Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Epilepsia
Epilepsia
Definiţie
Sindrom de suferinţă cerebrală cronică, întâlnit frecvent în
patologia adultului şi a copilului, caracterizat prin descărcări neuronale
paroxistice, sincrone, repetitive, de etiologie diferită, îmbrăcând o mare
varietate de forme clinice şi electroencefalografice.
Etiologie
Apariţia epilepsiei este expresia înteracţiunii dintre factorii genetici şi
cei dobândiţi evidenţiabili într-o mai mică sau mai mare măsură.
Dacă într-o serie de boli (facomatoze, encefalopatia mitocondrială,
tezaurismoze, etc.) în care epilepsia constituie unul din simptomele
clinice, transmiterea pe cale genetică a fost de mult demonstrată, în
epilepsiile idiopatice gradul de participare al factorului genetic este
insuficient demonstrat.
Factori neonatali:
naşteri distocice (prezentaţii anormale, placenta praevia,
circulară de cordon, etc.) a căror consecinţe ischemice
cerebrale determină leziuni cerebrale ;
traumatisme obstetricale, incompatibilităţi de grupe sanguine ;
infecţii cerebromeningee ;
dismetabolisme (hipocalcemie, hipoglicemie), tulburări hidro-
electrolitice.
RISCUL APROXIMAT AL CRIZELOR ÎN DIFERITE
SITUAŢII
Neuroland, 2003
POPULAŢIA GENERALĂ
Riscul de a face o criză pe parcursul întregii vieţi: 10%
Epilepsie la un moment dat: 3-4%
Epilepsie în orice moment: 0,5-1%
Crize reactive acute: 3-4%
Criză unică neprovocată: 1%
Epilepsie activă la grupa de vârstă peste 55 ani: 0,9%
STROKE ACUT
Hemoragie lobară: 23%
Hemoragie subarahnoidiană: 26%
Stroke ischemic: 6%, mai crescut în stroke-ul embolic
POST-STROKE
Probabilitate de 9% în primii 10 ani
Criză precoce postinfarct în primele 2 săptămâni, riscul
crizelor recurente 32%
TUMORI CEREBRALE
- 30% din pacienţi au criza drept simptom iniţial
- tumorile cu creştere lentă tind să se manifeste prin
crize
- tumorile cu creştere rapidă tind să se manifeste prin
efect de masă
- MTS cerebrale: 18% se manifestă prin crize
INFECŢII
- meningita bacteriană: 25%
- abcesul cerebral şi encefalita: peste 25%
- encefalita herpetică: 50%
Crize tardive:
- meningita aseptică: riscul nu este crescut
- meningita bacteriană: riscul e de 5 ori mai mare decât
în populaţia generală
- encefalita virală: riscul e de 10 ori mai mare decât în
populaţia generală
TRAUMATISME CEREBRALE
- traumatism minor închis: 0,4%
- traumatism moderat (fractură de craniu cu înfundare sau
comoţie cerebrală) < 24 ore : 2,4%, crize tardive 2%
- traumatism sever (cu hematom intracranian sau comoţie
cerebrală) > 24 ore 10,3%, risc de crize tardive 12%, creşte la 36%
în caz de prezenţă a unei crize precoce
-leziune penetrantă: 30-50% risc de crize tardive
AFECŢIUNI METABOLICE
Encefalopatia de dializă - 50%
SCLEROZA MULTIPLĂ 4%
ALCOOLUL
- 50-100 g/zi: risc pentru crize de 3 ori mai mare decât
pentru populaţia generală
- 300 g/zi: creşte riscul de 20 ori
Patogenie
Crize sincopale
ortostatice
determinate de aritmii cardiace – cauza primara
mediate neural (reflexe)
determinate de boli structurale cardiace şi
cardiopulmonare
cerebrovasculare
2. Crize nonsincopale
cu pierdere parţială/completă a stării de conştienţă –
ex. epilepsie, etc
asemănătoare sincopelor fără pierdere de conştienţă –
ex. "sincope psihogene” etc.
Criza epileptică Sincopa
ANTERIOR ATACULUI + -
Triggeri Rar Frecvent
Greţuri şi transpiraţii Rar Frecvent
Aură / simptome unilaterale Frecvent Rar
INTRACRITIC (date de la martori)
Paloare Rar Frecvent
Cianoză Frecvent Rar
Durata stării de inconştienţă >60 sec <20 sec
Principii generale
Medicaţie
Tratament chirurgical