Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ingrijirea Si A Bolnavului Cu Fractura de Col Femural
Ingrijirea Si A Bolnavului Cu Fractura de Col Femural
COL FEMURAL
CUPRINS
I . Introducere .....................................................................3
II. Memoriu justificativ.......................................................4
III.Notiuni teoretice.............................................................5
3.1.Anatomia si fiziologia colului femurului.................5
3.2.Definitia fracturilor de col femural..........................8
3.3.Epidemiologie..........................................................8
3.4.Etiopatogenie...........................................................8
3.5.Anatomie patologica...............................................10
3.6.Simptomatologie clinica si diagnostic....................12
3.6.1.Simptomatologie clinica................................12
3.6.2.Diagnostic pozitiv..........................................13
3.6.3.Diagnostic diferential.....................................14
3.7.Evolutie si prognostic..............................................14
3.8.Complicatii..............................................................14
3.9.Tratament.................................................................15
3.10.Principiile si obiectivele recuperarii......................17
IV.Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientilor ........29
V. Prezentare de cazuri.......................................................40
VI.Concluzii........................................................................53
VII.Bibliografie...................................................................55
I. INTRODUCERE
III.NOTIUNI TEORETICE
FEMURUL
Este un os lung (cel mai lung os al corpului) si pereche care formeaza singur
scheletul coapsei. Pe schelet este oblic indreptat de sus in jos si lateromedial.
Cand calcaiele sunt alipite, cele doua femure se ating prin epifizele lor
inferioare. Aceasta oblicitate este mai accentuata la femei, deoarece pelvisul este
mai larg decat la barbate.
Femurul prezinta corpul si doua epifize.
ORIENTARE - se aseaza in sus extremitatea cotita, medial suprafata sferica si
articulara a acestei extremitati posterior marginea cea mai aspra a osului.
CORPUL - prezinta o usoara curbura cu concavitate posterioara. Corpul este
prismatic triunghiular si vom avea de descris trei fete si trei margini.
FATA ANTERIOARA - concava si neteda, este acoperita de muschiul vast
intermediar, fata laterala da insertie muschiului vast intermediar, fata mediala nu
are nici o particularitate.
MARGINEA POSTERIOARA - este rugoasa, groasa, proeminenta si se
numeste linia aspra. Ea strabate de sus in jos corpul femurului si ne-a servit la
orientarea lui. Linia aspra prezinta o buza laterala si o buza mediala. Cele doua
buze si interstitial dintre ele dau insertii unei serii de muschi: vartual lateral,
vartual medial, adductorul mare, adductorul lung, adductorul scurt si bicepsul
femural.
In portiunea superioara linia aspra se trifurca dand:
1.O ramura laterala, numita tuberoritatea gluteala pentru muschiul gluteu mare,
r amura se termina la nivelul epifizei superioare a osului langa trohanterul mare
transformandu- se la acest nivel uneori intr-un adevarat tubercul numit
trohanterul al treilea.
2.Ramura mediala, ce se continua cu linia intertrohanterica de pe epifiza
superioara; pe ea se insira muschiul vast medial.
3.Ramura mijlocie pe care se insera muschiul pectineu. In portiune inferioara
linia se bifurca delimitand o suprafata triunghiulara numita fata poplitee.
EPIFIZA SUPERIOARA prezinta capul, colul si doua tuberoritati numite
marele si micul trohanter.\
Epifiza superioara este legata de corp printr-un col chirurgical
COLUL FEMURAL-intra in constitutia anatomica a epifizei proximale sau a
extremitatii superioare a osului femur, purtand inca numele de gat femural.
COLUL (COLLUM FEMORIS). este o coloana osoasa puternica, turtita
anteroposterior, care uneste capul femurului cu restul osului.
Directia osului e oblica de sus in jos dinauntru si afara formeaza cu corpul
osului un unghi de 117o 130o .
Din punct de vedere descriptiv colul femurului prezinta:
Axul colului cu axul transversal al extremitatii inferioare ce trece prin cei doi
condili determina unghiul de declinatie, de 12o in mediu. Aceasta impreuna cu
unghiul de inclinatie au mare rol in determinarea atitudini membrului inferior.
Marirea unghiului de inclinatie duce membru in abductie, deformatie ce se
numeste coxa valga.
Micsorarea lui va da adductia, ce se numeste coxa vara.
Marirea unghiului de declinatie imprima membrului o rotatiune interna, iar
micsorarea sau reducerea lui la 0o il duce la rotatia externa.
2.grupul superior ce se indreapta inauntru catre cap, fiind numit de catre Delbet
si Basset evantaiul de sustinere
3.3 EPIDEMIOLOGIE
3.4 ETIOPATOGENIE
3.5.ANATOMIA PATOLOGICA
Clasificare
Dupa situatia traiectului de fractura, Delbet imparte fracturile colului femural
in
fracturi :
-subcapitale
-transcervicale
-vicotrohanteriene
-baricervicale
3.6.
Diagnosticul pozitiv este relativ usor de facut cand semnele clinice sunt
prezente: impotenta functionala, adductia si rotatia externa a membrului,
scurtare
3.8.COMPLICATII
3.9. TRATAMENTUL
TRATAMENTUL MEDICAMENTOS :
Tratamentul medicamentos are un rol important in tratare, vindeacare, calmare.
- analgezice: acidul acetilsalcilic in doze de la 1-3g/24h in functie de toleranta;
sub forma simpla sau tamponata; algocalmin 2 comprimate la 24h; diclofenac 2
comprimate la 24h, uneori se administreaza Mialgin, Piafen.
- Medicamentatie antiinflamatoare: Fenilbautazona si derivatele sale. Indicatia
lor este rezervata perioadelor de tuse inflamatorii sau dureroase.
TRATAMENTUL ORTOPEDIC :
Folosesc tractiunea continua cu ajutorul benzilor adezive sau transosoasa cu
brose Kirscher si reducerea urmata de imobilizare gipsata.
TRATAMENTUL CHIRURGICAL :
Recurge la reducerea fracturii prin manevre externe sau sau prin artrotomie si
mentinerea reducerii printr-un mijloc de osteosinteza ,suprimand actiunea
fortelor de forfecare in focar.
-Osteisinteza cu compresiune Cu ajutorul unui surub cu resort sau surub
placa cu resort care realizeaza o presiune axiala a fragmentelor osoase.
-Grefele osoase Au fost folosite de mult timp in tratamentul fracturilor
colului femural in scopul prevenirii lipsei de consolidare.
-Osteotomia In fracturile colului femural cauta sa inlocuiasca fortele de
forfecare din focare prin forte de presiune.
-Proteza De substituire a capului femural este folosita in tratamentul
fracturilor mediocervicale la persoanele in varsta de peste 65 de ani.
-Brase filetate Knowles
1.Hidroterapie
Se intelege prin hidroterapie aplicarea in scop profilactic si curativ a unui
numar variat de proceduri, care au la baza apa la diferite temperaturi si sub
diferite stari de agregatie, ca si unele tehnici strans legate de aceasta.
-Dusul cu aburi
Dusul cu aburi consta in proectarea vaporilor supraancalziti asupra
regiunii limitate. Tehnicianul trebuie sa fie atent ca nu cumva sa stropeasca
bolnavul cu picaturi de apa fierbinte provenite din condensarea vaporilor pe
furtun si pe portiunea metalica a dusului. Este nevoie ca instalatia pentru dusul
cu aburi sa fie prevazuta cu dispozitive de separare a apei de condensare si cu
supraancalzitoare pentru aburi. Inainte de a aplica jetul de vapori asupra
bolnavului, tehnicianul si-l proecteaza pe palma pentru a se asigura de lipsa
picaturilor de apa fierbinte.
Durata dusului cu aburi este de 3-6 minute se poate sa fie dat ca procedura
de sine statatoare, poate sa preceada o baie generala sau se poate asocia cu
masaj.
La sfarsit se aplica o procedura de racire-spalare sau dus de 18-200 .
Modul de actiune: dusul cu aburi are o actiune puternica asupra circulatiei,
provocand hiperemie si resorbtie locala.
-Dusul-masaj
Acesta consta in aplicarea mai multor dusuri rozeta la temperatura de 3840 ,concomitent aplicandu-se si masajul, conform tehnicii obisnuite. Pentru
aplicarea lui exista instalatii speciale cu 4-6 dusuri verticale, in rozeta, situate
unul langa altul, care se pun simultan sau separat in functiune. In lipsa unei
instalatii speciale, se poate efectua si cu un dus mobil, la capatul caruia se aplica
o rozeta. Durata masajului este de 8-15 minute.
0
-Baia kinetoterapeutica
Este baie calda, la care se asociaza miscari in toate articulatiile bolnavului.
Se efectueaza intr-o cada mai mare ca cele obisnuite, care se umple cu apa la
temperatura de 36-370 C si mai rar 380 .
Bolnavul este invitat sa se urce in cada si, timp de 5 minute, este lasat
linistit. Dupa aceasta, tehnicianul executa (sub apa) la toate articulatiile, toate
miscarile posibile. Tehnicianul sta la dreapta bolnavului.
Toate aceste miscari se executa intr-o perioada de timp de 5 minute. Dupa
aceea bolnavul sta in repauz, dupa care este invitat sa repete singur miscarile
imprimate de tehnician.
Durata baii este de 20-30 minute, dupa care bolnavul este sters si lasat sa
se odihneasca.
Mobilizarea in apa este mai putin dureroasa din cauza relaxarii musculare
care se produce sub influenta apei calde si pierderii greutatii corpului conform
legii lui Arhimede.
Dusul subacval:
Consta din aplicarea sub apa a unui dus sul de mare presiune 3-6 atmosfere
cu temperatura mai mare dect a apei de baie. El se poate efectua ntr-o cada cu
apa la 35-38C cu ajutorul unui dus sul mobil cu presiune mare care se
introduce n apa pe segment sub controlul uneia din minile asistentului pna la
5-10cm de regiunea de aplicat. Durata procedurii este de 5-10minute. Actiunea
intensa a dusului subacval se datoreste temperaturilor diferite baie si dus precum
si masajului puternic al coloanei de apa care comprima puternic tesuturile.
Efectul este asemanator dusului masaj dar este suportat mai bine datorita baii
calde.
2. Termoterapia
-Compresele cu aburi
Avem nevoie de: doua bucati de flanela, o bucata panza simpla sau un
prosop, o panza inperneabila, o galeata cu apa, la temperatura de 60-70.
Se plaseaza pe regiunea interesata o flanela uscata peste care se aplica o
bucata de panza sau prosopul muiat in apa fierbinte si bine stors, iar peste
aceasta se aplica cealalta flanela. Totul se acopera cu bluza inperneabila sau se
aplica un termofor.
Durata totala a procedurii este de minim 20 de minute si de maximum 60
de minute.
Modul de actiune: resorbtiv, analgezic, antispastic
.
-Impachetarea cu parafina
Se ia o cantitate potrivita (aproximativ 150-200 g) si se topeste intr-un
vas la temperatura de 65-70; in asa fel ca sa mai ramana cateva bucati netopite,
in scopul evitarii supraincalzarii. Cu ajutorul unei pensule late de 8cm. se
pensuleaza regiunea. Grosimea stratului este de 0,5-1cm. Peste stratul de
parafina se aplica bucati de vata sau flanela si apoi se acopera regiunea cu
patura.
Durata inpachetarii este de 20-60 minute. Inlaturarea parafinei se face cu
usurinta din cauza transpiratiei care are loc sub stratul de parafina. Procedura se
termina cu o spalare la temperatura de 20-22.
Modul de actiune: are o actiune locala si provoaca o incalzire profunda si
uniforma a tesuturilor. Suprafata pielii se incalzeste pana la 38-40. La locul de
aplicare se produce o hiperemie puternica si transpiratie abundenta.
-Ungerile cu namol
Bolnavul complet dezbracat sta cateva minute la soare pana i se
incalzeste pielea, apoi se unge cu namol proaspat complet sau partial. Se expune
din nou timp de 20-60 minute, pana cand incepe namolul sa se usuce. In acest
interval de timp va purta o compresa rece la frunte iar capul ii va fi aparat de
soare cu o palarie sau umbrela.
Dupa aceasta o scurta baie in lac sau in mare, se va sterge, se va imbraca
si se va odihni la umbra sau intr-o camera, aproximativ o ora.
Modul de actiune: ungerile cu namol isi bazeaza actiunea pe elementul
termic alternant, rece la inceput, apoi cald, datorita incalzirii namolului la soare
si din nou rece, datorita baii din lac si reactiei vasculare la aceasta; al doilea
element este reprezentat de actiunea specifica a substantelor resorbite in
organism.
3 Electroterapia
6. Radiatia infrarosie
In afara de lumina solara, care este deosebit de bogata in radiatii
infrarosii si care este utilizata in terapeutica sub forma asa numitei helioterapii.
4. Masajul medical
Prin notiunea de masaj se intelege o serie de manipulatii manuale
variate, aplicate la suprafata organismul in scop terapeutic sau igienic.
Este important ca, inainte de a incepe masajul, sa se controleze starea
tegumentului bolnavului urmarindu-se in special , eventuale infectii ale pielii
care contraindica masajul, precum si eventualele echimoze.
Durata unei sedinte variaza intre 5-10 minute iar frecventa este de obicei
de o sedinta pe zi. Durata tratamentului poate fi intre 2 si 4-6 saptamani, uneori
chiar mai mare, ca in afectiunile ortopedice.
Efecte generale:
- Tehnica masajului
a)Masajul regiunii fesiere
Regiunea fesiera este limitata in sus de creasta iliaca, in jos de plica
fesiera.
Masajul regiunii fesiere va consra in neteziri si presiuni efectuate cu
pulpa degetelor reunite, urmate de un masaj vibrator, insistent mai ales in plica
fesiera, la nivelul marii scobituri sciatice.
b)Masajul articulatiei coxofemutale
Este foarte dificil, datorita musculaturii masive care inconjura articulatia.
Accesul la capsula articulara este posibil numai prin doua puncte:
-
c)masajul coapsei
Coapsa are forma unui trunchi de con cu baza in sus. Distingem la
coapsa regiunea femurala anterioara si posterioara.
In regiunea femurala anterioara pielea este mai groasa pe partea laterala
decat pe cea interna este mai mobila, alunecand pe planurile subiacente.
Maseurul trebuie sa respecte partea superioara a coapsei, triunghiul Scarpa.
Regiunea femurala posterioara are pielea de asemenea foarte mobila, cu
exceptia partii externe.
- Kinetoterapia
Mobilizarea soldului trebuie inceputa imediat ce devine posibila, deci
chiar din perioada de imobilizare la pat a pacientului.
Ca principiu universal valabil, ramane orientarea tipului si intensitatii
kinetoterapiei dupa regula non durerii.
A.Refacerea mobilitatii si refacerea fortei musculare
Se vor aborda in acest context doar aspectele legate de recuperarea
amplitudinii miscarilor si recastigarea fortei musculare pentru miscarile
fiziologice.
Reeducarea flexiei se poate face prin:
1.Prin adoptarea anumitor posturi ;
Exercitiul 1- Corpul pe o planseta inclinata: piciorul homolateral se
sprijina pe un scaunel: inaltimea scaunelului este in functie de capacitatea de
flexie a articulatiei coxofemurale, inclinarea plansetei fiind un mijloc de gradare.
Exercitiul 2 sprijin pe membrul inferior sanatos, cu piciorul
homolateral ridicat pe un scaun: inaltimea scaunului si aplecarea trunchiului in
fata maresc gradul de flexie a articulatiei.
2.Prin mobilizari pasive;
- Terapia ocupationala
Este o metoda de reeducare activa care completeaza kinetoterapia folosind
diverse activitati adaptate la tipul de deficiente motorii ale individului cu scop
recreativ si terapeutic, ajutnd bolnavul sa folosesca mai bine muschii ramasi
indemni si recupernd functia celor afectati de boala, contribuind astfel la
readaptarea functionala la gesturile vietii curente.
Prin aceasta terapie se evita pasivitatea n care se fixeaza bolnavul
spitalizat pe perioade mai lungi, trezindu-i interesul pentru diverse miscari utile
si contribuind astfel la readaptarea functionala la efort.
Urmareste prelungirea exercitiilor de kicetoterapie pentru mobilizare
articulara si/sau tonifierea musculara, utilizand o serie de activitati complexe
pedalaj de bicicleta;
- Cura balneo-climaterica
Intrucat sechelele posttraumatice ale soldului include de regula deficite
functionale determinate de leziuni produse la nivelul structurii osteoarticulare,
periarticulare si musculare carora li se adauga efectele negative de mobilizare in
faza ortopedica, chirurgicala in afectiunile posttraumatice.
Obiectivele si continutul curelor balneo-climaterice vor fi in totalitate de
recuperare imediata, ele avand rolul de refacere a functiei diminuate din cauza
traumatismelor.
Sunt indicate urmatoarele statiuni: Amara, Bazna, Eforie Nord, Mangalia
si Techirghiol.
4.5.1.Pregatirea preoperatorie
varsta
greutatea
- aparatul respirator
se cauta afectiuni pleuropulmonare prin inspectie
- aparatul cardio-vascular
- examene complete
Valori normale
la 1 ora
2-5 mm
la 2 ore 5-10 mm
la 24 ore 20-50 mm
secunde
- timp Hovell valori normale= 60-120
secunde
Bilantul electronic
Examenul sumar de urina
3. Pregatirea locala
In ziua precedenta se recomanda pacientului repaus, regim alimentar usor
digerabil care sa contina multe lichide pentru a creste diureza, pentru diminuarea
setei postoperatorii, pentru hidratare si pentru ca prin diureza are actiune
10. Evacuarea vezicii urinare prin stimularea mictiunii daca nici o metoda nu
a dat rezultat, se practica sondaj vezical.
11. Asigurarea somnului prin administrarea de calmante si un sinoptic la
indicatia medicului. La bolnavul cu rahianestezie trebuie supravegheate:
a) transportul se efectueaza in pozitia orizontala
b) bolnavul va fi instalat in pat in pozitie orizontala cel putin primele
doua zile fara perna
c) supravegherea functiilor vitale si vegetative, pulsul poate fi usor
bradicardic; tensiunea arteriala poate fi usor scazuta datorita
vasodilatatiei periferice prin paralizia nervilor motori
d) supravegherea mictiunii deoarece mictiunea poate aparea spontan
e) revenirea sensibilitatii in membrele inferioare reapare treptat de la
radacina spre extremitati notandu-se ora reaparitiei sensibilitatii in
haluce
f) depistarea incidentelor: aparitia cefaleei se combate prin aplicarea
pungii cu gheata pe cap sau a compreselor reci si prin administrarea
antialgicelor; aparitia greturilor redarii cefei trebuie anuntate
medicului.
Acute
- mortale
- infectii acute precoce primitive
Efectuarea pansamentului
1. Asezarea pacientului intr-o pozitie adecvata, in decubit lateral
2. Indepartarea vechiului pansament
3. Spalarea pe maini, dezinfectia cu alcool eventul imbracarea cu manusi
sterile.
4. Curatarea tegumentelor din jurul plagii operatorii cu alcool, alcool iodat
5. Tratarea plagii operatorii
6. Acoperirea plagii cu comprese sterile si vata sterila astfel incat aceasta sa
depaseasca cu 2-3 cm marginea plagii
7. Fixarea pansamentului cu benzi adezive si tragerea unei fese elastice pe
intreg piciorul
8. Reorganizarea locului de munca: materialele se strang, se arunca cele de
unica folosinta, se decontamineaza, se curata, se dezinfecteaza, se pregatesc
materialele pentru sterilizare.
9. Spalarea cu apa curenta si sapun
V. Comunicare si preventie
VI . CONCLUZII
Bibliografie
PROCA, E
TH. BURGHELE
Patologie chirurgicala
Red. Acad. Th. Burghele
Autori prof.dr. doc. A.Ionescu
Conf. dr.doc. O. Medrea
Prof. dr. doc. O. Treianescu
Prof. dr. doc. D. Vereanu
NIRES, C
LUCRETIA, TITIRCA
HAHOIU, ZAHARIE
MOGOS, GHEORGHE
IVASCU, ALEXANDRU