Sunteți pe pagina 1din 15

Reacţii adverse ale medicamentelor

O reacţie adversă = un răspuns dăunător şi nedorit care apare la utilizarea

unui medicament în doze eficiente terapeutic, pt. profilaxia,

diagnosticul sau tratarea unor afecţiuni, sau pt. modificarea

unor funcţii fiziologice la om.

2
Alte notiuni utilizate in farmacovigilenta

Efect secundar Eveniment advers

- apare la doze terapeutice, este legat de - un eveniment nedorit care apare în


proprietăţile sale farmacologice, dar care contextul unui tratament medicamentos
diferă de proprietăţile sau indicaţiile şi care poate sau nu să fie indus de
principale ale subst. active, putând fi
medicamentul folosit
valorificat în anumite situaţii.
ex:
ex: efectul anxiolitic al unor beta-blocante - modificarea analizelor de laborator,
- simptome sau boli temporare asociate cu
→ în anxietate
utilizarea unui medicament,
efectul sedativ al antihistaminicelor H1 la - erori de medicaţie (supradozarea) sau lipsa
de eficacitate datorată administrătii
→ persoanele agitate necorespunzătoare a unui medicament
prescris (subdozare, administrare
discontinua) 3
Consecinţele reacţiilor adverse

- spitalizarea pacienţilor

- prelungirea perioadei de spitalizare,

- scăderea încrederii în personalul medical, 1. Impact medical

- decesul pacientului

- …………….

2. Impact economic → creşterea costurilor în sistemul medical

4
1.Clasificarea Reacţii adverse

Exista mai multe criterii de clasificare a reactiilor adverse:


– frecvenţă

– gravitate

– latenţă şi durată

– mecanismul care stă la baza apariţie lor (clasificare propusă de Rawlins şi


Thompson)

– predictibilitate

– doză, timp, susceptibilitate (clasificare DoTS)

Detectarea reactiilor adverse se face pe durata studiilor clinice dar si ulterior pe

parcursul utilizarii lor – perioada de supraveghere postmarketing (reactiile f. rare)


5
1. Clasificarea reacţiilor adverse

1. după frecvenţa

Tipul de reacţie adversă Procentul de apariţie Raportul de apariţie


Foarte frecvente > 10% > 1:10
Frecvente 1 - 10% 1:10 - 1:100 studiile clinice
Puţin frecvente 0.1 - 1% 1:100 - 1:1.000
Rare 0.01 - 0.1% 1:1.000 - 1:10.000
supravegherea
Foarte rare 0.001 - 0.01% 1:10.00 - 1:100.000
post-marketing

6
1. Clasificarea reacţiilor adverse

2. după gravitate

 Ra uşoare – nu necesită tratament şi nu împiedică activitatea zilnică a pacientului.

 Ra moderate – uneori se impune schimbarea medicamentului suspectat şi iniţierea unui


tratament al reacţiei adverse apărute

(ex: - diaree la antibiotice ce necesită tratament antidiareic,

- dermatita eritematoasă necesită tratament cu antihistaminice H1).

 Ra grave – pun în pericol viaţa pacientului şi se impune încetarea administrării


medicamentului suspectat

7
1. Clasificarea reacţii adverse

3. după latenţă şi durată:

 Ra acute - apar în 60 minute de la administrarea medicamentului

(ex: şocul anafilactic, greaţă, vomă)

 Ra subacute - apar după 1-24 ore de la administrarea medicamentului

(ex: boala serului, vasculita alergică, diareea la antibiotice)

 Ra latente - apar două sau mai multe zile de la administrarea medicamentului

(ex: diskinezia tardivă la neuroleptice, toxicitatea la nivelul diferitelor organe).

8
1. Clasificarea reacţii adverse

4. după mecanismul care stă la baza apariţie lor; Clasificare Rawlins-Thompson:

 Ra de tip A – derivă din mecanismul de acţiune farmacologic al substanţei active

 Ra de tip B - reacţii adverse idiosincrazice

9
1. Clasificarea reacţii adverse dupa Rawlins-Thompson

Ra de tip A Ra de tip B
(din engleză augumented) (din engleza bizzare)

- datorate efectelor farmacologice exagerate - datorate unor cauze imunologice şi metabolice.

apărute pe seama Mecanismul nu este complet cunoscut, în

1) mecanismului de actiune al substanţei active această categorie sunt incluse reacţiile


alergice (tip I → tip IV) sau pseudoalergice.
2) sensibilităţii modificate a organismului.

- doză-independente (mai puţin cele de cauză


- doză-dependente,
metabolică)
- predictibile
- NU sunt predictibile
- reproductibile experimental
- NU sunt reproductibile experimental
- frecvente (80%)
- rare, acute, neaşteptate
- mai puţin grave decât cele de tip B
- grave, asociate cu o rată înaltă de mortalitate
- reversibile la reducerea dozei sau retragerea
(ex: anafilaxia).
medicamentului
- !! detectate după autorizarea medicamentului,
10
în timpul sudiilor de fază IV
1. Exemple de reacţii adverse dupa Rawlins-Thompson

Ra de tip A Ra de tip B

 Acumularea plasmatică a substanţei active


 R. Alergice de Tip I (r. alergice):
- bradicardia indusă de glicozidele cardiotonice
- bronhospasm,
- risc de sângerare după heparină sau ACO - urticarie,
- reacţii de tip atropinic: antidepresive etc. - anafilaxie
 R. Alergice de Tip II (r. citotox. mediat. de Ac)
 Factori farmacocinetici (Interacţiuni - anemia hemolitică
- trombocitopenia Celulele sanguine
medicamentoase)
- neutropenii
- inhibitori enzimatici + AC → ↑ ra ale AC (risc  R. Alergice de Tip III (r. mediate de complexe
de sangerare)
imune):
- AINS + ACO → acumularea plasmaticǎ a ACO - vasculita
- urticarie (debut întârziat) piele
- artrite articulatii
 Factori farmacodinamici - nefrita interstiţialǎ rinichi
- bronhospasm ← β-blocante la astmatici - glomerulonefritǎ
 R. Alergice de Tip IV (r. întarziate mediate de L)
- dermatita de contact
- sindr. Stevens-Johnson piele
- hepatita granulomatoasă ficat
- pneumonia interstiţială plămâni
11
1. Clasificarea reacţii adverse

Clasificarea propusă de Rawlins şi Thompson a suferit ulterior modificări, fiind introduse

încă 4 tipuri de reacţii adverse :

Ra de tip C – apar la administare cronică Ra de tip D – reacţii întarziate

(din engleză continous sau cronic) (din engleză delayed )

- sunt puţin frecvente - sunt rare,

- depind de doza cumulativă şi de timpul de - depind de doza cumulativă administrată,


administrare al substanţei active. - evidente doar după o perioada de timp de la
utilizarea medicamentului → reacţii întarziate
(ex: supresia axului hipotalamo-hipofizar-
corticosuprarenalian pe durata tratamentului - (ex: diskinezia tardivă la neuroleptice,
cu corticosteroizii). mutageneza, carcinogeneza şi teratogeneza).

12
1. Clasificarea reacţii adverse

Clasificarea propusă de Rawlins şi Thompson a suferit ulterior modificări, fiind introduse

încă 4 tipuri de reacţii adverse :

Ra de tip E Ra de tip F – eşec terapeutic

(din engleză end of use) (din engleză failure of therapy )

- sunt rare - sunt reacţii comune,


- apar la întreruperea administrării unui - caracterizate printr-o lipsă de eficacitate a
medicament substanţei active administrate sau prin
apariţia toleranţei
(ex:

- sindromul de abstinenţă la analgezice opioide, (ex:


- rezistenţa unui microorganism la admin. unui
- efectul rebound la întreruperea administrării
antibiotic,
β-blocantelor etc) - tahifilaxia sau toleranţa dobândită la
administrarea efedrinei
13
1. Clasificarea reacţii adverse

5. după predictibilitate:

 Ra predictibile – Ra de tip A ← sunt rezultatul acţiunii farmacodinamice şi sunt


dependente de doză.

 Ra impredictibile – Ra de tip B, cu mecanism imunologic sau idiosincrazic şi care nu

sunt doză dependente.

14
1. Clasificarea reacţii adverse

6. Clasificarea DoTS - a apărut din nevoia de a clasifica anumite reacţii, care


erau greu de clasificat în sistemele cunoscute

(ex , bronhospasmul la beta-blocante nu este caracteristic tuturor


pacienţilor).

 ţine cont de doză, timp şi susceptibilitatea pacientului.

15
3. Managementul reacţiilor adverse

- depinde de gravitatea şi de repercursiunile Ra

- întreruperea bruscă a tratamentului şi luarea unor măsuri de urgenţă pentru a menţine

pacientul în viaţă (Ra de tip B: anafilaxia).

Dupǎ oprirea medicaţiei se recomandă totodată o monitorizare ulterioară a pacientului, pe o

anumită perioadă de timp, în funcţie de patologie şi de timpul de înjumătăţire al substanţei

active.

- se reduc dozele şi se continuă administrarea medicamentului responsabil de apariţia reacţiei

adverse (Ra de tip C şi E)

- cand medicamentul incriminat de o anumită Ra este esenţial pentru pacient → analiza

raportului beneficiu/risc nefiind exclusă posibilitatea tratării simptomatice a reacţiei adverse


16
(ex: greaţa şi voma din chimioterapie) .

S-ar putea să vă placă și