P. 1
surse de finantare

surse de finantare

|Views: 68|Likes:
Published by Crets Anca
finante
finante

More info:

Categories:Types, Business/Law
Published by: Crets Anca on Jan 27, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/06/2013

pdf

text

original

FINANTE

Studiu de caz
Analiza surselor de finantare ale intreprinderii
ROPHARMA SA Brasov

Page | 2

FINANTE

1. Locul finantelor in sistemul de gestiune al intreprinderii
1.1 Raporturile intreprinderii cu mediul
In conditiile sistemului pietei,fundamentul activitatii economice il reprezinta intreprinderea. ”Numai atunci cand se au in vedere locul special si rolul active in economie si societate,in mod implicit,se recunoaste ca agentul economic este purtatorul unei energii de schimbare a mediului in care se afla” 1. Printr-un cmportament specific economiei concurentiale, intreprinderea – aflata in ipostaza de producator sau de consummator – exercita un rol active iinn transformarea mediului. Totodata, rezultatele pe care le obtine influenteaza intr-o maniera pozitiva sau negative ansamblul activitatii economice. In calitate de entitate economica, intreprinderea reprezinta imbinarea mai multor factori in scopul de a produce si de a schimba bunuri si servicii cu ceilalti agenti economici. Deci , la origini scopul ei este cel de a transforma bunurile si serviciile dobandite in vederea furnizarii de bunuri si servicii altor agenti economici. Activitatea unei intreprinderi este deobicei bazata pe activitatea de productie si pe cea de schimb. Universul in care evolueaza intreprinderea este structurat conform naturii relatiilor dintre agentii economici in urmatoarele componente : Contextul economic; Contextul financiar; Contextul social; Contextul statal.

1

Iancu, A., Tratat de economie. Stiinta economica si interferentele ei, volumul 1; Editura Economica; Bucuresti; 1993, p.175

Decembrie 2012

1999. Bucuresti .. El este reprezentat de agentii economici care se intalnesc pe diferite pete. p. Acesti agenti se pot grupa astfel: 2 Manolescu .Page | 3 FINANTE Stat Institutiile statului Context economic (piata bunurilor si serviciilor) INTREPRINDERE Context social Furnizori Creditori Context financiar (piata financiara) Clienti Salariati Conducatori Sindicate Action ari Intermediari financiari Fig. 1 – Relatiile intreprinderii cu mediul Contextul economic (numit context industrial si comercial de catre alti autori2) grupeaza activitati de productie si schimb de bunuri si servicii.. intre care apar diverse raporturi. Editura Fundatiei”Romania de Maine”. 21 Decembrie 2012 . G. I. Finantele intreprinderii.

cu un rol essential in refinantarea institutiilor financiare. 2) Agenti specializati in realizarea operatiiloor financiare . El poate fi privit atat ca o component a contextului economic. Prin urmare. III. intermediary specializati in tranzactii bursiere. Piete care intervin in acoperirea riscurilor financiare(cum este cazul pietelor de optiuni si pietelor de contracte financiare la termen sau ‘futures”). Contextul financiar constituie “un ansamblu de procese privind crearea.comportamentul intreprinderii este influentat de toate cele cinci component ale mediului financiar : I. pot fi de mai multe feluri si anume: Piete bursiere care asigura finantarea intregii economii. societati financiare. la randul lor . Bucuresti. in opinia altor autori) are o structura de o deosebita complexitate. 4) Dispozitii juridice si tehnice care definesc regulile formale ale practicii financiare si reglementeaza comportamentul financiar al componentelor mentionate anterior.Page | 4 FINANTE Furnizori pe care intreprinderea ii gaseste pe piata de materii prime si servicii. Contextul financiar(mediul financiar. de finantare si de acoperire a riscului. Clienti cu care intreprinderea se intalneste pe piata de produse si servicii. ei sunt reprezentanti de banci. V. Editura Didactica si Pedagogica. 2000. Piete monetare. care pot fi caracterizati drept institutii financiare. 10 Decembrie 2012 . IV. cuprinzand cinci component si anume: 1) Instrumente de plata. G. respective documente representative de drepturi de proprietate/drepturi de create. conservarea.detinute de o persoana asupra altei perosane.circulatia monedei si altor active financiare3”. cu reguli si trasaturi prooprii. Gestiunea financiara a intreprinderii. de finantare si de apropriere a riscului. 3 Institutii financiare specializate Variabile de reglare Procedeuri juridice de reglare Piete de active financiare Instrumente de plata. a -II-a. Vintila.. II. 5) Variabile de reglare fixate in cadrul pietelor specializate din care fac parte rata dobanzii. ed. cursul de schimb intre monedele nationale. 3) Piete de active financiare unde sunt tranzactionate titlurile respective care. cat si ca entitate de sine statatoare . cotatiile active financiare tranzactionate la bursa etc. p. Aceste active constituie titluri financiare.

De exemplu. Iasi. G.Page | 5 FINANTE Contectul social este format din diferite grupuri sociale. Consiliul de administratie este in masura de a numi presedintele firmei si tot el traseaza liniile directoare in ceea ce priveste managementul firmei. 88 Decembrie 2012 . directorul comercial trebuie sa coopereze cu managerul financiar pentru a determina cea mai potrivita politica comerciala a firmei. pentru a determina nivelul productie. 1. reprezentand organizatii porfesionale. Actionarii au dreptul de a schimba membrii consiliului de administratie ale caror rezultate sunt considerate nesatisfacatoare. finante si productie exista deobicei numeroase egături universale. acesta din urma are un rol major in configurarea cadrului mai mult sau mai putin propice infiintarii si dezvoltarii intreprinderii4”. Numeroase aspect ale activitatilor interdepartamentale necesita ca managerii din diferite arii functionale sa fie fa miliarizati cu activitatile din alte departamnete si arii functionale. cat si printr-un vânturar de instrumente de natura politica financiara. Imediat dupa acestia se afla consiliul de administratie. Iar pentru a conditiona nivelul vanzarilor. In cazul intreprinderillor mijlocii sau mari. Daca printre responsabilii ce au fost numiti de catre consiliu exista si cei care nu reusesc sa-si indeplineasca corespunzator datoria . marketingul si productia fiind alte doua laturi.2 Gestiune financiara – gestiunea intreprinderii In calitate de proprietari ai firmei. Editura ECO’ART. 1995. In domeniile marketing. Managementul financiar este doar unul dintre aspectele ce privesc activitatea formei . acestia pot fi inlocuiti. actionarii au putere suprema si controleaza intreaga activitate a firmei. care este ales de catre actionari. diviziunea muncii este in general mai accentuate si functia financiara este incredintata in aceste cazuri unui responsabil mai specializat. Prin urmare “mediul social – economic in care ia nastere si functioneaza orice intreprindere include in mod firesc si relatiile cu statul pe teritoriul caruia se afla. De astfel. in volumul Dimensiunea financiara a intreprinderii. managerul productiei trebuie sa primeasca informatii de la departamentul de marketing privind nivelul asteptat al vanzarilor. In 4 Fillip. peun plan mai larg. Organigramele traditionale din tarile cu economie de piata atribuie in mod frecvent sarcinile gestiunii financiare unui responsabil administrative sau contabil.. Dimensiunea financiara a intreprinderii si fiscalitatea. Impreuna cele doua trebuie sa lucreze eficient pentru ca intreprinderea in totalitate sa fie eficace. Deseori interventia statului in activitatea intreprinderilor poate fi realizata atat prin institutiile si organismele puterii publice . sociale si politice care intervin si actioneaza in diferite piete. p.

2 – Gestiunea financiara in organigramele moderne Fig. in lume rolul finantelor a crescut considerabil. care erau altadata predominante. Asistam la o crestere a autonomiei gestiunii financiare si deoseori la o inversare a relatiei cu gestiunea contabila si administratia generala. 3 – exemplu de inserare a gestiunii financiare Decembrie 2012 in intreprrinderile traditionale mijlocii sau mari . Schemele care urmeaza reprezinta modele de organigrame caracteristice ale acestor doua tipuri successive de repartizare a responsabilitatilor. Fig.Page | 6 FINANTE ultimii douazeci de ani . Aceasta inversare se exprima prin atribuirea unor sarcini contabile si fiscale domeniului de competent al responsabililor financiari.

Iassyfarm S.C. S. in magazine specializate.C.A. care devine astfel actionarul societatii cu un procent de 50. in S. Iassyfarm S. iar sediul se muta la Brasov.C. La data de 07.C. din Cipru. prin incorporarea tuturor farmaciilor din zona Iasi si Vaslui. S. Medica S. Ropharma S.A. vinde pachetul de actiuni prin licitatie publica. performanti” Societatea Comerciala Ropharma S. Mures (fosta Intreprindere de Stat). denumirea de S. Global Pharmaceuticals S. respectiv: S. Prezentarea generala a intreprinderii ROPHARMA SA 2.1 Obiectul de activitate “Uniti . Tg. La inceputul anului 2009.A. (fosta Intreprindere de Stat). Bacau.A avand ca unic proprietar Statul Roman.R.A. Decembrie 2012 .756% din capitalul social.C. S. Brasov are ca obiect de activitate comert cu amanuntul al produselor farmaceutice. statul.1991 se consemneaza la Oficiul Registrul Comertului Iasi.A..puternici .L. fondata in anul 1952.03. care exista si acum in aceleasi locatii. Ropharma este o companie continuatoare a traditiei farmaceutice romanesti. prin entitatea sa FPS. fiind alcatuita la baza din cateva farmacii infiintate de peste un secol. Farmaceutica Aesculap S. Brasov.Page | 7 FINANTE 2.C. se uneste cu alte trei societati comerciale de profil. castigatorul licitatiei fiind ADD Pharmaceuticals Ltd.A. Provine din Intreprinderea de stat “Oficiul Farmaceutic Iasi”. In anul 2007 are loc schimbarea denumirii din S. In baza unei hotararii de guvern.C.Ropharma S.

12. majorarea de capital social. Adunarea Generala a Actionarilor aproba cresterea de capital cu o suma de 16.415.2010. alte medicamente fără rețetă. ROPHARMA S. respectiv cașh.652.C.C.3 actiuni la o actiune detinuta. Depozitarul Central S. S. In data de 16. Un exemplu concret cu privire la numarul egal de clienti care vin cu o reteta medicală si restul care nu au recomandări medicale il reprezintă cifra de afaceri egală inregistrată la cele una dintre cele doua sectoare: rețete.A. Rata de alocare a noilor actiuni a fost de 1. 2. prin implementarea in reteaua de distributie a Ropharma SA a Regulilor de Buna Practica de Distributie. Aceasta misiune se realizeaza prin orientarea catre calitate. 2. Imbunatatirea continua a activitatii si calitatii serviciilor. prin instruiri externe a acestora.Page | 8 FINANTE Ca urmare a fuziunii. dar si produse pentru copii.A. a inregistrat in registrul actionarilor S.555 lei( 164.398 actiuni nominative).eficacitatii si constientizarea personalului.2 Piata tinta In ceea ce privește clineții aceștia sunt diversificati având vârste cuprinse intre 2060 de ani.01. Această diversitate rezulta din modul de organizare al farmaciei si din faptul ca aici se pot achiziționa atât medicamente pe bază de rețete medicale.2011.481.448.20 la valoarea de 29. a performantelor si eficacitatii a managementului calitati. capitalul social al societatii a sporit in septembrie 2010.100. Decembrie 2012 . Cresterea competentelor.139. Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare a emis Certificatul de Inregistrare a Valorilor Mobiliare iar in data de 13. ce priveste regulile de buna practica de distributie angro a medicamentelor si managementul calitatii are urmatoarele obiective: 1.80 de la valoarea de 12. produse cosmetice. 2.3 Misiune si obiective Intreaga activitate a companiei ROPHARMA SA se desfasoara sub deviza: “Misiunea noastra este aceea de a contribui la imbunatatirea starii de sanatate a semenilor nostri”.

Punctul de lucru al farmaciei are in apropierea sa câteva farmacii precum Dona.sfera financiara pune la dispozitia intreprinderilor un ansamblu amplu de mijloace de finantare mai mult sau mai putin substantial. având la dispozitie atat un spațiu multmai mic destinat prezentarii produselor. Farmacia Ropharma le depașeste pe toate având 28 de puncte de lucru in Județul Iași. City Pharma care au 3 pucte de lucru si Sensi Blu care au 7 puncte de lucru. Autofinantarea desemneaza baza oricarei evolutii in cazul tuturor intreprinderilor. Piața Unirii. Viva. City. printre concurenții cei mai importanți ai farmaciei Ropharma putem enumera Farmacia Catena care deține aproximativ 8 puncte de lucru in Iași.4 Concurenta In economie concurența reprezintă acea rivalitatea dintre diferiți ofertanți pentru a câstiga un numar cat mai mare de clienti. Foarte diversificata in tarile cu sisteme financiare dezvoltate. o sursa cruciala de finantare a firmelor. cât și un număr efectiv mai redus de produse și/sau sortimente. Pharma House.Page | 9 FINANTE 2. aceasta gama ramane limitata la tehnicile financiare de baza in majoritatea tarilor in curs de dezvoltare. 3. Decembrie 2012 . Dar proportiile si regimurile acestor aporturi variaza dupa cum intreprinderea dispune sau nu de acces direct la pietele de capital. intreprinderile sunt confruntate cu alegerea surselor de finantare.1 Selectarea mijloacelor de finantare a intreprinderilor Dupa stadiul sau de dezvoltare . din care 16 in localitatea Iași. La nivel de oraș. Din acest punct de vedere. Aportul la capitalul propriu constituie de asemenea. Sensi Blu. Toate aceste farmacii sunt relativ mai mici in comparație cu Ropharma. Aris. Dar oricare ar fi contextual. Structura surselor de finantare (pentru ultimele trei exercitii financiare) 3.

pentru ca solutionarea lor conditioneaza supravietuirea intreprinderii. adaptate necesitatilor intreprinderii.mediu si lung conferite firmei.2. chiar daca rata dobanzii reale ajunge in stagii foarte exorbitante. medierea noilor contributii de fonduri in conditii de criza si de urgenta poate fi cauza pierderii autonomiei conducatorilor intreprinderii fata de creditori sau a pierderii controlului proprietarilor actuali fata de noii participant cu fonduri. 3. recurgerea la indatorare. Finantarea externa prin imprumuturi(sau credite) pe termen scurt. asigurandu-si astfel echilibrul financiar pe termen scurt. aceasta are rol fundamental in finantarea lor. Relatiile de finantare sunt suportul relatiilor de putere sau de influenta. Creditarea intre intreprinderi (creditul comercial). Asemenea probleme de selectare se pun in legatura cu patru tipuri de resurse financiare : Autofinantarea intreprinderii. Termenul scurt corespunde in genereal unui orizont de un an.1 Clasificarea dupa termenul operatiunilor Clasificarea alocarilor de mijloace bănești (miloace de finantare)unei întreprinderi dupa termenul lor(mai putem spune clasificarea dupa durata.comerciale). Decembrie 2012 . intreprinderea trebuie sa detina lichiditati pentru a face fata angajamentelor asumate. dupa maturitate sau dupa scadenta)constituie posibilitatea cea mai simpla de grupare. sa aduca completari resurselor intreprinderii. In primul rand. in principiu. autonomia proprietarilor si a conducatorilor sai. Problemele finantarii prezinta deci o insemnatate indispensabila . performantele sale prezente si viitoare. din partea intreprinderii. 3. sau de alocare a activitatilor de valorificare legate de cumparari de bunuri si servicii. Finantarea externa prin participarea la capitalul propriu al intreprinderii. Creditele cu termen apropiat sunt in general in concordanta cu acele credite de trezorerie. pot fi considerate ca fiind pe termen scurt (este mai ales cazul finantarii exporturilor). In acest caz este vorba de evolutia (finantarea dezvoltarii)pe termen mediu si lung care conditioneaza cresterea rezultaelor si mentinerea echilibrului financiar. adica de a onora datoriile cu scandenta in viitorul apropiat. Se releva astfel importanta care revine perfectionarii metodelor si instrumentelor de selectare a mijloacelor de finantare. In anumite domenii.Page | 10 FINANTE In sfarsit.2 Deciziile de finantare si importanta lor strategic Aspectele finantarii prezinta importanta crucial pentru supravietiurea si dezvoltarea intreprinderii. dificultatea lansarii in investitii de orice conformatie (tehnologice. operatiile ale caror termen se intinde pana la o scadenta pana la 2 ani . perspectivele sale de dezvoltare . In fapt.sociale. In al doilea rand se pune. De accea.

Dar pot fi incredintate si noilor furnizori de fonduri doritori sa participle la capitalul intreprinderii. Aceste aporturi pot fi utilizate de asociatii sau proprietarii deja existenti si dispusi sa-si mareasca participarea lor. utilaje.2 Clasificarea dupa originea fondurilor Ierarhizarea dupa provenienta resurselor ingaduie sa se distinga patru tipuri de mijloace de finantare : Autofinantarea Cresterea de capital propriu Imprumuturile Creditul intre intreprinderi. Ambele situatii constau intr-o subventionare exterioara. Dar sunt contractate fata de persoane fizice si juridice care raman creditori ai intreprinderii si nu coproprietari. Decembrie 2012 . Cresterea capitalului propriu inseamna aporturile de capital pe care intreprindrea le primeste din exterior. Termenul lung corespunde scadentelor care eclipseaza 5 sau 7 ani. alegerii principalelor orientari asupra naturii si structurarii activitatilor intreprinderii. prognozelor strategice . 3. In mod obisnuit acest termen este specific pentru finantarea investitiilor in masini . parti sociale )in locul aportului adus. adica livrarile pe credit ale furnizorilor Autofinantarea este desemnata din surplusul pe care intreprinderea il produce si care este folosit pentru subventionarea activitatilor posterioare. Imprumuturile constituie deasemenea surse de finatare externa.2. instalatii etc. Persoanele fizice sau juridice care furnizează capitalul capata calitate de proprietate (actiuni.Page | 11 FINANTE Termenul mediu este definit conventional ca avand un orizont de timp corespunzand unei perioade care se intinde de la 1 sau 2 ani la 5 – 7 ani.

Page | 12 FINANTE Ultimele 3 exercitii finaciare (2009-2011) Decembrie 2012 .

652.2009 Inainte de fuziunea celor 3 firme .Page | 13 FINANTE Rezultate financiare 31. Decembrie 2012 .00 RON.415.12. SC ROPHARMA SA avea un capital de 12.

2010 Decembrie 2012 .12.Page | 14 FINANTE Rezultate financiare 31.

Page | 15 FINANTE In anul 2009.100. Firma ROPHARMA SA isi majoreaza capitalul social cu un numar de 164.555.415.652. de la 12.524.550 actiuni) Decembrie 2012 .10 RON fiecare .398 actiuni de valoare nominala 0.20 RON (impartit la 126.481.152 actiuni) la valoarea de 29.00 RON (impartit in 291.005.

Page | 16 FINANTE Rezultate financiare 31.2011 Decembrie 2012 .12.

100.212.00 RON (impartit la 291.485.550 actiuni)care ajunge la valoarea de 91. 4.124.850 actiuni).Analiza mutaţiilor în structura capitalului propriu şi a factorilor de influenţă (pentru ultimele trei exerciţii financiare) Asa se prezinta situatia pentru ultimele 3 exercitii financiare Decembrie 2012 .00 RON (impartit la 912.555.005.Page | 17 FINANTE Firma isi majoreaza capitalul de la 29.

In cazul firmei SC ROPHARMA SA aceasta actiune poate fi in legatura directa cu primul avantaj mentionat mai sus .398 actiuni de valoare nominala 0.00 RON. firma se supune de asemenea unei constrangeri disciplinare foarte puternica din partea actionarilor. SC ROPHARMA SA reuseste in anul 2010 sa isi majoreaza capitalul social cu un numar de 164.10 RON fiecare ajungand la un capital propriu in valoare de 29.555. dreptul de atribuire joaca un rol similar celui preferential de subscriere pentru majorarile de capital in numerar si el are drept obiectiv compensarea bazei cursurilor antrenate de majorarea capitalului si este cesionabila si negociabila. la retinerea profitului. Decembrie 2012 . la acordarea de bonusuri in actiuni pentru profitul retinut si emisiunea de drepturi.3 actiuni gratuite la o actiune detinuta cu scopul majorarii capitlului social. Ea beneficiaza in plus de un tratament fiscal defavorabil. Cu toate ca investitorii nu gasesc atragatoare actiunile cu valoare nominala .Page | 18 FINANTE In vederea finantarii prin cresterea capitalului propriu. astfel firma in anul 2011 a alocat 1. in concluzie. Majorararea capitalului prin incorporarea rezervelor nu aduce fonduri noi firmei. motivele pe care le poate avea o firma pentru a proceda la un astfel de tip de actiune (doua avantaje inn general invocate) Acest tip de operatiune se potriveste adesea unei distribuiri de actiuni gratuite care permite readucerea pretului de vanzare sin exinderea pietei de titluri. Majoritatea investitorilor nu gasesc atractive actiunile cu valoare nominala foarte mare deoarece nu le ofera posibilitatea unei libertati prea mari de actiune. In cazul majorarilor de capital prin incorporarea rezervelor. Ea este mai mereu interpretata ca un semnal favorabil pentru piata financiara. De pot examina. firma poate recurge la emiterea de noi actiuni . La stabilirea valorii nominale a unei actiuni (saua numarului de actiuni) un factor major il reprezinta vandabilitatea.481.100.

00 RON in anul 2009 la 291. Ajutoarele acordate sunt repartizate in credite. Finantarea externa se refera la sumele datoriilor noi pe termen lung si pe termen scurt sau la capitalul propriu nou emis de catre firma ca sursa de procurare a fondurilor necesare . precum si la operatinile de leasing. utilizeaza creditul in functie de nevoile sale si conform modalitatilor definite contractual.00 RON in anul 2009 la 5.914.061. Finantarea interna cuprinde fluxurile de numerar rezultate din profitul retinut pentru dezvoltare si din cheltuielile cu amortizarea suportate de firma. Efectul unei noi infiinatri asupra nivelului de cotrol al firmei de catre actionarii existenti si libertatea lor de actiune Imprumuturile contractate de la institutii financiare si banci sunt denumite invizibile. DatoriiLE ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an au crescut si el vizibil ajungand de la 4. Analiza mutatiilor in structura resurselor imprumutate (pentru utimele trei exercitii financiare) 4.519. Costul serviciilor finantarii(platile de dobanda).Page | 19 FINANTE 4.229.152.1 Factori care influenteaza apelarea la diferite surse de finantare Decizia de achizitionare a activelor pe termen lung necesita surse de finantare care sa acopere fondurile imobilizate in aceste active. Rambursarea se efectueaza conform termenilor contractului.00 RON in anul 2011 .00 RON in anul Decembrie 2012 . Nivelul obligatiei de a rambursa finantarea. interlocutorul firmei fiind unic si datoria nefiind vizibila. Firma aflata in aceasta situatie poate apela la surse din interiorul sau (in cazul in care vorbim de o finantare interna) sau la surse din afara firmei (caz in care vorbim de o finantare externa).463.992. Cel care imprumuta. Deductibilitatea fiscala a costurilor legate de finantare. Un imprumut da prilejul la un varsamant efectiv de fonduri odata sau de mai multe ori. Factorii care detrmina apelarea la o anumita sursa noua de finantare sunt : Costurile administrative si legale ale cresterii actuale a finantarii.758. Putem observa in situatia firmei SC ROPHARMA SA ca pe perioada ultimelor trei exercitii financiare datoriile ce trebuie platite intr-o perioada de un an au crescut de la 137.

firma prezinta urmatoarele rezultate semestriale : Decembrie 2012 .00 RON.221.Page | 20 FINANTE 2011.Deasemenea firma prezenta la sfarsitul anului 2011 datorii in valoare de pana la 297. In anul 2012.054.

2006 5. Cristea. 7. Onofrei Mihaela. Stefănescu. Editura CECCAR. Editura Economica . editura Economică. Editura Economică. 2003. 2010 6. www. 2. Editura Universitara ... Editura Meteor Press. Constantin Secareanu Finantele publice. Bucureşti. N. Finanţele firmei. Ilie Vasile . Bucureşti 2007. 2004 4. Finanțe. Hoanta. Bucureşti. Stancu Ion. Finanţele întreprinderii.ropharma.Page | 21 FINANTE Bibliobgrafie 1. N. Dumitru Tudorache.bvb.ro Decembrie 2012 . 2003.ro 8. 3.. Finantele intreprinderii. www. H. Gestiunea financiara a intreprinderii.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->