Accidentul vascular cerebral

AVC
Noțiuni explicate din curs ...
a 3-a cauză de mortalitate
1 cauză de morbiditate pe termen lung
Definițiile termenilor
• AVC = injurie neurologică acută datorată ischemiei sau hemoragiei
• AIT = injurie neurologică focală, temporară!, unde cm. important
lucru este absența infarctului.
Overview

AVC ischemic / slide 4 AVC hemoragic AVC de alte cauze

85% 10% 5%
• tromb • HSA • disecție arterială
• cardioembolic • hemoragie • tromboză de
• hipoperfuzie intraparenchimatoasă sinus venos
• boală microvasculară • vasculite
• stenoza unui vas de
calibru mare

Traiectul intracranian al ACI – raport important cu sinusul

cavernos și perechea VI de nervi cranieni.
 AVC ischemic - etiologie
V • ateromatoza pe vas mare cu stenoză
A • a. subclavie, origine ACC, ACI, a. vertebrală
S • tromboză pe placă de aterom cu ocluzia completă a vasului
E • boală microvasculară
• lipohialinoză din HTA cr.  infarcte lacunare din subst. albă subcorticală
C • cardioembolic
O • cm. frecvent datorită FiA!; valvulopatie, tromb intramural post-IMA, embolism
R paradoxal în FOP și fistule a-v pulm., embolie gazoasă, embolie grăsoasă, mixom
D atrial
• hipoperfuzie = regiunea parieto-occipitală irigată de ACM și ACP
• stenoza severă ATS a unui vas mare + hipoTA sistemică = watershed infarction, între
teritoriile superf. a 2 vase mari / între teritoriul superf. și profund al unui vas mare.
Disecția arterelor carotide și a. vertebrale
• pacienți tineri 1 din 5 pac. cu AVC <
40 de ani, traumatisme minore
• faldul se disecție se extinde 
tromboplastina det. tromboză în
lumenul real  AVC embolic
ischemic
• cheia dg.: durerea latero-cervicală
și facială
• sdr. HORNER
• pareză de hipoglos XII
Sdr. Horner are 4 caracteristici definitorii:
AVC venos
• incidență de 1% din toate AVC
• cm. mare factor de risc: sexul feminin! (sarcina – status
procoagulant, boli trombotice, deshidratare, boli maligne)
• tromboza cerebrală la nivelul sinusului venos sagital superios (cm. mare
sinus venos al creierului) / venelor corticale det.:
• infarcte corticale (aproape întotdeauna hemoragice)
• HIC datorită lipsei de drenaj al LCR prin granulațiile lui Pachioni
• convulsii
• clinic, cefaleea este cm. importantă
Factori de risc
• HTA este factorul de risc cm. modificabil în populație!
• cm. importantă reducere a riscului de AVC = anticoagularea în FiA.
Vascularizația cerebrală
... document care va rămâne
Introducere
• Vascularizația cerebrală arterială
cuprinde 2 perechi de vase.
• 2 artere carotide interne (din carotida
comună)
• 2 artere vertebrale  se unesc  a.
bazilară.
 Aa. carotidă internă (ACI)

• Traseu prin carotid

sheath.
• Pătrunde prin
canalul carotid în
craniu.
• Raport cu sinusul
cavernos și
nervul VI
ACI - branches
Doar ramuri intracerebrale.
• pt. ureche
• a. oftalmică, coroidală ant.
• a. vidiană
• pt. glanda hipofiză
• a. comunicantă
posterioară
• ACA
• ACM
Aa. vertebrale
• anterioare și posterioare pentru măduva spinării
• ramurile terminale, PICA artere cerebeloase postero-inferioare care
vascularizează porțiunea inferioară a cerebelului
A. bazilară
• AICA
• a. labirintică pt.
urechea internă
• artera cerebeloasă
superioară
• PCA (artera
cerebrală post.)
Trigonul lui Willis
• Berry anevrism (sacular) –
localizat între ACA și aCoA
= cm. frecventă localizare
a anevrismului
• cm. frecventă cauză de
HSA non-traumatică!
Vascularizația venoasă
Venele cerebrale superficiale
• 3: superioare, medii, inferioare drenează  vv. anastomotice 
sinusuri durale corespunzătoare

Venele cerebrale profunde

• varsă în sinusul drept
• vena mare a lui Galen
• vena bazală a lui Rosenthal
AIT – atacul ischemic tranzitor
• injurie neuronală focală, bruscă, care durează câteva minute, fără
infarct, care este complet reversibilă.
• urgență
• amaurozis fugax – AIT pe a. oftalmică (ram din ACI)  semn de
iminență de AVC
• DD: procese expansive, crize epileptice (AIT limb-shaking
patognomonic pentru stenoza carotidiană severă cauzând
hipoperfuzie cerebrală focală tranzitorie, angiomatia amiloidă (CI
tratamentul antiplachetar), migrena cu aură.
• AIT circ. ant are un prognostic mai grav decât în circulația post.
Infarctul în teritoriul ACM
• ACA pe homunculus determină
plegie crurală
• ACM plegie brahio-facială
Sindroame clinice AVC
• ACM stângă – emisfer
dominant det. afazie globală
și hemipareză controlaterală
predominant facio-brahială
• ACM dreaptă – hemipareza,
deoarece emisferul este non-
dominatn => neglijarea
spațiului contro-lateral
Sindromul Wallenberg (bulbului lateral): aa.
vertebrală  PICA
prima oră în Spital prima ZI în Spital

- de primă linie, - de primă linie, imagistic – US

imagistic – CT Doppler carotidian
fără - angio-CT, angio-RM
substanță de
contrast*
- glicemie prior
to tPA
- hemogramă, IRM-ul
coagulogramă - Diffusion-weighted MRI (DWI): identifică
INR, PTT ischemia mai devreme decât CT-ul (3-30 de
min de la producere)
- infarctele simultane cu sursă emboligenă
- semnul semilunei în disecții arteriale
TRATAMENT
• tromboliza se începe imediat dacă AVC-ul a debutat în mai puțin de
4,5 ore!!! 0,9mg/kg de Alteplase – activator tisular al plasminogenului
• doze mari de aspirină 300mg se dau după 24 de ore și se continuă 2
săpt.  clopidogrel
• anticoagulantele pt. FiA se inițiază după 2 săpt.
• în următoarele 2 săpt. se intervine chirurgical asupra stenozelor
carotidiene simptomative > 70%
1. Hemoragia intracerebrală
• mortalitate sup. AVCi.
• cauze:
• HTA cronică: det. rupturi de anevrisme Charcot-Bouchard și de artere
penetrante cu  hemoragii în ggl. bazali, punte, substanța albă subcorticală,
cerebel
• angiopatia amiloidă - > 60 de ani, normotensivi, hemoragii lobare P și O
• clinic, mai des CEFALEE și COMĂ decât în AVC i
• f. util din primul moment este CT-ul.
• CI absolut antiagregarea, anticoagularea
• HTA trebuie scăzută obligatoriu dacă este > 180 mmHg.
 2. Hemoragia
subarahnoidiană

• debut dramatic
– cea mai mare
durere de cap
din viață
thunderclap
• ACoP însoțește
traiectul n. III!
3. Hemoragia subdurală și extradurală
4. Tromboza venoasă corticală și tromboza
sinusurilor venoase durale