehnologici sunt identici protectiei de la metoda anterioara.Dupa
fungicizare, lemnul este vopsit cu grun alchidic.
4. Protectia cu solutie de Evinit.Prin aceasta protectie se evita biodegrada-
rea lemnului, dar se asigura si proprietati ignifuge.Fixarea solutiei pe
lemn dureaza 2-3 saptamani.Dupa impregnare, lemnul se depoziteaza la
umbra.Pentru aplicare, solutia se incalzeste la temperatura de 60-700 C.
Protectia lemnului contra termitelor se face cu produsi clorurati(lindan,
dieldrin).
Tanaviosoft 2009
C8
8.6.1.Produse utilizate.
In industria constructoare de automobile se utilizeaza adezivi care sa
reziste factorilor termici, luminii ultraviolete, umiditatii excesive, prafului.
Adezivii care sa corespunda protectiei anitcorosive sunt pe baza de
cauciuc natural, cauciuc sintetic, hidrocarburi si derivati halogenati.
Masticurile sunt materiale utilizate in constructia de automobile, care au
rolul de etansare intre diferite componente care se asambleaza( aripi, capota,
parbriz, portbagaj).
Factorii de degradare care actioneaza asupra masticurilor sunt identici
cu cei care actioneaza asupra adezivilor.
Masticurile utilizate au la baza rasini sintetice, elastomeri, amestecuri de
polimeri.
Tabel 8.6.1.
ADEZIVI PRODUSE
Adezivi pe baza de cauciuc natural Inceziv, Soladez P-22
Adezivi pe baza de cauciuc sintetic Prenadez 100, 200, 300, 400
Adezivi pe baza de copolimeri Romeltex, Adeplast, Romertic,
Prenadez, Folbavol 333
Adezivi pe baza de macromolecule Codez 100, Codez 222
saturate
MASTICURI PRODUSE
Masticuri plastice si elastomerice Romtix 75, 85, Micovit
Tanaviosoft 2009
C8
Tanaviosoft 2009
C8
Tabel 8.7.1.
Materiale Proprietati tehnologice Utilizari Produse
plastice si mecanice comerciale
Polistiren Culori diferite. Aparatori lampi de
Proprietati mecanice semnalizare, de stop,
superioare. de mars inapoi.
Rezista la actiunea
razelor ultraviolete.
Copolimer Bun izolator. Capace bobine de
acrilonitril- Rezista la actiunea inductie,capace dis-
stiren razelor ultraviolete. tribuitoare.
Rezista la tractiune.
Polietilena Capacitate Conductoare de inalta
electroizolanta buna. tensiune, de joasa
tensiune.
Poliacetat de Rezistivitate si rigidi- Carcase, capace la Telmac
injectie tate electrica buna. baterii,acumulatoare. Delrin
Rezistenta mecanica Manere interioare
buna. pentru usi.
PVC dur Rezistenta mecanica Manere pentru usi.
buna. Carcase, capace la
baterii,acumulatoare.
Polimetacrilat Rezistenta mecanica Piese ornamentale. Plexiglas
de metil buna. Placute, manere Stirex
interioare.
Polipropilena Proprietati mecanice Elemente de suspen-
bune. sie, capete lonjeroane,
traverse.
Tanaviosoft 2009
C8
Tabel 8.7.2.
Elastomeri Proprietati tehnologice Utilizari Produse
si mecanice comerciale
Cauciucul Garnituri pentru Skomed
natural frane. RMA
Capace pentru
portbagaj.
Cauciucul Rezista la temperaturi Garnituri. Carom 1500
alfametil- cuprinse intre -25 si Covoare pentru
butadien- +700 C. interiorul autovehicu-
stirenic lelor
Cauciucul Rezista la actiunea Garnituri. Neopren
policloroprenic uleiului, ozonului si la Mansoane de radiator Denka S40
temperaturi intre -30 si Butaclor Mn
1100 C. 30
Cauciucul Rezista la temperaturi Furtun de radiator. Buna
butadien- cuprinse intre -30 si 800 Chedere pentru usi, Europren
stirenic C. aripi.
Capace portbagaj.
Cauciucul Rezista la temperaturi Furtun de inalta Perbunan
butadien- cuprinse intre -30 si presiune. Butacril
acrilo-nitrilic 1000 C. Placi, mansoane, inele Hycar
de etansare
Cauciucul Rezista la actiunea Furtun de inalta Europren
neopren hidrocarburilor. presiune. Smoked
Neopren
Cauciucul Rezista la temperaturi Curele trapezoidale RMA 3
natural in intre 50-600 C.
amestec cu
cauciuc sintetic
Cauciucul Temperatura maxima Garnituri de etansare Keltan 512
etilenpropilenic 500 C. la caroserii.
Cauciucul Furtune de legatura la Butacril TH
butadien-acrilo radiatoare,pompe Neopren
nitrilic GRT
Cauciucul Rezista la temperaturi Garnituri pentru Tehnoflon
fluorurat intre -10 si + 2000 C. pompe,radiatoare
VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 10
Protectia anticorosiva a suprafetelor nemetalice
Tanaviosoft 2009
C8
Tanaviosoft 2009
TANASE VIOREL
2009
Produse cosmetice pentru protectia anticorosiva
Tanaviosoft 2009
C9
Capitolul
Produse cosmetice pentru protectia anticorosiva
9.1. Generalitati.
9.2. Produse cosmetice sub forma de spray.
9. 3. Produse cosmetice aplicate.
9.1. Generalitati.
Produsele cosmetice pentru protectie anticorosiva completeaza protectia
initiala a suprafetelor sau refac starea initiala a acestora.Produsele se aplica pentru
caroserii, sasiuri exploatate in climat temperat sau tropical.
Produsele cosmetice se livreaza in butelii metalice, tuburi de material plastic.
Acestea se introduc sub presiune sau se vor aplica prin pensulare si prin
pulverizare.
Autopolish
Tanaviosoft 2009
C9
Recomandari tehnologice:
produsul se aplica pe caroserie spalata si complet uscata.
inainte de intrebuintare, produsul se va agita puternic.
aplicarea produsului se face cu pistolul de pulverizat.
se usuca timp de 10-30 minute si apoi se lustruieste cu vata sau flanela.
Globo autopflege
Tanaviosoft 2009
C9
Cleaner polish
Procerin
Elaskon k 60
Tanaviosoft 2009
TANASE VIOREL
2009
Tanaviosoft 2008
An de completare
-nivelul 2-
Calificarea: Tinichigiu-vopsitor auto
profesor
Tnase Viorel
2008
Tanaviosoft 2008
An de completare
-nivelul 2-
Calificarea: Tinichigiu-vopsitor auto
profesor
Tnase Viorel
2008
Notiuni despre coroziune
NOTA:
Numele:
Prenumele:
Notiuni despre coroziune
Modulul : Protecia anticorosiv a suprafeelor
Test de evaluare sumativa
Subiectul 1 5p
Completati spatiile goale cu notiunile corespunzatoare definitiei:
Coroziunea este ......................fizico-chimic de ...........................lenta a suprafetelor metalice de la
exterior catre..................sub actiunea unor......................corosivi.
Subiectul 2 30p
Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:
1. Coroziunea influenteaza : a) rezistenta mecanica a pieselor; b) mentinerea constanta a dimensiunilor
pieselor; c) structura cristalina a metalelor si aliajelor.
2. Dupa modul de manifestare,coroziune este: a) coroziune locala; b) coroziune generalizata; c) coroziune
intercristalina.
3. Procesul de coroziune influenteaza: a) gradul de siguranta in exploatare a pieselor; b) gradul de poluare
al mediului; c) rezistenta la uzura si la oboseala.
4. Coroziunea la autovehicule se datoreaza actiunii urmatorilor agenti: a) aerosoli; b) suspensii elastice;
c)stropiri ; d) precipitatii atmosferice.
5. Coroziunea chimica poate fi : a) solida; b) lichida; c) gazoasa; d) uscata.
6. Coroziunea electrochomica are loc in prezenta de: a) curent electric; b) sarcini electrice; c) electrolit.
7. Fenomenul de pasivare este specific pentru: a) oteluri carbon nealiate ; b) oteluri aliate; c) aliaje de
aluminiu.
8. Coroziunea chimica uscata se datoreaza actiunii urmatorilor agenti corosivi: a) CO2 ; b) H2SO4 ; c) SO2
d) N2 .
9. Coroziunea de contact este specifica pentru: a) metale cu potentiale electrice egale; b) metale cu
potentiale electrice diferite; c) metale cu conductivitate electrica redusa.
10. Coroziunea filiforma se intalneste pentru urmatoarele categorii de materiale: a) oteluri; b) aliaje de
cupru; c) aliaje de aluminiu.
11. Coroziunea filiforma are loc la in urmatoarele conditii: a) umiditate 50% ; b) umiditate 65-95% ; c)
temperatura 400 C ; d) temperatura 15-300 C.
12. Factorii interni care influenteaza procesul de coroziune sunt: a) temperatura; b) umiditatea; c)
compozitia chimica a metalelor; d) structura cristalina a metalelor si aliajelor.
13. Viteza de coroziune a unei suprafete metalice creste daca: a) suprafata metalica este lucioasa; b)
suprafata metalica este rugoasa.
14. Structura cristalina grosolana determina: a)cresterea vitezei de coroziune; b) reducerea vitezei de
coroziune.
15. Care tratament termic favorizeaza procesul de coroziune: a)tratamentul termic de calire; b) tratamentul
termic de revenire; c) tratamentul termic de recoacere.
Tanase Viorel 1
Notiuni despre coroziune
Subiectul 3 30p
Pe baza schitelor de mai jos,identificati zonele preferentiale de coroziune la caroseria
autoturismului Dacia.Introduceti numerele inscrise pe desen in tabelul asociat imaginii.
Figura 3.1.
Tabelul 3.1
Tanase Viorel 2
Notiuni despre coroziune
Aripa fata
Usa fata
Usa spate
Aripa spate
Subiectul 4 10p
Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).
1. Precipitatiile atmosferice produc coroziunea imbinarilor elastice,la praguri,la aripi ( )
2. Aerosolii produc coroziunea ornamentelor, a barelor de protectie ( )
3. Suspensiile solide produc coroziunea capotei, a pavilionului ( )
4. Stopirile produc coroziunea la nivelul podelei, a aripilor ( )
5. Condensatele apar si cauzeaza procesul de coroziune in zona peretilor dubli ( )
6. Produsele datorate coroziunii lichide nu se dizolva ( )
7. Coroziunea atmosferica poate fi asociata cu coroziunea electrochimica ( )
8. Coroziunea datorata curentilor de aer este mai redusa fata de placi orientate inclinat ( )
9. Coroziunea salina si coroziunea alcalina sunt doua concepte similare ( )
10. Prin pasivizare apare o pelicula de oxid protector,densa ( )
Subiectul 5 15p
Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,noiunile introduse n tabelul de mai jos:
A B
1 La piesele din aluminiu si otel a prezenta umiditatii in zona metal-vopsea
2 Coroziunea filiforma se explica b coroziunea electrochimica
3 Coroziunea de contact se manifesta c condensate
4 Pilele galvanice apar d nu se folosesc vopsele pe baza de plumb
5 Coroziunea la contraaripi se datoreaza e intre arborele motor si platoul ambreiajului
Tanase Viorel 3
Pregatirea suprafetelor metalice
NOTA:
Numele:
Prenumele:
Pregatirea suprafetelor metalice
Modulul : Protecia anticorosiv a suprafeelor
Test de evaluare sumativa
Subiectul 1 30p
Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:
1. La curatarea manuala , razuitoarele se folosesc pentru a inlatura: a) petele de rugina; b) urmele de
vopsea; c) tunderul; d) straturi groase de oxizi.
2. Pentru curatarea suprafetelor mari acoperite de oxizi se recomanda: a) perii de sarma; b) hartie
abraziva; c) polizoare.
3. Sablarea este o metoda de curatare mecanica bazata pe : a) actiunea chimica a unui jet de aer
comprimat; b) actiunea mecanica a unui jet de nisip antrenat de aerul comprimat; c) actiunea abraziva a
unui jet de alice metalice(fonta alba).
4. Sablarea cu nisip se aplica in urmatoarele conditii: a) temperatura de maximum 15-250 C; b)
temperatura de minimum 15-250 C ; c) umiditate maximum 65%.
5. La sablarea cu nisip, distanta optima intre suprafata piesei si duza este de : a) 150-350 mm; b) minimum
350 mm; c) minimum 35 cm.
6. Dupa sablare se trece la grunduire si vopsire: a) imediat; b) dupa 24 ore; c) dupa maximum 3-4 ore.
7. Sablarea cu alice se aplica in urmatoarele conditii: a) temperatura de maximum 15-250 C; b)
temperatura de minimum 15-250 C ; c) umiditate maximum 65%.
8. Sablarea se aplica la piese; a) laminate,cu suprafete plane; b) cu sufluri,adancituri; c) piese
turnate,forjate.
9. Curatarea prin tobare are la baza: a) actiunea chimica a materialului abraziv; b) frecarea dintre piese sau
cu materialul abraziv.
10. La curatarea prin tobare umeda se utilizeaza; a) material abraziv; b) apa; c) solutie de acid sulfuric.
11. Prin degresare se inlatura: a) urmele de oxizi si vopseluri; b) urmele de grasimi; c) tunderul.
12. Degresarea pieselor feroase se poate face cu: a) solventi alcalini; b) solventi organici.
13. Operatia de degresare se poate face prin: a) imersie; b) stropire; c) pulverizare.
14. Degresarea electrolitica prezinta urmatoarele avantaje: a) pret de cost redus; b) timpul de curatare este
scurt; c) piesele de otel devin fragile.
15. Dupa operatia de degresare urmeaza operatiile de: a) uscare,spalare; b) spalare,uscare; c)
uscare,spalare,uscare.
16. Spalarea suprafetelor pieselor se face prin: a) imersie; b) pulverizare; c) stropire.
17. Uscarea suprafetelor pieselor se poate face: a) natural; b0 cu aer cald; c) cu aer rece; d) prin
centrifugare; e) cu rumegus.
18. Degresarea cu jet de solventi se aplica pentru: a) suprafetele materialelor feroase; b) suprafetele
materialelor neferoase.
19. Cea mai eficienta metoda de degresare este: a) prin imersie; b) prin pulverizare; c) cu jet de solventi; d)
cu vapori.
20. Decaparea cu acid sulfuric se aplica pentru: a) oteluri carbon; b) oteluri aliate; c) aliaje de aluminiu.
21. Decaparea cu acid clorhidric se aplica pentru: a) oteluri carbon; b) oteluri aliate; c) aliaje de aluminiu.
Tanase Viorel 1
Pregatirea suprafetelor metalice
22. Neutralizarea suprafetelor metalice feroase dupa decapare se face cu: a) solutie de carbonat de sodiu; b)
solutie de carbonat de potasiu; c) solutie de acid azotic.
23. Dupa decaparea suprafetelor metalice feroase urmeaza operatiile: a) neutralizare,uscare; b)
neutralizare,spalare in apa curgatoare, uscare; c) spalare in apa rece curgatoare,uscare cu aer cald.
24. Decaparea cu detergenti se aplica pentru: a) piese protejate prin vopsire cu urme de rugina; b) piese
protejate prin vopsire,exfoliate.
25. La decaparea initiala a aliajelor de aluminiu se utilizeaza: a) solutii alcaline; b) solutii de acid sulfuric.
26. La decaparea finala(albirea) a suprafetelor metalice neferoase se utilizeaza: a) solutii alcaline; b) solutii
acide.
27. Decaparea cuprului se realizeaza utilizand: a) solutii alcaline; b) solutii acide(acid sulfuric); c) amestec
de acid sulfuric si acid azotic.
28. Pentru decaparea cu acid sulfuric se utilizeaza: a) cuva de aluminiu; b) cuva de otel; c) cuva de otel
captusita cu tabla de plumb.
Subiectul 2 20p
Pe baza imaginilor din tabelul de mai jos, identificati in mod corespunzator materialele, sculele si
dispozitivele utilizate pentru curatarea suprafetelor si precizati destinatia lor:
Materiale Destinatie Scule,dispozitive Scule,dispozitive Destinatie
8 12
2
9 13
10 14
7 11
Tanase Viorel 2
Pregatirea suprafetelor metalice
Subiectul 3 20p
Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).
1. Nisipul utilizat la sablare se regenereaza(eliminarea impuritatilor, curatarea de tunder). ( )
2. La sablarea cu nisip nu sunt necesare masuri de protectia muncii deosebite. ( )
3. Sablarea cu alice se poate aplica pentru piese avand orice grosime. ( )
4. La curatarea prin tobare,nisipul cuartos reprezinta materialul abraziv utilizat. ( )
5. La degresarea prin imersie se foloseste o cuva din otel. ( )
6. Controlul gradului de degresare se face prin metoda filmului de apa. ( )
7. Degresarea electrolitica se poate face fara cuprare sau cu cuprare simultana. ( )
8. Uscarea cu aer cald se face la temperatura de 20-600 C. ( )
9. Degresarea cu vapori se face cu solventi anorganici. ( )
10. La degresarea aliajelor de aluminiu, magneziu nu se foloseste tricloretilena. ( )
Subiectul 4 20p
Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,noiunile introduse n tabelul de mai jos:
A B
1 La degresarea prin stergere se utilizeaza a in trei clase de finete
2 Degresarea prin imersie a pieselor neferoase b necesita utilizarea succesiva a trei cuve
3 La uscare prin centrifugare c se controleaza cu turnesol
4 Dupa spalare, urmele de acizi,alcalii d laveta,pensula,perie
5 Sablarea pieselor de otel se executa e timpul necesar este de 2-3 min
Tanase Viorel 3
Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice
NOTA:
Numele:
Prenumele:
Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice
Modulul : Protecia anticorosiv a suprafeelor
Test de evaluare sumativa
Subiectul 1 30p
Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:
1. Cadmierea are rezultate deosebite daca: a) ulterior se aplica pasivizarea; b) anterior se aplica pasivizarea
2. Stratul de cadmiu depus prin cadmiere este optim; a) 50 m; b) 5-20 m; c) 100 m.
3. Substantele utilizate pentru depunerea prin cadmiere sunt: a) oxid de cadmiu tehnic; b) sulfat de cadmiu
tehnic; c) cianura de zinc.
4. Dupa pasivizarea pieselor cadmiate se face obligatoriu: a) dezoxidarea prin incalzire a pieselor; b)
dehidrogenarea prin incalzirea pieselor.
5. Substantele utilizate pentru acoperirea prin zincare electrolitica sunt: a) oxid de zinc tehnic; b) cianura
de potasiu; c) cianura de sodiu tehnica.
6. Piesele care urmeaza a fi zincate necesita anterior: a) pasivizare; b) dehidrogenare; c) degresare; d)
decapare.
7. Cromarea dura se aplica pentru urmatoarele piese auto: a) ornamente; b) arbori cotiti; c) fusuri; d)
bolturi pentru pistoane.
8. Substantele utilizate la cromarea dura sunt: a) sulfat de strontiu; b) anhidrida cromica tehnica; c) cianura
de sodiu tehnica.
9. Dupa cromarea dura, piesele : a) se calesc termic; b) se finiseaza prin rectificare; c) se finiseaza prin
lustruire.
10. Fosfatarea la cald a metalelor feroase se realizeaza prin: a) stropire; b) imersie; c) pulverizare.
11. Substantele utilizate la fosfatarea suprafetelor metalice sunt: a) solutie apoasa de acid fosforic; b) solutie
apoasa de acid sulfuric; c) fosfat de zinc.
12. Eloxarea este o operatie de acoperire metalica aplicata pentru: a) aliaje de magneziu; b) oteluri aliate; c)
aliaje de aluminiu.
13. Substantele utilizate la eloxare sunt: a) acid sulfuric tehnic; b) carbonat de sodiu anhidru; c) carbonat de
potasiu.
14. Suprafetele acoperite prin eloxare; a) se pot lustrui; b) asigura capacitate electroizolanta; c) au
conductivitate electrica ridicata.
15. Prin pasivare se depune pe suprafata metalica: a) un strat protector de metal pur; b) un strat protector de
oxid metalic; c) un strat protector nemetalic.
16. Stanarea se aplica pieselor cu : a) conductivitate electrica ridicata; b) conductivitate termica redusa.
17. In cazul acoperirii suprafetelor metalice cu nichel-crom se utilizeaza: a) sulfat de nichel tehnic; b) anozi
din nichel electrolitic; c) anhidrida cromica.
18. Argintarea se aplica pieselor din : a) otel carbon ; b) cupru; c) oteluri aliate.
19. Acoperirea prin argintare comporta aplicarea urmatoarelor etape: a) postargintarea; b) preargintarea; c)
argintarea; d) argintarea dura cu luciu.
20. Aurirea se aplica pentru protectie anticorosiva in uramatoarele cazuri: a) piese ornamentale; b) aparatura
electronica de mare precizie.
Tanase Viorel 1
Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice
Subiectul 2 30p
Identificati caracteristici specifice pentru fiecare metoda de acoperire metalica.Inscrieti in casuta
corespunzatoare metodei numerele respective.
Tanase Viorel 2
Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice
Subiectul 3 10p
Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).
1. Stanarea termica consta in acoperirea suprafetelor cu staniu, prin imersie. ( )
2. In baia cu staniu topit se introduce ca fondant clorura de zinc. ( )
3. Indepartarea excesului de staniu topit se face prin centrifugare. ( )
4. In cazul zincarii termice se utilizeaza ca fondant clorura de zinc,clorura de amoniu. ( )
5. Acoperirea prin pulverizare a metalelor topite se face cu pistolul. ( )
6. Argintarea dura cu luciu se aplica in electrotehnica. ( )
7. Grosimea stratului de aur depus prin aurire este de 1-3 mm. ( )
8. Baia de cromare este captusita cu otel antiacid. ( )
9. In cazul acoperirii cu nichel-crom, ordinea de depunere este crom-nichel. ( )
10. La eloxare, colorarea se realizeaza prin introducerea de coloranti sintetici. ( )
Subiectul 4 20p
Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,noiunile introduse n tabelul de mai jos:
A B
1 Acoperirea cu cupru-nichel-crom consta a aplicat peste stratul de cupru
2 Dupa cromarea alba(laptoasa) b depunerea a 3 straturi succesive
3 Nichelarea consta in acoperirea cu un strat c doua straturi succesive din Ni si Cr
4 Acoperirea nichel-crom consta in aplicarea d intre 10-14 m
5 Grosimea stratului depus prin argintare e se trece direct la cromarea dura
Tanase Viorel 3
Tanaviosoft 2008
An de completare
-nivelul 2-
Calificarea: Tinichigiu-vopsitor auto
profesor
Tnase Viorel
2008
Materiale de vopsire
NOTA:
Numele:
Prenumele:
Materiale de vopsire
Modulul : Vopsirea automobilului
Test de evaluare sumativa
Subiectul 1 30p
Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:
1. Aplicarea materialelor de vopsire pe suprafete asigura: a) aspect estetic,comercial; b) rezistenta
mecanica superioara; c) protectie la coroziune.
2. In compozitia materialelor de vopsire intra: a) liant; b) pigmenti; c) materiale de umplutura.
3. Ordinea de aplicare a materialelor de vopsire este: a) grunduri,chituri,vopsele,emailuri,lacuri; b)
chituri,grunduri,vopsele,emailuri,lacuri.
4. Materiile prime care intra in componenta materialelor de vopsire sunt: a) lacurile; b) liantii; c)
vopselele; d) dizolvantii e) plastifiantii.
5. Sicativii sunt substante introduse in uleiuri avand rolul de: a) marire a timpului de uscare; b) reducere a
timpului de uscare; c) crestere a capacitatii de aderenta.
6. Din categoria rasinilor fac parte: a) pigmentii; b) copalul; c) selacul; d) colofoniul.
7. Care dintre materiale raman in pelicula protectoare dupa aplicare: a) pigmentii; b) dizolvantii; c)
plastifiantii.
8. Agentii stabilizatori au rolul de: a) crestere a duritatii peliculei protectoare; b) evitare a fenomenului de
sedimentare a pigmentilor.
9. Materialele de umplutura se utilizeaza sub forma de: a) pulberi fine; b) paste semilichide; c) lichide.
10. Agentii de umectare determina: a) cresterea tensiunii superficiale a lichidelor; b) reducerea tensiunii
superficiale a lichidelor.
11. Uleiurile siliconice au rolul de : a) stabilizare; b) umectare; c) antispumant; d) antioxidant.
12. Agentii de matisare determina caracterul peliculei protectoare de a fi: a) mata; b) semitransparenta; c)
lipsita de luciu.
13. Lacurile au la baza: a) rasini si dizolvanti; b) rasini si materiale de umplutura; c) rasini, dizolvanti si
uleiuri vegetale.
14. Emailurile sunt materiale de vopsire care au in compozitie: a) lacuri si materiale de umplutura; b) lacuri
si pigmenti metalici; c) lacuri si pigmenti nemetalici.
15. Grundurile sunt materiale de vopsire care au in compozitie: a) lacuri, pigmenti si materiale de
umplutura; b) uleiuri,pigmenti si materiale de umplutura; c) pigmenti si materiale de umplutura.
16. Proprietarea unui lac sau a unei vopsele de a da o pelicula uniforma se numeste: a) putere de acoperire;
b) viscozitate; c) capacitate de intindere.
17. Grundurile de culoare se aplica: a) dupa oparatia de grunduire; b) dupa chituire; c) inainte de chituire.
18. Uscarea unui email sau a unei vopsele se face: a) intr-o etapa; b) in doua etape; c) in trei etape.
19. Materialele de lustruire sunt: a) materiale abrazive; b) substante usor abrazive; c) amestecuri de
dizolvanti.
20. Puterea de acoperire a unui email sau vopsea este data de: a) marimea suprafetei acoperite; b) numarul
de straturi de vopsea; c) grosimea stratului de vopsea aplicata.
Tanase Viorel 1
Materiale de vopsire
Subiectul 2 25p
Identificati fiecare categorie de produs conform coloanelor A,B si C si inscrieti litera corespunzatoare in
casuta materialului(vezi exemplul):
Subiectul 3 10p
Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).
1. Pigmentii sunt materiale de vopsire care dau culoare peliculei aplicate. ( )
2. Dizolvantii sunt substante solide,volatile care se evapora dupa aplicare. ( )
3. Agentii de dispersie nu favorizeaza raspandirea uniforma a pigmentilor. ( )
4. Agentii antioxidanti au la baza dizolvanti greu volatili. ( )
5. Efectul de culoare al emailurilor este dat de natura pigmentilor. ( )
6. Capacitatea de intindere a unui lac sau vopsea creste cu temperatura. ( )
7. Viscozitatea unui email sau vopsea se poate modifica introducand diluanti. ( )
8. Ambalajele din material plastic reactioneaza chimic cu produsele de vopsire. ( )
9. Temperatura in spatiile de depozitare este intre 5-200 C. ( )
10. Materialele de vopsire actioneaza asupra organismului pe doua cai. (F)
Tanase Viorel 2
Materiale de vopsire
Subiectul 4 10p
Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,noiunile introduse n tabelul de mai jos:
A B
1 Finetea de macinare a pigmentului a rosu,galben si albastru
2 Capacitatea de egalizare la intindere b alb si negru
3 Culorile cromatice sunt c putere de acoperire mai mare
4 Culorile acromatice sunt d emulsii de ceruri in apa
5 Materialele de lustruit e mai mare la vopselele pe baza de ulei
Subiectul 5 15p
Sa se rezolve artimogriful de mai jos:
Materiale de vopsire
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
Orizontal
1.La aplicarea vopselelor evita formarea spumei. 2.Cele utilizate in compozitie sunt vegetale.
3.Au caracter volatil. 4.Prin aplicarea lor dau culoarea finala.
5.Se aplica pentru uniformizarea suprafetelor 6.Din aceasta categorie face parte colofoniul.
7.Se mai numeste si sacz 8.Sunt lacuri cu pigmenti in compozitie.
9.Sunt substante care asigura transparenta 10.Aspectul peliculei obtinute nu este lucios.
11.Este componentul lichid al materialului de vopsire. 12.Au rolul de a reduce timpul de uscare.
Vertical
Tanase Viorel 3
Operatiile principale ale vopsirii
NOTA:
Numele:
Prenumele:
Operatiile principale ale vopsirii
Modulul : Vopsirea automobilului
Test de evaluare sumativa
Subiectul 1 30p
Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:
1. Pentru acoperiri rezistente la umiditate se recomanda: a) emailuri pe baza de bitum; b) emailuri pe baza
de clorura de polivinil.
2. Pentru acoperiri rezistente la temperaturi mai ridicate se recomanda: a) emailuri epoxitice; b) emailuri
siliconice.
3. Intr-o cladire cu mai multe etaje,atelierul de vopsitorie se plaseaza la: a) parter; b) ultimul etaj.
4. Materialele de vopsire,pregatite pentru aplicare trebuie sa prezinte: a) viscozitate mare; b) viscozitate
medie; c) viscozitate mica.
5. Tendinta de separare a pigmentilor se datoreaza: a) naturii materialului pigmentilor; b) dizolvantului; c)
diferentei de densitate.
6. Pielita formata la suprafata vopselei: a) se amesteca cu masa de vopsea; b) se inlatura cat mai complet
posibil.
7. Prin grunduire se asigura: a) strat rezistent din punct de vedere mecanic; b) aderenta mai buna a
peliculei de vopsea.
8. Prin chituire se obtin urmatoarele : a) creste gradul de netezime al suprafetei; b) creste rezistenta
peliculei de vopsea.
9. Chituirea de cutit utilizeaza material sub forma: a) pasta; b) material diluat.
10. Slefuirea se aplica in urmatoarele scopuri: a) cresterea gradului de netezire dupa chituire; b) cresterea
gradului de netezire dupa vopsire.
11. Dupa chituire si slefuire se recomanda: a) aplicarea unei pelicule de vopsea; b) aplicarea unei pelicule
de email; c) aplicarea unei pelicule de lac.
12. Prin uscarea peliculei de vopsea se obtine: a) cresterea duritatii peliculei; b) cresterea elasticitatii
peliculei.
13. Grunduirea se aplica imediat dupa: a) chituire; b) pregatirea suprafetei; c) slefuire.
14. Cea mai economica si productiva metoda de grunduire este: a) prin pulverizare; b) prin imersie; c) prin
reflux.
15. Grosimea grundului aplicat este: a) 15-20m; b) 1,5-2mm; c) 30-40m.
16. Chitul se usuca normal daca se aplica un strat cu grosimea: a) maximum 0,5 mm; b) maximum 1 mm; c)
intre 0,5-1 mm.
17. Suprafata obtinuta prin slefuire are un aspect: a) sticlos; b) mat; c) semitransparent.
18. Rizurile care apar la slefuire: a) se inlatura complet; b) se mentin.
19. Pentru vopsirile decorative,pelicula de vopsea: a) se aplica dupa grunduire; b) direct pe metal.
20. Grosimea unei pelicule de vopsea uscata este: a) 15-20 m; b) 25-35 m.
Tanase Viorel 1
Operatiile principale ale vopsirii
Subiectul 2 30p
Pe baza cunostintelor dobandite, ordonati in mod logic operatiile procesului tehnologic prin care se
realizeaza vopsirea:
1. Curatarea suprafetelor metalice destinate operatiei de vopsire. (1)
2. Grunduirea suprafetelor metalice. ( )
3. Degresarea suprafetelor metalice. ( )
4. Pregatirea materialelor pentru vopsire( omogenizare,diluare). ( )
5. Lustruirea peliculei de vopsea aplicata. ( )
6. Uscarea suprafetelor metalice. ( )
7. Slefuirea suprafetelor metalice dupa chituire. ( )
8. Chituirea suprafetelor metalice. ( )
9. Decaparea suprafetelor metalice. ( )
10. Vopsirea(lacuirea) suprafetelor metalice. ( )
11. Uscarea peliculei de vopsea aplicata. ( )
12. Spalarea suprafetelor metalice. ( )
Subiectul 3 20p
Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).
1. Alegerea procesului tehnologic de vopsire depinde de materialul de baza. ( )
2. Temperatura in atelierul de vopsitorie trebuie sa fie intre 18-200 C. ( )
3. Materialele de vopsire se livreaza de catre furnizor intr-o stare foarte vascoasa . ( )
4. Grundurile au la baza numai materiale de umplutura. ( )
5. Lustruirea stratului de chit se face numai pe cale umeda.. ( )
6. In cazul lemnului, lacul se aplica direct pe grund. ( )
7. Grunduirea se va aplica dupa racirea completa a suprafetelor pregatite. ( )
8. Se recomanda ca uscarea grundurilor sa se faca numai natural. (F)
9. Chiturile cu uscare rapida sunt cele nitrocelulozice. ( )
10. Peliculele pe baza de ulei nu se pot slefui.. ( )
Subiectul 4 10p
Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,noiunile referitoare la operatia de chituire introduse n
tabelul de mai jos:
A B
1 S nu se chituiasc pe a cantitatea de activator sau catalizator.
2 Aplicarea corect a chiturilor micoreaz b cu un aport de cldur
3 Timpul de aplicare al chiturilor depinde c produsele de poliester absorb apa
4 lefuirea se face uscat deoarece d grunduri acide, sau vopsea temoplastic.
5 Uscarea se poate accelera e timpul necesar pentru lefuirea lor ulterioar.
Tanase Viorel 2
Vopsirea prin pensulare.Vopsirea prin tamburare.
NOTA:
Numele:
Prenumele:
Vopsirea prin pensulare.Vopsirea prin tamburare.
Modulul : Vopsirea automobilului
Test de evaluare
Subiectul 1 30p
Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:
1. Calitatea procesului de vopsire prin pensulare depinde de: a) calitatea si natura vopselei; b) calitatea si
natura pensulei; c) viteza de aplicare a peliculei de vopsea.
2. Capacitatea de intindere a unei vopsele este influentata de : a) culoarea vopselei; b) viscozitate; c)
gradul de pregatire profesionala al lucratorului.
3. Vopsirea prin pensulare presupune un consum de materiale de vopsire: a) redus; b) moderat; c) mare.
4. La vopsirea prin pensulare se asigura: a) o patrundere buna a vopselei in pori; b) o patrundere redusa a
vopselei in pori.
5. Cele doua metode de vopsire analizate au un numitor comun: a) pretul de cost al operatie de vopsire este
redus; b) vopseaua se aplica prin intindere.
6. Vopsirea prin tamburare se aplica pentru piese: a) de dimensiuni medii; b) de dimensiuni mici; c) de
dimensiuni mari.
7. La vopsirea prin tamburare pelicula de vopsea se depune: a) neuniform; b) uniform.
8. Dupa vopsirea prin tamburare piesele sunt lasate: a) sa se usuce in aer liber; b) sa se usuce in tambur
care se roteste in tot timpul; c) se usuca in cuptor.
9. Vopsirea prin valtuire se aplica pentru : a) piese mici; b) piese cu suprafete intinse,plane.
10. In cazul vopsirii policolore prin valtuire, vopselele: a) se aplica simultan; b) se aplica succesiv.
Subiectul 2 20p
Pe baza schitei de mai jos,sa se identifice metoda de vopsire si sa se precizeze elementele componente
ale schemei:
Figura 2.1.
Tanase Viorel 1
Vopsirea prin pensulare.Vopsirea prin tamburare.
Subiectul 3 20p
Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).
Subiectul 4 20p
Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,regulile care influenteaza calitatea vopsirii prin pensulare:
A B
1 Prin cufundarea pensulei a se rade de marginile cutiei
2 Vopseaua se aplica in fasii late,intinse b intinderea finala este de sus in jos
3 La vopsirea suprafetelor verticale c se executa in directia luminii
4 Surplusul de vopsea d se inmoaie numai partea inferioara
5 La vopsirea tavanelor ultima intindere e pe o directie si apoi in directie transversala
6 La vopsirea pe lemn,ultimele intinderi f se aplica in lungul fibrelor
Tanase Viorel 2
Vopsirea prin imersie.Vopsirea prin stropire
NOTA:
Numele:
Prenumele:
Vopsirea prin imersie.Vopsirea prin stropire.
Modulul : Vopsirea automobilului
Test de evaluare
Subiectul 1 10p
Subiectul 2 20p
Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:
1. Vopsirea prin imersie se aplica la urmatoarele categorii de piese: a) piese de dimensiuni mari; b) piese
de dimensiuni mici; c) piese cu adancituri si gauri infundate.
2. Grosimea peliculei de vopsea aplicata prin imersie depinde de: a) viscozitatea si natura liantului; b)
viteza de uscare; c) volatilitatea si natura diluantului.
3. La o scoatere rapida a pieselor din baie: a) pelicula aderenta este subtire; b) pelicula aderenta este
groasa.
4. Vopsirea prin imersie se poate realiza intr-o : a) baie cu functionare discontinua; b) baie cu functionare
continua.
5. Asigurarea contra unui incendiu se realizeaza prin: a) utilizarea de spuma; b) golirea baii intr-un timp de
3-5 min. ; c) invadarea spatiului de deasupra baii cu CO2.
6. Pentru a evita depunerea pigmentului in baie se recomanda: a) circulatia continua a vopselei; b)
amestecarea periodica; c) filtrarea continua a vopselei.
7. Instalatia de vopsire prin imersie este protejata de exterior prin: a) pereti din tabla de otel; b) tunel cu
geamuri.
8. Piesele vopsite prin imersie se acopera cu o pelicula: a) de grosime uniforma; b) de grosime
neuniforma.
9. Vopsirea prin stropire se aplica pentru : a) piese cu suprafata mare; b) piese de dimensiuni mari dar
goale la interior.
10. Pieasa supusa vopsirii prin stropire este: a) stropita succesiv pe cele doua parti; b) stropita cu jeturi de
vopsea din toate partile.
Tanase Viorel 1
Vopsirea prin imersie.Vopsirea prin stropire
Subiectul 3 20p
Pe baza imaginii de mai jos,sa se identifice metoda de vopsire si sa se precizeze elementele componente
ale instalatiei de vopsire:
Figura 3.1.
Subiectul 4 20p
Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).
Subiectul 5 20p
Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,notiunile referitoare la vopsirea prin imersie:
A B
1 Cu cat o vopsea este mai vscoasa a rugozitatea suprafetei
2 Aderenta peliculei de vopsea creste cu b doi dintre pereti sunt inclinati
3 Puritatea suprafetei piesei imersate c pelicula aplicata este mai graosa
4 Baia cu functionare continua d capacitatea de vopsire al zonelor ascunse
5 Un avantaj al vopsirii prin imersie e filtrare permanenta a vopselei
Tanase Viorel 2
Vopsirea electroforetica
NOTA:
Numele:
Prenumele:
Vopsirea electroforetica.
Modulul : Vopsirea automobilului
Test de evaluare
Subiectul 1 10p
Subiectul 2 30p
Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:
1. Vopsirea electroforetica este insotita si de alte fenomene: a) electroosmoza; b) electroliza; c)
electrostatica.
2. Vopsirea electroforetica se aplica numai pentru: a) emailare; b) grunduire; c) lacuire.
3. Grosimea peliculei de grund aplicata este de: a) 10 m; b) 25-40 m; c) 50 m.
4. Piesa se introduce in baia pentru grunduire: a) treptat; b) brusc.
5. Baia pentru vopsirea electroforetica se leaga la : a) anod; b) catod.
6. Tensiunea electrica intre anod si catod este: a) 100000 V; b) 1000 V; c) 80-150 V.
7. La vopsirea electroforetica se utilizeaza cu : a) vopsele solubile in apa; b) vopsele foarte diluate.
8. In timpul operatiei de vopsire se recomanda: a) incalzirea vopselei din baie; b) racirea vopselei din baie.
9. Temperatura vopselei la vopsirea electroforetica este de : a) 300C; b) 600c ; c) 900C.
10. Pentru a evita degajarea de oxigen pe anod ,in baie se introduce: a) mediu slab alcalin; b) mediu apos
aproape neutru; c) mediu apos acid.
11. Pelicula obtinuta prin vopsire electroforetica este: a) densa,uniforma ca grosime; b) rara, uniforma ca
grosime;c) densa, neuniforma ca grosime.
12. Aplicarea a doua pelicule succesiv, inainte de uscare, reprezinta procedeul: a) umed pe uscat ; b)
umed pe umed.
13. Dispozitivul de sustinere a piesei se leaga la: a) anod; b) catod.
14. La vopsirea electroforetica se constata: a) pierderi mari de material de vopsire; b) pierderi mici de
material de vopsire.
15. Vopsirea electroforetica nu ofera rezultate bune la: a) vopsirea cu materiale de culoare inchisa; b)
vopsirea cu materiale de culoare deschisa.
Tanase Viorel 1
Vopsirea electroforetica
Subiectul 3 20p
Pe baza imaginii de mai jos,sa se identifice metoda de vopsire si sa se precizeze elementele componente
ale instalatiei de vopsire:
Figura 3.1
Figura 3.2
Subiectul 4 20p
Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).
Subiectul 5 10p
Tanase Viorel 2
Vopsirea electroforetica
Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,regulile care influenteaza calitatea vopsirii electroforetice:
A B
1 Vopselele solubile in apa sunt formate a se ataseaza un bazin secundar
2 Viteza de saturare cu vopsea b se confectioneaza din tabla de otel
3 Pericolul de formare a porilor c molecule mari dispersate in mediul apos
4 Bazinul pentru vopsirea electroforetica d este foarte redus
5 Pentru alimentarea cu grund proaspat e nu este uniforma pe toate suprafetele
Tanase Viorel 3
Vopsirea prin reflux
NOTA:
Numele:
Prenumele:
Vopsirea prin reflux
Modulul : Vopsirea automobilului
Test de evaluare
Subiectul 1 30p
Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:
1. Vopsirea prin reflux face parte din categoria metodelor de vopsire: a) prin pulverizare; b) prin stropire;
c) prin imersie; d) prin tamburare.
2. Cauza obtinerii unei pelicule neuniforme este: a) variatia viscozitatii; b) variatia densitatii; c) variatia
temperaturii de lucru.
3. Atmosfera saturata in vaporii dizolvantului evita: a) variatia temperaturii in tunel; b) variatia viscozitatii
in zona B a tunelului.
4. La vopsirea in reflux, umiditatea relativa se apropie de : a) 100% ; b) 90% ; c) 50% .
5. In tunel, temperatura este: a) constanta; b) variabila in zonele A,B si C.
6. Viscozitatea vopselei datorita recircularii: a) ramane constanta; b) creste; c) scade.
7. Timpul de mentinere a pieselor in atmosfera saturata de vapori este: a) minimum 1 ora; b) minimum 30
min. ; c) maximum 30 min.
8. Pentru a reduce lungimea tunelului,instalatia prezinta: a) cale dubla de transport; b) viteza de deplasare a
pieselor marita.
9. In zona de stropire,bazin este: a) umplut cu grund; b) compartimentat pentru grund si apa de diluare.
10. Instalatia de vopsire prin reflux se caracterizeaza prin: a) automatizare totala; b) productivitate inalta.
Subiectul 2 20p
Pe baza schemei de principiu de mai jos,sa se identifice metoda de vopsire si sa se precizeze elementele
componente ale instalatiei de vopsire:
Figura 2.1
Tanase Viorel 1
Vopsirea prin reflux
Subiectul 3 20p
Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).
Subiectul 4 20p
Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,notiunile corespunzatoare metodei de vopsire prin reflux:
A B
1 Calitatea peliculei obtinuta prin reflux a flow-coating
2 Circulatia grundului pentru stropire b adaos de amoniac
3 In agentul de stabilizare c de la partea superioara catre cea inferioara
4 Stabilizarea peliculei pe o suprafata verticala d nu egaleaza pe cea obtinuta prin pulverizare
5 Vopsirea prin reflux e pompa cu roti dintate
Tanase Viorel 2
Vopsirea in pat fluidizat
NOTA:
Numele:
Prenumele:
Vopsirea in pat fluidizat.
Modulul : Vopsirea automobilului
Test de evaluare
Subiectul 1 10p
Subiectul 2 20p
Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:
1. Pentru vopsirea in pat fluidizat este necesar ca piesele: a) sa fie incalzite in prealabil; b) sa nu fie
preincalzite.
2. Vopsirea in pat fluidizat depinde de urmatorii factori: a) conceptia si forma piesei; b) modul de pregatire
a suprafetei; c) alegerea si aplicarea stratului.
3. In timpul fazei de solidificare a peliculei se poate intampla: a) micsorarea grosimii peliculei; b) ruperea
peliculei aplicate; c) nu se imtampla nimic.
4. Degresarea suprafetelor supuse vopsirii prin acesta metoda de vopsire: a) reprezinta o prioritate; b) este
o operatie obisnuita.
5. Decaparea suprafetelor supuse vopsirii prin aceasta metoda este: a) o problema complexa; b) nu
reprezinta o problema deosebita.
6. Dupa operatiile de degresare si decapare se aplica: a) operatia de acoperire cu pelicula de RILSAN; b)
operatia de grunduire.
7. Piesele pregatite prin operatiile anterioare sunt supuse incalzirii la: a) temperatura de 1000 C; b)
temperatura de 280-4000 C.
8. Pulberea este mentinuta in suspensie prin actiunea: a) unui gratar vibrator; b) aerului comprimat; c)
pulberea este pulverizata.
9. Partea inferioara a baii de cufundare se numeste: a) camera de imersie; b) camera de linistire; c) camera
de agitare.
10. Timpul de imersare la aceasta metoda este cuprins intre: a) 3-5 min. ; b) 3-5 secunde; c) 35 secunde.
Tanase Viorel 1
Vopsirea in pat fluidizat
Subiectul 3 20p
Pe baza schemei de principiu de mai jos,sa se identifice metoda de vopsire si sa se precizeze elementele
componente ale instalatiei de vopsire:
Figura 3.1
Subiectul 4 20p
Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).
Tanase Viorel 2
Vopsirea in pat fluidizat
Subiectul 5 20p
Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,notiunile referitoare la metoda de vopsire in pat fluidizat:
A B
1 Vopsitorul are manusi a incalzire cu arzator cu flacara de gaz metan
2 Cand forma piesei este complexa b proportionala cu inaltimea spatiului pentru
pulbere
3 Remedierea se face prin c placi de broz microporos
4 Presiunea pentru fluidizarea baii de pulbere d tesatura de azbest
5 Trecerea aerului comprimat e trebuie agitata usor
Tanase Viorel 3
Vopsirea prin pulverizare
NOTA:
Numele:
Prenumele:
Vopsirea prin pulverizare.
Modulul : Vopsirea automobilului
Test de evaluare sumativa
Subiectul 1 5p
Subiectul 2 30p
Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:
1. Pelicula obtinuta prin pulverizare se deosebeste de cea obtinuta prin pensulare: a) prin grosimea
peliculei; b) prin aspectul sau; c) prin urmele lasate .
2. La pistoalele cu alimentare interna exista: a) cupa inferioara; b) cupa superioara; c) nu exista cupa.
3. Dupa modul de alimentare cu vopsea, pistoalele pentru pulverizare sunt: a) prin refulare; b) prin
gravitatie; c) prin aspiratie; d) prin presiune.
4. Pistoalele cu alimentare externa necesita alimentare: a) de la o cupa superioara; b) de la o cupa
inferioara; c) de la o statie centralizata.
5. Metodele de pulverizare a vopselei sunt: a) pulverizare gravitationala; b) pulverizare pneumatica; c)
pulverizare hidraulica; d) pulverizare centrifugala.
6. Caile pentru reducerea viscozitatii materialelor de vopsire sunt: a) incalzirea materialelor de vopsire; b)
racirea materialelor de vopsire; c) diluarea materialelor de vopsire.
7. Latimea urmei de vopsea la vopsirea prin pulverizare este: a) intre 20-50 mm; b) intre 200-500 mm.
8. Distanta de pulverizare este cuprinsa: a) intre 15-40 mm; b) 150-400 mm; c) 400-500 mm.
9. Vopseaua se incalzeste inainte de vopsire; a) cu 10 minute inainte; b) imediat inainte de aplicare.
10. Incalzirea vopselei se face in conditii optime utilizand: a) aer cald; b) apa calda.
11. Prin incalzirea materialelor de vopsire :a) se reduce consumul de diluant cu 50-75%; b) se reduce
consumul de diluant cu 80-90%.
12. La vopsirea prin pulverizare pneumatica se utilizeaza separator de apa si ulei pentru: a) materialele de
vopsire cu impuritati: b) aerul comprimat.
13. La vopsirea prin pulverizare hidraulica : a) se utilizeaza aer comprimat; b) nu se utilizeaza aer
comprimat.
14. Pistoalele hidraulice pot fi: a) cu actionare electromecanica; b) cu actionare electromagnetica; c) cu
perna de gaz.
15. Pompele hidraulice pentru vopsire sunt: a) cu piston; b) cu sertarase; c) cu pinioane.
Tanase Viorel 1
Vopsirea prin pulverizare
Subiectul 3 10p
Pe baza imaginilor de mai jos,sa se identifice metoda de vopsire si sa se precizeze elementele
componente ale instalatiei de vopsire:
Subiectul 4 10p
Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).
Tanase Viorel 2
Vopsirea prin pulverizare
Subiectul 5 20p
Sa se identifice tipurile de pistoale de vopsit prin pulverizare si sa se precizeze elementele componente:
Tanase Viorel 3
Vopsirea prin pulverizare
Subiectul 6 15p
Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,notiunile referitoare la vopsirea prin pulverizare:
A B
1 La aplicarea vopselor preincalzite a permite pulverizarea vopselei fara
compresor
2 Pulverizarea hidraulica transforma un lichid b lucrari ocazionale
3 Pistolul cu perna de gaz c scade concentratia de vapori de dizolvanti
4 Utilizarea pistolului electromagnetic d lucrari de reparatii
5 Utilizarea pistolului cu perna de gaz e in particule pulverizate sub actiunea
presiunii
Tanase Viorel 4
Vopsirea electrostatica
NOTA:
Numele:
Prenumele:
Vopsirea electrostatica.
Modulul : Vopsirea automobilului
Test de evaluare
Subiectul 1 30p
Subiectul 3 20p
Pe baza imaginilor de mai jos,sa se identifice metoda de vopsire si sa se precizeze elementele
componente ale instalatiei de vopsire:
Tanase Viorel 1
Vopsirea electrostatica
Tanase Viorel 2
Vopsirea electrostatica
Subiectul 4 20p
Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).
Subiectul 5 20p
Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,notiunile referitoare la masurile de protectia muncii la
vopsire:
A B
1 Vopsirea prin imersie a in timpul functionarii,accesul la instalatie
este interzis
2 Vopsirea electrostatica b baile sunt prevazute cu capace care se
inchid automat
3 Vopsirea prin pulverizare c jgheaburile de scurgere se vor curata
periodic
4 Vopsirea prin pensulare d vopsitorul va purta masca impotriva gazelor
5 Vopsirea prin tamburare e in halele de lucru sa nu existe surse de
aprindere
Tanase Viorel 3
Defecte de aplicare ale materialelor de vopsire
NOTA:
Numele:
Prenumele:
Defecte de aplicare ale materialelor de vopsire.
Modulul : Vopsirea automobilului
Fisa de lucru
Subiect unic 90p
Sa se asocieze fiecarui defect de aplicare a materialelor de vopsire, cauzele de aparitie si remedierile
care se impun(vezi exemplul):
Tanase Viorel 1
Defecte de aplicare ale materialelor de vopsire
8
Pelicula se inalbeste( -s-a aplicat vopsea pe -se va pregati suprafata
pentru nitrolacuri). suprafata umeda; in mod corespunzator.
-aerul comprimat
contine apa.
9
Pe pelicula exista pete -suprafata este pregatita -se va filtra aerul.
uleioase. 10
necorespunzator;
Tanase Viorel 2
Metodele de vopsire.Analiza comparativa
NOTA:
Numele:
Prenumele:
Metodele de vopsire.Analiza comparativa.
Modulul : Vopsirea automobilului
Test de evaluare sumativa
Subiectul 1 20p
Plasati metodele de vopsire in schema prezentata mai jos:
Tabel ajutator ?
Vopsirea prin intindere Vopsirea prin imersie Vopsirea prin stropire Vopsirea prin pulverizare
Vopsirea prin imersie Vopsirea prin pensulare Vopsirea in pat fluidizat Vopsirea prin pulverizare
Vopsirea prin stropire Vopsirea prin reflux Vopsirea prin tamburare Vopsirea electroforetica
Vopsirea electrostatica Vopsirea prin valtuire
Subiectul 2 30p
Identificati sculele,dispozitivele si instalatiile utilizate la aplicarea materialelor de vopsire pe suprafetele
metalice, analizand imaginile si schitele prezentate mai jos(aduceti precizari suplimentare legate de
domeniul de utilizare):
Tanase Viorel 1
Metodele de vopsire.Analiza comparativa
Tanase Viorel 2
Metodele de vopsire.Analiza comparativa
Tanase Viorel 3
Metodele de vopsire.Analiza comparativa
Subiectul 3 40p
Introduceti in fiecare casuta caracteristicile specifice fiecarei metode de vopsire.
electroforetica
Vopsirea prin
Vopsirea prin
Vopsirea prin
Vopsirea prin
Vopsirea prin
Vopsirea prin
Vopsirea prin
electrostatica
pat fluidizat
Vopsirea in
pulverizare
tamburare
Criteriul de comparatie
pensulare
Vopsirea
Vopsirea
valtuire
stropire
imersie
reflux
mare (1)
Productivitate mijlocie (2) 3
mica (3)
Norme de toxicitate (1)
securitate a explozie (2)
muncii
boala
profesionala (3)
Pretul de cost mare (1)
al instalatiei mijlociu (2)
redus (3)
Consumul de mare (1)
materiale de mijlociu (2)
vopsire
redus (3)
Tanase Viorel 4
Metode de uscare a peliculelor de lacuri si vopsele
NOTA:
Numele:
Prenumele:
Metode de uscare a peliculelor de lacuri si vopsele
Modulul : Vopsirea automobilului
Test de evaluare sumativa
Subiectul 1 10p
Sa se completeze,in mod corespunzator, spatiile punctate cu notiunile specifice operatiei de uscare:
Uscarea reprezinta.......................................................... din stare lichida ................................., cu
formarea .......................................elastice si rezistente.
Subiectul 2 30p
Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:
1. Daca , prin uscare, peliculele isi modifica compozitia chimica, atunci se numesc: a) transformabile; b)
netransformabile; c) semitransformabile.
2. Uscarea in cuptor a peliculelor transformabile se face la temperatura de : a) 120-1500 C ; b) 60-800 C.
3. Uscarea accelerata a peliculelor se poate face prin: a) convectie; b) radiatie; c) radiatie-convectie.
4. Incalzirea cuptoarelor prin inductie utilizeaza: a) curenti de intensitate electrica mare; b) curenti de
inalta frecventa.
5. Uscarea prin inductie prezinta urmatoarele avantaje: a) se reduce timpul de uscare; b) se reduce
porozitatea peliculei; c) se obtine o uscare uniforma.
6. Instalatia utilizata la uscare prin inductie cuprinde: a) cuptor de uscare; b) dulap de uscare; c)
convertizor.
7. Cuptorul de uscare de la uscarea prin inductie are forma : a) unei camere de uscare; b) unui tunel; c)
unui dulap de uscare.
8. La uscarea prin convectie, caldura este transmisa de : a) un mediu solid; b) un mediu gazos(aerul) .
9. Circulatia caldurii la uscarea prin convectie este : a) naturala; b) fortata; c) semifortata.
10. La cuptoarele-camera cu actiune periodica, agentul termic este: a) aburul; b) apa calda; c) curentul
electric.
11. La uscarea in cuptoare cu actiune continua, operatia cuprinde: a) uscarea initiala; b) uscarea
intermediara; c) uscarea principala; d) uscarea finala.
12. Uscarea peliculelor prin radiatie utilizeaza: a) radiatii X; b) ultrasunete; c) radiatii infrarosii.
13. Uscarea peliculei prin radiatii se realizeaza : a) dela partea inferioara a piesei in sus; b) de la partea
superioara a piesei in jos.
14. Gradul de absorbtie al radiatiilor infrarosii depinde de : a) grosimea peliculei de vopsea; b) culoarea
peliculei de vopsea; c) luciul peliculei de vopsea.
15. La uscarea prin radiatie: a) se impiedica eliberarea vaporilor de dizolvanti din pelicula: b) nu se
impiedica eliberarea vaporilor de dizolvanti din pelicula.
16. In functie de sursa de radiatie se utilizeaza; a) rezistoare electrice de mare putere; b) becuri cu
incandescenta; c) arzatoare de gaze.
17. Cuptoarele utilizate la uscarea peliculelor aplicate pe lemn transmit caldura: a) prin radiatie; b) prin
convectie.
18. Temperatura dezvoltata la uscarea peliculelor aplicate pe lemn este: a) 1000 C; b) 600 C.
19. Racirea pieselor nemetalice acoperite cu pelicula de vopsea se face: a) lent; b) rapid; c) natural.
Tanase Viorel 1
Metode de uscare a peliculelor de lacuri si vopsele
Subiectul 2 10p
Sa se identifice instalatia din imaginea de mai jos,precizandu-se destinatia sa:
Figura 2.1
Subiectul 3 20p
Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F).
Subiectul 4 20p
Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,notiunile referitoare la metodele de uscare ale peliculelor
de vopsea:
A B
1 Cuptoarele de uscare pentru autobuze a panouri
2 Metodele de aplicare ale voselei de remaniere b se recunoaste dupa culoarea albastruie
3 Cuptorele mobile se construiesc c uscarea autobuzelor si troleibuzelor
4 La arzatoarele cu gaz,dozajul gaz-aer d tipul tunel continuu
5 Cuptoarele mobile se utilizeaza e vopsirea cu pensula sau pulverizarea
Tanase Viorel 2
Teste HTML
Tanaviosoft 2009
TANASE VIOREL
2009
AUXILIARE CURRICULARE
Tanaviosoft 2009
TANASE VIOREL
2009
MINISTERUL EDUCAIEI I CERCETRII
Programul PHARE TVET RO 2002/000-586.05.01.02.01.01
AUXILIARR CURRICULAR
clasa a XI-a
DOMENIUL:MECANIC
CALIFICAREA:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
NIVELUL:2
2005
AUTOR:
Prof.Mariescu Ileana , Grup colar Industrial AUTO Timioara
CONSULTAN:
Cuprins
I INTRODUCERE.3
I.1 ARGUMENT.....3
I.2 COMPETENE.....4
I.3 OBIECTIVE........ .4
II MATERIALE DE REFERIN......6
II.1 FIA DE DOCUMENTARE mecanismul de aciune al
coroziunii..................................................................................................................6
II.2 FIA DE DOCUMENTARE : metode de protecie anticoroziv......................................7
II.3 FIA DE DOCUMENTARE : pregatirea suprafeelor......................................................9
II.4 FIA CONSPECT: acoperiri de protecie........................................................................11
II.5 FIA DE DOCUMENTARE : protecie a muncii...........................................................13
II.6 FIA DE DOCUMENTARE : caz practic.......................................................................13
II.7 FIA DE DOCUMENTARE : exemplu de acoperire......................................................16
II.8 FIA DE DOCUMENTARE : zone de antifonare...........................................................17
II.9 BORDEROU DE EVALUARE A PROBEI PRACTICE................................................18
II.10 GLOSAR DE TERMENI- CUVINTE CHEIE...............................................................19
Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO -3-
Modulul:Protecia anticoroziv
I NTRODUCERE
I.1.ARGUMENT
Acest material este destinat profesorilor i elevilor colii de Arte i Meserii, care se
pregtesc s devin lucrtori in domeniul tinichigiu-auto, de nivel 2(clasa a XI-a).
El conine sarcini de lucru care constau n:
1. cutarea de informaii utiliznd diferite surse (manuale, documente, standarde:EN,
SR, STAS-uri, pagini de Internet);
2. rezolvarea de exerciii i desfurarea unor activiti;
3. ntocmirea unui portofoliu coninnd toate exerciiile rezolvate i activitile
desfurate. Portofoliul trebuie s fie ct mai complet pentru ca evaluarea
competenelor profesionale s fie ct mai adecvat.
Foarte important!
Inainte de a trece la rezolvarea exerciiilor i/sau a activitilor propuse,
se va citi cu atenie sarcina de lucru,i se va face o documentare.
Elevii vor fi sprijinii s rezolve sarcina de lucru, solicitnd sprijinul
profesorului sau a maistrului instructor .
Profesorul i maistrul instructor vor ine evidena exerciiilor care au
fost rezolvate i a activitilor care au fost desfurate i vor evalua
progresul realizat.
Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO -4-
Modulul:Protecia anticoroziv
I.2.COMPETENE
Tabel de corelare a competenelor cu criteriile de performan (SPP)
I.3 OBIECTIVE :
Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO -5-
Modulul:Protecia anticoroziv
II.MATERIALE DE REFERIN
II 1. FISA DE DOCUMENTARE 1
Cratere de impact
Ploaie acid
Excremente de psri
Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO -6-
Modulul:Protecia anticoroziv
material plastic
Pitting Apar procese Soluiile de Aripi sau contra- O bun curire
(punctiform) corozive pe sare de aripi, capote, continu a
suprafee buctrie podele ui, suprafeelor.
foarte mici acoperiuri, Suprafee cat mai
iniial protecii, lucioase.
praguri. Vopsire
Alegerea altor
materiale mai
rezistente.
Exfoliere Bici pe Oxigenul, Piese de Aplicarea
suprafaa electrolii aluminiu i tratamentului
metalic aliajele sale termic sau
Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO -7-
Modulul:Protecia anticoroziv
nlocuirea aliajului
Selectiv Corodarea i Presupune Aliaje ale Zn ca Nu se vor folosi
solubilizarea existena alamele aliaje sensibile
unui element unui aliaj
metalic dar i a
dintr-un aliaj unui
metalic. electrolit
Fisurativ Sensibilitatea Nu apare n Garnituri , aibe, Folosirea unor
materialelor orice mbinri filetate, aliaje speciale (ex.
metalice combinaie unde apar oeluri
difer, dup metal-agent fisurri ale inoxidabile, aliaje
rezistena la coroziv. stratului de cu titan etc.)
coroziune a vopsea. Curiri periodice
unei pelicule
fine de oxid
inert, format
n contact cu
aerul
Eroziune Apare n Lichide Aripi , podea, Utilizarea unor
prezena corozive, Radiator, materiale mai
unui mediu particule bar,ornamente, dure
corodant solide care piese n micare Acoperiri cu
lovesc protecie coroziv
suprafeele Curiri periodice
bine executate
Intercristali - Atac coroziv Proporie Piese de motor Tratamente
n pe direcii insuficient termice;
prefereniale a unui nlocuirea
la marginea compus pieselor;
grunilor chimic
metalici, apar
ciupituri
Transcristali- Apar n urma Piese de Diminuarea
n aciunii unei angrenaje, solicitrilor
tensiuni piese mbinate mecanice i a
mecanice prin nurubare celor corozive.
sau nituire Alegerea aliajului
i a condiiilor de
elaborare
corespunztoare
Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO -8-
Modulul:Protecia anticoroziv
Scop: ndeprtarea
petelor de rugin
underelor
bavurilor
straturilor vechi de vopsea
impuritilor
mecanic
sablarea cu nisip - se folosete pentru piese
laminate, turnate i forjate.
sablarea cu alice
tobare uscat
tobare umed
Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO -9-
Modulul:Protecia anticoroziv
Observaie: tabelul de mai sus constituie un exemplu, n literatura de specialitate sunt date
toate reetele de degresare cu regimurile de lucru aferente.
prin imersie
cu degresare electrolitic
splare (imersie, pulverizare)
uscare (natural, artificial)
mecanic
sablarea cu nisip
sablarea cu alice
tobarea uscat
tobarea umed
degresarea
cu solveni organici
hidrocarburi combustibile(benzina, petrolul,
white spirt)
prin tergere
prin imersie
Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 10 -
Modulul:Protecia anticoroziv
jet de solveni
cu vapori
zincare
nichelare cadmiere
Acoperiri
de suprafa
cromare stanare
2.Materiale plastice
-protecie cu antioxidani,
-protecie prin absorbani cu raze ultraviolete
-protecie cu stabilizatori de temperatur.
Acoperiri ale prilor inferioare (pasajul roilor, interioarele aripilor, etrierele uilor,
taloanele aripilor) se face cu vopsele pe baz de cauciuc sau vinilice.
Ceara de caviti pentru protecia corpurilor goale protecie mpotriva umezelii.
Etanatori utilizai la toate articulaiile i mbinri, n compartimentul motor i la
partea fa a caroseriei, la corpul suspensiilor, n golurile farurilor, la nchiderea
capotelor, portierelor, la planeu, la plafon,etc.
Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 12 -
Modulul:Protecia anticoroziv
Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 13 -
Modulul:Protecia anticoroziv
Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 15 -
Modulul:Protecia anticoroziv
Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 16 -
Modulul:Protecia anticoroziv
Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 17 -
Modulul:Protecia anticoroziv
Elev_________________ _______________________________
Examinator: ___________________________________________
Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 18 -
Modulul:Protecia anticoroziv
Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 19 -
Modulul:Protecia anticoroziv
1 Definiia coroziunii
2 Pagubele produse de coroziune
3 Cauzele degradrii corosive la
autovehicule
6.10.1 4
Tipurile de coroziune cunoscute
Indic tipurile de 5
coroziune Mecanismul producerii coroziunii
6
7
Recunoaterea zonelor
prefereniale de apariie a coroziunii
la diferite caroserii
____________________
_________
Semntura evaluatorului Data
Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 20 -
Modulul:Protecia anticoroziv
EXERCIIUL nr. 2
ATENTIE!
Timp de lucru 15 min.
Elevii care rezolva exerciiul nainte de expirarea timpului stabilit,vor avea acces la
calculator pentru a aranja sub forma tabelar exerciiul 2 .
Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 21 -
Modulul:Protecia anticoroziv
EXERCIIUL nr. 3
EXERCIIUL nr. 4
1. Coroziunea chimic
2.
3. Coroziunea salin
4.
5.
6. Coroziunea de contact
7.
8.
EXERCIIUL nr. 5
Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 22 -
Modulul:Protecia anticoroziv
EXERCIIUL nr. 6
Notai sub fiecare din figurile urmtoare cifra coraspunztoare din lista de mai
jos.
Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 23 -
Modulul:Protecia anticoroziv
EXERCIIUL nr. 7
A B
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 24 -
Modulul:Protecia anticoroziv
Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 25 -
Modulul:Protecia anticoroziv
n tabelul de mai jos potrivii coloana A (fig. de mai sus) cu denumirile din
coloana B (dup model). Lucrai pe grupe de 4 elevi.
A B REALIZAT
1-7 Lonjeron stnga , dreapta
8
9, 10,11
12
13,14
15 Pasaj tecere roat fa
16
17
18
19-20
21
Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 26 -
Modulul:Protecia anticoroziv
APLICAII B
EXERCIIUL nr. 1
Precizai ordinea operaiunilor de realizat la pregtirea unei piese noi:
EXERCIIUL nr. 2
Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 27 -
Modulul:Protecia anticoroziv
EXERCIIUL nr. 3
Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 28 -
Modulul:Protecia anticoroziv
EXERCIIUL nr. 4
..................................................................
EXERCIIUL nr. 5
a. acoperirea cu rini
b. grunduirea, lefuirea i uneori chituirea
c. curarea mecanic i chimic, degresarea
d. decapare i lefuire
EXERCIIUL nr. 6
Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 29 -
Modulul:Protecia anticoroziv
EXERCIIUL nr. 7
Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 30 -
Modulul:Protecia anticoroziv
EXERCIIUL nr.8
n tabelul de mai jos sunt date trei polizoare utilizate la protecia anticoroziv.
1 2
Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 31 -
Modulul:Protecia anticoroziv
EXERCIIUL nr. 9
n tabelul de mai jos sunt date dou polizoare utilizate la protecia anticoroziv.
Stabilii care este 1.pneumatic i care 2.electric, preciznd cnd le-ai utilizat.
realizat
A B
Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 32 -
Modulul:Protecia anticoroziv
EXERCIIUL nr.10
n tabelul de mai jos sunt date: 1-aspiratorul,2- aspiratorul mobil i 3-
centrala de aspiraie. Realizai corespondena dintre cifre i litere.
Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 33 -
Modulul:Protecia anticoroziv
Generator de 12V
Garnitura de anozi de diferite diametre13,15
Garnitura de port- anod
Cabluri de conexiune, negru(-), rou(+)
Gleata de plastic pentru acoperirea soluiei de zinc
Garnituri de absorie pentru anozi
Sticle pentru soluia de zinc
Lucrai pe grupe(4 elevi) de lucru. Primii care ncheie identificarea vor avea acces la
calculator.
EXERCIIUL nr.11
n imaginea de mai jos sunt date trei procedee de aplicare a anticorozivului 1-
aplicare manual, 2-pulverizare, 3-pensulare. Realizai corespondena dintre cifre i
litere.
A B C
Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 34 -
Modulul:Protecia anticoroziv
A
1 C
2
3
4
5
6
7
8
9 E
B
1 Rolul acoperirilor metalice sau nemetalice
2 Se utilizeaz pentru aplicarea vopselei
3 Reacie chimic a oxigenului
4 Locul unde se face uscarea artificial
5 Procesul de acoperire cu un strat de Zn a materialelor metalice
6 Cel mai utilizat procedeu de protcie anticoroziv
7 mbinare nedemontabil a partilor metalice
8 Aditivi folositi la fluidizarea vopselelor
9 Acoperire metalic de protecie pe baza de nichel.
Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 35 -
Modulul:Protecia anticoroziv
RSPUNSURI A
R1:
R2: 4,6
R3:
R4:
Tipurile de coroziune cunoscute:
1 Coroziunea chimic
2 Coroziunea electrochimic
3 Coroziunea salin
4 Coroziunea de altitudine
5 Coroziunea prin fisurare
6 Coroziunea de contact
7 Coroziunea filiform
8 Coroziunea atmosferic
R5:
Combaterea coroziunii chimice se face prin:
a)alierea metalelor
b)acoperire ceramica
c)vopsire
R6:
Schema unora din tipurile de coroziune ce apar la materialele feroase:
Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 36 -
Modulul:Protecia anticoroziv
R7
a).,
b).Coroziunea chimic este un proces de distrugere n urma reaciilor de la suprafaa
metalelor aflate n contact cu medii agresive, n care nu apare nici un transport de
sarcini electrice.
A-pelicul de coroziune stabil; B -pelicul coroziune instabil
c) .Combaterea coroziunii electro-chimice se face prin:
a) utilizarea unui metal ct mai omogen
RSPUNSURI B
R1:
Poz. operaiune ordinea
A lefuire 6
B Eliminarea zgrieturilor, i a micilor denivelri 2
C Aplicarea culorii 8
D Curat, suflat i degresat 1
E Curare, suflare degresare 3
F Camuflare 4
G Aplicarea grundului de pregtire 5
H Curare, suflare, degresare 7
Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 37 -
Modulul:Protecia anticoroziv
R3:
R6:
A-acoperiri metalice B-acoperiri nemetalice
3 1
4 2
5 6
R11: A
Test de evaluare: P R O T E C T I E
1
2 P I S T O L
3 O X I D A R E
4 C U P T O R
5 G A L V A N I Z A R E
6 V O P S I R E
7 S U D U R A
8 D I L U A N T I
9 N I C H E L A R E
Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 38 -
Modulul:Protecia anticoroziv
A B REALIZAT
1-7 Lonjeron stnga , dreapta
8 Lonjeron fa superior
9, 10,11 Praguri
12 Travers suspensie fa
13,14 Traverse intermediare
15 Pasaj trecere roat fa
16 Montant ui fa
17 Stlp central ui
18 Cadru fix ui spate
19-20 Panou lateral spate i dublur arip spate
21 Tablet aerisire fa
Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 39 -
Modulul:Protecia anticoroziv
V BIBLIOGRAFIE
Tinichigiu vopsitor auto - manual pentru coli profesionale anii II i IIII.Sava, M.V.Popa,
N.Dinescu, Editura Didactica si Pedagogica, Bucureti 1995
Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO - 40 -
Ministerul Educaiei i Cercetrii
Programul PHARE TVET RO 2002/000-586.05.01.02.01.01
AUXILIAR CURRICULAR
clasa a XI-a
DOMENIUL:MECANIC
CALIFICAREA:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
Nivelul2
MODULUL:VOPSIREA AUTOMOBILULUI
2005
Autor:
Prof.Mariescu Ileana prof.ing. Grup colar Industrial de Transporturi Auto
Timioara
Consultana:
Dana Stroie-expert CNDIPT
Angela Brlean-expert local
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR
Cuprins:
I.INTRODUCERE...1
I.1 ARGUMENT......1
I.2 COMPETENE...2
I.3 OBIECTIVE....2
II.MATERIALE DE REFERIN......4
II.1 FIA DE CONSPECT: MATERIALE DE VOPSIRE..........................4
II.2 FIA DE DOCUMENTARE : DATE TEHNICE PISTOLUL DE VOPSIT...................6
II.3 FIA DE DOCUMENTARE :DILUANI........................................................................7
II.4 FIA DE DOCUMENTARE :PISTOALE DE VOPSIT...................................................8
II.5 FIA DE DOCUMENTARE :MATERILAE DE FOND..................................................9
II.6 FIA DE DOCUMENTARE :OPERAII DE PREGTIRE A SUPRAFEEI.............12
II.7 FIA DE DOCUMENTARE :DEFECTE , CAUZE, REMEDIERI................................13
II.8 GLOSAR DE TERMENI CUVINTE CHEIE.................................................................15
Domeniul:MECANIC
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR
I. INTRODUCERE
I.1 ARGUMENT
Acest material este destinat profesorilor i elevilor colii de Arte i Meserii, din
domeniul tinichigiu-auto, de nivel 2(clasa a XI-a).
El conine sarcini de lucru care constau n:
1. Cutarea de informaii utiliznd diferite surse (manuale, documente,
standarde:EN,STAS,SR etc.,pagini de Internet);
2. Rezolvarea de exerciii i desfurarea unor activiti;
3. ntocmirea unui portofoliu coninnd toate exerciiile rezolvate i activitile
desfurate. Portofoliul trebuie s fie ct mai complet pentru ca evaluarea
competenelor profesionale s fie ct mai adecvat.
Foarte important!
Inainte de a trece la rezolvarea exerciiilor i/sau a activitilor propuse,
se va citi cu atenie sarcina de lucru i se va face o documentare.
Elevii vor fi sprijinii s rezolve sarcina de lucru, solicitand sprijinul
profesorului sau a maistrului instructor .
Profesorul i maistrul instructor vor ine evidena exerciiilor care au
fost rezolvate i a activitilor care au fost desfurate i vor evalua
progresul realizat.
Domeniul:MECANIC 1
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR
I.2 COMPETENE
Tabel de corelare a competentelor cu criteriile de performan(SPP)
Domeniul:MECANIC 2
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR
I.3 OBIECTIVE
Domeniul:MECANIC 3
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR
Materiale de vopsire
Scop:
Materialele de vopsire au rolul de protejare a metalului, lemnului, etc., n
vederea reducerii efectului distructiv al agenilor atmosferici.
B .Produse auxiliare
Agenii stabilizatori
Agenii de dispersie
Agenii de umectare
Agenii antispumani
Agenii antioxidani
Agenii de matisare
Ageni mpotriva scurgerii
1. Lacurile
2. Emailurile
3. Grundurile
4. Chiturile
5. Grundurile de culoare
6. Vopselele
7. Diluanii
8. Materialele de lefuit
9. Materialele de lustruit
Domeniul:MECANIC 4
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR
Capacitatea de ntindere
Puterea de acoperire
Vscozitatea
Domeniul:MECANIC 5
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR
Domeniul:MECANIC 6
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR
Domeniul:MECANIC 7
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR
Domeniul:MECANIC 8
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR
Chituri de
poliester
Chituri de
Chituri poliester
aplicabile ntrite cu
cu pistolul fibr de
sticl
Chituri
Chituri de Chituri
poliester pentru
pentru suprafee
plastic de zinc sau
oel
Domeniul:MECANIC 9
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR
Domeniul:MECANIC 10
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR
Clasificarea grundurilor:
Grunduri
vinilice,
fosfatante
sau wash-
primers
Grunduri
Grunduri lipsite de
pentru Grunduri cromai
plastic
Grunduri
epoxy
Domeniul:MECANIC 11
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR
Domeniul:MECANIC 12
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR
Defecte ce
apar la Mod de manifestare Cauze Remediere
vopsire
Domeniul:MECANIC 13
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR
Domeniul:MECANIC 14
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR
Cuvinte Explicaii
Degresare =ndeprtarea grsimilor;
Diluant = Produs special n vederea reducerii vscozitii lacurilor i
vopselelor;
Stabilizatori =mpiedic sedimentarea pigmenilor
Solveni =Substane care dizolv (ex.apa)
Dispersie =mprtiere a pigmenilor
Antioxidani =mpiedic oxidarea;
Decaparea =Curarea oxizilor i a impuritilor;
Matisare = mpiedic pelicula de vposea s fie lucioas dup uscare;
Pulverizarea =Aplicarea vopselei sub form de particule fin divizate, care se
depun pe pies, i se unesc formnd o pelicul;
Vscozitate =Dat de viteza de scurgere a unui fluid printr-un orificiu (comparativ
cu apa);
Aerografe =Echipamente de vopsire (pistoale de vopsit de ultim generaie)
Standardizare =Tipizare, ordonare, grupare ;
Documentare =Culegerea informaiilor pe o tem dat;
mirghel =Abrazivi pe diferite tipuri de suport;
lefuire =Curare cu abrazivi pentru netezirea i uniformizarea suprafeelor
dup chituire;
Abrazivi =Materiale dure i coluroase care pot ndeparta achii fine;
Pigmeni =Substane colorate insolubile;
Solveni =Substane ce conin carbon i hidrogen(hidrocarburi)
organici
Plastifiani =Produse organice care dizolv substanele, ele rmn n pelicul;
Emailuri =Lacuri n care s-au introdus pigmeni metalici organici sau
anorganici, dau pelicule lucioase;
Antispumani =mpiedic formarea spumei;
Lianii =Componeni de baz ai vopselei (asigur legturile ntre particule)
Volatilitatea... =Cu ct se evapor mai uor..
Dizolvani =Lichide de natur organic ce dizolv liantul, iar dup aplicare se
evapor formnd o pelicul subire
Lustruirea =Operaia de finisare prin care se asigur suprafeelor vopsite i
mate un luciu uniform;
Grundurile =Primul strat de material anticoroziv, aplicat nainte de vopsire;
Domeniul:MECANIC 15
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR
____________________
_________
Semntura evaluatorului Data
Domeniul:MECANIC 16
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR
III.2 ACTIVITATEA 1
EXERCIIUL nr. 1
EXERCIIUL nr. 2
EXERCIIUL nr. 3
1. .................. ToC
2. umiditatea relativ(60%)
3. ........................ (calorii/cm2)
4. .........................mmcol Hg
5. .............................. l/m2
6. ...............................
7. ................................ Km/ora
8. furtuni ............ sau zpad
Domeniul:MECANIC 17
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR
III.2 Activitatea 2
Se vor forma 5 grupe de lucru cu cte un lider care vor pregti cte un
referat pe urmtoarele teme:
- seria de fabricaie a autoturismului
- precizia dimensional(gradul de finisare)
- calitatea suprafeelor (pies nou sau de reparat)
- nivelul standardizrii
- n funcie de dotarea atelierului cu utilaje speciale ex. cabin
de uscare, aerografe, aspiratoare la lefuire etc.
-documentare
-redactare
-prezentare
Domeniul:MECANIC 18
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR
III.2 Activitatea 3
EXERCIIUL nr. 4
EXERCIIUL nr. 5
Domeniul:MECANIC 19
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR
EXERCIIUL nr. 6
Domeniul:MECANIC 20
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR
EXERCIIUL nr. 7
n tabelul de mai jos sunt trei poze, recunoatei ce reprezint ? dar unde se
utilizeaz? Notai pe liniile punctate.
A B C
A......................................................................
B......................................................................
C......................................................................
EXERCIIUL nr. 8
Domeniul:MECANIC 21
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR
Domeniul:MECANIC 22
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR
EXERCIIUL nr. 9
A b
a)vopsele cu bitum;
b)vopsele siliconice;
c)vopsele epoxidice;
Domeniul:MECANIC 23
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR
a) colorare;
b) mbinarea lemnului;
c) realizeaz legtura ntre suprafaa metalului i pelicula urmtoare;
a)prin pensulare;
b)imersie;
c)pulverizare;
5.Chituirea este:
..
1..
2..
8.Lustruire se execut:
a)pe suprafaa umed;
b)pe suprafaa uscat;
c)naintea vopsirii;
Domeniul:MECANIC 24
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR
III.2 ACTIVITATEA 5
EXERCIIUL nr. 11
A B C D
Domeniul:MECANIC 25
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR
III.2 ACTIVITATEA 6
A
1
2 O
3
4
5
6
7 E
Domeniul:MECANIC 26
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR
III.2 Activitatea 7
EXERCIIUL nr. 12
n figura de mai jos avem o seciune printr-un ale pistol de pulverizare.
Studiind fia de documentare(date tehnice-pistolul de vopsire) alegei regimul de
lucru potrivit pentru vopsire general:
EXERCIIUL nr. 13
Calitatea vopselelor utilizate pentru acoperirea caroseriilor este pus n eviden de:
a. culoarea vopselei
b. preul i cantitatea necesar
c. grosimea peliculei i aderena la suprafaa metalului
d. luciul vopselei
Domeniul:MECANIC 27
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR
LUCRU IN ECHIPA-
DOCUMENTARE : 2 ELEVI
PROCURARE MATERIALE SAU AMBALAJE:2 ELEVI
TEHNOREDACTARE : 1 ELEV
PREZENTARE PORTOFOLIU/ EXPOZITIE : 1 ELEV
Domeniul:MECANIC 28
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR
EXERCIIUL nr. 14
Domeniul:MECANIC 29
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR
EXERCIIUL nr. 15
1. n figura de mai jos, recunoatei cele trei sisteme de reglaj al unui aerograf i
completai pe figur .
a)reglarea a aerului;
b)reglarea debitului de vopsea;
c)presetup.
III.2 ACTIVITATEA 9
Metoda cubului
Activitatea poate fi una de recapitulare a cunotinelor despre echipamentele de
vopsit.
Fiecare or are o tem:
pistolul de vopsit
compresorul cu piston
Acelai utilaj va fi analizat de toate echipele pentru ca n final s se poat compara
rezultatele.
Activitatea se desfoar sub forma unui concurs ntre echipele de lucru
Profesorul va fi moderatorul i arbitrul activitii
Etapele metodei sunt urmtoarele:
se formeaz grupul de 6 elevi
Domeniul:MECANIC 30
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR
Remedierea
defectiunilor
Lucrarea n forma final va fi afiat pe tabl (foile scrise de elevi se pot lipi pe o
coal de hrtie mare sub form de cub desfurat).
Tot la final, completai urmtorul chestionar:
Domeniul:MECANIC 31
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR
III.2 ACTIVITATEA 10
EXERCIIUL nr. 17
A B
EXERCIIUL nr. 18
1.Vopsele de finisare pot fi aplicate:
o Acrilice ntr-un singur strat
o Acrilice n strat dublu: ............................
o Acrilice n trei straturi: vopsea de baz+strat de efect+ lac
incolor
o Vopsele pe baz de ap: ........................................................
2.Culorile primare sunt:............,.... ................,..........................,
3. Culorile secundare: Rou+Albastru =.......................................
Albastru+Galben=............................
Domeniul:MECANIC 32
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR
A B C D
Domeniul:MECANIC 33
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR
A1:R3:
1 temperatura aerului
2 umiditatea relativ(60%)
3 radiaia global(calorii/cm2)
4 Presiunea atmosferic
5 cantitatea de precipitaii
6 salinitatea
7 vntul(taifunurile)
8 furtuni de nisip sau zpad
A3 :R4:
A3 :R5:
scule materiale realizat
Main de lefuit smirghel
Pistol de vopsit vopsea
Spatul Chit+ntritor
Pistol de aplicare cear
A3 :R6 1-produse pentru cosmetizare;2- diluant pentru obinerea unei vscoziti
corespunztoare; 3-vopsea pentru acoperiri anticorozive; 4-insonorizant i pistol de
aplicare; 5-chit- pentru pregtirea suprafeelor
A3 :R7
A maina de curat(Ex. rugina ,vopsea veche etc. )cu perie de srm acionat electric
B maina de lefuit rotativ cu abrazivi, acionat electric
C pistol acionat pneumatic utilizat la vopsire
A3 :R8:
1- pahar gradat pentru prepararea vopselei
2-D=tablou de comand pentru cabina de uscare, E cabina de uscare
3-c;4-a
Domeniul:MECANIC 34
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR
A3 :R9:
1-a,b pistoale de vopsire;
2-a)pistol cu cana jos, b)pistol de vopsire cu cana sus;
3-pahare gradate pentru vopsea, diluani;
A4:R 10:
1.b;
2.
-ndeprtarea pieliei de la suprafaa vopselei(dac s-a format);
-omogenizarea vopselei prin amestecare;
-diluarea vopselei;
3.-a,b,c; 4.-b; 5. chituirea este operaia de umplere a denivelrilor, astfel ca suprafaa s
prezinte un grad de netezime ct mai pronunat.; 6. Avantaje: evit formarea prafului,
asigur lefuire uniform, economie de hrtie abraziv. 7. -a,b; 8.-b; 9.- c.
A6:
A
1 V L U I R E
2 V A S C O Z I T A T E
3 P E N S U L A R E
4 I M E R S I E
5 P U L V E R I Z A R E
6 T A M B U R A R E
7 E L E C T R O F O R E I C A
R11
a-2; b-1; c-4; d-3; rou -vopsea; albastru aer.
A7:R12
-ajutaj pentru vopsea-1,78
-duza de aer-35
-viteza de lucru l/min la 3,5 bar-150
-limea evantaiului-160
A7:R13-c
A:R14
1.a,c; 2.Dezavantaj se aplic numai pieselor mici. 3 Procedeul const n transpunerea unei
pelicule de vopsea, uniform distribuite, de pe un val care se rotete pe suprafaa piesei cu
care vine n contact.
4. a,b,c
Domeniul:MECANIC 35
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR
A8:R15
A10:R17
A10:R18:
1.Vopsele de finisare pot fi aplicate:
o Acrilice n strat dublu: vopsea de baz+ lac incolor
o Vopsele pe baz de ap: culoare pe baz de ap+lac incolor
2.Culorile primare :rou...,.... albastru..,..galben..,
3. Culorile secundare: Rou+Albastru =violet
Albastru+Galben=verde
Domeniul:MECANIC 36
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
Modulul:VOPSIREA AUTOMOBILELOR
V.BIBLIOGRAFIE
Tinichigiu vopsitor auto - manual pentru coli profesionale anii II i IIII.Sava, M.V.Popa,
N.Dinescu, Editura Didactica si Pedagogica, Bucureti 1995
Domeniul:MECANIC 37
Calificarea:TINICHIGIU VOPSITOR AUTO
Didactica
Tanaviosoft 2009
Proiectari didactice
TANASE VIOREL
2009
FILM
Tanaviosoft 2009
FERRARI BMW
CORVETTE
TANASE VIOREL
2009
CATALOAGE
Tanaviosoft 2009
TANASE VIOREL
2009
Bibliografie
Tanaviosoft 2009
http://pdf.directindustry.com
http://archive.tvet.ro/web/
http://www.edu.ro
National Geographic
Tanaviosoft 2009
Prezentare 1
Introducere 2
Vopsirea automobilului 3
Coroziunea pieselor metalice ale automobilului 4
Pregatirea suprafetelor metalice 20
Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice 56
Materiale de vopsire 84
Operatiile principale ale vopsirii 100
Metodele de vopsire 117
Metodele de uscare ale peliculelor de vopsea 184
Protectia anticorosiva a suprafetelor nemetalice 207
Produse cosmetice anticorosive 219
Produse pentru autovehicule 223
Teste de evaluare sumativa 234
Teste de evaluare sumativa HTML 279
Auxiliare curriculare 280
Protectia anticorosiva a suprafetelor 281
Vopsirea automobilului 321
Didactica 361
Filme_auto 362
Cataloage 263
Bibliografie 364
Cuprinsul 365