Comunicarea este un “act social”care presupune interactiunea indivizilor in
competitia pentru opinii, comportamente, atitudini, valori si perceptii.
Cum intelegem cuvintele si imaginile din mesajele primate?
3 dimensiuni ale cunoasterii, conform psihologiei cognitive Coduri cognitive: imagini, emotii, scheme lingvistice Structuri cognitive : codurile sunt grupate pe categorii, prin scheme associative si ierarhii Procese cognitive : ce facem cu ceea ce cunoastem – interpretarea informatiilor, organizarea informatiilor si elaborarea de judecati de valoare Teorii ale interpretarii Fritz Heider, teoria atribuirii sau a echilibrului(1946) Incearca sa explice modul cum oamenii justifica propriul comportament ( sau al altora) prin cause perceptive Prin cauze perceptive situaltionale ( datorate mediului), personale (influenta directa), de abilitate(datorate capacitatilor), de effort (datorate actiunii), de dorinte, sentimentale, din obligatie, prin permisiune Presupozitia lui Heider : dupa atribuire, tindem sa pastram consistenta cu atribuirea facuta Atribuirile nu se fac logic si rational, ci ilogic si irational Stare echilibrata: unitatile percepute impreuna cu sentimente experimentate = nontensiune Teorii ale interpretarii, Simetria Theodore Newcomb, duce “nevoia de consistenta” propusa de Heider pentru psihologia individului, la nivelul grupurilor (1953) Comunicam cu cei care sunt ca noi, preferam situatiile communicative care genereaza echilibrul Incercam sa ne influentam reciproc pentru a produce simetrie. Lipsa de simetrie -> schimbarea atitudinii fata de persoana sau obiect “Cine seamana se-aduna” Legea atractiei : schimbarea lui A Charles E. Osgood Interpretam prin asocieri “invatate”, nu prin experiente directe, toate semnificatiile sunt invatate Mecanismul congruentei presupune refacerea echilibrului cu sistemele de referinta pe care le avem Sistemele de referinta ale judecatilor tind catre o simplitate maxima/ polarizare. CONGRUENTA COGNITIVA IN MASS MEDIA Echilibrul informatiilor: informatiile sunt prezentate in asa fel incat sa nu provoace incongruenta Oamenii vad ceea ce doresc sa vada, iar mass media le ofera ceea ce vor Selectarea informatiilor, astfel incat sa genereze congruenta ( cu valorile sociale etc) duce la evitarea stirilor ce produc discomfort si expunere selective Atentia selectiva: oct 1995 – marsul afro-americanilor in DC + discursul lui Bill Clinton Atacarea credibilitatii comunicatorului (“moartea mesagerului”): articolul lui Eugene Richards depsre droguri din 1994 Negarea sau reincrederea: japonezii din Nanjing, Columb, Vietnam. TEORII ALE CONSISTENTEI Leon Festinger > consistenta este principiul de baza al organizarii proceselor cognitive (1957) Distanta cognitive a> disonanta produce tensiune, care impune schimbarea B> indivizii vor sa reduca disonanta si evita ulterior contextele care produc disonanta APLICAREA TEORIILOR CONSISTENTEI Procesele decizionale > mai ales cercetarile aplicate pe deciziile de achizitionare / cumparare 4 variabile: cu cat decizia este mai importanta (pretul produsului este mai mare), cu cat creste disonanta; cu cat atractivitatea alegerii este mai mica, creste disonanta; cu cat atractivitatea alegerii nefacute este mai mare, creste disonanta; cu cat similaritatea intre alternative creste, cu atata scade disonanta. Acordul fortat > cand situatia contravine opiniilor si atitudinilor, creste disonanta. Cantitatea de presiune excercitata asupra individului creste disonanta. Expunerea selectiva > cautatea informatiilor care nu produc disonanta. Atentia selectiva > evitarea informatiilor care genereaza disonanta, dezinteresul pentru cele care nu sunt consonante. Informatiile noi,spectaculoase, iesite din comun nu provoaca disonanta Cu cat presiunea conformarii este mai mica, cu atat disonanta este mai mare – daca stimulentul este minor, disonanta este mare, daca stimulentul este major, scade disonanta. Alegerea subiectelor de divertisment > indivizii selecteaza informatiile care le ofera siguranta si certitudine. Mesajele media sunt concepute sa raspunda pricipiului consonantei, criminalii sunt prinsi, personajele negative sunt pedepsite. TEORIILE ORGANIZARII INFORMATIILOR Conceptul de atitudine : Gordon Allport, fundamental pentru socio- psihologiei 1. O stare mentala organizata prin experienta 2. O predispozitie de durata, invatata 3. Un sistem de evaluari positive sau negative Cand informatiile sunt favorabile atitudinilor noastre, ele sunt positive si invers pentru cele negative. CONVINGERI SI ATITUDINI Martin Fishbein – valoarea expectantei 2 tipuri de convingeri: ceea ce credem (credem in ceva, acel ceva exista), credem ceva despre ceva ( presupune o relatie) Atitudinile nu sunt convingeri, ele presupun evaluarea Convingerile se coreleaza cu convingerile si ne conduc la un tip de comportament ( electoral, social, etc) INTENTII SI ATITUDINI Martin Fishbein si Icek Ajezen – comportamentul rezulta partial din intentii, atutudinile proprii si opiniile celorlalti Studiul lui Hovland asupra mesajelor de motivare militara Opiniile pot fi oarecum schimbate, dar atitudinile NU SE MODIFICA usor si nici intentiile nu pot fi alterate prin mesaje ori scheme communicative. CONVINGERI, ATITUDINI, VALORI Milton Rockeach: comportamentul nostrum este guvernat de un complex de relatii intre ceea ce credem, atitudini si valorile atribuite (1969) Convingeri profunde (despre familie) si periferice (despre spalatul pe dinti) Atitudinile sunt grupuri de convingeri fata de obiecte, situatii si personae Valorile guverneaza viata noastra : intrumentale ( valori referitoare la modul de viata : localitatea), si terminale (valori referitoare la obiective de viata:fericirea) Thomas Ostrom (1994) ->3 dimensiuni ale sistemului cognitive Coduri cognitive – elemente de baza pastrate in memorie si manipulate:cuvinte, imagini, etc Structuri cognitive – moduri de organizare a codurilor : categorii, scheme, ierarhii, retele, etc Procese cognitive – actiuni de punere in practica a primelor: indeplinirea sarcinilor