PROIECT DIDACTIC

Unitatea de învăţământ:

Profesor: Luca Irina

Clasa: a VIII-a

Obiectul: Limba şi literatura română

Subiectul: Unităţi frazeologice. Locuţiuni şi expresii

Tipul lecţiei: Consolidare şi sistematizare

Obiective operaţionale:

a) Obiective cognitive:

– să identifice locuţiuni şi expresii în diferite tipuri de texte;

– să diferenţieze locuţiunile de expresii;
- să alcătuiască enunţuri cu diferite locuţiuni şi expresii;
- să cunoască şi să folosească sensurile formulelor şi clişeelor internaţionale.
b) Obiective afective

- integrarea noilor informaţii în sistemul propriu de valori;

- cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile abilităţi de
comunicare
- cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba română şi recunoaşterea rolului acesteia în
dezvoltarea personală şi în îmbogăţirea orizontului cultural.
Metode şi procedee: conversaţia, exerciţiul, demonstraţia, învăţarea prin descoperire
Materiale didactice: fişe de lucru, culegeri de expresii şi locuţiuni, manualul
Bibliografie:
Popescu, Mihaela, Dicţionar de expresii în limba română, Ed. All, Bucureşti, 2004
DEX, Ed. Univers enciclopedic, Bucureşti,1998
Lăzărescu, George, Dicţionar de mitologie, Ed.Niculescu, Bzcureşti, 1998
Eftenie Nicolae, Introducere în metodica studierii limbii şi literaturii române, Ed.
Paralela 45, Piteşti, 2008

1
 Scenariu didactic

Activitatea Forme de Forme de

Etapele lecţiei Activitatea elevilor Durată
profesorului organizare evaluare
Organizarea Profesorul face Elevii îşi pregătesc cele Frontală 2 min
colectivului şi prezenţa elevilor şi necesare lecţiei
captarea asigură climatul de
atenţiei lucru

Actualizarea Identificaţi instanţele 1.autorul – persoană 10 min

cunoştinţelor comunicării în basm reală ce creează o operă
anterioare literară – I.Creangă
2.naratorul – vocea
autorului, cel care
comunică faptele narate -
omniscient
3.personajul –
principalul element al
unei opere epice;
determină acţiunea; se Frontală
află în centrul
evenimentelor: Harap-
Alb,Spânul,SfDuminică
4.cititorul – receptorul Orală
unui text –
Care sunt modurile de - directă
caracterizare a unui - de către autor
personaj? - de către alte personaje
-autocaracterizarea
-indirectă
- numele personajului
- prin faptele
personajului
prin comportarea,
gândurile şi
frământările lui sufleteşti
- prin relaţia cu celelalte
personaje;
- prin aspectul fizic şi
vestimentar al
personajului
- prin încadrarea lui într-
un anumit mediu
- prin nume şi felul lui
de a vorbi

2
 Ce aţi avut ca temă? - Din manual, pag. 16,
ex.1
Pregătirea şi Profesorul notează pe Elevii vor sesiza unitatea Frontală 3 min
anunţarea tablă: de sens a expresiilor şi
subiectului -Ba să-şi puie pofta- vor da sinonimele
n cui! acestora.
-Numai eu îi vin de
hac.
Deci Martin căzu pe
gânduri .Primul
gând pe care căzu fu
acesta:” Am ajuns şi
să hibernăm”
Comunicarea Aceste cuvinte, cu Elevii sunt atenţi şi îşi Frontală 2 min
subiectului şi a înţeles unitar se notează titlul lecţiei în
obiectivelor numesc unităţi caiete
noii învatari
frazeologice sau
frazeologisme
Tipuri de
frazeologisme sunt
locuţiunile şi
expresiile
Dirijarea Rezolvaţi exerciţiul 1 -rezolvă cerinţa, apoi o Frontală 25 min
învăţării din fişa de lucru 1. discutăm

Prin ce se deosebesc -ultimele două au

cele două grupuri? încărcătură expresivă
Locuţiunea - este Evaluare
grupul de cuvinte mai curentă,
mult sau mai puţin orală
sudat care are înţeles
unitar şi se comportă
din punct de vedere
gramatical ca o
singură parte de
vorbire.
Expresia este
locuţiunea cu o
pronunţată încărcătură
afectivă
Diferenţiaţi
locuţiunile de -rezolvă cerinţa, apoi o
expresii, conform discutăm
tabelului de la
exerciţiul 2-fişa de
lucru 1
-după categorii
Cum se grupează
locuţiunile?

3
 De cele mai multe ori, gramaticale
locuţiunea / expresia
poate fi înlocuită cu
un singur cuvânt ce îi
acoperă sensul.
Găsiţi câte un
sinonim pentru
locuţiunile de la
-rezolvă cerinţa, apoi o
exerciţiul 3- fişa de
lucru 1 discutăm
Alcătuiţi expresii în
structura cărora intră
următoarele
cuvinte :gură , inimă,
drum.-Ex.4,5-fişa de
lucru 1
Ex.2, pag. 16, manual.
Ex.6-fişa de lucru 1
Exerciţiul de pe fişa
de lucru 2.
O categorie aparte a
unităţilor
frazeologice o
constituie formulele
şi clişeele
internaţionale
Unele dintre aceste
expresii au apărut în
diverse limbi, fiind
păstrate în limba de
origine sau calchiate
în alte limbi, altele
sunt expresii în
componenţa cărora
intră un nume propriu
şi au la bază legende, -
Biblia, întâmplări
reale.-ex. arca lui Noe -rezolvă cerinţa, apoi o
Explicaţi înţelesul discutăm
expresiilor de la ex.7-
Fişa de lucru 1

Asigurarea Exerciţiul 8 din fişa Individuală Finală 5 min

feedback-ului de lucru-1
Temă pentru Exerciţiul 13, Notează tema Individuală 2 min
acasă pagina16 din manual
(Ed. Corint)
Notarea Individuală 1 min
elevilor

4
 - FIŞĂ DE LUCRU ( 1)

1 Alcătuiţi enunţuri cu următoarele unităţi frazeologice:

a) - a-şi aduce aminte, a băga de seamă
b) - a tăia frunze la câini,a face cu ou şi cu oţet

2 a. Completează următorul tabel încadrând corespunzător locuţiunile şi expresiile

a băga de seamă, a da de veste, a da de ştire, fără de veste, a da ortul popii, a da fuga, a o
lua la fugă, a o lua la sănătoasa, a da bir cu fugiţii, a da seamă, a-şi aduce aminte, a-şi da
seama, a se da de-a rostogolul, a sta pe gânduri, a spăla putina, a tăia frunze la câini, a-i
lipsi o doagă, a-şi lua inima în dinţi, a face zile fripte (cuiva), a se face luntre şi punte.

Expresii Locuţiuni

b. Construieşte, pe o coloană, locuţiuni, iar pe altă coloană expresii, pornind de la cuvântul

faţă.

3.Găseşte câte un sinonim pentru următoarele locuţiuni:a-şi aduce aminte, a pune mâna , a
închide ochii , bun de gură, de frunte, fel de fel , băgare de seamă , cu noaptea-cap, cu de-a
sila.
4. Alcătuiţi expresii în structura cărora intră următoarele cuvinte :gură , inimă, drum.
5.Indicaţi sinonime frazeologice care conţin cuvântul mână pentru următoarele cuvinte sau
locuţiuni: pe ascuns, a se învoi, sprijin, generos, a peţi, risipitor.
6. Scrieţi cât mai multe expresii pentru a muri.
7 Explicaţi înţelesul fiecărei expresii şi alcătuiţi enunţuri: fata morgana, mărul discordiei,
călcâiul lui Ahile, firul Ariadnei, oul lui Columb.

8. a. Identifică locuţiunile şi expresiile din textele de mai jos şi explică-le înţelesul:

“ Vrei să mă tragi pe sfoară ? “( Caragiale )
“O ieu la sănătoasa spre casă . ( I. Creanga)
“Când voi veni eu, am să vă dau de ştire, ca să mă cunoaşteţi.” (Creanga)
“Gros, bătrân, şi îndesat, cum era, ai fi spus că mai degrabă se dă de-a dura , decât
aleargă”.(Hogas)
“Si când propria viaţă singur n-o ştii pe de rost
O sa-şi bată alţii capul să pătrunză cum a fost?”(Eminescu )
„...prin dreptul unui pod, mi-a ieşit în cale un urs grozav care m-a vârât în toţi spărieţii. „
„Şi cum sta el pe gânduri...numai iaca se trezeşte dinaintea lui cu o babă gârbovă de
bătrâneţe...”
„...pe urmă se aşterne la somn şi unde nu începe a mâna porcii la jir.

5
 FIŞĂ DE LUCRU

Descoperă expresiile următoare, folosindu-te de numere, conform exemplului de mai

jos:

 „ a vorbi între ................. ochi”

 „ a vorbi între ( patru) ochi”
 „ în cele ......................zări”
 „ a face pe dracu-n ............................”
 „ a fi la ...................... ace”
 „ a despica firu-.........................”
 „ a avea ................... băieri la pungă”
 „ a fi în al ...................... cer”
 „ peste................ ţări şi .................mări”
 „ a avea ..................... vieţi ca pisica”
 „ a avea ................vieţi”
 „ a fi ........................ degete la o mână şi a nu semăna unul cu altul”
 „ a avea ............... feţe”
 „ a dormi numai cu ................ochi”
 „ a nu se lăsa cu ............. cu ...............”
 „ a fi .................. om şi jumătate”
 „ a lua la ................... păzeşte”
 „ a nu ajunge nici pe .................. măsea”
 „ în .............. timpi şi .................... mişcări”
 „ a rupe mâţa-n ....................”
 „ a fi a ..................... roată la căruţă”
 „ a semăna ca .................... picături de apă”
 „ sabie cu .................... tăişuri”
 „ a umbla pe ........................ cărări”
 „ a se întoarce la ............................ de grade”
 „ a se trezi în al .................................-lea ceas”

6
 FIŞĂ DE LUCRU (3)

Marchează varianta corectă a enunțurilor de mai jos:

1. A nu privi cu ochi buni are sensul:
a). a invidia
b). a urî
c). a dezaproba
2. A călca în străchini înseamnă:
a). a merge într-un fel ciudat
b). a face o gafă
c). a dezaproba
3. Călcâiul lui Ahile semnifică:
a). un loc dureros
b). punctul vulnerabil
c). laba piciorului
4. A purta pică se referă la:
a) a purta părul lung.
b) a avea un anumit tip de carte de joc
c) a urî

Găseşte câte un sinonim pentru fiecare dintre următoarele locuţiuni în componenţa

cărora intră cuvântul rost:
a face rost de ceva =
pe de rost =
a lua la rost (pe cineva)=
om cu rost=
fără rost=

7
8