funcţiile în urma distrugerii lent progresive a nefronilor, atât în nefropatiile bilaterale cât şi în cazul rinichiului unic anatomic, chirurgical sau funcţional INSUFICIENŢĂ RENALĂ CRONICĂ (IRC) Cauze • distribuţia cauzelor care duc la IRC terminală diferă în funcţie de tipul lezional şi sex tip lezional • GNC (50%) • NTI (PNC ≈ 30%, polichistoză renală) • nefropatii vasculare • nefropatii neclasificabile sex • bărbaţi: GNC, nefropatii vasculare • femei: NTI şi ereditate Mecanisme patogenetice • Teoria “anarhiei nefronice” consideră că modul de functionare a rinichiului este rezultatul unei alterări difuze, dar incomplete a tuturor nefronilor. Urina definitivă ar reprezenta suma urinilor anormale emise de nefronii lezaţi (teoria clasică – Oliver). Această teorie nu poate însă explica adaptarea rinichiului în cursul IRC la necesităţile homeostaziei. Mecanisme patogenetice • Teoria “nefronului intact” (Bricker) – în IRC cu toate alteraţiile anatomice ale nefronilor are loc un proces adaptativ la necesităţile homeostaziei organismului. În cazul acestor procese adaptative masa nefronilor se comportă în mod organizat, echilibrul glomerulo-tubular este respectat (scade FG corespunzător unei adaptivităţi a funcţiei tubulare). În IRC nefronii lezaţi (chiar când funcţia restantă este redusă la 10% din VN) se comportă ca şi cum ar fi normali prin mecanisme adaptative diverse: • pentru substanţe eliminate pur FG (uree, creatinină) creşte concentraţia plasmatică a acestor substante – creşterea sarcinii filtrate/nefron • pentru apă, Na+, substanţe intens reabsorbite la nivel tubular, scăderea FG este complicată prin scăderea reabsorbţiei tubulare • pentru K+, H+ substanţe eliminate prin seceţie tubulară creşte secreţia acestora Tablou clinico-biologic
• Este strâns legat de alterările funcţiei renale pe primul plan
fiind reducerea cr şi progresivă a FG. În acest timp se instalează şi anumite tulburări ale fenomenului adapt tubulare Clasificarea IRC cuprinde 3 stadii • stadiul compensat sau faza de latenţă: tulb fcţ renale nefiind însoţite de manifestări clinice • stadiul decompensat sau manifest: în care apar tulburări clinice şi alterări biochimice • stadiul terminal (uremic) : în care tulburările clinice şi biochimice reflectă alterări profunde şi ireversibile în homeostazia organismului IRC Sarré împarte evoluţia stadială a IRC în 4 perioade: • stadiul compensat - scade FG, scade capacitatea de concentrare, fără retenţie azotată • stadiul cu retenţie compensată (retenţie azotată fixă) – creat 1,5-5 mg%, uree 50-150 mg% • stadiul de retenţie decompensată - creat 5-15 mg%, uree:150- 300 mg% • stadiul uremic – ceat > 15 mg%, uree > 300 mg% • Atâta timp cât FG > 20 ml/min semnele clinice sunt absente sau discrete. IRC IRC stadiu compensat • nu se însoţeşte de manifestări clinice • funcţional: scade capatitatea de concentrare dens u< 1025, scade FG (cl creat) • prezenţa unor semne clinice sau biologice este expresia nefropatiei cornice ce evoluează spre IRC IRC stadiu decompensat
• Alterări profunde ale funcţiei renale
• Debut – insiduos, o parte dintre bolnavi fără anamneză pozitivă, • subiectiv: astenie, manifestări dispeptice, poliurie, nicturie, IRC stadiu decompensat • Obiectiv: HTA, paloare, edeme • apar manifestări clinice şi alterarea funcţiei renale independent de cauza IRC IRC stadiu decompensat • Se produc alterări în: • controlul echilibrului HE, AB, presiune osmotică • eliminarea produselor finale ale metabolismului protidic • eliminarea produşilor de degradare metabolică (inclusive medicamente) • activităţi endocrine (sistemul R-A-A pentru stabilizarea TA, eritropoieză, transf. vitamina D) IRC stadiu decompensat Tulburări clinice • tulburări cardio-vasculare • anemia şi tulburări hemoragipare • tulburări metabolice P-Ca şi complicaţii osoase • tulburări neurologice • tulburări ale metabolismului lipidic, glucidic • tulburări digestive • tulburări respiratorii • manifestări cutanate • afectarea stării generale IRC stadiu decompensat Tulburări biochimice • retentia substantelor azotate în sânge şi ţesuturi • tulburări în excreţia apei şi sodiului • tulburări în excreţia potasiului • acidoza metabolică IRC stadiu decompensat – retenţia substanţelor azotate în sânge şi ţesuturi • ureea reprezintă principalul metbolit azotat reţinut în plasmă; constituie un test orientativ deoarece nu măsoară gradul alterării renale • relaţia dintre FG şi valorile azotemice are aspectul unei hiperbole (azotemia creşte iniţial moderat la pacienţii la care FG reprezintă 50%, până 1/3 val N, pentru ca la un moment dat fiecare scădere în continuare a FG să determine o creştere rapidă a ureei) • determinarea creatininei plasmatice – indică mai fidel gradul alterării funcţiei renale (nu este influenţată de aportul exogen de proteine şi de catabolismul proteic); excreţia de creatinină este dependentă numai de masa musculară a subiectului (bărbaţi: 20-26 mg/kg c/24h, femei: 14-22 mg/kg c/24h) • valorile creatininei sunt normale în stadiile incipiente de IRC, creşterea având loc când FG < 50-60 ml/min • acidul uric creşte, dar nu se însoţeşte decât rareori de apariţia unei gute secundare IRC stadiu decompensat – tulburări în excreţia apei şi sodiului • IRC începând din stadiul precoce, când FG ≤ 60 ml/min, apare tulburarea capacităţii de concentrare a urinii – poliurie compensatorie, iniţial moderată, însoţită de polidipsie şi nicturie; rareori poliuria are aspectul unui diabet insipid nefrogen • alterarea capacităţii de concentrare apare şi mai precoce în NTI; capacitatea de diluţie rămâne conservată timp îndelungat • în fazele avansate ale IRC, rinichiul încă mai conservă capacitatea de a excreta Na; echilibrul Na+ devine precar în stadiile terminale – edeme • pierderea de Na+ poate fi mai accentuată în NTI (PNC, rinichi polichistic IRC stadiu decompensat – tulburări în excreţia potasiului • - hiperpotasemia apare în stadiile avansate ale IRC faza de pseudonormalurie când diureza < 1l • şi în stadiile de acidoză şi hipercatabolism, hemoliză K > 7 mEq/l risc de oprire ventriculară ( indicaţie de hemodializă) IRC stadiu decompensat – acidoza metabolică
• apare în stadiile avansate când FG < 25 ml/min
• se manifestă precoce doar în NTI cr; apare prin: • insuficienţa funcţiei tubulare de excreţie a amoniacului, • tulburări de reabsorbţie a bicarbonaţilor urinari • biochimic: RA = 15-20 mg/l, pH<7,36 IRC stadiu decompensat Tulburări ale stării generale • iniţial discrete • ulterior alterăre progredientă • epuizare fizică şi psihică, • scăderea capacităţii de muncă, • topirea maselor musculare • apatie, • somnolenţă • comă IRC stadiu decompensat Manifestări cutanate • paloare galben teroasă • prurit, papule (uremide), depuneri de cristale (uremic frost), • eriteme urticariene • Manifestări hemoragipare diverse IRC stadiu decompensat Tulburări cardio-vasculare (HTA, ICC, pericardita, leziuni ale arterelor cerebrale, coronariene, membrelor ) • HTA - frecvent preexistă instalării IRC (GNC primară, secundară); -în IRC apare în: creşterea volumului lichidelor extrac (dep de volum), -dependentă de Renină • ICC - consecutivă tulburărilor funcţionale ale miocardului (cardiomiopatii), mecanism toxic, ischemic • Pericardita – stadiul uremic (incidenţa 40-50%), prognostic grav • Cardiopatie ischemică – angină pectorală la pacienţii cu IRC peste 45-50 de ani la care HTA reprezintă factor de risc • AVC, leziuni arteriale periferice – apar în urma calcificărilor vasculare şi ATS rapid instalată (tulburarea metabolismului P-Ca, lipidic IRC stadiu decompensat Tulburări respiratorii • infecţii frecvente (bronşite, pneumonii) • dispneea Kussmaul (acidoză avansată) • Frecvent pacienţii prezintă dispnee (radiologic – fluid -lung - pl uremic cu infiltrate edematoase interstiţiale) IRC stadiu decompensat Tulburări digestive – apar precoce! • tulburări dispeptice: inapetenţă, uscăciunea gurii, senzaţia de gust metalic, depozit lingual, halenă amoniacală, greţuri, vărsături (tulburări HE) • sindrom diareic sever în stadiile avansate • hemoragii digestive (superioară, inferioară): hematemeză, melenă,rectoragii IRC stadiu decompensat Tulburări neuropsihiatrice • neuropatia periferică a membrelor inferioare – tulburări sensitive, motorii • convulsii (crize hipertensive, ECA, tulburări HE: hipoNa), crampe musculare • sughiţ • AVC asociate HTA (cauză majoră de deces) • tulburări de comportament IRC stadiu decompensat Anemia şi tulburările hemoragipare • anemia în prim plan (frecvenţă normocromă, normocitară • apare datorită: • insuficienţei medulare (deficit de EPT), • hemoliză (metab toxici), • pierderi de sânge (hemoragii digestive frecvente), • tulburări în utilizarea Fe, • hiperparatiroidism secundare - fibroză medulară • tulburările hemoragipare – afectarea funcţiei trombocitare IRC stadiu decompensat Tulburări ale metabolismului P-Ca şi complicaţii osoase • anomaliile metabolice P-Ca: hiperfosfatemie, hipocalcemie, creşterea PTH, tulburări metabolice ale vitaminei D şi absorbţia defectuoasă a Ca • osteodistrofia renală: osteita fibroasă, osteomalacie IRC stadiu decompensat • Tulburări metabolice • metabolism lipidic (cresc trigliceridele şi VLDL) – ATS • metabolism glucidic (STG – pseudodiabet uremic, sau scăderea glicemiei, hiperinsulinemie, cu rezistenţa faţă de insulină); • necesitatea scăderii dozelor de insulină la pacienţii diabetici cu IRC IRC stadiu decompensat Tulburări hormonale (numeroase tulburări endocrine) • funcţia gonadică • femei: amenoree, sterilitate; • bărbaţi; scăderea potenţei sexuale, atrofie testiculară IRC stadiu decompensat Diagnostic pozitiv: • criterii clinice • criterii biologice, scăderea cl creatininei şi creşterea lent progresivă a creatininei , ureei; anemie, tulb HE, acidoză metabolică • criterii paraclinice: • echo renal (rinichi mici), • renală simplă : micşorarea umbrelor R, • urografie (creatinină < 3 mg%), • scintigrama renală (rar folosită), • PBR (contraindicat)