Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Etiologia:
I. factori determinaţi:
1. infecţii enterale:
a. bacterii – enteroinvazive (Shigella, Salmonella, E. coli, Y. enterocolitica, C. jejuni);
b. bacterii à enterotoxine (E. coli, V. cholerae, S. aureus, C. perfringens);
c. bacterii – endotoxinice (S. typhi, Y. enterocolitica).
d. virale – adenovirusuri, rotavirusuri, astrovirusuri, entrovirusuri, coronavirusuri, calicivirusuri.
e. parazitare – E. histolitica;
f. fungice – C. albicans.
2. infecţii parenterale: sepsis, rinofaringita, otita medie şi infecţii urinare, boli infecto-contagioase;
3. boli inflamatorii intestinale: enterocolita necrozantă, boala Crohn, colita ulcerativă, enterocolita
nespecifică.
4. Cauze medicale:
boli ale tubului digestiv: stenoza intestinului subţire, boala Hirsprung, limfangectazia intestinală, sdr.
colon iritabil, postgastrectomie.
boli hepatice: hepatite, ciroze, atrezie de căi biliare, pancreatita cronică, insuficienţa pancreatică
exocrină.
- sdr. malabs: malabs. glucoza/galactoza, aβlipoproteinemie, deficit dizaharidaze, intoleranţa
lapte/soia, alergia la ovalbumina, acrodermatita enteropatica, tumori carcinoide, polipoza intestinală.
- boli imunitare: imunodeficienţe primare (de IgA), hipoγglobulinemia, SIDA;
- boli endocrine: hipertiroidie, hipotiroidie, hiperplazia corticosuprarenală;
- greşeli dietetice: cantitative (supra/subalimentaţie), calitative (alimentaţie necorespunzătoare/excese
unilaterale, diluţii necorespunzătoare de lapte, introducerea brutală a alimentelor noi).
Patogenia:
Agenţii patogeni trebuie să învingă anumite bariere reprezentate de aciditatea gastrică, imunitatea locală
intestinală (IgA secretorii), motilitate, secreţia de mucus, microflora saprofită intestinală.
Mecanisme de producere:
4. E. coli enteropatogen poate rupe microvilii şi realizează aplatizarea moderată a vilozităţilor fără a
invada celula şi fără a produce toxine.
5. Diareea parazitară (Giardia, Lamblia): aceasta se ataşează de mucoasă, producând leziuni locale cu
scăderea enzimelor la acest nivel, dar poate invada şi mucoasa. Se produce creşterea IgA secretorii şi
prin stimularea LThelper se produc reacţii imune celulare importante. Cei cu deficite imune au risc
crescut de prodicere a bolii simptomatice şi reinfecţii recurente.
Tablou clinic:
a. scaune diareice: scaune de consistenţă scăzută şi creşterea numărului de scaune; apare mucus, puroi,
sânge. Mucusul indică implicarea colonului.
b. vărsături: preced scaunele diareice (vărsături inaugurale), sau au loc concomitent.
c. anorexia: contribuie prin lipsa de aport la agravarea deshidratării acute;
d. febra: în infecţii cu bacterii enteroinvazive şi enterovirusuri.
e. dureri abdominale: uşoare/moderate (infecţii cu Salmonella, rotavirusuri), sau colicative (E. coli
enterohemoragic, Shigella, Campylobacter).
f. tenesme (Shigella, E. coli enteroinvaziv, E. coli enterohemoragic).
g. În malabsorbţie apare eritem fesier.
Coprocultura:
Trebuie efectuată imediat ce scaunele devin diareice şi inainte de administrarea antibioticelor pentru a
identifica agenţii patogeni. În cazul rotavirusurilor, se efectuează Elisa, IF.
Coprocitograma:
Examenul microscopic poate evidenţia protozoare/paraziţi, pot fi observate leucocite, PMN, alături de
eritrocite. Dacă numărul de neutrofile este mai mare de 10/câmp, atunci acesta este un indiciu că există
germeni enteroinvaziviv ce determină şi distrugeri de celule epiteliale. Coprocitograma este negativă
când în etiologie sunt implicate bacterii enterotoxigene, virusuri sau bacterii ce determină toxiinfecţii
alimentare. Alţi agenţi produc manifestări variabile: Salmonella, Yersinia, C. difficile şi pot exacerba
colita ulceroasă, determinând apariţia de eritrocite, leucocite.
Examenul histopatologic: