PROIECT DE LECŢIE

PROPUNĂTOR: Păun Daniela Elena

CLASA: a VI- a
DATA: 1.04.2021
ȘCOALA: Școala Gimnazială Tătulești
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Unitatea a VI-a: Fascinanta lume vie
SUBIECTUL LECŢIEI: Limbajul figurat în textele literare
Epitetul. Personificarea. Comparația. Repetiția. Inversiunea. Enumerația
TIPUL LECŢIEI:
Lecţie mixtă – reactualizare, sistematizare a cunoştinţelor dobândite în
anul anterior, dobândire și fixare de noi cunoștințe

COMPETENŢE GENERALE:
1. Participarea la interațiuni în diverse situații de comunicare, prin receptarea și
producerea textului oral
2. Receptarea mesajului scris, din texte literare si nonliterare, în scopuri diverse
3. Utilizarea corectă şi adecvată și eficientă a limbii române în procesul comunicării
orale și scrise

COMPETENŢE SPECIFICE !

1.1
1.4 sesizarea abaterilor de la normele limbii literare într-un mesaj
ascultat
1.5 aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui
comportament comunicativ adecvat
2.1 asigurarea coerenţei ideilor exprimate într-un mesaj oral
3.3 identificarea expresiilor şi a cuvintelor noi într-un text literar sau
Nonliterar

Obiective:

1. să descrie oral sau în scris un loc sau un obiect;

2. să identifice și să precizeze figurile de stil: : epitetul, personificarea, comparația,
repetiția, inversiunea, enumerația în texte date
3. să redactezi texte descriptive în care să utilizezi limbajul figurat,
4. să identifice valorile stilistice ale diferitelor părți de vorbire;
5. să stabilească imaginilor artistice pornind de la texte date;
6. să formuleze enunțuri astfel încât cuvintele să formeze diferite figuri de stil;
7. să alcătuiască unele propoziții pornind de la exemple date;

Condiţii prealabile:
 elevii sunt deprinși să lucreze pe baza algoritmului, o parte dintre ei recunoscând
epitetele,repetițiile, comparațiile și enumerațiile din texte date;
  nivelul clasei este mediu, copiii având deprinderi de muncă independentă şi în echipă.

STRATEGII DIDACTICE

a) METODE ŞI PROCEDEE: prin descoperire, conversaţia, lucrul în perechi, exerciţiul,

metoda cubului
frontal , individual,
c) RESURSE MATERIALE: fişe de lucru pentru fiecare elev, creioane colorate, mapa
activităţii ( file de portofoliu), culegeri de exerciţii, videoproiector, tabla, alte manuale de de
limba română ( ), Manualul de Limba Română – Clasa a VI-a , Editura EDP: Mariana Norel,
Petru Bucureanu, Mihaela Dragu

https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20VIa/Limba%20si%20literatura%20romana/E
DP/#p=156
d)FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII: activitate frontală, activitate individuală,
activitate pe grupe.
e)RESURSE ŞI MANAGEMENTUL TIMPULUI: - capacităţi normale de învăţare;
- cunoştinţele dobândite;
- timpul afectat activităţii
ETAPELE LECŢIEI ACTIVITATEA
PROFESORULUI
Moment
Organizatoric Voi verifica componenţa
( 3 minute) clasei şi voi nota absenţii.
Evocarea Voi verifica tema şi voi
( 7 minute) solicita elevilor informaţii
despre noţiunile studiate în
lecţia anterioară:
Epitetul. Personificarea.
Comparația. Repetiția.
Inversiunea. Enumerația
Elevii numiți de mine vor
rezolva la tablă exercițiile
din anexa 1 pe care le-au
avut drept temă.
Voi adresa un set de
întrebări:
1. Ce este epitetul? Câte Anexa 2-metoda ciochinelui
categorii cunoașteți? Dați
exemple!
2. Ce este personificarea?
Dar comparația?
Ce este repetiția? Cum o
recunoașteți? Dați câteva
exemple!
4.Ce este inversiunea? Dar
enumerația?
5. Ce sunt figurile de stil?
ACTIVITATEA STRATEGII EVALUARE
ELEVILOR DIDACTICE
Elevul de serviciu va anunţa Discuţia
elevii absenţi şi vor pregăti
materialele pentru lecţie. Conversaţia
Elevii vor prezenta caietele şi Elevii vor fi notaţi cu
vor răspunde întrebărilor mele plusuri pentru răspunsurile
Aceştia vor păstra ordinea Discuţia oferite.
clasei
și vor prezenta răspunsurile Conversaţia euristică
obţinute conform cerinţelor.
Problematizarea Elevii vor fi apreciați
verbal de către profesor.
Anexa 1-tema Discuţia
Conversaţia euristică
Problematizarea
Elevii vor prezenta Metoda Ciorchinelui
răspunsurile
Elevii vor nota în caiete
regulile specifice fiecărei
ortograme. Discuţia
Elevii vor răspunde la
întrebările adresate
Realizarea sensului Voi anunţa titlul noii lecţii :
( 30 minute) Limbajul figurat în textele
literare
Anunţ şi scriu pe tablă
titlul lecţiei.
Imediat le voi prezenta şi
obiectivele lecţiei:
precizarea diferitelor tipuri
de figuri de stil; definirea
comparației și a
enumerației;clasificarea
figurilor de stil;
identificarea valorilor
stilistice ale diferitelor părți
de vorbire;
stabilirea imaginilor
artistice pornind de la texte
date;
Elevii vor primi sarcini de
lucru din textele A-D
propuse în Anexa 3.
Vom corecta împreună
eventuale greșeli din textele
date.
Voi lucra diferențiat în
funcție de nivelul elevilor.
Aceștia vor primi fișe de
lucru cu teoria conform
anexei 4.
Voi da acestor elevi o fișă
conform anexei 5 unde vor
avea de rezolvat diferite
sarcini.
Elevii vor nota titlul în caietele
lor utilizând culori diferite
respectiv markere.
Anexa 3
Elevii vor citi textele si vor
identifica figurile de stil
existente
Anexa 4
Elevii vor nota în caiete noua
lecție.
Anexa 5
Elevii vor răspunde unui set
de întrebări pe care le voi
adresa.
Elevii vor fi notaţi cu
Problematizarea plusuri pentru
Conversaţia euristică răspunsurile oferite.
Dictarea
Discuţia
Problematizarea
Elevii vor fi notaţi cu
Conversaţia euristică plusuri pentru răspunsurile
oferite.
Dictarea
Elevii vor fi notaţi cu
plusuri pentru răspunsurile
Discuţia oferite.
Problematizarea Elevii care vor lucra
diferenţiat vor fi notaţi
separat de restul grupului.
Conversaţia euristică
Dictarea
 Elevii care vor lucra
Voi oferi elevilor anexa 3 diferenţiat vor fi notaţi
pentru a continua rezolvarea Anexa 3 separat de restul grupului.
textelor și pentru a continua
identificarea figurilor de stil
învățate.
Discuţia Elevii vor fi notaţi cu
Elevii identifică în noile texte
figuri de stil
Problematizarea plusuri pentru

Explicația răspunsurile oferite.

Conversaţia euristică

Problematizarea
Tabla
Reflecţia Voi adresa elevilor un set de
( 8 minute) întrebări:
1. Ce este comparația? Rebusul Elevii vor fi notaţi cu
2. Ce este enumerația?
3. Ce alte figuri de stil mai Elevii vor oferi răspunsuri Discuţia plusuri pentru
cunoașteți? pentru întrebările adresate de
4. Numiți textul studiat mine. Problematizarea răspunsurile oferite.
astăzi.
Voi propune elevilor prin Conversaţia euristică
metoda cubului aplicata pe
un text din cele existente să
găsească răspunsul Anexa 6 Discuţia
întrebărilor date.-anexa 6 Elevii vor identifica Elevii vor fi notaţi cu
Elevii vor avea într-un bol răspunsurile la intrebările Problematizarea
bilețele cu întrebările formulate. plusuri pentru
Conversaţia euristică
 metodei cubului la care răspunsurile oferite.
trebuie să răspundă. Valiza cu activități

Asigurarea retenţiei şi a Elevii vor primi tema pentru
transferului acasă câte o fișă individuală
( 3 minute) conform anexei 7 în care
vor avea precizate diferite
cerințe. Cei care au lucrat
individual vor avea de
realizat un desen pornind de
la textul poeziei și
respectând detaliile.
Discuţia
Discuţia La final va fi notat cu note
respectiv plusuri grupul cel
Anexa 7. Conversaţia euristică mai activ în timul orei.
Elevii vor nota tema pentru
casă.

Anexa 1

1. Introduceți următoarele cuvinte în enunțuri marcând sensul propriu și sensul figurat pe care acestea le pot avea: inimă, stea, trandafir, soare,
rădăcină, cale. unde, aur.primăvară, iute,
2. Formuleză câte un enunț cu fiecare dintre cuvintele/ structurile: la/l-a, ia/i-a, mai/m-ai, nai/n-ai, car/c-ar,
 ANEXA 2 FISA DE LUCRU

Completaţi câte un ciorchinele cu figurile de stil şi imaginile artistice învăţate

ANEXA 3

1. Citiți cu atenție textele următoare și identificați figurile de stil învățate:

A ” Pitită în banca sa ca-ntre tranșee, ascunsă după meterezul din faţă – cel mai spătos coleg –, Eugeniţa dintr-a cincea trăiește emoţi ile
infanteristului în pragul atacului inamic.

„M-ascultă! M-ascultă!!! Și nici titlul lecţiei nu-l știu…

Deodată se strâmbă ca săgetată într-o măsea: profesorul întreabă fără catalog, din bănci! Eugeniţa se pitulează din nou în spatele meterezului, cu ochii
închiși, așteptând glonţul rătăcit al vreunei întrebări.

„Numai de nu m-ar pocni!“

Ascultă pașii grei ai profesorului printre bănci și se lipește și mai tare de pupitru, ca un calcan de fundul mării”.

Recreația mare, de Mircea Sântimbreanu

B. „Urșii se opriră din joacă, văzură muntele și pricepură că se va ciocni de sloiul lor, strivindu-i sub greutatea lespezilor de gheață. Speriați, săriră în
apă și se depărtară degrabă, în vreme ce Martin – neobișnuit cu viața de la pol – rămase pe sloi. Când înțelese ce primejdie îl paște voi să sară și el în
apă.“ (Vladimir Colin, Povestea ursului cafeniu)

C. „Pe mușchiul gros, cald ca o blană a pământului, căprioara stă jos lângă iedul ei. Acesta și-a întins capul cu botul mic, catifelat și umed, pe spatele
mamei lui și, cu ochii închiși, se lasă dezmierdat. Căprioara îl linge, și limba ei subțire culcă ușor blana moale, mătăsoasă a iedului.“

(Emil Gârleanu, Căprioara)

D. „Carte frumoasă, cinste cui te-a scris/ Încet gândită, gingaș cumpănită;/ Ești ca o floare, anume înflorită/ Mâinilor mele, care te-au deschis.“

(Tudor Arghezi, Ex libris)

E. Zilele erau mai răcoroase, nopțile mai reci; cerul arareori curat. Puternic sulfa vântul tomnatic! Apusurile erau ca sângele și parcă înroșeau și
pământul. Frunza își simți puterile slăbite; cu greu putea să ție piept vântului, care o clătina în toate părțile; câteva tovarășe, smulse, fluturară prin aer,
apoi fuseseră duse departe. Pasărea îi venea mai rar, nu mai cânta, și asta o mâhnea cumplit. Frunza tânjea, se îngălbenea; celelalte, de pe același
copac, parcă se îngălbeniseră și mai repede. Începuseră să cadă. Frunza auzea mereu, de acolo, din vârf, foșnetul cobitor al tovarășelor ce o părăseau,
strecurându-se ușor, ca o șoaptă, ca o rugăciune, așternându-se jos, într-un lăvicer, pe deasupra căruia vântul alerga grăbit. De dimineață până seara,
și noaptea, frunzele cădeau întruna. Frunza , de Emil Gârleanu

F. „Un fir de iarbă verde, o rază-ncălzitoare,/ Un gândăcel, un flutur, un clopoțel în floare,/ După o iarnă lungă ș-un dor nemărginit, /Aprind un soare
dulce în sufl etul uimit!“

(Sfârșitul iernei, Vasile Alecsandri)

G. „Noaptea-i dulce-n primăvară, liniștită, răcoroasă,/ Ca-ntr-un suflet cu durere o gândire mângâioasă,/ Ici, colo, cerul dispare sub mari insule de
nori,/ Scuturând din a lui poale lungi și repezi meteori.“

(Noaptea, Vasile Alecsandri)

H. „Pletele lui albe și crețe parcă sunt niște ciorchini de fl ori albe; sprincenele, mustățile, barbay peste toate au nins anii mulți și grei.

Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi și mângâietori.“

(Bunicul, Barbu Ștefănescu Delavrancea)

I .„Dimineața era rece și o pătură groasă de rouă argintie acoperea împrejurimile verzi. O liniște și o tăcere solemnă stăpânea întreaga fire. Neguri
albe se ridicau spre văzduhuri din văile depărtate și adânci; iar sub răceala aerului de noapte, respirația vie și călduroasă a apelor Negrei aburea
iernatic, trăgând o brazdă sură de ceață mișcătoare“

(Pe drumuri de munte, Calistrat Hogaș)

J. „Salcâmii înalți, cu toate crengile plecate de greutatea florilor, păreau niște candelabre uriașe (…)) și în ei se țesea zborul și zumzetul necurmat al
muștelor de aur. Mireasma florilor albe părea a unei tămâi nespus de fină, care nu mai încăpea în coroana salcâmilor, ci se varsă și umple lumea
întreagă .Pe ulița lor nu mai erau alți salcâmi.“

(Salcâmi în floare, Ion Agârbiceanu)

K. „ Pătrunse în sală. Sala era înaltă, susținută de stâlpi și de arcuri, toate de aur, iar în mijlocul ei stătea o mândră masă, acoperită cu alb, talgerele
toate săpate din câte-un singur mărgăritar mare; iar boierii ce ședeau la masă în haine aurite, pe scaune de catifea roșie, erau frumoși ca zilele tinereții
și voioși ca horele. Dar mai ales unul din ei, cu fruntea-ntr-un cerc de aur, bătut cu diamante, și cu hainele strălucite, era frumos ca luna unei nopți de
vară. Dar mai mândru era Făt-Frumos.”

(Făt-Frumos din lacrimă, Mihai Eminescu)

ANEXA 7

TEMA

Valorifi că cele două personifi cări și cele două comparații identifi cate la exercițiul anterior, integrându-le într-un text descriptiv propriu, de
aproximativ 100 de cuvinte.
 ANEXA 4

Completaţi spaţiile punctate cu figurile de stil potrivite:

Un lup. a(epitet)……………………………………....(personificare)……………………….……calea celor rătăciţi prin pădurea(epitet)………………….

Un vânător(epitet)……………………………îmbrăcat în haine (comparatie)...................................................................................

şi cu bocanci (epitet..................................... , a promis că-l va ucide, mai ales după ce

un(enumeratie)………...................................................................... au fost atacati, cu o zi înainte, destul de aproape de sat.
 ANEXA5

FISA DE LUCRU

Creati figuri de stil originale care sa contina un cuvant inspirat de imaginile de pe jetoane:

Epitete :

Personificare:

Inversiune:

Comparatie:

Repetitie:

Enumeratie:
 ANEXA 6- METODA CUBULUI

Deși este încă seară/ simt că mâine vine vara / cu lungi gene de mărar/ și cu ochii de muștar,/ cu obrajii de caisă/ unduindă a narcisă./ Ca o
pasăre măiastră/ ea va bate la fereastră,/ Eu-i deschid. Ea intră-n casă,/ tărcată și pepenoasă. (Vara, de Nichita Stănescu)

Mi-a spus o fetiță cuminte/ Că-și aduce aminte /Cum vara vine din copilărie/ Și cum,/ În miros de lapte, de fân și de fum,/ Alunecă de-aici, Trasă
de fluturi, de buburuze și de furnici,/ Înspre bunici. (Cine poate ști , de Ana Blandiana)

RĂSPUNDEȚI LA ÎNTREBĂRILE URMĂTOARE:

1.Identicați cuvintele-cheie ale textului.

2. Comparați imaginea a doua cu textul poeziei, transcriind versurile care se regăsesc în imagine.

3. Analizați textile descoperind figurile de stil existente.

a. Descoperiți cuvintele care aparțin câmpului lexical al culorilor și câmpului lexical al gâzelor.

b. Indicați sinonimele contextuale ale cuvintelor: simt, seară, tărcată

c. Indicați antonimele cuvintelor și ale expresiilor: alunecă , strălucitor, îmi aduc aminte, aici.
d. Stabiliți ce rol are enumerația folosită în textul al doilea.

4. Asociați o întâmplare plăcută petrecută în familie cu un anotimp.

5. Aplicați informațiile oferite de text, stabilind aspectele verii, în ordinea prezentării lor.

6. Argumentați/explicați de ce este asociată vara cu bunicii și copilă.