PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ

Data: 16.11.2021
Grupă: combinată
Tema anuală: Când, cum şi de ce se intâmplă?
Tema proiectului: În impărăţia Toamnei.
Tema săptămânii: Fructe vesele
Tema zilei : Ne jucăm cu fructele
Forma de realizare: activitate integrată (ADP+ALA1+ADE+ALA2)
Tipul activității: consolidarea şi sistematizarea cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor

ELEMENTE COMPONENTE ALE ACTIVITĂŢII INTEGRATE:

ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ (ADP):
 Rutine:
Jocul liber
Întâlnirea de dimineaţă.
 Salutul:,,Bună dimineața, dragii mei!”
 Prezenţa- ,,Copacul Toamnei”’
 Calendarul naturii
 Împărtăşirea cu ceilalţi:,,Ce fruct mi-ar plăcea să fiu? De ce?”
 Gimnastica de înviorare
 Tranziții: Jocuri muzicale:„Bat din palme clap,clap,clap”; ,,Toţi degrabă ne-adunăm"
,,Trenuleţul veseliei”
ACTIVITĂȚI LIBER ALESE (ALA 1):
Bibliotecă:,,Citire imagini anotimpul toamna.”
Artă:,,Fructul preferat” (colorare/desen).

ACTIVITĂȚI PE DOMENII EXPERIENȚIALE (ADE):DLC,,Ce ştii despre mine?"

( joc didactic) +DEC (Educație plastică) ,,Mărul vesel"(pictură)

ACTIVITĂȚI LIBER ALESE (ALA2):

,,Coşul rupt!”( joc de mişcare)
„Fructele”(cântec )
Momentul poveștilor: ,,Povestea mărului buclucaş” Vladimir Suteev (povestirea educatoarei)

DOMENII ALE DEZVOLTĂRII:

D.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICĂRII ȘI A PREMISELOR CITIRII ȘI
SCRIERII,
C.CAPACITĂȚI ȘI ATITUDINI ÎN ÎNVĂȚARE,
A.DEZVOLTAREA FIZICĂ, A SĂNĂTĂȚII ŞI IGIENEI PERSONALE,

1
DIMENSIUNI ALE DEZVOLTĂRII:
D.2.Mesaje orale în diverse situații de comunicare;
C.2.Finalizarea sarcinilor și acțiunilor ( persistență în activități);
A.1.Motricitate grosieră și motricitate fină în contexte de viață familiare.

COMPORTAMENTE VIZATE:
D.2.2.Respectă reguli de exprimare corectă în diferite contexte de comunicare;
D.2.3.Demonstrează extinderea progresivă a vocabularului;
C.2.2.Integrează ajutorul primit, pentru realizarea sarcinilor de lucru la care întâmpină
dificultăți;
A.1.3.Utilizează mâinile și degetele pentru realizarea de activități variate.

SCOPUL:
 Consolidarea regulilor de exprimare corectă prin joc și a deprinderilor de lucru pentru
realizarea unei picturi, precum și îmbogăţirea şi nuanţarea vocabularului cu noi cuvinte şi
expresii.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
 să recunoască fructele de pe jetoane;
 să despartă în silabe cuvintele care denumesc imaginile de pe jetoane;
 să redea numărul silabelor din care este alcătuit cuvântul;
 să alcătuiască propoziții simple/dezvoltate,corecte din punct de vedere gramatical;
 să ghicească răspunsul la ghicitori;
 să utilizeze tehnicile de lucru însușite anterior;
 sa picteze marul, utilizand culorile adecvate;
 să respecte indicațiile educatoarei;
 să participe cu placere la activitate.

SARCINA DIDACTICĂ: recunoașterea și denumirea fructelor de toamnă, a caracteristicilor lor,

despărţirea în silabe a cuvintelor care denumesc fructe de toamnă şi alcătuirea de propoziţii
simple/dezvoltate.
.
REGULILE JOCULUI: Educatoarea va desemna, pe rând, câte un copil de grupă mică-mijlocie
care va veni la coşulet şi va lua un fruct. Îl va denumi şi va spune câteva caracteristici.Copiii de
grupă mare vor arunca un cub pe feţele căruia se găsesc imagini cu fructe sau ghicitori. Ei vor
denumi imaginea, vor despărți cuvântul în silabe şi vor alcătui propoziţii simple/dezvoltate.
Răspunsurile la ghicitori vor fi ataşate la panou. Fiecare copil va rezolva sarcina enunţată de
educatoare.
ELEMENTE DE JOC: surpriza, descoperirea fructelor, aruncarea cubului, mânuirea
paletelor, aplauze.

2
 Strategii didactice:
a) Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, jocul
didactic,Turul Galeriei;
b) Resurse materiale: jetoane cu fructe, imagini anotimpul toamna,cub,panou, ghicitori
fructe, acuarele, pensulă,burete, pahare plastic, şerveţele, coşuleț, foi cartonate cu mărul printat,
recompense.
c) Forme de organizare:frontal,pe grupe ,individual.
Durata : o zi

BIBLIOGRAFIE:
 Suport pentru explicitarea și înțelegerea unor concepte și instrumente cu care operează
curriculumul pentru educație timpurie, 2019;
 Breben, Silvia , Gongea, Elena,Ruiu, Georgeta, Fulga,Mihaela – Metode interactive de
grup (Ghid metodic) , Editura Arves, 2008;
 Revista Învăţământul preşcolar nr. 1-2/2019”, Editura ARLEQUIN, 2009.
 Ziua bună incepe la Întâlnirea de dimineaţă”,Ed.Tehno-Art,Smaranda Maria,
Camelia Lazăr.

SCENARIUL ZILEI

Ziua începe cu primirea copiilor și exersarea deprinderilor igienico-sanitare (de spălare a

mânuțelor). Copiii vor fi așteptați în sala de grupă, în care aceștia vor găsi următoarele centre de
interes deschise: ,,Art㔺i ,,Bibliotecă”.
Educatoarea va anunţa copiii despre importanţa acestei zile în care avem şi invitaţi de
onoare care au auzit multe lucruri frumoase despre noi si acum doresc să se convingă de aceste
spuse. Nu au reușit să ajungă la noi dar ne vor vedea prin intermediul calculatorului. Să spunem
si noi invitaţilor: ,,Bună dimineața!”
Momentul organizatoric constă în stabilirea unor reguli pentru o desfășurare eficientă a
activității online pe platforma Google Meet; nu vorbim în timpul activităților, doar când suntem
întrebați, suntem atenți cu noi și cu cei din jur, așteptăm să ne vină rândul.
1). Întâlnirea de dimineață
Salutul. Copiii sunt aşezaţi în semicerc pentru a putea stabili fiecare un contact vizual cu
toţi colegii. Salutul porneşte de la educatoare şi este continuat de toţi copiii grupei.
Cu zambetul pe buze,educatoarea îi salută pe copii: “Bună dimineața, dragii mei!
Astăzi vă propun să ne salutăm cu ajutorul medalioanelor/ fructe pe care le-am primit la
intrarea în sala de clasă. Mai exact:
Bună dimineaţa. Eu sunt Andrei şi azi sunt un măr roşu, gustos.
Urmăreşte comportamentul adecvat din timpul salutului.
2). Prezența – Pe parcursul salutului, vom atașa la panou câte o frunză în copacul
Toamnei, pentru cei prezenți, iar în partea de jos a copacului, câte o frunză pentru cei absenți. Se
vor număra copiii prezenți/absenți/băieți/fete.

3
 3). Calendarul naturii - pentru desfășurarea acestei secvenţe a activitaţii,, îi voi ruga pe
copii să privească pe fereastră pentru a stabili starea vremii de astăzi. Se vor stabili ziua,luna și
anotimpul corespunzătoare cu ajutorul jetoanelor:
În ce anotimp suntem?
În ce zi a săptămânii suntem?
Ce zi a fost ieri?
Ce zi va fi mâine?
4). Împărtășirea cu ceilalți – fiecare copil va spune care este fructul preferat și va
argumenta alegerea făcută.
Gimnastica:Dacă vreau să cresc voinic,
Fac gimnastică de mic
Merg în pas alergător,
Apoi sar într-un picior
Deschid braţele şi zbor
Mă aşez, respir ușor.
Ăsta-i doar un început
Ia priviţi cât am crescut.

Trecerea la activitatea pe centre se va face prin tranziția “Bat din palme clap ,clap, clap",
după care, fiecare copil este invitat să desfășoare activitățile de la centrele de lucru.

2). Activități liber-alese (ALA 1)

Bibliotecă:,,Citire imagini anotimpul Toamna”;
Artă:,,Fructul preferat” (colorare/desen)
Sarcini de lucru:
 recunoaşterea anotimpului din imagine ;
 redarea unor caracteristici ale anotimpului;
 găsirea unui titlu potrivit imaginii respective;
 realizarea desenului preferat în culori adecvate.
Resurse materiale: imagini cu anotimpul toamna, creioane colorate, fișe de lucru.
La sectorul ,,Bibliotecă” preşcolarii vor citi imagini cu anotimpul toamna şi muncile
specifice acestui anotimp.
La sectorul,,Artă” vor colora/desena fructele preferate, în funcție de nivelul de vârstă,
utilizând culorile adecvate.
După finalizarea jocurilor liber-alese și strângerea materialelor folosite, educatoarea
lansează tranziția “Toţi degrabă ne-adunăm” iar copiii sunt conduși către sala de mese pentru
mic dejun, nu înainte de a a exersa depinderile igienico-sanitare.
Tranziția:Toţi degrabă ne-adunăm
În perechi noi ne grupăm
Către baie ne-ndreptăm
Mâinile ni le spălăm.
În cadrul ADE- DLC se desfăşoară jocul didactic,,Ce ştii despre mine...? (fructe de
toamnă) “
Varianta 1. În cadrul jocului copiii de la grupa mică vor lua pe rând din coş câte un fruct,
îl vor recunoaşte,şi vor spune ce culoare are. Copilul numit va trebui să răspundă:Acesta este un

4
măr. Mărul are culoarea roșie. După care va da mărul altui coleg de grupă mijlocie pentru a
continua cu alte două caracteristici. Mărul este rotund şi acrişor. După câteva exerciţii se trece la
proba următoare.
Varianta 2. Copiii de grupă mare vor arunca un cub pe feţele căruia se găsesc imagini cu
fructe şi vor trebui să denumească imaginea, să despartă cuvântul în silabe şi să alcătuiască
propoziţii cu acest cuvant.
Acesta este un strugure şi are trei silabe. Strugurele este zemos.
Varianta 3. Va consta în rezolvarea de ghicitori şi aşezarea răspunsurilor la panou.
Copiii vor răspunde corect la ghicitori şi vor lipi la panou răspunsul ghicitorii redat prin
imagini, realizând Diamantul Toamnei.
,,Adevarat sau Fals” Voi prezenta câteva enunţuri. Copiii vor spune care sunt adevărate şi
care false, folosind două palete. Paleta verde la propozitia adevarată şi paleta roşie la propoziţia
falsă.ex: Mărul este o legumă.(F).Copiii ridică paleta roşie.
Pentru interactivitate se vor folosi aplauze.
Tranziția spre următoarea activitate DEC se va face cu ajutorul jocului
muzical ,,Trenuleţul veseliei”.
Activitatea din cadrul Domeniului Estetic Creativ începe printr-o scurtă conversație
despre măr. Copiii sunt orientați către măsuţe unde vor picta mere vesele. Activitatea se va
incheia cu interpretarea cantecului:,,Fructele”.
În cadrul ALA 2, copiii vor desfășura jocul de mișcare: „Coşul rupt”.
Sarcini si comportamente:
-ridicarea de pe scăunel la auzul denumirii fructului primit;
-mers în șir, în urma conducătorului de joc;
-găsirea unui loc pe scăunel în momentul în care se rupe coșul.
Resurse materiale: fructe, coş, scăunele.
Explic jocul și regulile acestuia :
Copiii vor sta pe scăunele într-un cerc și vor avea câte un fruct în mână.Conducătorul
jocului se va plimba în interiorul cercului cu coşul pe mână şi va rosti următoarele versuri:Merg
la piaţă,să cumpăr, să cumpăr......(fruct).Copilul care deţine acel fruct se ridică, pune fructul în
coş şi se alătură conducătorului. În momentul în care toţi copiii sunt în picioare conducătorul
rosteşte următoarele versuri:Coşul s-a rupt!Toţi copiii trebuie să se aşeze pe scăunele.Cine
rămâne în picioare preia locul conducătorului. Jocul se reia de câteva ori.
În încheierea activității se va face o sinteză a activităţii desfăşurate in spaţiul dedicat
Întalnirii de dimineaţa, fiecare preşcolar va spune care secvenţă a activităţii i-a placut cel mai
mult şi va motiva alegerea facută Voi aprecia copiii, le voi oferi recompense, le voi mulțumi
pentru ziua minunată petrecută împreună și le voi spune că îi aștept cu drag la grădiniță și în
ziua următoare.

5
 DEMERSUL DIDACTIC
Eveniment Continut știintific Strategii Evaluare
didactic Didactice
1.Moment Se creează condițiile psiho-pedagogice Observarea
organizatoric necesare desfăşurării activității în bune comportamentu
condiții: lui copiilor
-aerisirea sălii de grupă;
-aranjarea scăunelelor în semicerc, corectarea
-introducerea copiilor în sala de grupă. ţinutei,

2.Captarea Captarea atenției se realizează prin apariția Conversaţia Observarea

atenției unui coş cu fructe ce conține şi o scrisoare comporta
de la Zâna Toamnă care le cere copiilor să mentului
rezolve câteva sarcini pentru a învăța cât copiilor
mai multe despre fructele ei.
Menționează că le-a pregatit multe surprize
dacă sunt ascultători pe parcursul acestei
zile.
Voi citi scrisoarea adresată copiilor.

( Anexa 1).

3.Anunțarea Dragii mei, drept mulţumire pentru coşul Explicația

temei și a primit azi m-am gândit să ii aratăm Zânei
obiectivelor Toamna că noi ştim multe despre fructele ei
şi vă propun să jucăm jocul:
,,Ce ştii despre mine?’’.
În jocul de astăzi trebuie să recunoaşteţi
fructele, să le denumiţi, să despărţiţi în
silabe fructul respectiv şi să alcătuiţi
propozitii cu ele, astfel încât la sfârșit, Zâna
Toamnă să fie multumită de răspunsurile
voastre și să vă răsplătească cu darurile ei.
4.Reactualiza Copiii sunt solicitați să răspundă la Conversaţia Evaluarea
rea următoarele intrebări: răspunsurilor
cunostinţelor În ce anotimp ne aflăm? Conversația copiilor
Ce fructe se coc în anotimpul Toamna?
Ce păsări pleacă în acest anotimp de la noi
din ţară?
5.Dirijarea Se precizează sarcinile jocului diactic. Voi
6
învățării explica copiilor regulile jocului. Pe rând, vor Explicația
lua din coşul Toamnei câte un fruct. Trebuie
să recunoască fructul să spună ce culoare are
și să dea fructul altui coleg de grupă mijlocie Conversaţia Observarea
care va reda alte două caracteristici ale comportamentu
fructului. Exerciţiul lui copilului

Jocul de probă: Se desfășoară jocul de

probă, având ca scop întelegerea şi
respectarea regulilor. Educatoarea ia un
fruct din coş – Acesta este un măr. Mărul
are culoarea rosie.Adresează unui copil de
grupă mijlocie intrebarea:
Ce mai poţi spune despre măr?(formă,gust)
Răspunsul aşteptat din partea celui numit
Mărul este rotund şi acrişor.Dacă a răspuns
corect este aplaudat de către colegi.
Educatoarea invită un copil de grupă mare Evaluare
care aruncă cubul rostind versurile : orala
Cubul se rostogoleste / Oare unde se
opreşte?Copilul trebuie să denumească
imaginea,să despartă în silabe cuvântul şi să Evaluare orala
alcătuiască propoziţii cu el.
Acesta este un strugure şi are tei silabe.
Strugurele este zemos.
Pentru sarcina următoare copiii vor avea de
răspuns la ghicitori, vor selecta imaginea
potrivită și o vor așeza la panou.
Desfășurarea jocului propriu-zis:
Varianta 1: ,,Spune ce fruct este şi ce ştii
despre el?” Copiii vor proceda conform Exercițiul
jocului de probă.
Varianta 2 Se va rosti formula magică:
,,Cubul se rostogoleste
Oare unde se opreste?”
Ne vom jucam cu acest cub şi vom discuta
pe baza imaginilor ataşate pe cele şase feţe
ale lui. Copiii de grupă mare aruncă cubul
descoperă imaginea, o denumesc, o despart
în silabe şi alcătuiesc o propoziţie. Copiii
vor continua jocul conform regulilor Frontal
stabilite anterior. individual
Acesta este un strugure şi are trei silabe.
Strugurele este zemos

Varianta 3 Ghicitori.
7
Copiii vor da răspuns ghicitorilor prezentate
şi vor realiza la panou Diamantul Toamnei,
utilizând imaginile corespunzătoare.

Vantul bate cu putere

Frunzele au căzut Exerciţiul
Nu este greu de ghicit Evaluare orala
Ce anotimp a sosit?
Evaluare
individuala

(toamna)

Este un fruct acrişor

Rosu, verde, gălbior
În poveste-i otrăvit
Ghiceşte fructul oprit.

(mărul)

Pe arac înfăşuraţi
Ciorchini stau doar să-i luaţi

. (strugurele)

O sageată de cărbune
Zboară iute peste lume.

(rândunica)

Ce moţată dragii mei

A prins Creangă intr-un tei? (pupăza)

Să-mi ghiciţi o ghicitoare

Înaltă cu lungi picioare
Pene negre pe aripi are
8
 Cine-i oare?

(barza)

Adevarat sau Fals.

6.Obtinerea Voi prezenta câteva enunțuri.
Performanţei Copiii vor spune care sunt adevărate sau
false cu ajutorul a două palete.(paleta verde,
paleta roşie). Dacă propoziţia este corectă
vor ridica paleta verde. Dacă este falsă vor
ridica paleta roşie .
Mărul este o legumă.(F) Exerciţiul Evaluare orală
Strugurele creşte în pom.(F)
Caisa este gustoasă.(A)
Lămâia este acră.(A)
Fructele cresc în pământ.(F)
Mărul este dulce-acrişor.(A)

7.Evaluarea Se va purta o discuţie referitoare la Evaluare orală

activitatea desfăşurată.
Cu ce ne-am jucat noi astăzi? Conversația Evaluare
Cum s-a numit jocul pe care l-am individual
desfășurat?
Ce am învățat?

8.Încheierea Voi face aprecieri generale și individuale Aprecieri

activităţii asupra desfașurării activității. Preşcolarii vor Conversația individuale și
fi recompensaţi. colective

9
Trecerea la a doua activitate se face printr-o Tranziţie:Trenuleţul veseliei.

Eveniment Conţinut stiinţific Strategii Evaluare

didactic didactice

1. Moment -Se asigură condiţiile necesare

organizatoric desfăşurării activităţii ,
-se pregăteşte materialul didactic

2. Captarea Se realizează printr-o ghicitoare: Expunerea Observarea

atenţiei Un rotund puţin turtit Conversația comportamentului
In livadă găzduit copiilor
Are frunză şi codiţă,
Mustăţi dar nu-i pisicuţă
Ghici ce este?(mărul)

3.Anunţarea Tema activităţii artistico-plastice se

temei şi a numeste ,,Mere vesele ‚’’în cadrul căreia Conversația Observarea
obiectivelor vom picta mere în culorile potrivite și le comportamentului
vom da însușiri omenești, făcându-le fețe copiilor
vesele.
Vom amenaja împreună o expoziție cu
lucrările voastre, pentru a-i face Zânei
Toamna o surpriză la finalul activităţii.
4.Reactualizarea Care este fructul pe care-l consumați cel Conversația Observarea
cunoștințelor mai des? Problematizarea comportamentului
De ce sunt importante fructele în copiilor
alimentaţia noastră?
Înainte de a le consuma, cum procedăm?
5.Dirijarea Copiii vor picta la mesele de lucru.
învățării Fiecare va avea de pictat un măr cu față
veselă. Explicația Observarea
a) Intuirea Se intuiește materialul pe care copiii l-au comportamentului
materialelor primit pe mese: foi cartonate cu conturul copiilor

10
 unui măr pentru grupa mică și mijlocie,
acuarele, burete, pensule, șervețele.
b)Prezentarea .
și analiza Prezint copiilor modelul meu care va
modelului avea format mare, pentru a fi vizibil. Voi Conversaţia
evidenţia modul de utilizare a
materialelor, respectarea etapelor de lucru
și voi încuraja redarea unor elemente noi
(ex: fondul , un coș, etc.).
Observarea
b). Explicarea şi Voi demonstra şi explica tehnica de lucru comportamentului
demonstrarea diferențiat (copiii de grupă mică vor picta copiilor
modului de mărul cu buretele, prin tehnica
lucru ștampilării, iar cei de grupă mijlocie și Demonstrația
mare vor utiliza pensula. Pentru copiii de
grupă mare se vor utiliza foi cartoane fără
contur trasat.

Vom face câteva exerciţii de încălzire a

c) Încălzirea mușchilor mici ai mâinilor:
mușchilor mici ,,Mișcăm degețelele,
ai mâinilor Batem tare palmele,
Răsucim încheietura
Și dăm mingea dura, dura!’’
d) Executarea Fiecare copil va realiza lucrarea, ținând
propriu-zisă a cont de indicațiile oferite.
temei Le urez copiilor“Spor la lucru!”
Îi voi îndruma în timpul executării temei, Exercițiul
le voi stimula încrederea în forțele
proprii, încurajându-i și voi favoriza
colaborarea între preșcolari.

6.Obținerea Copiii vin cu lucrările şi le a la panou, Conversația Observarea

performanței realizand o expoziţie (Expoziţia comportamentului
Toamnei) . copiilor

7.Evaluarea Se realizează analiza lucrărilor, ţinând

cont de criteriile de evaluare enunțate.
Cer copiilor să-și exprime opinia Turul galeriei
argumentată față de propria lucrare și față
de lucrările colegilor.
8.Încheierea Se fac aprecieri individuale pentru Observarea
activității participare și implicare în activitate. Se comportamentului
oferă recompense. copiilor
Activitatea se încheie intonand

11
 cantecul ,,Fructele”.

ACTIVITĂȚI LIBER ALESE (ALA 2)

Coșul rupt- joc miscare

Copiii stau în semicerc, pe scăunele,cu câte un fruct în mână. Se alege un copil(conducătorul

jocului). Conducătorul jocului se învârte în jurul cercului spunând "Eu mă duc, mă duc la piaţă
să cumpăr fructe!"şi rosteşte numele unui fruct.Copilul care are fructul respectiv se ridică, pune
fructul în coş şi trece în spatele conducătorului.Conducătorul jocului numeşte toate fructele până
se ridică toţi copiii şi spune: "Cosul s-a rupt, toate fructele-au căzut!"Copiii se aşează repede pe
scăunele. În continuare se alege alt copil conducător ..

MOMENTUL POVEȘTILOR

MĂRUL BUCLUCAȘ
12
 de VLADIMIR SUTEEV

Într-o zi de toamnă târzie când copacii se goliseră de mult de

frunze, în vârful unui măr sălbatic , din pădure, mai atârna un măr,
un singur măr.
Tocmai în timpul acesta, iepuraşul  Iepurici, care alerga prin
pădure, a văzut mărul.
Dar cum să-l ia de acolo ? Mărul era sus, sus de tot iar el nu
putea să sară până la el
– Crra – crra !  …se auzi de sus dintr-un brad. Era Cioara
cea neagră care râdea.
Se uită iepuraşul  Iepurici la ea cu uimire şi-i strigă:
-Ei, Cioaro , rupe-mi şi mie mărul ala de sus !
Cioara a zburat din brad şi a rupt mărul. Numai că nu a reuşit să-l ţină în cioc, şi mărul a
căzut.
– Îţi mulţumesc, Cioaro ! a strigat bucuros Iepurici şi a dat să ridice mărul de jos, dar
acesta parcă ar fi fost viu, a început deodată să sâsâie…. Şi a luat-o la fugă.
– Ce-o fi asta? Iepurici s-a speriat foarte tare dar apoi a înţeles: mărul căzuse chiar pe
ariciul Ţepoşilă, care, făcut ghem, dormea sub pom.
Ţepoşilă , buimac de somn, a sărit în sus şi s-a pus pe fugă, cu mărul înfipt în ţepii lui.
– Stai, stai ! striga Iepurici cât îl ţineau puterile. Unde fugi cu mărul meu ?
Ariciul Ţepoşilă se opreşte şi zice:
–   Acesta-i mărul meu. A căzut, iar eu l-am prins.
Atunci, Iepurici s-a repezit la ariciul Ţepoşilă:
–   Să-mi dai mărul chiar acum !  Eu l-am găsit !
S-a apropiat în zbor şi Cioara şi zice:
– Degeaba vă certaţi . Acesta este mărul meu fiindcă eu l-am rupt din pom. Şi s-a pornit o
ceartă între cei trei, că nu se mai puteau înţelege. Fiecare striga în felul lui.
– Este mărul meu – striga Iepurici – că eu l-am văzut primul !
– Ba e al meu – croncănea  Cioara – că eu l-a rupt!
– Ba e al meu – striga ariciul Ţepoşilă – că eu l-am prins !
Ţipete, mare gălăgie în toată pădurea şi harţa începe. Cioara îl loveşte pe ariciul Ţepoşilă
cu ciocul în nas, ariciul Ţepoşilă îl înţeapă pe Iepurici cu ţepii în codiţă, iar Iepurici o loveşte pe
Cioară cu lăbuţa peste cioc.
Dar iată că apare şi cumătrul Moş Martin, ursul care mormăie supărat:
– Ei, dar ce s-a întâmplat aici ? Ce-i cu gălăgia asta?
Toţi se reped spre el, şi-i spun:
– Tu, Moş Martine, eşti cel mai mare şi mai inteligent din pădure. Te rugăm să ne faci
judecată dreaptă. Cui vei crede de cuviinţă că i se cuvine mărul acesta, al lui să fie.
Şi i-au povestit ursului toate câte s-au petrecut.
A stat Moş Martin s-a gândit ce s-a gândit, s-a scărpinat după urechea dreaptă şi a
întrebat:
– Cine a descoperit mărul ?
– Eu ! – a răspuns Iepurici.

13
 – Dar cine l-a rupt din pom ?
– Crra – crra  – fireşte că eu ! a răspuns Cioara.
– Buun ! Şi cine l-a prins ?
– Eu, Eu Moş Martine – eu l-am prins ! a chiţăit ariciul Ţepoşilă.
– Iată ce este, a fost de părere Moş Martin, – voi toţi aveţi dreptate, şi de aceea fiecare din
voi are dreptul să primească mărul!
– Da, dar nu-i decât un  singur măr ! au sărit toţi cu gura Ţepoşilă, Iepurici şi Cioara.
– Împărţiţi mărul în părţi egale şi fiecare să ia câte o bucăţică. Toţi au izbucnit într-un
glas:
– Cum de nu ne-a venit ideea asta mai înainte ?!
Ariciul Ţepoşilă  a luat mărul Buclucaş şi l-a împărţit în patru părţi egale. Prima bucăţică
a dat-o iepuraşului şi i-a zis:
–    Asta ţie, Iepurici, pentru că tu ai văzut primul mărul.
A doua bucăţică a dat-o ciorii:
– Asta ţie, Cioaro, fiindcă tu ai rupt mărul din pom.
A treia bucăţică, ariciul şi-a pus-o deoparte pentru sine şi a zis:
– Asta pentru mine, întrucât eu am prins mărul acesta buclucaş.
Cea de-a patra bucăţică ariciul i-a pus-o ursului în labă şi ia zis:
–   Iar asta ţie Moş Martine …
–   Dar de ce mie ? răspunse, mirat, ursul.
–   Tocmai pentru că tu ne-ai împăcat şi ne-ai învăţat să gândim !
Şi fiecare şi-a mâncat bucăţica sa de măr, şi toţi au fost mulţumiţi că Moş Martin a făcut
judecată dreaptă şi nu a nedreptăţit pe nimeni.
Şi iaca aşa s-a sfârşit povestea mea.

ANEXA 1

SCRISOARE DE LA ZÂNA TOAMNA

Bine v-am găsit, dragi copii din grupa mijlocie!

Mi-a şoptit vântul că sunteţi copii isteţi şi foarte pricepuţi. Am auzit că ştiţi multe lucruri
despre mine.Nu vreau să mă laud, însă este adevărat că sunt un anotimp foarte bogat, în care
oamenii culeg roade. Eu dau frunzelor cele mai frumoase culori. Ei, ca să mă conving de
isteţimea voastră vă provoc la o activitate interesantă. V-am adus multe materiale și o să vă las
pe voi să le descoperiți. Abia aștept să povestiţi cât mai multe lucruri pe care le știți despre mine!
Pentru că-mi sunteti foarte dragi, v-am lăsat şi un cos cu bunătăţi.
Spor la lucru!
Cu drag, Toamna

14