1.4.21.4.2.

Calităţile tehnice de exploatare ale automobilelor Principalele calităţi tehnice de exploatare

ale automobilului sunt: performanţele de tracţiune, performanţele de frânare, viteza medie tehnică,
economicitatea, maniabilitatea, stabilitatea, confortabilitatea, capacitatea de trecere, durabilitatea,
fiabilitatea şi adaptabilitatea la întreţinere tehnică şi reparaţii. Performanţele de tracţiune caracterizează
posibilităţile maxime ale automobilului încărcat cu sarcina utilă completă, la deplasarea pe drumuri în
stare bună. Aceste performanţe sunt: viteza maximă pe un drum orizontal, panta maximă pe care o
poate urca şi acceleraţia maximă sau spaţiu şi timpul de demarare până la o anumită viteză.
Performanţale de frânare se exprimă valoarea deceleraţiei maxime sau prin lungimea spaţiului de
frânare necesar pentru oprirea autimibilului de la o anumită viteză. Viteza medie tehnică este definită
caraportul dintre spaţiul parcurs şi durata totală a parcursului, din care s-a scăzut timpul consumat cu
opririle şi staţionările automobilului. Această calitate este determinată de performanţele de viteză şi de
cele de frânare ale automobilului considerat. Economicitatea este calitatea automobilului de a efectua
transporturi cu consum redus de carburant. Ea se apreciază cu ajutorul unor indici care reprezintă
cantitatea de combustibil consumat pentru parcurgerea unei anumite distanţe ( în general 100 km )
,exprimată în litri sau cantitatea de combustibil raportată la unitatea de prestaţie ( tone-kilometru sau
călători-kilometru ). Maniabilitatea este capacitatea automobilului de a-şi conserva mişcarea rectilinie şi
de a efectua cu uşurinţă schimbari de direcţie. Ea este determinată de parametrii constructivi ai
sistemului de direcţie , de elasticitatea transversală a pneurilor şi de poziţia centrului de masă al
automobilului. Stabilitatea este calitatea automobilului de a fi cât mai puţin susceptibil la derapări şi
răsturnări în timpul deplasării şi în repaus. Confortabilitatea caracterizează posibilitatea automobilului
de a circula cu viteze suficient de mari pe drumuri în stare mijlocie şi cu viteze relativ reduse pe drumuri
în stare proastă fără şocuri sau oscilaţii care să producă obosirea excesivă a pasagerilor, deteriorarea
mărfurilor transportate sau avarierea organelor şi agregatelor proprii. Capacitatea de trecere este
calitatea automobilului de a putea circula pe drumuri rele, accidentate, desfundate şi în teren fără drum,
precum şi de a trece peste anumite obstacole. Durabilitatea este calitatea automobilului de a funcţiona
timp îndelungat fără defecţiuni, în limita uzurilor admise. Fiabilitatea este capacitatea automobilului de
a-ţi menţine starea tehnică neschimbată, exprimată prin probabilitatea acsetuia de a funţiona un anumit
timp fără defecţiuni. Adaptibilitatea la întreţinere tehnică şi reparaţii caracterizează modul de executare
a lucrărilor de întreţinere tehnică şi reparaţii curente. Ea este determinată de accesibilitatea punctelor
de gresare şi reglare, de simplitatea demontării şi montării organelor şi agregatelor automobilului şi de
gradul de tipizare şi interschimbabilitate a acestora. 9 2. Noţiuni generale dePrincipalele calităţi tehnice
de exploatare ale automobilului sunt: performanţele de tracţiune, performanţele de frânare, viteza
medie tehnică, economicitatea, maniabilitatea, stabilitatea, confortabilitatea, capacitatea de trecere,
durabilitatea, fiabilitatea şi adaptabilitatea la întreţinere tehnică şi reparaţii. Performanţele de tracţiune
caracterizează posibilităţile maxime ale automobilului încărcat cu sarcina utilă completă, la deplasarea
pe drumuri în stare bună. Aceste performanţe sunt: viteza maximă pe un drum orizontal, panta maximă
pe care o poate urca şi acceleraţia maximă sau spaţiu şi timpul de demarare până la o anumită viteză.
Performanţale de frânare se exprimă valoarea deceleraţiei maxime sau prin lungimea spaţiului de
frânare necesar pentru oprirea autimibilului de la o anumită viteză. Viteza medie tehnică este definită
caraportul dintre spaţiul parcurs şi durata totală a parcursului, din care s-a scăzut timpul consumat cu
opririle şi staţionările automobilului. Această calitate este determinată de performanţele de viteză şi de
cele de frânare ale automobilului considerat. Economicitatea este calitatea automobilului de a efectua
transporturi cu consum redus de carburant. Ea se apreciază cu ajutorul unor indici care reprezintă
cantitatea de combustibil consumat pentru parcurgerea unei anumite distanţe ( în general 100 km )
,exprimată în litri sau cantitatea de combustibil raportată la unitatea de prestaţie ( tone-kilometru sau
călători-kilometru ). Maniabilitatea este capacitatea automobilului de a-şi conserva mişcarea rectilinie şi
de a efectua cu uşurinţă schimbari de direcţie. Ea este determinată de parametrii constructivi ai
sistemului de direcţie , de elasticitatea transversală a pneurilor şi de poziţia centrului de masă al
automobilului. Stabilitatea este calitatea automobilului de a fi cât mai puţin susceptibil la derapări şi
răsturnări în timpul deplasării şi în repaus. Confortabilitatea caracterizează posibilitatea automobilului
de a circula cu viteze suficient de mari pe drumuri în stare mijlocie şi cu viteze relativ reduse pe drumuri
în stare proastă fără şocuri sau oscilaţii care să producă obosirea excesivă a pasagerilor, deteriorarea
mărfurilor transportate sau avarierea organelor şi agregatelor proprii. Capacitatea de trecere este
calitatea automobilului de a putea circula pe drumuri rele, accidentate, desfundate şi în teren fără drum,
precum şi de a trece peste anumite obstacole. Durabilitatea este calitatea automobilului de a funcţiona
timp îndelungat fără defecţiuni, în limita uzurilor admise. Fiabilitatea este capacitatea automobilului de
a-ţi menţine starea tehnică neschimbată, exprimată prin probabilitatea acsetuia de a funţiona un anumit
timp fără defecţiuni. Adaptibilitatea la întreţinere tehnică şi reparaţii caracterizează modul de executare
a lucrărilor de întreţinere tehnică şi reparaţii curente. Ea este determinată de accesibilitatea punctelor
de gresare şi reglare, de simplitatea demontării şi montării organelor şi agregatelor automobilului şi de
gradul de tipizare şi interschimbabilitate a acestora. 9 2. Noţiuni generale de