Urgente medicale in cabinetul stomatologic

Sincopa Apare destul de frecvent si se manifesta prin pierderea de scurta durata a cunostintei datorita instalarii hipoxiei cerebrale acute. Poate fi determinata de o senzatie de teama exagerata,emotie, mirosul de medicamente, lipsa de oxigen,zgomot, durere, stari fiziologice, stress, insomnie,etc. Lipotimia este un termen inrudit cu sincopa, diferenta dintre acestea fiind una cantitativa (in lipotimie constienta nu este pierduta sau este pierduta pe o perioada foarte scurta de timp. Sincopa vaso-vagala (sincopa neurogena, reflexa) survine ca rezultat al cresterii bruste a tonusului vagal, situatie observata la pacientii tineri sau cu dereglari vegetative in timpul unei spaime, emotiilor puternice, durerii. Sincopa ortostatica este datorata hipotensiunii ortostatice care apare la trecerea din pozitia culcata in pozitia ridicata. Sincopa ortostatica apare in situatiile insotite de o pierdere a inervarii autonome cum ar fi: Parkinson, neuropatiile diabetic, uremia, leziuni medulare. Semne si simptome Tabloul clinic al sincopei este caracterizat de prezenta unei perioade prodromale si sincopa propriu-zisa. Perioada prodromala sau presincopala precede episodul de pierdere a constientei si este dominat de simptome generale: transpiratii, ameteala, disconfort epigastric, greata, incetosarea vederii, paliditate sau parestezii. Durata perioadei prodromale este de circa 2,5 minute in sincopele vagale si doar 3 secunde sau poate lipsi in sincopele de origine cardiaca. Dupa perioada prodromala urmeaza pierderea constientei care dureaza de la cateva secunde pana la cateva minute. De obicei constienta revine odata cu caderea pacientului (dupa 3-5 secunde), fapt legat cu restabilirea tensiunii arteriale in pozitie orizontala. Daca dupa pierderea constientei pacientul nu a cazut sau nu a fost culcat de persoanele din jur, sincopa poate dura pana la 5 minute si se poate insoti uneori de activitate epileptica si incontinenta urinara. Pacientul niciodata nu-si aminteste momentul pierderii constientei. Dupa episodul sincopal este caracteristica lipsa oricaror tulburari reziduale. Pacientul este total lucid, iar prezenta confuziei dupa un episod de pierdere a constientei care va dura mai mult de 30 secunde va ridica suspiciuni pentru o criza epileptica. Clinic apare pierderea cunostintei, paloare accentuata, transpiratii ale fetei, bradipnee,hipotensiune arteriala, bradicaride. Anterior acestor semne pot aparea: ameteli, greata, voma,tulburari vizuale, palpitatii, cascat, etc.

Tratamentul consta in asezarea pacientului in pozitie orizontala, cu capul mai jos decat corpul, eliberarea cailor respiratorii (gulerul,centura, cravata se desfac),

oxigenoterapie,flagelatie, comprese reci pe fata, activarea circulatiei.Daca in 2 - 3 minute nu-si revine, se dministreaza: a- Atropina, 0.5 - 1 mg., i.m. sau i.v. b- Efedrina, 1 - 2 f. de 1 ml., 5%, i.m. c- Vazoxin, 10 - 20 mg. i.v. d- Hemisuccinat de hidrocortizon, 100 - 200mg, i.v.

respiratiei

si

Criza de Epilepsie Afectiune deosebit de impresionanta, care se manifesta fie in crize mici (petit mal), de scurta durata, fie prin crize majore (grand mal). Poate fi declansata de infectii odontogene, nevralgii dentare, surmenaj, anestezie locala supradozata,durere, etc. Preconvulsiv, pacientul poate prezenta halucinatii optice sau auditive,anxietate, neliniste, transpiratii, eructatii. Criza propriu-zisa se manifesta prin pierderea cunostintei, convulsii tonico-clonice, midriaza, reactivitate redusa, apnee temporara, cu cianoza, spume la gura, muscarea limbii, incontinenta urinara. Postconvulsiv, pacientul prezinta confuzii, amnezie retrograda. Formele frecvente de crize convulsive cerebrale generalizate sunt reprezentate de epilepsia grand mal i crizele convulsive cerebrale secundare. Acestea pot fi determinate de: administrri de medicamente, n special anestezice locale n doze toxice, intoxicaia cu alcool, simptomatologia de sevraj, decompensri metabolice, criza hepatic, febra. Tratamentul de urgenta - consta in asezarea pacientului pe podea, cu capul intr-o parte, descheiat la haine, aplicarea unor pene de cauciuc intre arcade, supravegherea sa pana la iesirea din criza, oxigenoterapie, administrarea de -a- Fenobarbital, i.m., 1 - 1,5 mg./kg corp, -b- Diazepam, 10mg., i.v. sau i.m.