FINANTE

Studiu de caz
Analiza surselor de finantare ale intreprinderii
ROPHARMA SA Brasov

Page | 2

FINANTE

1. Locul finantelor in sistemul de gestiune al intreprinderii
1.1 Raporturile intreprinderii cu mediul
In conditiile sistemului pietei,fundamentul activitatii economice il reprezinta intreprinderea. ”Numai atunci cand se au in vedere locul special si rolul active in economie si societate,in mod implicit,se recunoaste ca agentul economic este purtatorul unei energii de schimbare a mediului in care se afla” 1. Printr-un cmportament specific economiei concurentiale, intreprinderea – aflata in ipostaza de producator sau de consummator – exercita un rol active iinn transformarea mediului. Totodata, rezultatele pe care le obtine influenteaza intr-o maniera pozitiva sau negative ansamblul activitatii economice. In calitate de entitate economica, intreprinderea reprezinta imbinarea mai multor factori in scopul de a produce si de a schimba bunuri si servicii cu ceilalti agenti economici. Deci , la origini scopul ei este cel de a transforma bunurile si serviciile dobandite in vederea furnizarii de bunuri si servicii altor agenti economici. Activitatea unei intreprinderi este deobicei bazata pe activitatea de productie si pe cea de schimb. Universul in care evolueaza intreprinderea este structurat conform naturii relatiilor dintre agentii economici in urmatoarele componente : Contextul economic; Contextul financiar; Contextul social; Contextul statal.

1

Iancu, A., Tratat de economie. Stiinta economica si interferentele ei, volumul 1; Editura Economica; Bucuresti; 1993, p.175

Decembrie 2012

G. Editura Fundatiei”Romania de Maine”. Bucuresti . I. 1 – Relatiile intreprinderii cu mediul Contextul economic (numit context industrial si comercial de catre alti autori2) grupeaza activitati de productie si schimb de bunuri si servicii.1999. p. intre care apar diverse raporturi.. 21 Decembrie 2012 . Acesti agenti se pot grupa astfel: 2 Manolescu . El este reprezentat de agentii economici care se intalnesc pe diferite pete.Page | 3 FINANTE Stat Institutiile statului Context economic (piata bunurilor si serviciilor) INTREPRINDERE Context social Furnizori Creditori Context financiar (piata financiara) Clienti Salariati Conducatori Sindicate Action ari Intermediari financiari Fig. Finantele intreprinderii..

a -II-a.detinute de o persoana asupra altei perosane. 5) Variabile de reglare fixate in cadrul pietelor specializate din care fac parte rata dobanzii. societati financiare. 2) Agenti specializati in realizarea operatiiloor financiare . Bucuresti. cotatiile active financiare tranzactionate la bursa etc. Prin urmare. intermediary specializati in tranzactii bursiere. V. conservarea. Aceste active constituie titluri financiare. ed. Contextul financiar constituie “un ansamblu de procese privind crearea. 10 Decembrie 2012 . El poate fi privit atat ca o component a contextului economic. 4) Dispozitii juridice si tehnice care definesc regulile formale ale practicii financiare si reglementeaza comportamentul financiar al componentelor mentionate anterior. respective documente representative de drepturi de proprietate/drepturi de create.comportamentul intreprinderii este influentat de toate cele cinci component ale mediului financiar : I. cuprinzand cinci component si anume: 1) Instrumente de plata. Contextul financiar(mediul financiar. de finantare si de apropriere a riscului.circulatia monedei si altor active financiare3”. cursul de schimb intre monedele nationale. G. cu un rol essential in refinantarea institutiilor financiare. 3) Piete de active financiare unde sunt tranzactionate titlurile respective care. care pot fi caracterizati drept institutii financiare. 2000. p.Page | 4 FINANTE Furnizori pe care intreprinderea ii gaseste pe piata de materii prime si servicii. Gestiunea financiara a intreprinderii. cu reguli si trasaturi prooprii. cat si ca entitate de sine statatoare . Piete care intervin in acoperirea riscurilor financiare(cum este cazul pietelor de optiuni si pietelor de contracte financiare la termen sau ‘futures”). Clienti cu care intreprinderea se intalneste pe piata de produse si servicii. Vintila. in opinia altor autori) are o structura de o deosebita complexitate. de finantare si de acoperire a riscului. ei sunt reprezentanti de banci. IV.. III. Editura Didactica si Pedagogica. 3 Institutii financiare specializate Variabile de reglare Procedeuri juridice de reglare Piete de active financiare Instrumente de plata. Piete monetare. pot fi de mai multe feluri si anume: Piete bursiere care asigura finantarea intregii economii. la randul lor . II.

De exemplu. In 4 Fillip. marketingul si productia fiind alte doua laturi. Daca printre responsabilii ce au fost numiti de catre consiliu exista si cei care nu reusesc sa-si indeplineasca corespunzator datoria . Editura ECO’ART. sociale si politice care intervin si actioneaza in diferite piete. p. Prin urmare “mediul social – economic in care ia nastere si functioneaza orice intreprindere include in mod firesc si relatiile cu statul pe teritoriul caruia se afla. 1995. Consiliul de administratie este in masura de a numi presedintele firmei si tot el traseaza liniile directoare in ceea ce priveste managementul firmei. Organigramele traditionale din tarile cu economie de piata atribuie in mod frecvent sarcinile gestiunii financiare unui responsabil administrative sau contabil. acestia pot fi inlocuiti. acesta din urma are un rol major in configurarea cadrului mai mult sau mai putin propice infiintarii si dezvoltarii intreprinderii4”. Numeroase aspect ale activitatilor interdepartamentale necesita ca managerii din diferite arii functionale sa fie fa miliarizati cu activitatile din alte departamnete si arii functionale. G. actionarii au putere suprema si controleaza intreaga activitate a firmei. Iar pentru a conditiona nivelul vanzarilor. Deseori interventia statului in activitatea intreprinderilor poate fi realizata atat prin institutiile si organismele puterii publice . in volumul Dimensiunea financiara a intreprinderii. finante si productie exista deobicei numeroase egături universale. reprezentand organizatii porfesionale. cat si printr-un vânturar de instrumente de natura politica financiara. care este ales de catre actionari. pentru a determina nivelul productie.Page | 5 FINANTE Contectul social este format din diferite grupuri sociale. Imediat dupa acestia se afla consiliul de administratie. Impreuna cele doua trebuie sa lucreze eficient pentru ca intreprinderea in totalitate sa fie eficace. 88 Decembrie 2012 . directorul comercial trebuie sa coopereze cu managerul financiar pentru a determina cea mai potrivita politica comerciala a firmei.2 Gestiune financiara – gestiunea intreprinderii In calitate de proprietari ai firmei. De astfel. Dimensiunea financiara a intreprinderii si fiscalitatea.. Iasi. 1. managerul productiei trebuie sa primeasca informatii de la departamentul de marketing privind nivelul asteptat al vanzarilor. In domeniile marketing. Actionarii au dreptul de a schimba membrii consiliului de administratie ale caror rezultate sunt considerate nesatisfacatoare. peun plan mai larg. Managementul financiar este doar unul dintre aspectele ce privesc activitatea formei . diviziunea muncii este in general mai accentuate si functia financiara este incredintata in aceste cazuri unui responsabil mai specializat. In cazul intreprinderillor mijlocii sau mari.

3 – exemplu de inserare a gestiunii financiare Decembrie 2012 in intreprrinderile traditionale mijlocii sau mari . Asistam la o crestere a autonomiei gestiunii financiare si deoseori la o inversare a relatiei cu gestiunea contabila si administratia generala. in lume rolul finantelor a crescut considerabil.Page | 6 FINANTE ultimii douazeci de ani . Schemele care urmeaza reprezinta modele de organigrame caracteristice ale acestor doua tipuri successive de repartizare a responsabilitatilor. care erau altadata predominante. 2 – Gestiunea financiara in organigramele moderne Fig. Fig. Aceasta inversare se exprima prin atribuirea unor sarcini contabile si fiscale domeniului de competent al responsabililor financiari.

se uneste cu alte trei societati comerciale de profil.C.Ropharma S.A avand ca unic proprietar Statul Roman. care devine astfel actionarul societatii cu un procent de 50.1 Obiectul de activitate “Uniti .A. Ropharma S. in S. Brasov are ca obiect de activitate comert cu amanuntul al produselor farmaceutice. Mures (fosta Intreprindere de Stat). denumirea de S.A.756% din capitalul social. Medica S. Provine din Intreprinderea de stat “Oficiul Farmaceutic Iasi”. Brasov.C.Page | 7 FINANTE 2. Bacau. performanti” Societatea Comerciala Ropharma S. fondata in anul 1952.puternici . La inceputul anului 2009. prin incorporarea tuturor farmaciilor din zona Iasi si Vaslui. castigatorul licitatiei fiind ADD Pharmaceuticals Ltd. Iassyfarm S.C.A. Iassyfarm S. fiind alcatuita la baza din cateva farmacii infiintate de peste un secol. Tg.C. respectiv: S.R. S.C.03. In anul 2007 are loc schimbarea denumirii din S.L. prin entitatea sa FPS. vinde pachetul de actiuni prin licitatie publica. (fosta Intreprindere de Stat). S. iar sediul se muta la Brasov.C.1991 se consemneaza la Oficiul Registrul Comertului Iasi. La data de 07.C. din Cipru.A. Ropharma este o companie continuatoare a traditiei farmaceutice romanesti. In baza unei hotararii de guvern. statul. Decembrie 2012 . Global Pharmaceuticals S.A. care exista si acum in aceleasi locatii. Prezentarea generala a intreprinderii ROPHARMA SA 2.. S. in magazine specializate.A. Farmaceutica Aesculap S.

01. a performantelor si eficacitatii a managementului calitati. respectiv cașh.12. Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare a emis Certificatul de Inregistrare a Valorilor Mobiliare iar in data de 13. dar si produse pentru copii. S. Imbunatatirea continua a activitatii si calitatii serviciilor.100. majorarea de capital social. In data de 16.C. Un exemplu concret cu privire la numarul egal de clienti care vin cu o reteta medicală si restul care nu au recomandări medicale il reprezintă cifra de afaceri egală inregistrată la cele una dintre cele doua sectoare: rețete.2010.2011.398 actiuni nominative). capitalul social al societatii a sporit in septembrie 2010.80 de la valoarea de 12. Decembrie 2012 . 2.A.Page | 8 FINANTE Ca urmare a fuziunii. Depozitarul Central S.3 actiuni la o actiune detinuta. 2. ce priveste regulile de buna practica de distributie angro a medicamentelor si managementul calitatii are urmatoarele obiective: 1.555 lei( 164.415.eficacitatii si constientizarea personalului. Cresterea competentelor.C. prin instruiri externe a acestora.481. 2.448. Adunarea Generala a Actionarilor aproba cresterea de capital cu o suma de 16. Această diversitate rezulta din modul de organizare al farmaciei si din faptul ca aici se pot achiziționa atât medicamente pe bază de rețete medicale.A. ROPHARMA S.652. Rata de alocare a noilor actiuni a fost de 1. alte medicamente fără rețetă.139. a inregistrat in registrul actionarilor S.2 Piata tinta In ceea ce privește clineții aceștia sunt diversificati având vârste cuprinse intre 2060 de ani. prin implementarea in reteaua de distributie a Ropharma SA a Regulilor de Buna Practica de Distributie. Aceasta misiune se realizeaza prin orientarea catre calitate. produse cosmetice.20 la valoarea de 29.3 Misiune si obiective Intreaga activitate a companiei ROPHARMA SA se desfasoara sub deviza: “Misiunea noastra este aceea de a contribui la imbunatatirea starii de sanatate a semenilor nostri”.

Foarte diversificata in tarile cu sisteme financiare dezvoltate. o sursa cruciala de finantare a firmelor. Punctul de lucru al farmaciei are in apropierea sa câteva farmacii precum Dona.Page | 9 FINANTE 2. Sensi Blu. Toate aceste farmacii sunt relativ mai mici in comparație cu Ropharma. Structura surselor de finantare (pentru ultimele trei exercitii financiare) 3. Autofinantarea desemneaza baza oricarei evolutii in cazul tuturor intreprinderilor.1 Selectarea mijloacelor de finantare a intreprinderilor Dupa stadiul sau de dezvoltare .4 Concurenta In economie concurența reprezintă acea rivalitatea dintre diferiți ofertanți pentru a câstiga un numar cat mai mare de clienti. Piața Unirii. Aportul la capitalul propriu constituie de asemenea.sfera financiara pune la dispozitia intreprinderilor un ansamblu amplu de mijloace de finantare mai mult sau mai putin substantial. Dar oricare ar fi contextual. având la dispozitie atat un spațiu multmai mic destinat prezentarii produselor. printre concurenții cei mai importanți ai farmaciei Ropharma putem enumera Farmacia Catena care deține aproximativ 8 puncte de lucru in Iași. La nivel de oraș. Viva. 3. Dar proportiile si regimurile acestor aporturi variaza dupa cum intreprinderea dispune sau nu de acces direct la pietele de capital. din care 16 in localitatea Iași. Pharma House. City. cât și un număr efectiv mai redus de produse și/sau sortimente. intreprinderile sunt confruntate cu alegerea surselor de finantare. Aris. City Pharma care au 3 pucte de lucru si Sensi Blu care au 7 puncte de lucru. Decembrie 2012 . Din acest punct de vedere. Farmacia Ropharma le depașeste pe toate având 28 de puncte de lucru in Județul Iași. aceasta gama ramane limitata la tehnicile financiare de baza in majoritatea tarilor in curs de dezvoltare.

perspectivele sale de dezvoltare . Finantarea externa prin participarea la capitalul propriu al intreprinderii. Se releva astfel importanta care revine perfectionarii metodelor si instrumentelor de selectare a mijloacelor de finantare. Finantarea externa prin imprumuturi(sau credite) pe termen scurt. In fapt. adaptate necesitatilor intreprinderii. 3. pentru ca solutionarea lor conditioneaza supravietuirea intreprinderii. operatiile ale caror termen se intinde pana la o scadenta pana la 2 ani . dificultatea lansarii in investitii de orice conformatie (tehnologice.mediu si lung conferite firmei. sau de alocare a activitatilor de valorificare legate de cumparari de bunuri si servicii. In al doilea rand se pune. medierea noilor contributii de fonduri in conditii de criza si de urgenta poate fi cauza pierderii autonomiei conducatorilor intreprinderii fata de creditori sau a pierderii controlului proprietarilor actuali fata de noii participant cu fonduri. De accea. sa aduca completari resurselor intreprinderii. dupa maturitate sau dupa scadenta)constituie posibilitatea cea mai simpla de grupare. pot fi considerate ca fiind pe termen scurt (este mai ales cazul finantarii exporturilor). chiar daca rata dobanzii reale ajunge in stagii foarte exorbitante. In anumite domenii. din partea intreprinderii. performantele sale prezente si viitoare.sociale. intreprinderea trebuie sa detina lichiditati pentru a face fata angajamentelor asumate. In acest caz este vorba de evolutia (finantarea dezvoltarii)pe termen mediu si lung care conditioneaza cresterea rezultaelor si mentinerea echilibrului financiar. Creditarea intre intreprinderi (creditul comercial).1 Clasificarea dupa termenul operatiunilor Clasificarea alocarilor de mijloace bănești (miloace de finantare)unei întreprinderi dupa termenul lor(mai putem spune clasificarea dupa durata. aceasta are rol fundamental in finantarea lor.2 Deciziile de finantare si importanta lor strategic Aspectele finantarii prezinta importanta crucial pentru supravietiurea si dezvoltarea intreprinderii. adica de a onora datoriile cu scandenta in viitorul apropiat.2. 3. Decembrie 2012 . Problemele finantarii prezinta deci o insemnatate indispensabila . Creditele cu termen apropiat sunt in general in concordanta cu acele credite de trezorerie. Relatiile de finantare sunt suportul relatiilor de putere sau de influenta.Page | 10 FINANTE In sfarsit. asigurandu-si astfel echilibrul financiar pe termen scurt. In primul rand. in principiu. autonomia proprietarilor si a conducatorilor sai.comerciale). Termenul scurt corespunde in genereal unui orizont de un an. recurgerea la indatorare. Asemenea probleme de selectare se pun in legatura cu patru tipuri de resurse financiare : Autofinantarea intreprinderii.

Ambele situatii constau intr-o subventionare exterioara. adica livrarile pe credit ale furnizorilor Autofinantarea este desemnata din surplusul pe care intreprinderea il produce si care este folosit pentru subventionarea activitatilor posterioare. Termenul lung corespunde scadentelor care eclipseaza 5 sau 7 ani.2. 3. prognozelor strategice . alegerii principalelor orientari asupra naturii si structurarii activitatilor intreprinderii.2 Clasificarea dupa originea fondurilor Ierarhizarea dupa provenienta resurselor ingaduie sa se distinga patru tipuri de mijloace de finantare : Autofinantarea Cresterea de capital propriu Imprumuturile Creditul intre intreprinderi. parti sociale )in locul aportului adus. utilaje. Aceste aporturi pot fi utilizate de asociatii sau proprietarii deja existenti si dispusi sa-si mareasca participarea lor. instalatii etc. In mod obisnuit acest termen este specific pentru finantarea investitiilor in masini . Cresterea capitalului propriu inseamna aporturile de capital pe care intreprindrea le primeste din exterior. Imprumuturile constituie deasemenea surse de finatare externa. Dar sunt contractate fata de persoane fizice si juridice care raman creditori ai intreprinderii si nu coproprietari. Persoanele fizice sau juridice care furnizează capitalul capata calitate de proprietate (actiuni.Page | 11 FINANTE Termenul mediu este definit conventional ca avand un orizont de timp corespunzand unei perioade care se intinde de la 1 sau 2 ani la 5 – 7 ani. Decembrie 2012 . Dar pot fi incredintate si noilor furnizori de fonduri doritori sa participle la capitalul intreprinderii.

Page | 12 FINANTE Ultimele 3 exercitii finaciare (2009-2011) Decembrie 2012 .

Page | 13 FINANTE Rezultate financiare 31. SC ROPHARMA SA avea un capital de 12.2009 Inainte de fuziunea celor 3 firme . Decembrie 2012 .12.652.00 RON.415.

2010 Decembrie 2012 .Page | 14 FINANTE Rezultate financiare 31.12.

398 actiuni de valoare nominala 0.152 actiuni) la valoarea de 29.100.005.555.10 RON fiecare .Page | 15 FINANTE In anul 2009.524. Firma ROPHARMA SA isi majoreaza capitalul social cu un numar de 164.415.550 actiuni) Decembrie 2012 .20 RON (impartit la 126.652.00 RON (impartit in 291.481. de la 12.

12.Page | 16 FINANTE Rezultate financiare 31.2011 Decembrie 2012 .

124. 4.100.00 RON (impartit la 912.850 actiuni).550 actiuni)care ajunge la valoarea de 91.Page | 17 FINANTE Firma isi majoreaza capitalul de la 29.Analiza mutaţiilor în structura capitalului propriu şi a factorilor de influenţă (pentru ultimele trei exerciţii financiare) Asa se prezinta situatia pentru ultimele 3 exercitii financiare Decembrie 2012 .485.555.212.00 RON (impartit la 291.005.

SC ROPHARMA SA reuseste in anul 2010 sa isi majoreaza capitalul social cu un numar de 164. La stabilirea valorii nominale a unei actiuni (saua numarului de actiuni) un factor major il reprezinta vandabilitatea. Majorararea capitalului prin incorporarea rezervelor nu aduce fonduri noi firmei.481. la acordarea de bonusuri in actiuni pentru profitul retinut si emisiunea de drepturi. firma poate recurge la emiterea de noi actiuni .00 RON. Majoritatea investitorilor nu gasesc atractive actiunile cu valoare nominala foarte mare deoarece nu le ofera posibilitatea unei libertati prea mari de actiune. In cazul majorarilor de capital prin incorporarea rezervelor.Page | 18 FINANTE In vederea finantarii prin cresterea capitalului propriu.555. Ea beneficiaza in plus de un tratament fiscal defavorabil. firma se supune de asemenea unei constrangeri disciplinare foarte puternica din partea actionarilor. in concluzie. Ea este mai mereu interpretata ca un semnal favorabil pentru piata financiara.100.398 actiuni de valoare nominala 0. motivele pe care le poate avea o firma pentru a proceda la un astfel de tip de actiune (doua avantaje inn general invocate) Acest tip de operatiune se potriveste adesea unei distribuiri de actiuni gratuite care permite readucerea pretului de vanzare sin exinderea pietei de titluri. Decembrie 2012 .10 RON fiecare ajungand la un capital propriu in valoare de 29. Cu toate ca investitorii nu gasesc atragatoare actiunile cu valoare nominala .3 actiuni gratuite la o actiune detinuta cu scopul majorarii capitlului social. dreptul de atribuire joaca un rol similar celui preferential de subscriere pentru majorarile de capital in numerar si el are drept obiectiv compensarea bazei cursurilor antrenate de majorarea capitalului si este cesionabila si negociabila. De pot examina. la retinerea profitului. astfel firma in anul 2011 a alocat 1. In cazul firmei SC ROPHARMA SA aceasta actiune poate fi in legatura directa cu primul avantaj mentionat mai sus .

Analiza mutatiilor in structura resurselor imprumutate (pentru utimele trei exercitii financiare) 4.00 RON in anul Decembrie 2012 .463.00 RON in anul 2009 la 291.00 RON in anul 2011 .519.914.992. interlocutorul firmei fiind unic si datoria nefiind vizibila. Costul serviciilor finantarii(platile de dobanda). Nivelul obligatiei de a rambursa finantarea. Efectul unei noi infiinatri asupra nivelului de cotrol al firmei de catre actionarii existenti si libertatea lor de actiune Imprumuturile contractate de la institutii financiare si banci sunt denumite invizibile. Un imprumut da prilejul la un varsamant efectiv de fonduri odata sau de mai multe ori.Page | 19 FINANTE 4. Finantarea interna cuprinde fluxurile de numerar rezultate din profitul retinut pentru dezvoltare si din cheltuielile cu amortizarea suportate de firma. Rambursarea se efectueaza conform termenilor contractului. Putem observa in situatia firmei SC ROPHARMA SA ca pe perioada ultimelor trei exercitii financiare datoriile ce trebuie platite intr-o perioada de un an au crescut de la 137. Cel care imprumuta. DatoriiLE ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an au crescut si el vizibil ajungand de la 4. Ajutoarele acordate sunt repartizate in credite. Finantarea externa se refera la sumele datoriilor noi pe termen lung si pe termen scurt sau la capitalul propriu nou emis de catre firma ca sursa de procurare a fondurilor necesare .758. utilizeaza creditul in functie de nevoile sale si conform modalitatilor definite contractual. Factorii care detrmina apelarea la o anumita sursa noua de finantare sunt : Costurile administrative si legale ale cresterii actuale a finantarii. Firma aflata in aceasta situatie poate apela la surse din interiorul sau (in cazul in care vorbim de o finantare interna) sau la surse din afara firmei (caz in care vorbim de o finantare externa).061.00 RON in anul 2009 la 5. precum si la operatinile de leasing. Deductibilitatea fiscala a costurilor legate de finantare.1 Factori care influenteaza apelarea la diferite surse de finantare Decizia de achizitionare a activelor pe termen lung necesita surse de finantare care sa acopere fondurile imobilizate in aceste active.229.152.

Page | 20 FINANTE 2011.221.Deasemenea firma prezenta la sfarsitul anului 2011 datorii in valoare de pana la 297. In anul 2012.054.00 RON. firma prezinta urmatoarele rezultate semestriale : Decembrie 2012 .

Editura Meteor Press. www. 3. Stefănescu.. Finanţele întreprinderii. editura Economică. Finantele intreprinderii. Finanţele firmei. Editura CECCAR.ropharma.. Editura Universitara . Onofrei Mihaela. Hoanta. 2004 4. N. 7.ro 8. H. Editura Economica . 2003.2006 5. N. Cristea. Gestiunea financiara a intreprinderii.bvb. 2.. Dumitru Tudorache. Bucureşti. Bucureşti 2007. Editura Economică. Finanțe. Constantin Secareanu Finantele publice. Bucureşti.ro Decembrie 2012 . 2010 6.Page | 21 FINANTE Bibliobgrafie 1. Ilie Vasile . Stancu Ion. 2003. www.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful