Universitatea Al. I.

Cuza Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor Specializarea Finane - Banci

Forme ale evaziunii fiscale internaionale i implicaii ale acesteia

Indrumator tiitific: Asistent doctorant MAR I! Adina

Studenta: "rupa: #$

- Iai %

Cuprins

%. Fenomenul de evaziune fiscal& internaional&............................................................................# %.% Conceptul i metode de evaluare ale evaziunii fiscale......................................................# %.# Forme ale evaziunii fiscale................................................................................................' %.( Cauze ale evaziunii fiscale internaionale.........................................................................' #. Companiile )offs*ore+ i paradisurile fiscale ca forme ale evaziunii fiscale internaionale......, #.% Caracteristicile paradisurilor fiscale i clasificarea acestora............................................., #.# Factori care determin& ale-erea paradisurilor fiscale......................................................... #.( /aradisurile fiscale din i din afara Europei....................................................................%% #.' Companiile )offs*ore+.....................................................................................................%$ (. Com0aterea evaziunii fiscale pe plan internaional...................................................................%, '. Concluzii...................................................................................................................................%1

1. Fenomenul de evaziune fiscal internaional

1.1 Conceptul i metodele de evaluare ale evaziunii fiscale Impozitul a 2nso3it 2n decursul istoriei na4terea 4i dezvoltarea statului. 5e4i are o istorie milenar&6 impozitul este una din institu3iile pu0lice cele mai controversate. /lini de ima-ina3ie6 contri0ua0ilii au c&utat mereu s& 2n4ele vi-ilen3a statului colector de impozite6 astfel lu7nd na4tere ceea ce azi se nume4te evaziune fiscal&.
Evaziunea fiscal reprezint modalitatea de rspuns a contribuabililor la povara din ce n ce mai crescnd a obligaiilor fiscale. Multiplele obligaii fiscale datorate statelor i-au fcut pe acetia recuperrii silite nu au fcut altceva metodelor de dect s sporeasc s caute noi metode n scopul eludrii propriilor datorii. Msurile de urmrire a recuperrii datoriilor ficale prin intermediul amenzilor sau sistemul de precauii al contribuabililor, n sensul sustragerii de la plata acestor obligaii. n general, evaziunea fiscal este rezultatul inadvertenelor legislaiei, a aplicare, a neprevederii principalelor cauze de evaziune sau a unei politici fiscale considerate e cesive de ctre contribuabili. ntr-o accepie !uridic, evaziunea fiscal const n ,,sustragerea prin orice mi!loace, n ntregime sau n parte, de la plat impozitelor, ta elor i a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurrilor sociale de stat i fondurilor speciale e trabugetare de ctre persoane fizice i !uridice romne sau straine".

8n zilele noastre,

att analitii economici, ct i populaia consider c evaziunea fiscal este o

boal a societii moderne. #e consider c este un fenomen mult prea comple ca s fie eliminat vreodat. $oarte muli oameni au o atitudine nelegtoare n privina fenomenului de evaziune fiscal, considernd c eficiena cu care sunt utilizate resursele rezultate din evaziune este mai mare dect cea pe care ar fi obinut-o guvernul pentru aceste fonduri. n urma unui sonda! naional efectuat n $rana, s-a relevat c aproape %&' dintre contribuabili estimau c evaziunea fiscal este puin sau deloc condamnabil, fapt care nu poate minimiza repercusiunile negative asupra veniturilor bugetului de stat, asupra politicii bugetare a puterilor publice i c(iar asupra climatului social.)iscreditarea puterii n faa contribuabililor, implicarea acesteia n cazuri de evaziune fiscal conduce n mod inevitabil la creterea numrului de evazioniti, e istnd imposibilitatea de a se mai controla fenomenul.

Efectele evaziunii fiscale se repercuteaz& direct asupra nivelurilor fiscale6 conduce la distorsiuni 2n mecanismul pie3ei 4i poate contri0ui la m&rirea inec*it&3ilor sociale datorate 66accesului+ 4i 2nclina3iei diferite la evaziunea fiscal& din partea contri0ua0ililor. /e m&sura ad7ncirii cooper&rii economice interna3ionale 4i a dezvolt&rii pe multiple planuri a rela3iilor dintre state cu sisteme fiscale diferite 4i cu un nivel de fiscalitate diferit evaziunea fiscal& nu se manifest& doar ca un fenomen intern6 na3ional6 ci a devenit unul interna3ional. Evaziunea fiscal& interna3ional& este un fenomen intens urm&rit6 2n situa3ia 2n care6 2n condi3iile actuale ale mondializ&rii6 tranzac3iile dep&4esc -rani3ele statale. Astfel6 este a0solut necesar& urm&rirea de c&tre autorit&3ile fiscale a mi4c&rilor de capital ce tre0uie supuse sarcinilor fiscale. Este vor0a at7t despre cazul ocolirii le-isla3iei prin a4a numit& evaziune (

fiscal& le-al&6 c7t 4i despre frauda 2n sine6 atunci c7nd contri0ua0ilii caut& s& scape de la impunere nedeclar7nd venitul. 8n plus6 pe plan intena3ional6 le-isla3ia poate fi diferit& de la 3ar& la 3ar&6 aspect ce poate poten3a fenomenul evazionist6 dar care duce 4i la intensificarea ac3iunii or-aniza3iilor interna3ionale de uniformizare fiscal&. /ot fi avute in vedere diferite metode de m&surare a evaziunii fiscale: 9 a0ord&rile microeconomice 0azate pe suprave-*ere: 9 a0ord&rile macroeconomice calculate ca diferen3& dintre statistica veniturilor 4i c*eltuielilor : 9 modelele econometrice ce folosesc determinan3i macroeconomici varia3i ce influen3eaz& economia su0teran&. Se utilizeaz& sistemul conturilor na3ionale6 estim7ndu-se frauda fiscal& ca diferen3a dintre evaziunea ipotetic& prin face prin metode aleatorii ;A 4i colectarea curent& a acestei ta<e =rata de colectare sau conflictuale. 5in punct de vedere a metodelor ;A > ;A colectat&? ;A ipotetic calculat&@. M&surarea evaziunii sau a fraudei fiscale se macroecomice6 flu<ul de venituri al unei clase sociale este m&surat pe 0aza sursei de impozit6 compar7ndu-se sursele fiscale cu cele nefiscale 4i estim7ndu-se6 astfel6 rezisten3a la impozite. Microeconomic se urm&re4te cre4terea suprave-*erii fiscale prin dezvoltarea investi-a3iei administrative realizate de autorit&3ile fiscale. 5ar toate aceste metode devin relative 2n momentul 2n care tranzac3iile se interna3ionalizeaz&. Metodele de calcul diferite6 precum 4i imposi0ilitatea compar&rii cifrelor din diferite state amplific& nesi-uran3a. 8n -eneral6 sunt utilizate metode directe sau indirecte. Astfel6 2n Italia metoda indirect& este 0azat& pe diferen3a dintre venituri 4i c*eltuieli6 respectiv dintre cererea actual& de 0ani 4i cererea estimat& 2n cazul ine<isten3ei ta<elor. Ca metoda direct& de estimare a nivelului evaziunii fiscale se deta4eaz& suprave-*erea pe 0az& de voluntariat a contri0ua0ililor sau a auditului realizat de autorit&3i.

1.2 Forme ale evaziunii fiscale Formele evaziunii fiscale internaionale sunt: companiile Aoffs*ore+: paradisurile fiscale.

1.3 Cauze ale evaziunii fiscale

'

Cauzele evaziunii fiscale sunt multiple: prevederi le-ale ce favorizeaz& eludarea fiscului6 modul de aplicare a le-ilor ce permite sustra-erea de la impozitare6 contri0ua0ilii care6 cu o mentalitate nes&n&toas& recur- la felurite metode de a-4i ascunde materialul impoza0il6 corup3ia or-anelor fiscale6 repartizarea inec*ita0il& a cotelor de impozite pe -rupe de venituri 4i cate-orii sociale. Sistemul de impozitare poate duce c*iar la sc&derea muncii6 oamenii nu mai sunt impulsiona3i s& presteze munc& suplimentar& c&ci veniturile astfel c74ti-ate le vor fi luate la impozitare6 ceea ce impulsioneaz& munc& la ne-ru 4i implicit sustra-erea de la impozite. Cel mai u4or pot s& se sustra-& de la impozitare industria4ii6 comercian3ii6 li0erprofesioni4tii6 fermierii care 24i declar& veniturile printr-o declatie semnat& doar de ei. Salaria3ilor le este mult mai -reu s& se sustra-& de la plata par3ial& sau inte-ral& a impozitelor6 c&ci lor li se impun impozitele pe 0az& unor declara3ii semnate de un ter3-2ntreprinz&torul. 8n s7nul profesiunilor necomerciale6 conta0ilii erau 2n capul listelor persoanelor urm&rite cu mai mult de #$B din condamn&ri. Aceste urm&riri erau fondate pe fapte de complicitate. 8n r7ndul li0er profesioni4tilor6 evaziunea fiscal& se concentra 2n r7ndul avoca3ilor6 medicilor 4i notarilor care 2mpreun& 2nsemnau '$B din condamn&rile penale din acest sector. Una din cauzele maCore ale evaziunii 4i fraudei fiscale 3ine de a4a numita rezistent& la impozite a contri0ua0ililor. Acest fenomen este determinat de m&rimea e<cesiv& a sarcinilor fiscale care 2l determin& pe pl&titorul de impozite s& utilizeze mecanismul fraudei. 5ac& la aceast& condi3ie se adau-& 4i recesiunea economic&6 situa3ie actual& 2n economia mondial&6 condi3ia evaziunii este aproape total 2ndeplinit&. 8n -eneral6 formele prin care contri0ua0ilii se proteCeaz& 2n fa3& sarcinii fiscale sunt% : 9 economisirea de impozite =ta< savin-@6 atunci c7nd contri0ua0ilul evit& consumarea anumitor produse sau 24i reduce activitatea pentru a ocoli o03inerea de venituri su0stan3iale care ar -enera 4i un impozit semnificativ : 9 evaziunea fiscal& =ta< avoidance@6 definit& ca o metod& de evitare a sarcinilor fiscale 2n mod le-al6 f&r& a utiliza mecanismele fraudei sau prin a03inere de la consum: e<ist& dou& modalit&3i de percepere a fenomenului6 respectiv 2n t&rile 2n care numai violarea direct& a le-ii se pedepse4te 4i situa3ia 2n care 4i o violare indirect&6 prin utilizarea sc&p&rilor le-islative poate fi pedepsit& : 8n aceast& cate-orie# este inclus 4i conceptul de conta0ilitate creativ&. Aceasta reprezint& )procesul prin care6 dat& fiind e<isten3a unor 0re4e 2n re-uli6 se manipuleaz& cifrele conta0ile 4i profit7nd de fle<i0ilitate se ale- acele practici de m&surare 4i informare ce permit transformarea documentelor de sintez& din ceea ce ele ar tre0ui s& fie 2n ceea ce mana-erii doresc ... procesul prin care tranzac3iile sunt structurate de asemenea manier& 2nc7t s& permit& producerea

% #

Dan Drosu aguna Drept financiar i fiscal, Editura All Beck, Bucureti 2003 Feleag N., alciu D., Politici contabile!, Ed. Econo"ic

rezultatului dorit+. Beneficiarii acestui proces sunt6 2n primul r7nd6 administratorii societ&3ilor respective6 care au interesul 6datorit& retri0uirii 2n func3ie de profiturile firmelor6 s& o03in& pe cale c7t mai le-al& cre4terea acestora6 c*iar prin recur-ere la evaziune fiscal&. Rezultatul folosirii acestei proceduri const& 2n producerea de efecte asupra c*eltuielilor =re-lement&rile conta0ile preciz7nd o limit& ma<im& sau minim& 2n cuantificarea lor@6 asupra veniturilor =2ncetinindu-se recunoa4terea acestora@6 asupra activelor =prin posi0ilit&3ile de evaluare diferit& a stocurilor6 sc*im0area modului de prezentare a informa3iilor conta0ile@6 modificarea fondurilor proprietarilor =prin sc*im0area valorii veniturilor sau c*eltuielilor 4i6 deci6 a rezervelor@6 sc*im0area 2ncadr&rii activelor 4i datoriilor 2ntr-o cate-orie sau alta6 precum 4i modificarea valorii datoriilor sau activelor =ca urmare a posi0ilit&3ilor de re-ularizare a acestora pe anumite intervale de timp@.

# frauda fiscal& =ta< evasion@6 este reprezentat& de frauda fiscal& =ta< evasion@6 de
2nc&lcarea direct& cu rea credin3& a o0li-a3iilor fiscale6 at7t prin acte omisive =ne3inerea re-istrelor conta0ile etc.@6 c7t 4i comisive =falsificarea conturilor6 declara3ii ine<acte ale veniturilor 4i c*eltuielilor etc.@: 2n le-isla3ia anumitor state =Austria6 "recia6 Du<em0ur-6 !orve-ia6 Fran3a6 5anemarca6 Elve3ia6 Italia@ frauda fiscal& nu este condi3ionat& de e<isten3a inten3iei de ocolire a le-ii fiscale de c&tre contri0ua0il6 ea fiind necesar& numai 2n cazul unei 2ncadr&ri su0 aspect penal6 2n altele =Fran3a@ 2ns& ascunderea reprezint& o condi3ie o0li-atorie6 iar 2n Ar-entina6 "ermania6 Israel ea fiind analizat& de la caz la caz de c&tre instan3e.

2. Companiile offshore si paradisurile fiscale ca forme ale evaziunii fiscale internaionale

2.1 Caracteristicile paradisurlor fiscale i clasificarea acestora 8n cadrul fenomenelor de evaziune fiscal& interna3ional& se intalnesc modalit&3i prin care contri0ua0ilii 24i m&resc c74ti-ul6 prin transferarea lui 2n diferite state ce ofer& diferite facilit&3i fiscale sau folosind anumite re-imuri permisive. ,

Av7nd 2n vedere faptul c&6 0u-etul se apro<imeaz& prin anticiparea veniturilor 2ncasate su0 form& de impozite 4i ta<e de la persoanele Curidice 4i cet&3eni pe teritoriul lor na3ional6 e<ist& interesul 2n identificarea tuturor actelor de comer3 le-ate6 2ntrun fel sau altul6 de firme sau persoane domiciliate 2n Curisdic3ia statelor. MiCloacele de ap&rare sunt constituite de tratatele de evitare a du0lei impuneri6 2n3ele-eri 0ilaterale prin care dou& 3&ri -aranteaz& investitorilor plata unui sin-ur impozit pe profit la repatrierea acestuia dintr-una 2n cealalt&6 menite a 2ncuraCa declararea veniturilor o03inute 2n str&in&tate prin -arantarea unui tratament nediscriminatoriu. /aradisurile fiscale 2ncearc& s& -aranteze confiden3ialitatea investitiilor realizate6 prin 2nt&rirea le-isla3iei specifice 4i sanc3ionarea scur-erilor de informa3ii6 av7nd 2n vedere faptul c& pentru anumite state6 veniturile realizate din activit&3ile offs*ore constituie 0aza 2ncas&rilor 0u-etare. Caracteristicile paradisurilor fiscale sunt( : secretul opera3iilor comerciale 4i financiare este -arantat cu privire la participan3ii la aceste procese: avantaCele fiscale sunt superioare 3&rilor de reziden3&6 societ&3ilor care 24i sta0ilesc sediul social6 sau persoanelor fizice care 24i au reziden3a pe teritoriul acestora. Scopul 2l constituie atra-erea societ&3ilor 2n e<pansiune6 atra-erea de capital 4i stimularea aparitiei de activit&3i necesare asi-ur&rii ec*ili0rului economic 4i social . Facilit&3ile fiscale utilizate 2n vederea 2ndeplinirii scopului urm&rit sunt multiple: scutirea de impozit a veniturilor sau a profiturilor realizate 6sau aplicare unei cote e<trem de reduse : sistemul 0ancar este de o0icei 0ine dezvoltat : miCloace de comunica3ii moderne cu str&in&tatea : a0sen3a controlului sc*im0urilor pentru reziden3i 4i opera3iile cu devize str&ine : le-isla3ie fle<i0il& 4i adapta0il& cerin3elor de pe pia3a investi3ional& : e<isten3a tratatelor 2n scopul evit&rii du0lei impuneri: protec3ia prin le-e a opera3iunilor financiare sau comerciale realizate de persoane fizice

sau Curidice. !u este de ne-liCat faptul c& paradisurile fiscale dispun de acorduri fiscale in vederea du0lei impuneri a veniturilor cu 3&rile industrializate. /rin acestea se urm&resc asi-urarea reducerii impozitului aplicat in mod normal investi3iilor str&ine fa3& de cel din 3&rile semnatare. Aceste entit&3i pentru a asi-ura un re-im fiscal privile-iat 24i adapteaz& permanent le-isla3ia fiscal& 2n concordan3& cu evolu3ia acesteia pe plan interna3ional. 5atorit& acestei situa3ii s-au intensificat disensiunile dintre statele dezvoltate 4i paradisurile fiscale6 care uneori au de-enerat 2n scandaluri interna3ionale.
(

$aul Diaconu, Cum fac bani contabilii%!, Ed.Econo"ic, Bucureti, 200&, 'ag.(0

Cu toate c& paradisurile fiscale 4i centrele financiare nu sunt sinonime6 acestea formeaz& o re3ea comple<& prin care tranziteaz& capitalurile6 0anii proveni3i din frauda fiscal& sau din profiturile criminale6 precum 4i capitalurile marilor 0&nci 4i firme 2n c&utarea unui tratament mai pu3in costisitor. Acestea se afl& 2ns& 2n competi3ie6 2n special asupra fiscalit&3ii6 etan4eit&3ii secretului 0ancar6 sta0ilit&3ii politice 4i rezisten3ei la presiunile e<terioare. DeCeritatea fiscal&6 secretul 0ancar 4i o 0un& re3ea de comunica3ii6 2mpreun& cu sta0ilitatea politic&6 sunt elementele c*eie ale ale paradisurilor fiscale. Clasificarea paradisurilor fiscale 8n timp6 au fost 2ntocmite numeroase liste care au identificat paradisurile fiscale6 administra3ia fiscal& american& identific7nd #.6 iar administra3ia financiar& francez& enumer7nd (. de 3&ri 4i teritorii cu re-im fiscal privile-iat. 8n 0aza principalelor dispozi3ii le-ale e<istente6 paradisurile fiscale se pot 2mp&r3i 2n principale 4i secundare. 8n cadrul celor principale se pot identifica 4apte tipuri de 3&ri': %. F&ri care nu aplic& nici un fel de impuneri asupra veniturilor 4i cre4terilor de capital$: An-uilla6 Aru0a6 Andora6 Ba*amas6 Ba*rein6 Bermude6 Insulele CaGman6 Insulele CooH6 5Ci0outi6 5ominica6 "renada6 Madeira6 Insulele Mars*all6 Mauritius6 !evis6 !iue6 !auru6 Ara0e Unite. #.F&ri 2n care impozitul pe venit sau 0eneficii este redus ,: Cipru6 Da0uan6 Diec*tenstein6 Malta6 Jman6 Elve3ia6 KerseG6 "uernseG6 Ba*rain6 Brunei 4i Macau. (.F&ri 2n care impozitul este sta0ilit pe 0az& teritorial& E: Costa Rica6 AnCouan6 AlderneG6 Belize6 Lon- Ion-6 Di0eria6 Di0an6 Malaezia6 /anama6 Filipine6 ;enezuela6 Marea Britanie 4i SUA. '.F&ri care ofer& tratamente speciale companiilor offs*ore 4i companiilor *oldin-1: Austria6 Un-aria6 Du<em0ur-6 Jlanda6 "i0raltar6 Antilele Jlandeze6 SeGc*elles6 Insulele ;ir-ine Britanice6 Insulele ;ir-ine Americane6 Sin-apore6 *ailanda6 Monaco 4i Uru-uaG. urHs 4i Caicos6 Saints Iitts6 Saint ;incent6 Samoa 4i Emiratele

$aul Diaconu Cum fac bani contabilii %!, Ed. Econo"ic, Bucureti, 200&, 'ag.(3 Cristian Bi4a6 Ionu3 Costea6 Mi*aela Capot&6 Bo-dan 5&nc&u ) Utilizarea paradisurilor fiscale+6 BM /u0lis*inLouse6 Bucure4ti6 #MM$ , Cristian Bi4a6 Ionu3 Costea6 Mi*aela Capot&6 Bo-dan 5&nc&u ) Utilizarea paradisurilor fiscale+6 BM /u0lis*in- Louse6 Bucure4ti6 #MM$ E Cristian Bi4a6 Ionu3 Costea6 Mi*aela Capot&6 Bo-dan 5&nc&u )Utilizarea paradisurilor fiscale+6 BM /u0lis*in- Louse6 Bucure4ti6 #MM$ 1 Cristian Bi4a6 Ionu3 Costea6 Mi*aela Capot&6 Bo-dan 5&nc&u )Utilizarea paradisurilor fiscale+6 BM /u0lis*in- Louse6 Bucure4ti6 #MM$
'

$.F&ri 2n care sunt scutite de ta<e companiile ce produc pentru e<port .: Irlanda 4i Madeira. ,.F&ri care ofer& avantaCe fiscale companiilor de afaceri interna3ionale =IBC@%M: Anti-ua6 Ba*amas6 Bar0ados6 Bermude6 Brunei6 5ominica6 "renada6 Isle of Man6 Montserrat6 !evis6 St.Iitts6 St.;incent 4i St. Ducia. E.F&ri care ofer& avantaCe fiscale specifice societ&3ilor 0ancare sau altor institu3ii financiare: Lon- Ion-6 5u0ai6 Madeira6 Da0uan6 Filipine6 ;anuatu6 Sin-apore6 *ailanda. 8n paradisurile fiscale secundare se includ at7t 3&ri mici c7t 4i 3&ri industrializate6 2n care nivelul de impunere a anumitor forme de venit este ridicat6 dar 2n care e<ist& dispozi3ii le-ale cu caracter particular6 care pot fi utilizate 2ntr-o opera3iune de ta< plannin- de c&tre investitori. 5in cate-oria micilor entit&3i teritoriale sunt relevante urm&toarele e<emplific&ri: ;atican6 Repu0lica Maltez&6 /olinezia francez&6 Insulele 5C0outi6 Laiti6 Insulele ;ir-ine6 Kamaica6 on-a6 Insulele Maurice6 Repu0lica aiNan. Acestea fie c& nu aplic& niciun fel de

impunere fiscal&6 fie c& anumite venituri realizate de persoane fizice sau de societ&3i nu sunt impuse6 fie c& acord& e<on&ri pentru activit&3ile desf&4urate de anumite societ&3i6 fie c&6 cotele sunt mult reduse. Rezultatul e<isten3ei acestor centre financiare%% s-a concretizat 2n crizele financiare din Me<ic6 a c&derii -uvernelor din /eru6 Ecuador6 Ar-entina6 a sc*emelor piramidale din Bul-aria6 iar importante fonduri necesare celulelor teroriste au aCuns la acestea din "olful /ersic prin intermediul 0&ncilor americane sau europene. Se estimeaz& de c&tre FMI c& valoarea sumelor offs*ore de provenien3& neidentificat& a crescut cu ,B anual 2n anii O.M6 p7n& la cifra de '61 trilioane dolari6 ca principal efect al lipsei de transparen3& financiar&.

2.2 Factori care determin alegerea paradisurilor fiscale Indiferent de natura Curidic& a persoanei 4i de motiva3ie6 atunci c7nd aceasta decide s& recur-& la avantaCele oferite de un paradis fiscal6 pro0lema primordial& este aceea a o0iectivelor de realizat 4i a costului acestora. /rin urmare este necesar& o analiz& Curidic&6 financiar& 4i fiscal& a situa3iei sale precum 4i consultarea unui specialist 2n fiscalitate interna3ional&. Factorii care influen3eaz& selec3ia unui paradis fiscal se pot 2mpar3i 2n trei cate-orii: - generali
Cristian Bi4a6 Ionu3 Costea6 Mi*aela Capot&6 Bo-dan 5&nc&u )Utilizarea paradisurilor fiscale+6 BM /u0lis*in- Louse6 Bucure4ti6 #MM$ %M Cristian Bi4a6 Ionu3 Costea6 Mi*aela Capot&6 Bo-dan 5&nc&u )Utilizarea paradisurilor fiscale+6 BM /u0lis*in- Louse6 Bucure4ti6 #MM$ %% Cristian Bi4a6 Ionu3 Costea6 Mi*aela Capot&6 Bo-dan 5&nc&u )Utilizarea paradisurilor fiscale+6 BM /u0lis*in- Louse6 Bucure4ti6 #MM$
.

- particulari - specifici Factorii generali - tre0uie analiza3i prin prisma costurilor 4i riscurilor care le prezint& asupra atin-erii o0iectivului propus.Ace4tia sunt: 9 statutul Curidic P indiferent dac& este vor0a de un stat sau de o entitate teritorial& care face parte dintr-un stat6 acesta tre0uie s& ai0& un statut Curidic 0ine precizat: 9 consens politic P se urm&re4te evitarea limit&rii li0ert&3ii societ&3ii la un moment dat su0 un anumit prete<t6 prin sc*im0area 0rusc& a le-isla3iei fa3& de capitalul str&in. Sunt evitate 3&rile 2n care -uvernele limiteaz& participarea capitalului str&in6 se de3ine 2n 2ntre-ime controlul asupra unor domenii de activitate sau se stimuleaz& prioritar investi3iile na3ionale: 9 situa3ia -eo-rafic& P e<isten3a unui sistem de comunica3ii prin telefon6 tele<6 fa<6 este esen3ial& 2n desf&4urarea unei afaceri. 5eplasarea 4i stocaCul 0unurilor comerciale sunt influen3ate de e<isten3a unui transport comod 4i rapid6 aerian6 terestru 4i maritim.8n plus dimensionarea distan3elor influen3eaz& costul opera3iunilor 4i eficien3a afacerilor: 9 sta0ilitatea politic& 4i economic& P decizia -uvernelor unor 3&ri de a proceda la na3ionaliz&ri 4i e<proprieri constituie un risc care nu poate fi ne-liCat. 5eteriorarea situa3iei economice poate la r7ndul s&u s& influen3eze sta0ilitatea politic&. Evaluarea riscului politic este realizat& de or-anisme private specializate = in S.U.A. : Frost 4i Sullivan@ sau de or-anisme care apar3in -uvernului =2n Fran3a : Centrul Francez de comer3 e<terior@. Aceste ofer& informa3ii celor care investesc sau e<port& 2n str&in&tate. Astfel6 se pot prefera zone 2n care avantaCele fiscale sunt mai mici comparativ cu altele6 dar 2n care sta0ilitatea politic& este si-ur&. 9 structura social& P societatea care dore4te s&-4i sta0ileasc& sediul 2ntr-un paradis fiscal solicit& informa3ii cu privire la stuctura Curidic&6 0ancar& 4i calitatea vie3ii 2n zona respectiv&: 9 moneda 4i controlul sc*im0urilor P interesul -uvernelor de a ac3iona 2mpotriva infla3iei6 e<isten3a unei monezi sta0ile 4i a unor structuri 0ancare conectate la toate centrele financiare ale lumii constituie factori esen3iali 2n luare unei decizii: 9 volumul afacerilor P 2n special c7nd societ&3ile se confrunt& cu limitarea unor opera3iuni 2n e<terior6 datorate unor evenimente politice6 monetare 4i sociale6 e<isten3a unei pie3e locale care s& constituie o 0az& si-ur& pentru dezvoltarea unor opera3iuni 2n str&in&tate: 9 costul 4i timpul necesar cre&rii unei societ&3i P -uvernele care decid s& stimuleze atra-erea capitalului str&in6 tre0uie s& asi-ure condi3ii competitive 4i costuri rezona0ile comparativ cu alte -uverne: 9 re-imul fiscal P al&turi de facilit&3ile fiscale acordate prezint& importan3& totalitatea impozitelor 4i ta<elor fiscale e<istente:

%M

9 acorduri fiscale P -uvernul unui paradis fiscal poate 2nc*eia cu -uvernele altor 3&ri acorduri privind evitarea du0lei impuneri: 9 acordarea de -aran3ii specifice P investitorii solicit& 2n mod e<pres -aran3ii scrise pentru afacerile ini3iate. Factorii particulari influen3eaz& ale-erea unui paradis fiscal: sunt determina3i de motiva3ia 4i situa3ia individual& a persoanelor fizice 4i Curidice . Ace4tia privesc : 1. 5omiciliul sau reziden3a persoanelor fizice 4i influen3a sc*im0arii acestora . Interpretarea fiscal& a conceptelor de reziden3& 4i domiciliu fiscal6 difer& de la o 3ar& la alta. 8n principiu statele sta0ilesc impunerea veniturilor persoanelor fizice 2n func3ie de domiciliu sau reziden3& =Marea Britanie6Fran3a@ sau 2n func3ie de na3ionalitate =SUA6 Filipine@. J0li-a3iile care revin contri0ua0ililor6 sta0ilite prin le-isla3ia fiscal&6 depind de reziden3a sau domiciliul acestora 2n 3arile de plecare . AvantaCele fiscale pe care contri0ua0ilii urm&resc s& le o03in& vor fi deci influen3ate de prevederile le-ale 4i vor influen3a deciziile investitorilor . !ivelul o0li-a3iilor fiscale este mai influen3at de politica economico-social& 4i de nevoile financiare ale statelor . /ersoanele care doresc s&-4i sc*im0e reziden3a sau domiciliul6 pot avea pro0leme fiscale at7t 2n 3ara de unde pleac&6 c7t 4i 2n 3ara unde se duc . Aceste pro0leme privesc 2n special impozitele pe avere6 dona3ii6 succesiuni 4i venit . Cum reziden3a constituie o pro0lem& administrativ& 4i fiscal& 6 pot s& apar& pro0leme ca urmare a faptului c&6 o persoan& poate avea mai multe reziden3e fiscale 2n 3&ri diferite6a c&ror interpretare fiscal& difer& 2. Sediul societ&3ilor 4i transferul acestora. 8n multe 3&ri se consider& c& transferarea fictiv& a sediului social nu are niciun efect asupra impunerii profiturilor societ&3ii. 8n aceste 3&ri =Marea Britanie6Fran3a 3&ri din America Datin&@ societ&3ile sunt 2n -eneral impuse dac& sunt rezidente6 adic& dac& realizeaz& opera3iuni economice pe teritoriul lor na3ional 3. ransferurile capitalurilor. . Compe<itatea acestui factor particular este determinat& de necesitatea analiz&rii mai multor elemente.Aceste sunt: a@ posi0ilitatea o03inerii vizei de intrare: 0@ posi0ilitatea de a 2nc*iria sau de a cump&ra o locuin3&: c@ condi3ii de via3& convena0ile: d@ costul opera3iunilor de sta0ilire: e@ miCloace de transport rapide la pre3uri care s& nu fie pro*i0itive: f@ lim0a vor0it&. %%

!. Societ&3ile releu /entru a fi eficiente tre0uie ca direc3ia 4i -estionarea acetora s& fie prezente 2n paradis6 iar tranzac3iile efectuate prin acestea s& fie reale. Su0 aspect fiscal utilizarea societ&3ilor releu determin& diminuarea veniturilor sau profiturilor6 ca urmare a impozitului re3inut la surs& sau a impozitului pe societate re3inut in momentul retransferului.8n plus multe 3&ri nu admit ca sumele transferate s& fie deducti0ile din profiturile societ&3ilor care le vireaz&. ". Asi-urarea secretului opera3iunilor #. Utilizarea de reprezentan3i $. Reziden3a fictiv& 8n 0iroul unui Curist6 conta0il6 0&nci sau unei institu3ii specializate dintr-un paradis fiscal6 se pot 2nfiin3a societ&3i fictive.Utilizate ca societ&3i releu de tip As*am companies+ sau Acutie de scrisori+6 acestea servesc la fi<area 0eneficiilor realizate 2n 3&ri unde impunerea nu e<ist&6 e sla0& sau nu prev&d o0li-ativitatea repatrierii veniturilor 2ncasate 2n str&in&tate. %. E<isten3a acordurilor fiscale 2.3 &aradisurile fiscale din si din afara 'uropei 8n interiorul Uniunii Europene s-au 2nmul3it paradisurile fiscale6 situa3ie care prezint& un pericol poten3ial pentru viitorul Comunit&3ii. 8n vederea 2nl&tur&rii acestui pericol se 2ntreprind m&suri severe: re-ulile dup& care se sta0ile4te reziden3a fiscal& se vor 2n&spri 4i 2n paralel cu aceasta se vor lua o serie de alte Am&suri conven3ionale+6 precum: verificarea sever& a du0lei re4edin3e a contri0ua0ilului6 revederea clauzelor privind sc*im0ul de informa3ii6 a clauzelor de asisten3& privind recuperarea datoriilor reciproce%# etc. /aradisurile fiscale reprezint& o realitate a zilelor noastre6 c*iar dac& se depun eforturi pentru Arenormalizarea+ unor asemenea Aoaze+ = 2n sensul a4ez&rii lor pe acela4i plan din punct de vedere fiscal cu celalalte state@. /aradisurile fiscale au 2n comun c7teva tr&s&turi particulare6 ce pot fi u4or sintetizate prin prezentarea condi3iilor avantaCoase pe care le ofer& celor care se instaleaza 2n aceste Ateritorii mirifice+ : %#

fiscalitate redus& : formalit&3i conta0ile minime = 2n multe paradisuri nu se cere prezentarea 0ilan3ului anual de venituri 4i pierderi@: anonimitate : ine<isten3a controalelor: lipsa restric3iilor valutare6etc. %#

NNN.immromania.ro?noutati

/aradisurile fiscale din Europa sunt%(: ()*'+,'- reprezint& un -rup de mici insule situate in Canalul M7necii6 2n imediata apropiere a coastelor franceze.Acest teritoriu se supune6 2n -eneral6 le-isla3ie 0ritanice care6 2ns&6 este A2ndulcit&+ de unele le-i cutumiare 4i de anumite *ot&r7ri ale parlamentului local. 8n AlderneG se percepe e<clusiv un impozit pe venit de p7n& la #MB =at7t de persoanele fizice6 c7t 4i de persoanele Curidice @.8n ceea ce prive4te sistemul financiar-0ancar6 func3ioneaza o sc*em& de compensare a depun&torilor6 2n conformitate cu care 0&ncile se sindicalizeaz&. (,*.+( P este un principat situat la -rani3a dintre Fran3a 4i Spania6 fiind cunoscut de turi4ti ca un loc de tranzit 2n care se pot face cump&r&turi la pre3uri mult mai mici dec7t 2n alte p&r3i6 datorit& faptului c& acolo nu se percep ta<e vamale6 accize. 8n ceea ce prive4te fiscalitatea6 2n Andora nu e<ist& impozite directe =doar pe veniturile persoanelor fizice este instituit& o ta<& municipal&6 rezona0il& 2ns&@.Societ&3ile comerciale al c&ror capital social este de3inut 2n propor3ie de #?( de reziden3i andorani 4i sunt 2nre-istrate 2n Andora nu pl&tesc impozit pe profit6 ele dator7nd numai un impozit pe produc3ie 4i pe import care variaza 2ntre %-%#B.Cota standard de impozit este de 'B . /')01( -este un t&r7m al contrastelor6 se practic& pe scar& lar-& sistemul conturilor anonime Aoff-s*ore+6 mai cu seama pentru societ&3ile multina3ionale: de asemeni6 este stimulat& dezvoltarea industriei 0azat& pe 2nalta te*nolo-ie6 societ&3ile Ainovatoare+ 0eneficiind de scutire de la plata impozitului pe profit pentru o perioada de %M ani. C1&+2 -are o le-isla3ie puternic inspirat& din dreptul 0ritanic6 4i se inf&3i4eaza ca un adev&rat A paradis+6 mai ales pentru nereziden3i: salaria3ii str&ini sunt impu4i numai pentru Cum&tate din veniturile o03inute =salaria3ii unei 2ntreprinderi locale sta0ili3i 2n str&in&tate nu datoreaza impozit pe venit6 dac& 24i depun 4i men3in 0anii 2n 0&nci cipriote@.Reziden3ii permanen3i datoreaz& numai o ta<& de $B pentru veniturile de peste #MMM CQ/. a<a pe valoarea ad&u-at& este de numai 1B6 impozitul pe profit de %MB 6 pentru dividente nu se datoreaza impozit6 nu se percep ta<e vamale6 etc. ')3'41( - 2n ceea ce prive4te fiscalitatea6 este de re3inut faptul c& impozitarea veniturilor se face 2n conformitate cu re-lement&rile locale 4i cu prevederile numeroaselor tratate pentru evitarea du0lei impuneri. /rincipalul avantaC 2l constituie secretul 0ancar6 care a atras o puternic& dezvoltare a serviciilor financiare care de3in o pondere de circa %%B din produsul intern 0rut.

%(

NNN.immromania.ro?noutati

%(

)25'6/.2+0 este6 cu si-uran3&6 un Aparadis al paradisurilor+6 2ntruc7t are deplin& acoperire. 8n Constitu3ia lu<em0our-*ez& este 2nscris principiul secretului 0ancar6apoi se 2nre-istreaz& cea mai sc&zut& rat& a 4omaCului din Europa continental& =su0 (B@. 6()7( -relativ la fiscalitate6 nu se face deose0ire 2ntre persoanele fizice 4i cele Curidice6 2n materie de impozit pe venit.!ivelul impunerii este pro-resiv6 cota put7nd aCun-e pana la ($B6 ta<a pe valoarea ad&u-at& asupra 0unurilor 4i serviciilor este sta0ilit& la un nivel relativ sc&zut=%1B@6 se practic& un impozit de %$B pe produsele importate. 8n Malta se pot 2nfiin3a u4or 2ntreprinderi Aoff-s*ore+ sau 2ntreprinderi de tip A*oldin-+6 cu condi3ia ca activit&3ile respectivelor entit&3i s& se desf&4oare 2n afara teritoriului 3&rii. 6.,(C. este considerat Aparadisul paradisurilor fiscale+.5in punct de vedere fiscal6 principatul Monaco este mai mult dec7t atr&-&tor6 2ntruc7t acolo nu e<ist& impozite directe.Se percepe6 2n sc*im0 o ta<& pe valoare ad&u-at& care este armonizat& cu Fran3a. 8(, 6(+1,. - 2n materia le-isla3iei fiscale re3ine aten3ia faptul c& a semnat acordul =propus de JC5E@ privind sc*im0ul de informa3ii 2ntre autorit&3ile na3ionale 4i se supune re-ulilor comunitare relative la armonizarea impozitelor indirecte =doar 2n privin3a accizelor@. /aradisurile fiscale din afara Europei Europa este serios concurat&6 2n materie de Aparadisuri fiscale+6 de (rhipeleagul Carai9elor6 care este alc&tuit din c7teva sute de insule: An-uilla6 Anti-ua-Bar0uda6 Ba*amas6 Bermude6 Insulele ;ir-ine 0ritanice6 Costa Rica6 Antilele olandeze6 /anama.Al&turi de acestea6 sunt de re3inut 4i c7teva Alocuri mirifice+6 de mare interes=din punct de vedere al facilit&3ilor fiscale@ din Rona Asia-/acific: Insula Mauritius6 MalaGasia6 *ailanda 4i Sin-apore. (,021))(- 2n privin3a re-imului fiscal este de re3inut faptul c& pe Insula nu se percep impozite directe =pe venit sau pe avere@6 ci numai unele ta<e indirecte =care eu venituri sim0olice@.Astfel6 persoanele fizice datoreaza doar o ta<& de (B care se percepe 2n caz de deces6 numai pentru 0unurile imo0ile =situate 2n An-uilla@ apar3in7nd unor nereziden3i./ersoanele Curidice P indiferent de locul unde 24i desf&4oara activitatea ori de 3ara unde se o03ine sau se concentreaza profitul P nu sunt pasi0ile de impozit in An-uilla. (,7102( :i /(+/2*( - contra unor ta<e modice6 companiile interna3ionale 24i pot instala 4i dezvolta activit&3i profita0ile 2ntruc7t le-isla3ia este foarte permisiv&: nu se percep ta<e locale 4i nici ;A6 dar impozitul pe profit este de 'MB. (,71)')' .)(,*';' au reputa3ia de centru financiar Aoff-s*ore+ specializat6 prezent7nd interes mai cu seam& pentru afacerile din domeniul finan3elor6 altor servicii 0ancare6 s*ippin-6 asi-ur&ri etc. Companiile Aoff-s*ore+ sunt ta<ate- 2n func3ie de activitatea desf&4urat& P cu un impozit anual cuprins 2ntre # 4i ,B din profitul 0rut.

%'

/(<(6(8- companiile care activeaz& 2n acest ar*ipelea- sunt e<onerate de la orice impozit pe venit sau pe profit pe o durat& de #M de ani.5e asemenea6 ac3ionarii nu sunt impu4i pentru veniturile pe care le realizeaz& 2n aceast& calitate. Societ&3ile captive de asi-ur&ri 4i reasi-ur&ri = care sunt autorizate s& func3ioneze 2n Ba*amas au un re-im privile-iat const7nd 2ntr-o e<onare de la plata oric&rui impozit pe o perioad& de %$ ani de la data 2nmatricul&rii@.Reziden3ii nu pl&tesc niciun fel de impozit6 ei fiind o0li-a3i doar la o ta<& de tim0ru pentru transferurile imo0iliare. 1,82)')' /'+62*' P datorit& apropierii sale de SUA6 rela3iile economice s-au dezvoltat mai de-ra0& cu statul federal american dec7t cu Re-atul Unit al Marii Britanii. /ersoanele fizice 4i societ&3ile sociale nu datoreaz& impozite pe venit 4i respectiv pe profit p7n& 2n anul #M%,./ropriet&3ile imo0iliare sunt impozitate -radual de la M la %$B 2n func3ie de valoarea lor dar nu e<ist& impozite pe venit 4i pe profit.Sistemul financiar 0ancar este solid6 Bursa de Ac3iuni este foarte cunoscut&6 acolo fiind cotate peste ($ de fonduri mutuale importante 4i c7teva firme foarte cunoscute. 1,82)')' 31+01,' /+17(,1C' - potrivit le-isla3iei nu e<ist& nicio restric3ie care s& afecteze transferurile de fonduri 0&ne4ti c&tre 3&ri str&ine.Re-lement&rile adoptate 2n materie de asi-ur&ri sunt de natur& a strivi orice concuren3&./ersoanele fizice rezidente sunt supuse unui impozit pe venit pro-resiv de p7n& la #MB6 iar impozitul pe profit 4i pe dividende este de %$B. &(,(6( P are o ima-ine ne-ativ& pentru faptul c& nu impune niciun fel de restric3ii sc*im0urilor valutare 4i ofer& re-lement&ri foarte suple 4i permisive societ&3ilor comerciale. /ersoanele fizice sunt supuse unui impozit pe venit pro-resiv a4ezat pe tran4e.Impozitul pe profit este de (MB indiferent de m&rimea 0eneficiilor realizate. Este recunoscut 4i pentru faptul c& acord& 2n condi3ii avantaCoase pavilion maritim numeroaselor nave care cutreier& m&rile 4i oceanele.

2. Companiile =offshore /rin termenul de offs*ore =/otrivit dic3ionarului anual al revistei *e Economist6 companiile offs*ore sunt firme 2nre-istrate 2n anumite 3&ri sau Curisdic3ii care au o le-isla3ie fiscal& fie f&r& impozite6 fie cu impozite foarte sc&zute at7t timp c7t societatea nu desf&4oar& activit&3i pe teritoriul 3&rii unde sunt 2nre-istrate.@ lim0aCul de specialitate 0ritanic desemneaz& teritoriul situat dincolo de 3&rm. 8n Car-onul economic american6 prin offs*ore sunt denumite

%$

activit&3ile economice 4i firmele care 24i desf&4oar& activitatea 2n afar& teritoriului na3ional al statului 2n care acestea sunt reziden3i. Cu alte cuvinte este vor0a despre 2ntreprinderi care nu desf&4oar& activit&3i comerciale 2n 3ara 2n care au fost 2nre-istrate 4i care6 din punct de vedere al actelor comerciale s&v7r4ite6 sunt considerate c& fiind firme str&ine. J companie offs*ore nu realizeaz& venituri 2n 3ara 2n care a fost 2nmatriculat&. eoretic6 companii offs*ore se pot 2nfiin3a 2n orice 3ar& din lume6 dar nu peste tot se pot o03ine 4i avantaCe fiscale. Mecanismul offs*ore ofer& avantaCe fiscale 2n special corpora3iilor occidentale. Compania offs*ore este supus& re-lement&rilor din Curisdic3ia de ori-ine6 la care se adau-& cele referitoare la e<trateritorialitatea domiciliului 4i afacerilor. Aceste condi3ii sunt le-ate de derularea afacerilor 2n afara teritoriului 2n care a fost incorporat& compania =acesta constituind motivul principal al scutirii de ta<e@6 asi-urarea6 men3inerea 4i 2ntre3inerea unui sediu 2n Curisdic3ia respectiv& =care poate fi o adres& po4tal& sau sediul unei firme de avocatur&?mana-ement6 care men3ine le-&tura cu mana-ementul firmei 4i 2i retransmite coresponden3a@6 an-aCarea unui reprezentant?a-ent local 4i?sau a unui secretar al companiei domiciliat 2n statul respectiv =2n scopul men3inerii unei le-&turi permanente cu autorit&3ile@6 precum 4i de evitarea unor activit&3i c& asi-ur&rile 4i reasi-urarile6 opera3iunile 0ancare6 sc*eme de pensionare6 fonduri mutuale sau 0roHeraCul titlurilor mo0iliare =companiile care doresc s& activeze 2n aceste domenii o pot face6 dup& primirea unei licen3ei speciale 4i cu respectarea unor condi3ii suplimentare@. AvantaCele pe care le are un investitor printr-o firm& offs*ore%' sunt : 9 fiscalitate zero sau aproape zero6 companiile offs*ore dator7nd o simpl& ta<& de 2nre-istrare anual& fi<&: 9 formalit&3i conta0ile minime6 f&r& necesitatea depunerii 0ilan3ului anual sau a altor declara3ii conta0ile: 9 anonimitate6 prin -arantarea confiden3ialit&3ii 0eneficiarilor unei entit&3i offs*ore6 prin admiterea emiterii capitalului su0 forma ac3iunilor la purt&tor cu aCutorul mandatarilor: 9 fle<i0ilitate 4i operativitate 2n 2nmatricularea companiei6prin posi0ilitatea creerii acesteia 2n #' de ore6 f&r& prezen3a proprietarului sau ac*izi3ionarea de firme -ata 2ncorporate de la a-en3iile specializate: 9 a0sen3a controalelor 4i a restric3iilor valutare.

%'

Adrian Manaila P ACompaniile offshore sau evaziunea fiscala legala6 Editura All BecH6 Bucuresti6 %...

%,

3. Com9aterea evaziunii fiscale pe plan international

MaCoritatea 3&rilor dezvoltate au prev&zut prin cadrul le-islativ na3ional6 dispozi3ii

destinate com0aterii 2n mod unilateral a evaziunii fiscale interna3ionale. Da acestea se adau-& prevederile stipulate 2n tratatele privind evitarea du0lei impuneri. Aceste tratate pot s& cuprind& dispozi3ii6 prin care se asi-ur& sc*im0ul oficial al informa3iilor 2ntre statele semnatare6 cu privire la diferitele cate-orii de venituri 4i contri0ua0ili =venituri care 24i au sursa 2ntr-un stat semnatar dar sunt primite de reziden3ii celuilalt stat semnatar@. Da acestea se pot ad&u-a sc*im0ul de informa3ii asupra unor cazuri concrete6 sc*im0ul normal al informa3iilor culese cu ocazia controalelor fiscale 4i com0aterea utiliz&rii practicilor a0uzive pentru o03inerea de avantaCe fiscale. /arado<ul const& 2n faptul c& aceste tratate sunt utilizate pentru com0aterea evaziunii fiscale de c&tre state6 iar de c&tre contri0ua0ili 2n mod a0uziv pentru realizarea evaziunii fiscale. J serie de directive date 2n cadrul U.E6 au vizat cre4terea sferei de aplicare a asisten3ei fiscale 2ntre statele mem0re6 dar tratatele fiscale 0ilaterale de aplicare a acestor directive au 2nt7rziat s& apar& sau au fost deficitare. /entru a preveni 4i com0ate tre0uie cunoscute practicile concrete utilizate pentru diminuarea sau eludarea o0li-a3iilor fiscale. Aceste practici privesc: maCor&ri de c*eltuieli6 manipularea pre3urilor de transfer si utilizarea a0uziv& a tratatelor fiscale. /rocedura maCor&rii c*eltuielilor const& 2n preluarea profiturilor o03inute de o societate 2ntr-o 3ar& cu o impunere puternic&6 de alt& entitate 2n care o0li-a3ia fiscal& este mai putin ap&s&toare. e*nic6 aceasta se realizeaz& prin intermediul pl&3ii unor c*eltuieli reprezent7nd: do07nzi la 2mprumuturi6 redeven3e pentru licen3e6 c*irii6 prime de asi-ur&ri6 salarii sau alte recompens&ri pentru administratori6 onorarii 4i alte servicii. /entru ca aceast& procedur& s& reu4easc& tre0uie ca le-isla3ia fiscal& din 3ara unde este societatea care pl&te4te6 s& apro0e deducerea par3ial& sau total& a acestor c*eltuieli din 0eneficiile sale impoza0ile. Statele6 pentru a com0ate maCor&rile de c*eltuieli 2n scop evazionist6 nu permit deducerea acestora dec7t dac& 2ndeplinesc anumite criterii: s& intre 2n sfera de activitate a societ&3ii care pl&te4te: s& fie sta0ilite pe 0aza unor documente le-ale: s& fie f&cute pentru nevoi comerciale: s& fie f&cute pentru a o03ine sau conserva venitul impoza0il: s& nu fie nici anormale 4i nici e<a-erate: Evaziunea fiscal& prin manipularea pre3urilor de transfer6 const& 2n fi<area de comun acord a pre3urilor 0unurilor sau serviciilor6 de c&tre societ&3i asociate dar domiciliate 2n 3&ri

%E

diferite. Astfel o parte mai mult sau mai pu3in important& din profit este transferat& din 3ara unde impunerea este puternic& 2n cea 2n care impunerea este mai u4oar&. /entru a com0ate manipularea pre3urilor de transfer6 sunt pre&zute m&suri de resta0ilire a 0azei impoza0ile6 la nivelul la care acestea ar tre0ui s& fie6 dac& s-ar utiliza pre3urile concuren3ei depline. 5ificultatea const& 2ns& 2n sta0ilirea acestor pre3uri6 2ntruc7t: -produsele sunt diferen3iate : -industria modern& are un caracter oli-opolistic: -pre3urile difer& 2n func3ie de factorii diver4i. Sfera factorilor care influen3eaz& pre3urile pe pia3& cuprinde: elasticitatea cererii6 structura re3elelor de distri0u3ie6 controlul pre3urilor6 intensitatea concuren3ei. Atunci c7nd se constat& c& o societate6 prin utilizarea capitalului6 o03ine un randament al acestiua sau un 0eneficiu 0rut care nu este compara0il cu al unor societ&3i similare concurente6 se sta0ilesc m&suri corective. Sanc3iunile constau 2n recalcularea 0eneficiului 0rut6 determinarea corect& a o0li-a3iei fiscale 4i a penaliz&rilor le-ale.Se e<cepteaz& de la sanc3iuni6 societ&3ile a c&ror situa3ie financiar& este Custifica0il& 4i acceptat& le-al. Utilizarea a0uziv& a tratatelor fiscale const& 2n o03inerea de avantaCe de pe urma dispozi3iilor cuprinse 2ntr-un tratat privind evitarea du0lei impuneri =2n special reduceri de cote 4i e<on&ri fiscale@6 de societ&3i 4i persoane fizice care nu aveau dreptul de a 0eneficia de pe urma acestora. MiClocul const& 2n interpunerea unui intermediar 2ntre investitorul real =contri0ua0ilul poten3ial@ 4i investi3ia realizat&.Condi3ia este ca 2ntre 3ara intermediarului 4i cea 2n care se realizeaz& investi3ia6 s& e<iste un tratat fiscal6 prin care s& se asi-ure aplicarea unei cote reduse sau e<onarea de impozitul re3inut la surs& pentru veniturile 0rute rezultate din investi3ie. Societatea intermediar& prime4te veniturile aferente investi3iei =su0 form& de dividende6 do07nzi6etc@ 4i poate apoi v&rsa profiturile o03inute investitorului real =care nu are dreptul de a 0eneficia de un asemenea tratament fiscal@.5e multe ori acesta 24i p&streaz& anonimatul6 astfel 2nc7t utiliz7nd secretul 0ancar s& evite impozitul pe venitul net -lo0al6atunci c7nd acesta e<ist& 2n 3ara sa de reziden3&. F&rile cu sisteme fiscale dezvoltate sanc3ionez& acumularea veniturilor de societ&3i str&ine 2n favoarea reziden3ilor acestora6 prin crearea unor filiale 2n 3&ri care ofer& cote reduse de impunere sau e<oner&ri. 8n acela4i timp se sanc3ioneaz& 4i pl&3ile f&cute nereziden3ilor de c&tre societ&3i din 3ari cu presiune fiscal& ridicat&6 in scopul transferului mascat al capitalului 4i reducerii 0azei impoza0ile 2n 3ara de ori-ine a veniturilor. !umeroase 3&ri prev&d ca cet&3enii reziden3i care pleac&6 s& r&m7n& su0 inciden3a le-isla3iei lor fiscale un anumit interval de timp. 5easemenea fo4tii reziden3i care revin pentru un anumit interval de timp 2n 3ara de plecare6 reintr& su0 inciden3a re-lement&rilor fiscale ale acesteia .

%1

8n consecin3&6 o pro0lem& important& 4i actual& pentru administra3iile fiscale din 3&rile dezvoltate o constituie utilizarea a0uziv& a tratatelor fiscale.

. Concluzii
Evaziunea fiscal& se A0ucur&+ de o aten3ie mare 6 at7t din partea teoreticienilor c7t 4i din partea statului. Evaziunea fiscal& face trimitere la comportamentul contri0ua0ililor6 practic6 efectiv 4i cu efecte cuantifica0ile6 de evitare a pl&3ii o0li-a3iilor 0&ne4ti6 le-al datorate statului6 prin S sustra-ere 4i nu prin Atransferul+ de sarcin& fiscal& de la pl&titor 2n sarcina suportatorului. /7n& 2n prezent6 2n literatura de specialitatea s-a f&cut o asociere 2ntre con3inutul evaziunii fiscale 4i diminuarea veniturilor 0u-etare. Jrice sustra-ere de la plata impozitelor se materializeaz& 2ntr-o diminuare de venituri 0u-etare6 dar nu orice diminuare a veniturilor 0u-etare are la 0az& o sustra-ere de la plata o0li-a3iilor 0&ne4ti. /rin urmare6 e<presia Ama-ic&+ pentru a eviden3ia con3inutul evaziunii fiscale este: sustra-erea de la plata o0li-a3iilor 0&ne4ti c&tre stat. 5reptul de a sta0ili impozite apar3ine 2n e<clusivitate statului. Jrice sustra-ere de la 2ndeplinirea o0li-a3iilor de aceast& natur& esteS evaziune fiscal&. Astfel6 evaziunea fiscal& are 2ntotdeauna un caracter de inten3ionalitate6 pentru c&6 dorin3a fiec&rui contri0ua0il este aceea de a-4i p&stra o parte c7t mai mare din venit sau s&-i AproteCeze+ materia impoza0il& din Acalea+ impozit&rii. 5emonstrarea inten3iei de sustra-ere este o Acerin3&+ de ordin Curidic6 adesea invocat& 2n contenciosul administrativ6 valorificat& cu succes de Curi4tii care-i ap&r& pe evazioni4tii depista3i c& s-au sustras de la plata impozitelor. 8ns&6 acest fapt6 nu 2nseamn& c& sustra-erea nu este f&cut& cu inten3ie de c&tre contri0ua0ili.

%.

/i9liografie

Carti:
%. Adrian Manaila P ACompaniile offshore sau evaziunea fiscala legala 6 Editura All BecH6 Bucuresti6 %... #. Cristian Bi4a6 Ionu3 Costea6 Mi*aela Capot&6 Bo-dan 5&nc&u )Utilizarea paradisurilor fiscale+6 BM /u0lis*in- Louse6 Bucure4ti6 #MM$ (. 5an 5rosu Ta-una P )Drept financiar i fiscal)6 Editura All BecH6 Bucure4ti #MM( '. Felea-& !.6 Malciu 5.6 )Politici contabile+6 Ed. Economic& $. Mur-u !.6 Ttef&nescu /6 Is&rescu M P A Afaceri i cderi internaionale n lumea capitalului6 Editura 5acia6 CluC !apoca6 %.E. ,. /aul 5iaconu6 Cum fac bani contabiliiU+6 Ed.Economic&6 Bucure4ti6 #MM' Site-uri %. *ttp:??NNN.immromania.ro?noutati?noutate.p*pUid>(#% #. *ttp:??companiioffs*ore.trade-romania.0iz?infiintariVcompaniiVoffs*ore.*tm

#M