„UNIVERSITATEA CREȘTINĂ DIMITRIE CANTEMIR”

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ŞI COMERCIAL

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific:

Conf.univ.dr. Luminiţa Jalbă

Absolvent:

Păscuţu D. Ionuţ

BUCUREȘTI

2019
 UNIVERSITATEA CREȘTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”
FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ȘI COMERCIAL

CONTABILITATEA STOCURILOR
Studiu de caz pe exemplul „ S.C. DEDEMAN SRL”

Coordonator științific:
Conf.univ.dr. Luminiţa Jalbă

Absolvent:
Păscuţu D. Ionuţ

București
2019
CUPRINS

INTRODUCERE ..................................................................................................... 1
CAPITOLUL I.......................................................................................................... 3
DELIMITĂRI ŞI STRUCTURI PRIVIND STOCURILE ......................................... 3
1.1 Prezentarea elementelor teoretice privind stocurile ...................................... 3
1.2.Structuri contabile informaţionale .................................................................. 5
1.2.1.Elementele sistemului informaţional contabil ......................................................... 6
1.2.2.Prezentarea informaţiilor ......................................................................................... 7
1.3. Înregistrarea în contabilitate a stocurilor ...................................................... 8
1.4.Costul stocurilor ............................................................................................ 9
1.5. Contabilitatea stocurilor .............................................................................. 11
1.5.1.Metode de organizare a contabilității stocurilor .................................................... 11
1.5.1.1.Metoda inventarului permanent ......................................................................... 12
1.5.1.2. Metoda inventarului intermitent ........................................................................ 18
1.6.Reguli generale de evaluare ....................................................................... 19
1.6.1. Evaluarea la data intrării în entitate ...................................................................... 19
1.6.2.Evaluarea la inventar şi prezentarea elementelor în bilanţ .................................... 22
1.6.3.Evaluarea la data ieşirii din entitate....................................................................... 23
CAPITOLUL II....................................................................................................... 25
PREZENTAREA GENERALA A S.C DEDEMAN S.R.L ....................................... 25
2.1 SCURT ISTORIC AL SOCIETATII .............................................................. 27
2.2 OBIECT DE ACTIVITATE ........................................................................... 29
2.3 STRUCTURA ORGANIZATORICA ............................................................. 31
CAPITOLUL III...................................................................................................... 35
REFLECTAREA CONTABILITATII STOCURILOR IN CADRUL S.C DEDEMAN S.R.L
............................................................................................................................. 35
3.1 Monografie Contabila .................................................................................. 35
3.1.1 Intocmirea bilantului initial ................................................................................... 36
3.1.2 Efectuarea analizei contabile pe etape pentru operatiile din luna Aprilie ............. 36
3.1.3 Regularizare T.V.A................................................................................................ 38
3.1.4 Inchidere conturi de cheltuieli .............................................................................. 39
3.1.5 Calculul si inregistrarea impozitului pe profit ....................................................... 39
 3.1.6 Transferul soldului contului de cheltuieli cu impozitul pe profit asupra contului de profit
sau pierdere. ........................................................................................................................ 40
3.2 EVOLUTIA INDICATORILOR DE EFICIENTA IN CADRUL S.C DEDEMAN S.R.L
.......................................................................................................................... 47
CONCLUZII .......................................................................................................... 59
PROPUNERI ........................................................................................................ 62
BIBLIOGRAFIE..................................................................................................... 63
INTRODUCERE

Contabilitatea este o activitate specializată în măsurarea, evaluarea, cunoaşterea,

gestiunea şi controlul activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, precum şi a rezultatelor
obţinute din activitatea persoanelor enuntate mai jos. În acest scop, contabilitatea trebuie să
asigure înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea
informaţiilor cu privire la poziţia financiară, performanţa financiară şi alte informaţii
referitoare la activitatea desfăşurată, atât pentru cerinţele interne ale acestora, cât şi în
relaţiile cu investitorii prezenţi şi potenţiali, creditorii financiari şi comerciali, clienţii,
instituţiile publice şi alţi utilizatori.
Potrivit Legii contabilităţii nr. 82/1991, cu modificarile si completarile ulterioare,
urmatoarele persoane au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea financiară:
a). Societăţile comerciale, societăţile/companiile naţionale, regiile autonome,
institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, societăţile cooperatiste şi celelalte persoane
juridice;
b). Instituţiile publice, asociaţiile şi celelalte persoane juridice cu şi fără scop
patrimonial;
c) Subunităţile fără personalitate juridică, cu sediul în străinătate, care aparţin
persoanelor prevăzute la lit.a) si b), cu sediul în România, precum şi subunităţile fără
personalitate juridică din România care aparţin unor persoane juridice cu sediul în
străinătate;
d) Organismele de plasament colectiv care nu sunt constituite prin act constitutiv,
astfel cum sunt prevăzute în legislaţia pieţei de capital, fondurile de pensii facultative,
fondurile de pensii administrate privat şi alte entităţi organizate pe baza Codului civil;
e) Persoanele fizice care desfăşoară activităţi producătoare de venit, definite de
Codul fiscal, şi ale căror venituri sunt determinate în sistem real au obligaţia să conducă
evidenţa contabilă pe baza regulilor contabilităţii în partidă simplă sau, la opţiunea
acestora, pe baza regulilor contabilităţii în partidă dublă, potrivit reglementărilor contabile
emise în acest sens, cu excepţia situaţiei în care în legislaţia fiscală se prevede altfel.
(f) Persoanele prevăzute la lit.a)- d), organizează şi conduc, după caz, şi
contabilitatea de gestiune, potrivit reglementărilor elaborate în acest sens. De asemenea, au
obligaţia să conducă contabilitatea în partidă dublă şi să întocmească situaţii financiare
anuale, potrivit reglementărilor contabile aplicabile. Subunităţile deschise în România de

1
societăţi rezidente în state aparţinând Spaţiului Economic European au obligaţia să
organizeze şi să conducă contabilitatea proprie, potrivit legii contabilitatii, fără a întocmi
situaţii financiare anuale pentru propria activitate.
Contabilitatea publică cuprinde:
a) contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare, care să reflecte încasarea veniturilor
şi plata cheltuielilor aferente exerciţiului bugetar;
b) contabilitatea Trezoreriei Statului;
c) contabilitatea generală bazată pe principiul constatării drepturilor şi obligaţiilor, care
să reflecte evoluţia situaţiei financiare şi patrimoniale, precum şi a excedentului sau a
deficitului patrimonial;
Contabilitatea instituţiilor publice asigură informaţii ordonatorilor de credite cu
privire la execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli, patrimoniul aflat în administrare,
precum şi pentru întocmirea contului general anual de execuţie a bugetului de stat, a
contului anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat, fondurilor speciale,
precum şi a conturilor anuale de execuţie ale bugetelor locale.
Contabilitatea se ţine în limba română şi în moneda naţională.
Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se ţine atât în moneda naţională, cât
şi în valută, potrivit reglementărilor elaborate în acest sens.
Sistemul contabil actual a fost elaborat pe baza Standardelor Internaţionale de
Contabilitate, având ca scop acela de a permite agenţilor economici sǎ utilizeze un sistem
contabil şi de gestiune adoptat caracteristicilor economiei de piaţă.S-a vizat asimilarea
Standardelor de Contabilitate Internaţionale, în mǎsura în care calculele sunt compatibile
cu reglementǎrile europene.
În activitatea curentă a agenţilor economici apar probleme operative de producţie,
de planificare sau proiectare, care se cer rezolvate în aşa fel încât ele să corespundă unui
anumit scop, de exemplu: un program de producţie realizat cu beneficii cât mai mari, cu
cheltuieli cât mai mici sau într-un timp cât mai scurt.
Teoria stocurilor a apărut din necesitatea asigurării unei aprovizionări ritmice şi cu
cheltuieli minime a stocurilor de materii prime şi materiale în procesul de producţie, sau a
stocurilor de produse finite şi bunuri de larg consum în activitatea de desfacere a
mărfurilor.

2
CAPITOLUL I
DELIMITĂRI ŞI STRUCTURI PRIVIND STOCURILE

1.1 Prezentarea elementelor teoretice privind stocurile

Stocurile sunt active circulante1:
a) deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii;
b) în curs de producţie în vederea vânzării în procesul desfăşurării normale a activităţii;
sau
c) sub formă de materii prime, materiale şi alte consumabile care urmează să fie folosite
în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii.
În categoria stocurilor se cuprind şi activele cu ciclu lung de fabricaţie, destinate
vânzării (de exemplu, echipamente, nave, ansambluri sau complexuri de locuinţe etc.,
realizate de entităţile ce au ca activitate principală obţinerea şi vânzarea unor astfel de
produse).
În cadrul stocurilor se cuprind:
a) mărfurile, şi anume bunurile pe care entitatea le cumpără în vederea revânzării sau
produsele predate spre vânzare magazinelor proprii;
b) materiile prime, care participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc în produsul
finit integral sau parţial, fie în starea lor iniţială, fie transformată;
c) materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat,
piese de schimb, seminţe şi materiale de plantat, furaje şi alte materiale consumabile), care
participă sau ajută la procesul de fabricaţie sau de exploatare fără a se regăsi, de regulă, în
produsul finit;
d) materialele de natura obiectelor de inventar;
e) produsele, şi anume:
- semifabricatele, prin care se înţelege produsele al căror proces tehnologic a fost
terminat într-o secţie (fază de fabricaţie) şi care trec în continuare în procesul tehnologic al
altei secţii (faze de fabricaţie) sau se livrează terţilor;

1 Ministerul Finanţelor Publice-Reglementările contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi

situaţiile financiare anuale consolidate din 29.12.2014

3
 - produsele finite, adică produsele care au parcurs în întregime fazele procesului de
fabricaţie şi nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul entităţii, putând fi
depozitate în vederea livrării sau expediate direct clienţilor;
- rebuturile, materialele recuperabile şi deşeurile;
- produsele agricole;
f) activele biologice de natura stocurilor;
g) ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achiziţionate sau fabricate, destinate
produselor vândute şi care în mod temporar pot fi păstrate de terţi, cu obligaţia restituirii în
condiţiile prevăzute în contracte;
h) producţia în curs de execuţie, reprezentând producţia care nu a trecut prin toate fazele
(stadiile) de prelucrare, prevăzute în procesul tehnologic, precum şi produsele nesupuse
probelor şi recepţiei tehnice sau necompletate în întregime. În cadrul producţiei în curs de
execuţie se cuprind, de asemenea, serviciile şi studiile în curs de execuţie sau neterminate.
i) ansamblurile sau complexurile de locuinţe destinate vânzării.
În cadrul stocurilor se includ şi bunurile aflate în custodie, pentru prelucrare sau în
consignaţie la terţi, maşinile folosite numai ca material de demonstraţie pentru negociere în
domeniul automobilelor, cu durată de utilizare de sub un an. Acestea se înregistrează
distinct în contabilitate, pe categorii de stocuri. Dacă materialele de demonstraţie au durată
de utilizare mai mare de un an, ele reprezintă imobilizări.
Sunt reflectate, de asemenea, distinct în contabilitate, acele stocuri cumpărate,
pentru care s-au transferat riscurile şi beneficiile aferente, dar care sunt în curs de
aprovizionare (grupa 32 "Stocuri în curs de aprovizionare" din Planul de conturi general).
În contabilitatea financiară a întreprinderii stocurile sunt clasificate în funcţie de
patru criterii: fizic, destinaţie, faza ciclului de exploatare şi locul de creare a gestiunilor.
Conform acestor criterii stocurile cuprind:
- materii prime, care participă direct la procesul de fabricare a produselor şi se
regăsesc în componenţa lor parţial sau integral, în stare iniţială sau transformată;
- materiale consumabile sau furniturile cuprind materialele auxiliare, combustibili,
piesele de schimb, seminţele şi materialul de plantat, furajele şi alte materiale consumabile
care participă indirect sau ajută în procesul de producţie fără a se regăsi, de regulă, în
produsul rezultat;
- produsele sub forma semifabricatelor, produselor finite şi produselor reziduale;

4
 - producţia în curs de fabricaţie reprezintă materii prime care nu au trecut prin toate
fazele de producţie, produse nesupuse probelor şi recepţiei tehnice, precum şi lucrările şi
serviciile în curs de execuţie sau neterminate;
- mărfuri, respectiv bunuri pe care întreprinderea le cumpără în vederea revânzării
sau produsele predate spre vânzare magazinelor proprii;
- ambalajele, cuprind bunuri necesare pentru protecţia mărfurilor pe timpul
transporturii lor şi depozitării, sau pentru prezentarea lor comercială.
Categorii distincte în cadrul stocurilor constituie obiectele de inventar,
baracamentele şi amenajările provizorii.
După locul de creare a gestiunilor, structurile de stocuri prezentate mai sus se
grupează în: stocuri aflate în depozitele întreprinderii, stocuri în curs de aprovizionare, sau
sosite şi nerecepţionate, stocuri sosite fără factură, stocuri livrate dar nefacturate, stocuri
facturate dar nelivrate, stocuri aflate la terţi.

1.2.Structuri contabile informaţionale

Potrivit clasificării de mai sus, cunoaştem două structuri informaţionale de bază:

structura financiară standardizată şi structura internă sau de gestiune.
Structura financiară standardizată este proprie gestiunii şi contabilităţii
financiare a întreprinderii şi operează cu două criterii: destinaţia şi faza ciclului de
exploatare. Interesul informaţional este cel al finanţării pe termen scurt, calculării şi
analizei mecanismului fondului de rulment, bugetarea activităţii de exploatare şi
gestionarea activităţii de trezorerie.
Din punct de vedere metodologic, o asemenea structură se realizează şi se identifică
prin conturile grupă sau principale din Planul de conturi general simbolizate cu două cifre,
sinteticele din grupa I sau divizionare, simbolizate cu trei cifre şi sinteticele de grupa II sau
subdivizionare, simbolizate cu patru cifre.
Structura internă sau de gestiune este necesară, dar nestandardizată, este
opozabilă contabilităţii interne de gestiune. Ea operează cu celelalte două criterii: fizic şi
locul de creare a gestiunilor şi se delimitează prin conturi analitice de stocuri
corespunzătoare sortimentelor şi gestiunilor (depozitelor create ca entităţi gestionare
repartizate în răspunderea unor persoane fizice).

5
 În România, în cadrul reformei, este adoptat modelul de contabilitate a stocurilor
conceput în condiţiile în care ambele structuri informaţionale sunt realizate prin
contabilitatea financiară.
În cele mai multe ţări care au adoptat modelul continental de contabilitate, evidenţa
analitică a stocurilor pe sortimente şi gestiuni se realizează prin contabilitatea internă de
gestiune.
De asemenea, în plan teoretic şi practic se apreciază că evidenţa analitică a
stocurilor nu poate fi standardizată. Metodele şi tehnicile folosite sunt de detaliu,
nefundamentale, şi în consecinţă decizia de adoptare trebuie să corespundă conducerii
întreprinderii.

1.2.1.Elementele sistemului informaţional contabil

Operaţiile cu stocuri care au loc în cadrul întreprinderii, grupate după conţinutul lor,
sunt:
1. Operaţii de aprovizionare şi conservare;
2. Operaţii de eliberare din depozit;
3. Operaţii de inventariere.
Aceste operaţii sunt consemnate în diferite documente şi evidenţe operative
distincte.
1. Operaţiile de aprovizionare şi conservare sunt evidenţiate în următoarele
documente:
- comenzile, se emit de către unităţile patrimoniale către furnizori;
- contractele economice, se încheie cu furnizorii pe baza comenzilor;
- registrul de comenzi, este utilizat pentru urmărirea modului în care sunt realizate
contractele de aprovizionare;
-avizul de însoţire a mărfii, este un document de însoţire a stocurilor pe timpul
transportului, document pe baza căruia se întocmeşte factura fiscală, sau document de
primire în gestiunea cumpărătorului;
- factura fiscală, realizează pe lângă funcţiile avizului de însoţire şi pe cele de
transport pentru viza de control financiar preventiv, şi totodată este act justificativ pentru
decontarea contravalorii;
- nota de intrare-recepţie, se întocmeşte la sosirea stocurilor de la furnizor şi la
intrarea acestora în depozitul unităţii;

6
 - fişa de magazie, este un document de evidenţă operativă a magaziei şi se
întocmeşte separat pentru fiecare fel, calitate sau sortiment de stocuri materiale.
2. Operaţiile de eliberare din depozit sunt evidenţiate în următoarele documente:
- bonul de consum, este utilizat pentru eliberarea din magazie a stocurilor;
- fişa limită de consum.
3. Operaţiile de inventariere sunt evidenţiate în contabilitate prin intermediul
listelor de inventar, care sunt documente de bază pentru stabilirea lipsurilor si plusurilor de
valori materiale (imobilizări, stocuri materiale) și alte valori (elemente de trezorerie,etc).2
În legătură cu operaţiile de intrare şi ieşire a bunurilor, legislaţia în vigoare prevede
următoarele obligaţii pentru agenţii economici:
- bunurile materiale intrate în patrimoniu se consemnează în documente adecvate
şi se operează în evidenţa locurilor de depozitare;
- bunurile primite pentru prelucrare sau în custodie, se recepţionează şi se
înregistrează distinct ca intrări în gestiune;
- bunurile materiale în curs de aprovizionare sau sosite dar nerecepţionate se
înregistrează distinct în contabilitate ca intrări în patrimoniu;
-bunurile sosite fără factură se înregistrează ca intrări în gestiune, pe baza recepţiei
şi a documentelor de însoţire;
- bunurile livrate, dar nefacturate, se înregistrează în contabilitate ca ieşiri din
gestiune pe baza documentelor justificative.

1.2.2.Prezentarea informaţiilor

Norma contabilă internaţională IAS 2 – „Stocurile” prevede un minimum de

informaţii care trebuie furnizate în legătură cu stocurile.
Obiectivul IAS 2 este să descrie tratamentul contabil al stocurilor și să trateze:3
- calcularea costului stocurilor ;
- tipul de metodă de inventariere a stocurilor adoptate si alocarea costurilor ;
- recunoașterea stocurilor drept active și cheltuieli ;
- orice diminuări ale stocurilor până la valoarea realizabilă netă.
Potrivit IAS 2 stocurile sunt active :

2
Pleșea D. „Bazele contabilității - Contabilitate financiară” vol II, Editura Omnia Uni S.A.S.T ,Brașov,
2005.
3
Gârbină M., Bunea Șt., „Sinteze ,studii de caz și teste grilă privind aplicarea IAS (revizuite)- IFRS “ , Ediția
a III- a revizuită ,Editura CECCAR, Bucutești, 2007.
7
 a) deținute pentru a fi vândute pe parcursul desfășurării normale a activității;
b) în curs de producție în vederea vânzării in aceleași condiții ca mai sus;
c) sub forma de materii prime, materiale și alte consumabile ce urmează a fi
folosite in procesul de producție sau pentru prestarea de servicii;
In cazul unui prestator de servicii, stocurile includ costul serviciilor pentru care nu s-
a recunoscut încă venitul aferent (ex. activitățile în curs de execuție desfășurate de auditori,
arhitecți și avocați).
IAS 2 nu se aplică pentru evaluarea stocurilor deținute de produse agricole ,
forestiere și producție agricolă care aparțin producătorilor.

1.3. Înregistrarea în contabilitate a stocurilor

Înregistrarea în contabilitate a intrării stocurilor se efectuează la data transferului

riscurilor şi beneficiilor.
În general, datele de transfer al controlului, de transfer al proprietăţii şi de livrare
coincid. Totuşi, pot exista decalaje de timp, de exemplu, pentru:
- bunuri vândute în consignaţie sau stocurile la dispoziţia clientului;
- stocuri gajate livrate creditorului beneficiar al gajului, care rămân în evidenţa
debitorului până la vânzarea lor;
- bunuri recepţionate pentru care nu s-a primit încă factura, care trebuie înregistrate în
activele cumpărătorului;
- bunuri livrate şi nefacturate, care trebuie scoase din evidenţă, transferul de proprietate
având loc;
- bunuri vândute şi nelivrate încă, pentru care a avut loc transferul proprietăţii. De
exemplu, la vânzările cu condiţia de livrare "ex-work", bunurile vândute ies din stocul
vânzătorului din momentul punerii lor la dispoziţia cumpărătorului etc.
Deţinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, precum şi efectuarea de operaţiuni
economice, fără să fie înregistrate în contabilitate, sunt interzise.
Pentru a evita acest aspect este necesar să se asigure:
a) recepţionarea tuturor bunurilor materiale intrate în entitate şi înregistrarea acestora la
locurile de depozitare. Bunurile materiale primite pentru prelucrare, în custodie sau în
consignaţie se recepţionează şi înregistrează distinct ca intrări în gestiune. În contabilitate,
valoarea acestor bunuri se înregistrează în conturi în afara bilanţului;

8
 b) în situaţia unor decalaje între aprovizionarea şi recepţia bunurilor care se dovedesc a fi
în mod cert în proprietatea entităţii, se procedează astfel:
- bunurile sosite fără factură se înregistrează ca intrări în gestiune atât la locul de
depozitare, cât şi în contabilitate, pe baza recepţiei şi a documentelor însoţitoare;
- bunurile sosite şi nerecepţionate se înregistrează distinct în contabilitate ca intrare în
gestiune;
c) în cazul unor decalaje între vânzarea şi livrarea bunurilor, acestea se înregistrează ca
ieşiri din entitate, nemaifiind considerate proprietatea acesteia, astfel:
- bunurile vândute şi nelivrate se înregistrează distinct în gestiune, iar în contabilitate în
conturi în afara bilanţului;
- bunurile livrate, dar nefacturate se înregistrează ca ieşiri din gestiune atât la locurile de
depozitare, cât şi în contabilitate, pe baza documentelor care confirmă ieşirea din gestiune
potrivit legii;
d) bunurile aprovizionate sau vândute cu clauze privind dreptul de proprietate se
înregistrează la intrări şi, respectiv, la ieşiri, atât în gestiune, cât şi în contabilitate, potrivit
contractelor încheiate.

1.4.Costul stocurilor

Costul stocurilor care nu sunt de obicei fungibile şi al acelor bunuri sau servicii
produse şi destinate unor comenzi distincte trebuie determinat prin identificarea specifică a
costurilor individuale.
Bunurile fungibile sunt bunuri de orice natură care nu se pot distinge în mod
substanţial unele de altele.
Identificarea specifică a costului presupune atribuirea costurilor specifice
elementelor identificabile ale stocurilor. Acest tratament contabil este adecvat pentru acele
elemente care fac obiectul unei comenzi distincte, indiferent dacă au fost cumpărate sau
produse.
Identificarea specifică nu poate fi folosită în cazurile în care stocurile cuprind un
număr mare de elemente, care sunt de regulă fungibile.
În funcţie de specificul activităţii, pentru determinarea costului pot fi folosite, de
asemenea, metoda costului standard, în activitatea de producţie sau metoda preţului cu
amănuntul, în comerţul cu amănuntul.

9
 Costul standard ia în considerare nivelurile normale ale consumurilor de materiale
şi consumabile, manoperei, eficienţei şi capacităţii de producţie. Aceste niveluri trebuie
revizuite periodic şi ajustate, dacă este necesar, în funcţie de condiţiile existente la un
moment dat.
Diferenţele de preţ faţă de costul de achiziţie sau de producţie trebuie evidenţiate
distinct în contabilitate, fiind recunoscute în costul activului.
Repartizarea diferenţelor de preţ asupra valorii bunurilor ieşite şi asupra stocurilor
se efectuează cu ajutorul unui coeficient de repatizare care se calculează astfel: suma dintre
Soldul initial al diferentelor de pret si Diferente de pret aferente intrarilor in cursul
perioadei, cumulat de la inceputul exercitiului financiar pana la finele perioadei de
referinta, se imparte la suma dintre Soldul initial al stocurilot de pret de inregistrare si
Valoarea intrarilor in cursul perioadei la pret de inregistrare, cumulat de la inceputul
exercitiului financiar pana la finele perioadei de referinta.

La calcularea procentului mediu de adaos comercial, soldul iniţial al contului de

mărfuri şi valoarea intrărilor de mărfuri nu vor include TVA neexigibilă.
Acest coeficient se înmulţeşte cu valoarea bunurilor ieşite din gestiune la preţ de
înregistrare, iar suma rezultată se înregistrează în conturile corespunzătoare în care au fost
înregistrate bunurile ieşite.
Coeficienţii de repartizare a diferenţelor de preţ pot fi calculaţi la nivelul conturilor
sintetice de gradul I şi II, prevăzute în Planul de conturi general, pe grupe sau categorii de
stocuri.
La sfârşitul perioadei, soldurile conturilor de diferenţe se cumulează cu soldurile
conturilor de stocuri, la preţ de înregistrare, astfel încât aceste conturi să reflecte valoarea
stocurilor la costul de achiziţie sau costul de producţie, după caz.
Diferenţele de preţ se repartizează proporţional atât asupra valorii bunurilor ieşite,
cât şi asupra bunurilor rămase în stoc.
În comerţul cu amănuntul poate fi utilizată metoda preţului cu amănuntul, pentru a
determina costul stocurilor de articole numeroase şi cu mişcare rapidă, care au marje
similare şi pentru care nu este practic să se folosească altă metodă.
În această situaţie, costul bunurilor vândute se calculează prin deducerea valorii
marjei brute din preţul de vânzare al stocurilor. Orice modificare a preţului de vânzare
presupune recalcularea marjei brute.

10
 Metoda aleasă trebuie aplicată cu consecvenţă pentru elemente similare de natura
stocurilor şi a activelor fungibile de la un exerciţiu financiar la altul. Dacă, în situaţii
excepţionale, administratorii decid să modifice metoda pentru un anumit element de stocuri
sau alte active fungibile, în notele explicative trebuie să se prezinte următoarele informaţii:
- motivul modificării metodei, şi
- efectele sale asupra rezultatului.
O entitate trebuie să utilizeze aceleaşi metode de determinare a costului pentru toate
stocurile care au natură şi utilizare similare. Noţiunea de "utilizare similară" este proprie
fiecărei entităţi.
Pentru stocurile cu natură sau utilizare diferită, folosirea unor metode diferite de
calcul al costului poate fi justificată.
O diferenţă în localizarea geografică nu este suficientă pentru a justifica alegerea de
metode diferite.
Valoarea produselor şi serviciilor în curs de execuţie se determină prin
inventarierea producţiei neterminate la sfârşitul perioadei, prin metode tehnice de
constatare a gradului de finalizare sau a stadiului de efectuare a operaţiilor tehnologice şi
evaluarea acesteia la costurile de producţie.

1.5. Contabilitatea stocurilor

Contabilitatea stocurilor se ţine cantitativ şi valoric sau numai valoric prin

folosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent.

1.5.1.Metode de organizare a contabilității stocurilor

Utilizarea metodei inventarului permanent presupune înregistrarea contabilă a

tuturor operațiunilor de intrare și de ieșire ceea ce permite stabilirea și cunoașterea în orice
moment a stocurilor , atât calitativ cât valoric.
Utilizarea metodei inventarului intermitent presupune stabilirea ieșirilor și
înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii faptice a stocurilor la sfârșitul
perioadei
Valoarea ieșirii = Stoc inițial + Valoarea intrării – Stoc final4

11
1.5.1.1.Metoda inventarului permanent

Această metodă constă în înregistrarea operaţiilor de intrare şi ieşire în conturi

sintetice de stocuri şi, pe această bază, stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocului
cantitativ şi valoric, sau numai valoric.
Metoda inventarului permanent este utilizată de unităţile mari şi mijlocii, şi constă
în utilizarea conturilor de stocuri pentru a determina şi urmării în permanenţă stocul
scriptic al acestora după fiecare operaţie de intrare şi ieşire.
Stocul scriptic va fi comparat cu stocul faptic rezultat în urma inventarierii şi se vor
stabili diferenţele în plus sau în minus la inventar.
Folosirea acestei metode presupune:
- utilizarea fiecăreia dintre preţurile de înregistrare a stocurilor;
- folosirea conturilor de diferenţă de preţ aferente stocurilor;
- conducerea unei contabilităţi analitice a stocurilor prin adoptarea uneia dintre
metodele de contabilitate analitică.
Această metodă presupune un volum mare de muncă, dar asigură o cunoaştere mai
riguroasă, în orice moment a mărimi stocurilor şi un control mai bun asupra lor.
2
În măsura în care se adoptă metoda inventarului permanent este necesar ca unitatea
patrimonială, în funcţie de specificul activităţii şi necesarul propriu de informaţii, să-şi
organizeze contabilitatea analitică a stocurilor, utilizând una din cele trei metode prevăzute
în Regulamentul contabil.
Cerinţele producţiei materiale, ca şi ale controlului gestionar, fac evidentă
necesitatea urmăririi existenţei şi mişcării mijloacelor circulante materiale nu numai
global-valoric ci, în unele cazuri , şi pe fiecare fel de material în parte, pe locuri de
depozitare, precum şi pe gestiuni.
În principiu, contabilitatea analitică este un atribut al gestiunii interne, dar din
motive legate de menţinerea şi controlul integrităţii patrimoniale a fost transferată în
contabilitatea financiară. Din punct de vedere metodologic, contabilitatea analitică se
nuanţează în raport de metoda inventarului permanent sau cea a inventarului intermitent
folosită pentru evidenţa stocurilor.

4
Pleșea D. „Bazele contabilității - Contabilitate financiară” vol II, Editura Omnia Uni S.A.S.T ,Brașov, 2005.

12
 Normele contabile din ţara noastră prevăd ca, în cazul folosirii inventarului
permanent, activităţile şi necesităţile proprii ale fiecărei unităţi patrimoniale, să se facă
după una din următoarele metode:5
a. metoda cantitativ- valorică;
b. metoda operativ-contabilă;
c. metoda global- valorică.
Prevederile din Legea contabilităţii: ”Contabilitatea valorilor materiale se ţine
cantitativ şi valoric sau numai valoric”6 lasă libertatea de decizie fiecărui agent economic
de a-şi organiza de aşa manieră evidenţa analitică încât să nu reclame un volum mare de
muncă, să nu “ţină în loc” contabilitatea sintetică, dar să poată controla perfect gestionarea
acestor valori şi menţinerea lor întro structură sortimentală şi limita cantitativă care să nu
afecteze buna desfăşurare a fluxului productiv sau comercial.
Metoda cantitativ-valorică ( pe fişe de cont analitic ).
Evidenţa operativă şi analitică a gestiunilor de bunuri stocabile se realizează astfel:
 Evidenţa operativă se conduce numai cantitativ la locurile de depozitare,
cu ajutorul “Fişei de magazie”, deschisă pentru fiecare element stocabil în parte, în care
gestionarul calculează “ stocul cantitativ scriptic” după fiecare operaţiune de intrare sau
ieşire din stoc.
Cu ocazia inventarierilor periodice “Fişa de magazie” permite confruntarea
operativă a stocului scriptic cu cel faptic şi determinarea plusurilor şi/sau minusurilor de
inventar cantitative.
 Evidenţa contabilă analitică se conduce cantitativ –valoric la
compartimentul contabilităţii gestiunii stocurilor cu ajutorul “Fişelor de cont analitic pentru
valori materiale”. Acestea cuprind : data, explicaţia, cantităţile intrate / ieşite şi stocul
rămas după fiecare operaţiune şi valori corespunzătoare (debit, credit, sold), precum şi
preţul unitar pentru fiecare mişcare a mărfii. Se deschide câte o “Fişă de cont analitic
pentru valori materiale”pentru fiecare element stocabil în parte, pentru care s-a deschis câte
o “Fişă de magazie” distinctă la locul de depozitare.
Înregistrările în “Fişele de cont analitic pentru valori materiale” se fac, document cu
document, pe baza documentelor de intrare – ieşire a bunurilor stocabile în şi din gestiuni
care au stat la baza fiecărei înregistrări în “Fişa de magazie” (intrările se completează pe
baza notelor de recepţie şi constatare de diferenţe, iar ieşirile, pe baza facturilor; valoarea

13
de intrare a mărfii se calculează prin una din metodele permise de Legea contabilităţii şi
adoptată de societatea comercială ).3
Concomitent cu înregistrarea fiecărui document de intrare – ieşire în “Fişa de cont
analitic pentru valori materiale” se întocmesc situaţii centralizatoare, respectiv “Situaţia
intrărilor de elemente stocabile” şi “Situaţia ieşirilor de elemente stocabile”, în care
intrările şi ieşirile sunt grupate pe conturile corespondente ale conturilor de stocuri. În acest
fel aceste situaţii centralizatoare stau la baza înregistrărilor în contabilitatea gestiunii
stocurilor.
Controlul gestionar-contabil al existenţei şi mişcărilor de mărfuri se realizează prin:
 Verificarea concordanţei dintre evidenţa locurilor de depozitare şi contabilitate,
prin punctajul periodic dintre datele cantitative (intrări, ieşiri şi stoc) înregistrate în “Fişele
de magazie” şi datele similare din “Fişele de cont analitic pentru valori materiale”.
 Verificarea concordanţei dintre datele valorice (debit, credit, sold) din “Fişele de
cont analitic pentru valori materiale” şi totalurile balanţelor de verificare analitice ale
contului de stocuri, întocmite la sfârşitul lunii.
În concluzie, principalele operaţiuni generate de aplicarea metodei cantitativ-
valorice de evidenţă operativă şi analitică a gestiunilor de elemente stocabile sunt:
 la locul de depozitare:
- primirea-predarea elementelor stocabile în baza documentelor de dispoziţie
privind intrarea-ieşirea acestora;
- înregistrarea documentelor de dispoziţie de intrare-ieşire în “Fişe de magazie”.
 la compartimentul contabilităţii gestiunii stocurilor:
- verificarea necesităţii, exactităţii şi oportunităţii operaţiunilor de intrare-ieşire de
stocuri şi confirmarea corectitudinii înregistrărilor efectuate de gestionar în “Fişele de
magazie”;
- evaluarea cantităţilor intrate sau ieşite din stoc în conformitate cu procedeele de
evaluare acceptate de legislaţia în vigoare şi adoptate de unitatea patrimonială (cost de
achiziţie, respectiv costul efectiv pentru intrări, şi metoda CMP pentru ieşirile din stoc);
- înregistrarea documentelor de intrare –ieşire în “Fişele de cont analitic pentru
valori materiale” şi în situaţiile centralizatoare ale intrărilor şi ieşirilor de stoc;
- înregistrarea intrărilor şi ieşirilor valorice în contul de stocuri;

5
Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 2861/2009
6
Legea contabilităţii nr.82/1991 republicată, cu modificările ulterioare.

14
 - întocmirea, lunar, a “Balanţei de verificare analitică” pe fiecare cont de stocuri,
prin controlul concordanţei dintre înregistrările din contabilitatea analitică şi cele din
contabilitatea sintetică a stocurilor.
Metoda cantitativ-valorică prezintă avantajul că poate furniza în orice moment date
cu privire la existenţa şi mişcarea stocurilor, dând posibilitatea realizării unei imagini
fidele a patrimoniului. Are însă dezavantajul că necesită un volum mare de muncă prin
faptul că înregistrarea mişcărilor cantitative de stocuri se face, pentru necesităţi de control
în vederea asigurării integrităţii lor, atât în “Fişele de magazie”, cât şi în “ Fişele de cont
analitice” de la contabilitatea gestiunii stocurilor.
Metoda operativ-contabilă sau pe solduri constă în ţinerea la locul de depozitare,
a evidenţei cantitative a bunurilor materiale pe categorii, iar la contabilitate a evidenţei
valorice desfăşurate pe gestiuni, iar în cadrul gestiunilor, pe grupe sau subgrupe de bunuri,
dupăcaz.7 7

Metoda se bazează pe suprimarea “Fişelor de cont analitic pentru valori materiale” de la

compartimentul contabilităţii gestiunii stocurilor. În locul acestora, se conduce “Fişa
centralizatoare a mişcărilor valorice pe grupe de bunuri”, în care înregistrările se fac numai
valoric (intrări, ieşiri, sold) fie document cu document, fie pe baza unor “centralizatoare
(cantitative) a intrărilor şi ieşirilor de stocuri”. 4
La locurile de depozitare se foloseşte tot “Fişa de magazie”, deschisă pe fiecare
sortiment.
Etapele de realizare a evidenţei analitice a stocurilor în cazul acestei metode sunt:
 cantităţile de stocuri intrate şi ieşite se înregistrează pe baza documentelor primare
în “Fişele de magazie”, stabilindu-se după fiecare operaţie stocul existent în depozit;
 periodic, chiar zilnic, contabilul de la contabilitatea stocurilor verifică operaţiile
înscrise în fişele de magazie şi certifică prin semnătură exactitatea acestora. Semnătura are
şi rolul de a dovedi ridicarea documentelor de la depozit pentru predarea la contabilitate;
 documentele primite de la contabilitatea stocurilor se grupează pe tipuri de
operaţii (intrări, ieşiri), pe gestiuni şi pe conturi sintetice, iar după aceea se înscriu în
situaţiile analitice ale intrărilor, respectiv ieşirilor de stocuri, care se completează zilnic sau
la intervale mici de timp;

7
Pleșea D. „Bazele contabilității - Contabilitate financiară” vol II, Editura Omnia Uni S.A.S.T, Brașov,
2005.

15
  pe baza datelor din situaţiile analitice ale intrărilor şi ieşirilor de stocuri se
completează “Fişa centralizatoare a mişcărilor valorice” pe grupe de stocuri, document
necesar pentru înregistrarea în contabilitatea sintetică a intrărilor şi ieşirilor de stocuri;
 confruntarea contabilităţii sintetice cu contabilitatea analitică şi controlul
exactităţii şi concordanţei înregistrărilor din evidenţa depozitelor cu cele din contabilitatea
gestiunii stocurilor se realizează prin intermediul unui “Registru al stocurilor”.
“Registrul stocurilor” se deschide la compartimentul contabilităţii gestiunii
stocurilor, la începutul fiecărui an, când se înscriu toate sortimentele de bunuri grupate pe
conturi sintetice şi grupe de valori materiale. Periodic, de regulă lunar, în acest registrul se
centralizează pe grupe de elemente stocabile pentru care s-au deschis “Fişe centralizatoare
a mişcărilor valorice pe grupe de bunuri”, toate stocurile scriptice existente în “Fişele de
magazie”. Aceste stocuri se evaluează potrivit procedeelor de evaluare adoptate de unitatea
patrimonială, iar pe fiecare grupă de elemente stocabile în parte, stocul valoric din
“Registrul stocurilor” trebuie să fie egal cu soldul din “Fişa centralizatoare a mişcărilor
valorice pe grupe de bunuri”.
Metoda operativ-contabilă sau pe solduri de evidenţă operativă şi analitică a
gestiunilor de elemente stocabile se poate utiliza cu rezultate bune în cadrul aplicaţiilor
computerizate, în cadrul cărora existenţa şi mişcările cantitative ale stocurilor sunt urmărite
operativ, iar cele valorice periodic, cu ocazia înregistrărilor efectuate în contabilitatea
gestiunii stocurilor.
Metoda global-valorică se foloseşte numai pentru acele stocuri la care nu există
obligativitatea legală de a se ţine o evidenţă analitică cantitativ-valorică, iar managerii
unităţilor patrimoniale nu dispun ţinerea unei astfel de evidenţe pentru bunurile ce fac
obiectul unei gestiuni. Este cazul rechizitelor de birou, imprimantelor, materialelor de
ambalat, ambalajelor şi mărfurilor.
Potrivit acestei metode , evidenţa operativă a elementelor stocabile se realizează la
locul de depozitare cu ajutorul “Fişelor de magazie” în cazul materialelor sau a “Raportului
de gestiune” în cazul mărfurilor şi ambalajelor. La compartimentul contabilităţii gestiunii
stocurilor se ţine o evidenţă global-valorică cu ajutorul formularului “Fişa de cont pentru
operaţii diverse”, care se deschide pe grupe de bunuri, gestiuni sau conturi sintetice.
Verificarea concordanţei dintre stocurile existente la locurile de depozitare şi soldul
global-valoric din “Fişa de cont pentru operaţii diverse” se face lunar, sau la alte perioade
prin:

16
  evaluarea soldurilor scriptice din “Fişa de magazie” prin procedee concordante cu
evaluarea intrărilor şi ieşirilor, şi confruntarea sumei acestora cu soldul global-valoric din
“Fişa de cont pentru operaţii diverse”;
 inventarierea faptică a stocurilor, confruntarea lor cu stocurile scriptice din “Fişele
de magazie”, evaluarea stocurilor faptice din “Listele de inventariere” şi confruntarea
sumei lor cu soldul global-valoric din “Fişa de cont pentru operaţii diverse”.
Metoda global-valorică de evidenţă operativă şi analitică a gestiunilor de stocuri
prezintă serioase avantaje, cel mai semnificativ fiind reducerea volumului de muncă prin
eliminarea “Fişelor de cont analitic pentru valori materiale” de la compartimentul
contabilităţii gestiunii stocurilor. Totuşi, în pofida avantajelor, Legea contabilităţii
menţionează: Această metodă se aplică, în principal, pentru evidenţa mărfurilor şi
ambalajelor aflate în unităţile de desfacere cu amănuntul şi pentru alte bunuri, în cazul
unităţilor care nu au dotarea tehnică corespunzătoare. Pe măsura dotării cu tehnica de
calcul, unităţile vor trece la utilizarea metodei cantitativ-valorice.
Făcând o analiză de ansamblu, se constată că organizarea evidenţei analitice a
stocurilor în concordanţă cu datele din contabilitatea sintetică are rolul de a răspunde unor
cerinţe de mare importanţă în economia societăţilor comerciale, cum ar fi:
- îndeplinirea obligaţiilor contractuale de aprovizionare şi desfacere;
- existenţa în cantităţi suficiente a sortimentelor de materiale necesare întreţinerii
continuităţii producţiei, sau a mărfurilor solicitate de client;
- depistarea imobilizărilor în stocuri fără mişcare, cu mişcare lentă, excedentare,
nesolicitate de clienţi, asezoniere, degradate sau cu termene de garanţie expirate;
- respectarea regulilor generale de consemnare în documente a intrărilor şi ieşirilor,
de gestionare a elementelor patrimoniale; inventarierea periodică şi controlul faptic al
stocurilor, asigurându-se astfel încadrarea întro disciplină economică strict necesară
funcţionării agenţilor economici în condiţii de rentabilitate şi eficienţă.
În acest context se remarcă funcţionarea conturilor de stocuri şi a desfăşurătoarelor
lor în cont analitic de aşa manieră încât organele de decizie şi control să poată obţine şi alte
informaţii detaliate cu privire la ritmul şi sursele de aprovizionare, permite noi strategii în
aprovizionarea, alegerea partenerilor (furnizori, clienţi) corespunzător intereselor firmei.
Evidenţa operativă şi controlul faptic al stocurilor permit luarea la timp a măsurilor
necesare pentru asigurarea condiţiilor optime de depozitare, a siguranţei şi evitării
deprecierilor, toate având drept scop gestionarea pe baze eficiente a celei mai importante
componente a patrimoniului fiecărui agent economic.
17
1.5.1.2. Metoda inventarului intermitent

Această metodă constă în faptul că aprovizionarea şi formarea stocurilor se

consideră ca un proces menit să asigure cantităţile necesare pentru consum, respectiv
utilizare, astfel că stocarea materiilor prime, materialelor, mărfurilor, constituie o fază
intermediară, tranzitorie care poate fi chiar eliminată.
„Metoda inventarului intermitent constă în faptul că intrările de stocuri nu se
înregistrează prin conturile de stocuri, ci prin conturile de cheltuieli.”8
Astfel conturile de stocuri se utilizează numai la începutul şi la sfârşitul lunii, iar
intrările din stocuri din timpul lunii, sunt contabilizate direct în conturile de cheltuieli
corespunzătoare, la cost de achiziţie, preţ de factură sau preţ prestabilit, după caz.
La sfârşitul exerciţiului se stabilesc stocurile finale prin inventariere şi se
înregistrează în conturile de stocuri iniţiale ale lunii următoare şi ele se vor anula prin
includerea lor în conturile de cheltuieli la începutul exerciţiului următor.
Folosirea acestei metode presupune:
- utilizarea fiecăruia dintre preţurile de înregistrare a stocurilor (cost de achiziţie,
respectiv preţ de producţie);
- nu trebuie utilizate conturi de diferenţe de preţ aferente stocurilor;
- nu este necesară organizarea unei contabilităţi analitice a stocurilor.5
Această metodă se recomandă pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi
microîntreprinderi.
Metoda inventarului intermitent ar aduce simplificare în munca de contabilitate,
dacă inventarul ar fi efectuat anual şi nu lunar. Ea nu permite, însă, un control riguros al
gestionării şi al asigurării integrităţii stocurilor
Stabilirea ieşirilor de stocuri în cursul perioadei are la bază inventarierea faptică a
stocurilor la sfârşitul perioadei. Ieşirile de stocuri se determină ca diferenţă între valoarea
stocurilor iniţiale, la care se adaugă valoarea intrărilor, şi valoarea stocurilor la sfârşitul
perioadei stabilite pe baza inventarului.
Inventarul intermitent nu se utilizează în comerţul cu amănuntul în situaţia în care
se aplică metoda global-valorică.

8
Reglementări contabile 2010 , ed. îngrij. de Nicolae Măndoiu ,Editura Con Fisc, București, 2009.

18
 1.6.Reguli generale de evaluare

La data intrării în entitate, bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la

valoarea de intrare, care se stabileşte astfel:
a) la cost de achiziţie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros;
b) la cost de producţie - pentru bunurile produse în entitate;
c) la valoarea de aport, stabilită în urma evaluării - pentru bunurile reprezentând aport la
capitalul social;
d) la valoarea justă - pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit sau constatate plus la
inventariere.
În cazurile menţionate la lit. c) şi d), valoarea de aport şi, respectiv, valoarea justă
se substituie costului de achiziţie.

1.6.1. Evaluarea la data intrării în entitate

Valoarea justă a activelor se determină, în general, după datele de evidenţă de pe

piaţă, printr-o evaluare efectuată, de regulă, de evaluatori autorizaţi, potrivit legii.
În situaţia în care nu există date pe piaţă privind valoarea justă, din cauza naturii
specializate a activelor şi a frecvenţei reduse a tranzacţiilor, valoarea justă se poate
determina prin alte metode utilizate, de regulă, de către evaluatori autorizaţi, potrivit legii.
Reducerile comerciale acordate de furnizor şi înscrise pe factura de achiziţie
ajustează în sensul reducerii costul de achiziţie al bunurilor. Atunci când achiziţia de
produse şi primirea reducerii comerciale sunt tratate împreună, reducerile comerciale
primite ulterior facturării ajustează, de asemenea, costul de achiziţie al bunurilor.
Dacă reducerile comerciale înscrise pe factura de achiziţie acoperă în totalitate
contravaloarea bunurilor achiziţionate, acestea se înregistrează în contabilitate la valoarea
justă, pe seama veniturilor curente (contul 758 "Alte venituri din exploatare") în cazul
stocurilor, respectiv a veniturilor în avans (contul 475 "Subvenţii pentru investiţii"), în
cazul imobilizărilor corporale şi necorporale. Veniturile în avans aferente acestor
imobilizări se reiau în contul de profit şi pierdere pe durata de viaţă a imobilizărilor
respective.
Reducerile comerciale primite ulterior facturării corectează costul stocurilor la care
se referă, dacă acestea mai sunt în gestiune. Dacă stocurile pentru care au fost primite

19
reducerile ulterioare nu mai sunt în gestiune, acestea se evidenţiază distinct în contabilitate
(contul 609 "Reduceri comerciale primite"), pe seama conturilor de terţi.
În cazul în care informaţiile deţinute nu permit corectarea valorii stocurilor,
reducerile menţionate se reflectă, de asemenea, pe seama contului 609 "Reduceri
comerciale primite".
Reducerile comerciale primite ulterior facturării unor imobilizări corporale şi
necorporale identificabile reprezintă venituri în avans (contul 475 "Subvenţii pentru
investiţii"), fiind reluate în contul de profit şi pierdere pe durata de viaţă rămasă a
imobilizărilor respective.
Reducerile comerciale primite ulterior facturării unor imobilizări corporale şi
necorporale care nu pot fi identificabile reprezintă venituri ale perioadei (contul 758 "Alte
venituri din exploatare").
Atunci când vânzarea de produse şi acordarea reducerii comerciale sunt tratate
împreună, reducerile comerciale acordate ulterior facturării ajustează veniturile din
vânzare.
Reducerile comerciale acordate ulterior facturării, indiferent de perioada la care se
referă, se evidenţiază distinct în contabilitate (contul 709 "Reduceri comerciale acordate"),
pe seama conturilor de terţi.
Reducerile comerciale legate de prestările de servicii, primite ulterior facturării,
respectiv acordate ulterior facturării, indiferent de perioada la care se referă, se evidenţiază
distinct în contabilitate (contul 609 "Reduceri comerciale primite", respectiv contul 709
"Reduceri comerciale acordate"), pe seama conturilor de terţi.
În cazul în care reducerile comerciale reprezintă evenimente ulterioare datei
bilanţului care conduc la ajustarea situaţiilor financiare anuale, acestea se înregistrează la
data bilanţului în contul 408 "Furnizori - facturi nesosite", respectiv contul 418 "Clienţi -
facturi de întocmit", şi se reflectă în situaţiile financiare ale exerciţiului pentru care se face
raportarea, pe baza documentelor justificative. Reducerile care urmează a fi primite,
înregistrate la data bilanţului în contul 408 "Furnizori - facturi nesosite", corectează costul
stocurilor la care se referă, dacă acestea mai sunt în gestiune.
Reducerile comerciale pot fi, de exemplu:
a) rabaturile - se primesc pentru defecte de calitate şi se practică asupra preţului de
vânzare;
b) remizele - se primesc în cazul vânzărilor superioare volumului convenit sau dacă
cumpărătorul are un statut preferenţial; şi
20
 c) risturnele - sunt reduceri de preţ calculate asupra ansamblului tranzacţiilor efectuate cu
acelaşi terţ, în decursul unei perioade determinate.
Reducerile financiare sunt sub formă de sconturi de decontare acordate pentru
achitarea datoriilor înainte de termenul normal de exigibilitate.
Reducerile financiare primite de la furnizor reprezintă venituri ale perioadei
indiferent de perioada la care se referă (contul 767 "Venituri din sconturi obţinute"). La
furnizor, aceste reduceri acordate reprezintă cheltuieli ale perioadei, indiferent de perioada
la care se referă (contul 667 "Cheltuieli privind sconturile acordate").
În cazul valorilor mobiliare pe termen scurt admise la tranzacţionare pe o piaţă
reglementată, costul de achiziţie nu include costurile de tranzacţionare direct atribuibile
achiziţiei lor, aceste costuri fiind înregistrate în conturile de cheltuieli corespunzătoare.
În cazul valorilor mobiliare pe termen scurt care nu sunt admise la tranzacţionare
pe o piaţă reglementată, precum şi al valorilor mobiliare pe termen lung, costul de achiziţie
include şi costurile direct atribuibile achiziţiei lor (de exemplu, costuri legate de onorarii
plătite avocaţilor, evaluatorilor).
Exemple de costuri care nu trebuie incluse în costul stocurilor, ci sunt recunoscute
drept cheltuieli ale perioadei în care au survenit, sunt următoarele:
- pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de producţie înregistrate peste limitele
normal admise, inclusiv pierderile datorate risipei;
- cheltuielile de depozitare, cu excepţia cazurilor în care aceste costuri sunt necesare în
procesul de producţie, anterior trecerii într-o nouă fază de fabricaţie. Cheltuielile de
depozitare se includ în costul de producţie atunci când sunt necesare pentru a aduce
stocurile în locul şi în starea în care se găsesc;
- regiile (cheltuielile) generale de administraţie care nu participă la aducerea stocurilor în
forma şi locul final;
- regia fixă nealocată costului, care se recunoaşte drept cheltuială în perioada în care a
apărut. Alocarea regiei fixe asupra costurilor se face pe baza capacităţii normale de
producţie (activitate).
Activele financiare şi stocurile care sunt fabricate pe o bază repetitivă de-a lungul
unei perioade scurte de timp nu sunt considerate active cu ciclu lung de fabricaţie. Nu sunt
active cu ciclu lung de fabricaţie nici activele care în momentul achiziţiei sunt gata pentru
utilizarea lor prestabilită sau pentru vânzare.

21
1.6.2.Evaluarea la inventar şi prezentarea elementelor în bilanţ

În scopul întocmirii situaţiilor financiare anuale, entităţile trebuie să procedeze la

inventarierea şi evaluarea elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii.
În situaţiile financiare anuale elementele de natura activelor, datoriilor şi
capitalurilor proprii se reflectă şi se evaluează la valoarea contabilă, pusă de acord cu
rezultatele inventarierii.
Valoarea contabilă a unui activ este valoarea la care acesta este recunoscut după ce
se deduc amortizarea acumulată, pentru activele amortizabile şi ajustările acumulate din
depreciere sau pierdere de valoare.
Valoarea de inventar a unui activ reprezintă valoarea contabilă a activului, stabilită
cu ocazia evaluării la inventariere, respectiv valoarea înscrisă în listele de inventariere.
La stabilirea valorii de inventar a bunurilor se va aplica principiul prudenţei,
potrivit căruia se va ţine seama de toate ajustările de valoare datorate deprecierilor sau
pierderilor de valoare.
Pentru elementele de natura activelor înregistrate la cost, diferenţele constatate în
minus între valoarea de inventar şi valoarea contabilă se evidenţiază distinct în
contabilitate, în conturi de ajustări, aceste elemente menţinându-se la valoarea lor de
intrare.
Evaluarea imobilizărilor corporale şi necorporale, cu ocazia inventarierii, se face la
valoarea de inventar, stabilită de comisia de inventariere sau de evaluatori autorizaţi,
potrivit legii. Fac obiectul evaluării şi imobilizările în curs de execuţie.
Corectarea valorii imobilizărilor necorporale şi corporale şi aducerea lor la nivelul
valorii de inventar se efectuează, în funcţie de tipul de depreciere existentă, fie prin
înregistrarea unei amortizări suplimentare, în cazul în care se constată o depreciere
ireversibilă, fie prin constituirea sau suplimentarea ajustărilor pentru depreciere, în cazul în
care se constată o depreciere reversibilă a acestora.
În cazul imobilizărilor corporale şi necorporale, la determinarea pierderilor din
depreciere, evaluatorii autorizaţi, potrivit legii, sau personalul entităţii pot utiliza diferite
metode de evaluare (de exemplu: metode bazate pe fluxuri de numerar).
Activele de natura stocurilor se evaluează la cost, mai puţin ajustările pentru
depreciere constatate. Ajustări pentru depreciere se constată inclusiv pentru stocurile fără
mişcare. În cazul în care valoarea contabilă a stocurilor este mai mare decât valoarea de

22
inventar, valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă, prin
constituirea unei ajustări pentru depreciere.
Fac obiectul evaluării şi stocurile în curs de execuţie.
Prin valoare realizabilă netă a stocurilor se înţelege preţul de vânzare estimat care
ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii, minus costurile estimate
pentru finalizarea bunului, atunci când este cazul, şi costurile estimate necesare vânzării.

1.6.3.Evaluarea la data ieşirii din entitate

La data ieşirii din entitate sau la darea în consum, bunurile se evaluează şi se scad
din gestiune la valoarea lor de intrare sau valoarea la care sunt înregistrate în contabilitate
(de exemplu, valoarea reevaluată pentru imobilizările corporale care au fost reevaluate sau
valoarea justă pentru valorile mobiliare pe termen scurt admise la tranzacţionare pe o piaţă
reglementată).
Activele constatate minus în gestiune se scot din evidenţă la data constatării lipsei
acestora.
La scoaterea din evidenţă a activelor se reiau la venituri ajustările pentru depreciere
sau pierdere de valoare aferente acestora.
Costul de achiziţie sau costul de producţie al stocurilor din aceeaşi categorie şi al
tuturor elementelor fungibile se calculează prin aplicarea uneia din următoarele metode:
a) metoda costului mediu ponderat - CMP;
b) metoda primul intrat-primul ieşit - FIFO;
c) metoda ultimul intrat-primul ieşit - LIFO.
Metoda "costului mediu ponderat" (CMP) presupune calcularea costului fiecărui
element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate în stoc la
începutul perioadei şi a costului elementelor similare produse sau cumpărate în timpul
perioadei.
Media poate fi calculată periodic sau după fiecare recepţie. Perioada de calcul nu
trebuie să depăşească durata medie de stocare.
Potrivit metodei "primul intrat-primul ieşit" (FIFO), bunurile ieşite din gestiune
se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al primei intrări (lot). Pe măsura
epuizării lotului, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de
producţie al lotului următor, în ordine cronologică.

23
 Potrivit metodei "ultimul intrat-primul ieşit" (LIFO), bunurile ieşite din
gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al ultimei intrări (lot). Pe
măsura epuizării lotului, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau
costul de producţie al lotului anterior, în ordine cronologică.

24
CAPITOLUL II
PREZENTAREA GENERALA A S.C DEDEMAN S.R.L

Pe piața romanească există mai multe societăți comerciale care au că obiect de

activitate comerțul cu amânuntul al materialelor de construcții . Dintre aceste societăți am
luat că și studiu de caz SC DEDEMAN S.R.L. datorită faptului că este o societate cu
capital 100 % privat românesc , fiind un exemplu de urmat pentru antreprenorii români .
SC DEDEMAN S.R.L are sediul social în Bacău , Stradă Victoriei , nr. 10 , este
deținuta în procent egal de 50% de frații Bogdan și Andrei Pavăl . În present societatea are
o cifra de afaceri de aproximativ 1 miliard euro anual (2018) , fiind în permanentă
extindere și modernizare .
Constituită în baza unui capital social privat, societate comercială SC DEDEMAN
S.R.L, își desfășoară activitatea în conformitate cu legile române și cu statutul societății.
Dedeman este numele uneia dintre cele mai importante lanțuri de magazine și
depozite de materiale de construcții și amenajări interioare din țară, precum și al celei mai
importante fabrici de mobilă. Compania Dedeman s-a înființat în 1992 și pe parcursul
existenței sale a reușit să deschidă 15 magazine, în momentul de față aflându-se în plin
proces de extindere.
Venind în întâmpinarea exigenței clienților săi, Dedeman reprezintă interesele a
peste 100 de firme din Italia, Franța, Spania, Polonia, Slovacia, Germania și România și
distribuieprodusele celor mai importanți producători autohtoni de instalații, materiale de
construcții, amenajări interioare și amenajări exterioare.6
Compania a reușit să realizeze în România stilul de vânzare supermagazin-depozit,
prin crearea unui spațiu unic, cu o diversitate mare de standuri specificate pe producție sau
pe industrie. Utilizând transferul on line a tuturor datelor și stocurilor din magazine către
sediul central, s-a aliniat foarte repede la sistemele electronice de management și control.
Investitorii au adaptat strategia proprie de marketing în această afacere , în ani 1990
moment în care pe piața din România înca nu intraseră alte firme concurente. Astăzi
DEDEMAN insumează un portofoliu de peste 45000 produse din mai multe categorii :

9 Ștefan Avram, Cfo Dedeman, București

25
instalații sanitare , electrice , termice ;[1]materiale de construcții ș material lemnos ;
metalurgie ; feronerie ; ceramică și articole din piatră ; electrocasnice ; unelte de
grădinărit și accesorii ; vopsele și grunduri ; mobile și decorațiuni ; transport de mărfuri
contra cost
Cea mai mare parte a furnizorilor de materii prime și finite (aproximativ 80 %) sunt
români , această afacere punând pe primul loc producătorii autohtoni de bunuri și servicii .
Pe lângă magazinul de bricolaj care reprezintă și ponderea majoritară în totalul
veniturilor firmei , SC DEDEMAN S.R.L intermediază și comercializează și terenuri ,
acest aspect ajutând la extinderea rețelei de magazine la nivel național și chiar regional ,
societatea operând și peste granițe , cu magazine în Bulgaria , Ungaria , Ucraina , Moldova
și Polonia .
Societatea a avut în 2018 un număr de 10600 de angajați cu diferite calificări ,
angajați proveniți din rândul tuturor categoriilor sociale , oferă un salariu motivant ,
raportând un profit pe 2018 în valoare de 80 milioane de euro , în creștere față de 2017
când a raportat profit de 55 milioane euro .

Directorr

Director adjunct

Contabil

Sefi departamente

Consultanti vanzari

Casieri

Referenti relatii clienti

Sursă : www.dedeman-romania.ro
Figura nr. 2.1 – Organigrama S.C DEDEMAN S.

26
 2.1 SCURT ISTORIC AL SOCIETATII

Dedeman este afacerea de succes a doi antreprenori români care, începând cu anul
1992, au dezvoltat lanţul de retail cu materiale de construcţii şi pentru amenajări interioare,
de tip Do-It-Yourself, destinat celor ce doresc să îşi construiască şi să-şi amenajeze
căminul.

Suntem cea mai dinamică companie din domeniu.La 8 ani de la deschiderea primului
magazin de tip DIY cu suprafaţă de peste 5000 m2 am devenit lider național în retailul
materialelor de construcții și al amenajărilor interioare, cu capital 100% românesc, operând
în prezent o reţea de 49 de magazine.

Compania s-a extins într-un ritm constant şi rapid, dar pe lângă calcule şi cifre, cel
mai important capital al modelului de business Dedeman este cel uman. Angajaţii care
lucrează în cele 49 magazine ale lanţului nostru de retail alcătuiesc o familie, dinamică,
pragmatică şi mereu atentă la cerinţele, planurile şi nevoile clienţilor şi partenerilor noştri.

În 1994, Dedeman avea 11 angajaţi. În 2002, pentru reţeaua de retail cu materiale de

construcţii şi pentru amenajări interioare lucrau 245 oameni. Astăzi, la Dedeman, peste
10.600 de angajaţi stau la dispoziţia clienţilor noştri, dedicaţi planurilor lor.

În reţeaua de magazine Dedeman, clienţii noştri pot alege articole destinate

instalaţiilor termice, sanitare, electrice, de canalizare și gaz, materiale de bază în
construcţii, materiale pentru amenajări interioare, scule şi accesorii, unelte şi utilaje,
echipamente de protecţie, articole pentru grădina, mobilier, electronice şi electrocasnice.
Gama produselor comercializate este extrem de generoasă depăşind 45.000 de repere,
acestea provenind de la producători naţionali (în proporție de peste 80%) sau din importuri
(din Franţa, Italia, Spania, Polonia, Slovacia, Germania şi China).

Dedeman înseamnă totodată servicii de calitate care însoţesc şi completează

cumpărăturile pe care clienţii le fac în magazinele noastre. Pe lângă consiliere şi
consultanţă, serviciile de logistică şi asistenţă transformă vizită la Dedeman într-o invitaţie

27
de a reveni oricând într-un mediu prietenos, atent şi flexibil, dedicat planurilor celor
harnici şi întreprinzători.7

Rețeaua de magazine a companiei cuprinde magazine în: Botoșani, Suceava, Iași,

Bacău, Vaslui, Onești, Brăila, Focșani, Târgoviște, Constanța, Român, Piatră Neamț,
București, Buzău și urmează să mai deschidă alte magazine în diferite zone ale țării.[1]

Sloganul companiei : “Dedicat planurilor tale” ilustrează varietatea produselor pe care

firma le comercializează, numărul lor depășind 40.000 articole din gama: instalații,
termice, sanitare, gaz, canalizare, instalații electrice, și unelte pentru construcții,
echipamente de protecție, materiale pentru curățenie, articole de grădina dar și mobilă de
cea mai bună calitate.

Figura nr. 2.2 - Magazin Dedeman

În prezent, pe piață românească există două rețele internaționale de magazine de bricolaj,

cea germană Praktiker și cea franceză Bricostore, care au sesizat potențialul pieței
românești, dat de cei 22 de milioane de locuitori și de cererea ridicată pentru locuințe și
implicit amenajări interioare..

10 Marinescu Ion, Afaceri de success pe piață de bricolaj, Dedeman

28
 Alte companii românești au sesizat la rândul lor oportunitatea pe care o reprezintă
magazinele de bricolaj, chiar dacă nu au sortimentul și dimensiunile celor internaționale.
Holdingul Atlasssib operează în zona centrală a țării, la Sibiu un magazin sub brandul
Bricomat. Casă Ambient este un alt brand de magazine prezent în orașe din centrul și
vestul țării. Poate unul dintre primele magazine de bricolaj apărute pe piață românească a
fost Bricocasa, deschis cu mai mulți ani în urmă la Cluj de grupul Romstal, însă acesta a
fost ulterior închis.
Cu toate acestea DEDEMAN rămâne lider de piață detașat, fiind singurul magazin
de bricolaj e a înregistrat o creștere economică chiar și pe timpul crizei, reușind chiar să se
extindă în toată țară și cu planuri de extindere la nivel internațional, în speță, Bulgaria,
Republica Moldova sau alte țări din Balcani.

2.2 OBIECT DE ACTIVITATE

Pe o piață în creștere și construind pe valori simple, doi antreprenori curajoși,

inteligenți, modești și muncitori au ridicat o afacere egală competitorilor internaționali și
care țintește o poziție de lider regional. În ultimii ani Dedeman a devenit partenerul de
încredere al celor ce construiesc, renovează sau amenajează, atât prin gama flexibilă și
convenabilă de produse cât și atitudinea pozitivă și dedicată a angajalor.. În 2007, întreg
grupul a avut o cifra de afaceri de 616 224 623 milioane de lei registrand rsteri succesive în
următorii ani astfel încât cifra de afaeri în 2012 a ajuns la 2 410 570 736 milioane de lei.
Vânzarile firmei au fost influențate de extinderea rețelei de magazine și majorarea
prețurilor materialelor de construcții, pe fondul creșterii industriei de profil și investițiilor
imobiliare. Investițiile din acest an ale grupului au fost de 47 de milioane de euro.
A Factorii politici au în vedere politică guvernului, legislația central locală,
stabilitatea politică, modificări la nivel administrativ. Promulgarea sau aprobarea unor legi,
decrete, ordonanțe și hotărâri pot genera oportunități sau constrângeri pentru firmă, pentru
furnizorii săi sau pentru clienții săi ,Dedeman oferă clienților săi serviciul de returnare al
produselor conform politicii interne și legislației în vigoare.
Denunțarea unilateral a contractului de către consummator Conform OG nr.
130/2000, republicată, consumatorul are dreptul să notifice în scris comerciantului că
renunţă la cumpărare, fără penalităţi şi fără invocarea unui motiv, în termen de 10 zile
lucrătoare de la primirea produsului sau, în cazul prestărilor de servicii, de la încheierea

29
 contractului. Singurele costuri care cad în sarcina consumatorului sunt cheltuielile directe
de returnare a produselor.
Mediul politic are o influenţă destul de inportanță în desfăşurarea activităţii
economice a unei întreprinderi. În cadrul unei ţări democratice, întreprinderea dispune de
libertate deplină în desfăşurarea activitatatii sale atât timp cât se găseşte în conformitate cu
legile în vigoare. Produsele pot fi promovate fără a interveni cenzură în spoturile
publicitare sau în publicaţiile de specialitate, consumatorul de asemenea se bucură de
libertatea de a alege din o gamă largă de produse etc., lucruri puţîn probabile într-o ţară cu
regim comunist, unde totul se află sub controlul statului acesta deţînând monopolul asupra
oricărei industrii.
Cultură organizațională a companiei Dedeman include, printre cele mai importante
capitole, promovarea unei dezvoltări durabile a societății prin îmbunătățirea permanentă a
calității vieții. În acest sens, urmărește să ofere produsele cele mai bune din punct de
vedere al raportului calitatate-preț, perfecționarea continuă a serviciilor , precum și
cultivarea unei bune relații cu societatea și mediul din care face parte. Nu în ultimul rând,
preocuparea constanța pentru oamenii cu care intră în contact se manifestă prin respectul
reciproc pe care îl promovează atât în cadrul firmei cât și între membrii acesteia și clienții.
În cazul companiei Dedeman, principalele elemente ale culturii organizaționale
sunt: sistemul de valori; normele; simbolurile; eroii; sloganurile; ceremoniile; întâmplările.
În cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea întreprinderea, se constituie în mare parte
din
componentele prin intermediul cărora se explică modalitatea sau procesul de creare al
produselor/serviciilor care satisfac nevoile clienţilor la un moment dat. Acesta reprezintă la
momentul de faţă una din cele mai dinamice componente ale macromediului companiei.
Modificările care se produc în cadrul tehnologiilor duc inevitabil la mutaţii în ceea ce
priveşte volumul, dinamică şi structura cererii, ofertei şi preţului.
Mediul tehnologic cât şi noutatea tehnologiilor au o importanţă foarte mare pentru
specialiştii în marketing şi influenţează activitatea companiei din următoarele motive:
 nevoile consumatorilor sunt satisfăcute prin intermediul a noi metode;
 nevoile latente pot fi identificate şi satisfăcute;
 modelele cererii sunt modificate;
 natură concurenţei poate fi modificată;
 un număr semnificativ de noi clienţi poate fi descoperit

30
 Viziunea Dedeman este : “dorim să ajungem în elită retailul-lui românesc prin
 preocuparea permanentă pentru calitatea serviciilor oferite clientului și prin valoarea
capitalului uman din companie” . Rolul companiei e să ofere soluții la îndemână,
încurajatoare și convenabile pentru construcția și amenajarea interiorului și exteriorului
căminului. Dedeman Grup din Bacău, controlat de oamenii de afaceri Dragoș și Adrian
Pavăl, intenționează să achiziționeze jucători locali de profil și să-și extindă rețeaua de
magazine la nivel național și în estul Europei.
 Pornită din Băcău şi extinsă ulterior în celelalte judeţe din Moldova, Dedeman
 este în curs de expansiune în cele mai mari oraşe din Transilvania şi Muntenia. Pasul
următor ar putea fi de asemenea realizat pe una dintre pieţele vecine României. Planul este
să deschidă primele magazine în afară ţării. Extinderea Dedeman a fost favorizată și de
scăderea prețului terenurilor, cumpărate la o valoare cu 80% mai mică decât înainte de
criză. Totodată, în 2012, compania a reușit să reziste fără să apeleze la credite noi, iar la fel
s-a întâmplat și în 2013.
 Pe fondul succesului înregistrat în România, Dedeman are în plan extinderea în
 afară țării, Bulgaria în următorii 2-3 ani. Mai sunt vizate
 Republica Moldova, țări din fosta Iugoslavie, dar și nordul Africii sau Orientul Apropiat.
Pâna atunci, se va extinde rețeaua din București, care va ajunge de la două la șase
magazine.
 Dedeman, liderul pieţei de amenajări interioare şi materiale de construcţi,produsele sunt
destinate atât pentru constructori profesioniști cât și pentru cei amatori, adică persoanelor
de tipul do-it yourself.

2.3 STRUCTURA ORGANIZATORICA

Oamenii reprezintă cea mai importantă categorie de active din cadrul companiei
Dedeman. Pe parcursul a peste 20 ani de activitate, Dedeman a dezvoltat un management
organizațional occidental, astfel încât să se "dedice" atât planurilor clienților săi dar în
aceeași măsură și planurilor de dezvoltare profesională ale angajaților săi. Toate aceste
eforturi au fost confirmate prin prezența companiei noastre în topul revistei Capital în
2005, al companiilor care își tratează angajații cu respect, iar în 2006 pe locul 8 în topul
firmelor pentru care merită să lucrezi, al aceleași reviste. În 2010, Dedeman a fost al 4-lea
cel mai mare angajator cu capital privat românesc.

31
 Politică de preț utilizată la intrarea pe o nouă piață va fi politică prețului de
penetrare ceea ce înseamnă că Dedeman va utiliza în magazinele nou deschise în Bulgaria
un adaos relativ mai mic față de adaos-ul folosit în România. Politică de preț va fi una
agresivă având o concurență mare în materie de bricolaje.

Dacă familiile prezentate în publicitate sunt de obicei armonioase și fericite, cei de

la McCann au căutat să creeze cupluri “reale”, care au și emoții negative. “Criză
economică a schimbat viețile de cuplu ale românilor: au început să cheltuiască mai puțîn pe
entertainment și să petreacă mai mult timp acasă. Pentru a combate rutină zilnică, au
început să investească în îmbunătățirea casei. Dedeman a decis să expună problemele
cuplurilor și nevoia lor de schimbare. Dar în felul Dedeman, cu sinceritate brutală și
umor”, explică reprezentantul McCann.Au fost create situații de viață incomode, care
porneau de la obiceiurile enervante ale soțului sau soției. De exemplu: întrebarea să zilnică
“avem ceva de mâncare?” sau datul cu aspiratorul de fiecare dată când e un meci la TV sau
invadarea intimității atunci când ea intră peste el în baie. Situațiile au fost prezentate prin
reclame TV, radio și outdoor, cu mesajul: cu Dedeman este mai ușor să îți îmbunătățești
casă decât este să îți îmbunătățești soția sau soțul.

Sloganurile reprezentative pentru SC DEDEMAN SRL sunt:

 "Totul pentru interior, totul pentru exterior"

 "Dedicat planurilor tale"

În ultimii ani, Dedeman a devenit un partener de încredere al celor care construiesc,

renovează sau amenajează, atât prin gama flexibilă și convenabilă de produse cât și prin
atitudinea pozitivă și dedicată a angajaților. Clarificarea brandului a devenit necesară
pentru a transmite pregnant caracterul funcțional, practic, valorile de onestitate, hărnicie,
perseverență, dar și personalitatea caldă, prietenoasă și loială. Esența acestor caracteristici
este cuprinsă în ideea de brand Dedicat și Constructiv, care a fost declinaăa în sloganul
“Dedicat planurilor tale”.

Sloganul care astăzi definește filosofia companiei, "totul pentru interior. totul pentru
exterior." a fost la început o idee, o viziune, care a prins viață încetul cu încetul și s-a
închegat în acest deceniu de viață. Această decizie, de a întră pe piață construcțiilor că
32
furnizor de produse și de a oferi servicii de consultanță pentru utilizarea acestora, a fost și
cea care a contribuit la o dezvoltare neașteptat de rapidă.

Filozofia DEDEMAN este : să facă parte din viață dumneavoastră de zi cu zi,

având grijă să va ofere <totul pentru interior, totul pentru exterior> la o calitate superioară
și ușor de folosit, care să va transforme casă într-un cămin cu un decor plăcut siprimitor.
Dedeman activează pe piață din anul 1992 și operează în prezent o rețea de 36 de
agazine. Compania se află în plin proces de extindere la nivel național. Magazinele au
suprafețe cuprinse între 6.000 și 18.000 de metri pătrați oferind o gama sortimentală
diversificată de peste 45.000 de produse. Distribuția în cadrul firmei este de tip retail cu
desfacere în propriile magazine; compania nu are produsele sale această punând în vânzare
produse sau materii prime ale producătorilor de mateiale de construcții, bricolaj, grădinărit
etc.

Canal lung, în care între producător și consumator, de obicei apar doi

intermediari : angrosistul și detailistul.

Figura nr. 2.4 Desfacerea mărfii in cadrul S.C DEDEMAN S.R.L

În acest sistem de distribuție DEDEMAN este situația în poziția de detailist, compania

fiind cea care aduce produsele de a piață de bricolaj direct în față consumatorilor care sunt
fie constructori și lucrători profesioniști, fie amatori.

Filiale DEDEMAN în toată țară: ALBĂ IULIA; ARAD; BACĂU; BAIA MARE;
BISTRIȚA; BOTOȘANI; BRĂILA; BRAȘOV;BUCUREŞTI 1 - GIURGIULUI;
BUCUREȘTI 2 - VALEA CASCADELOR;BUZĂU; CLUJ-NAPOCA; COMĂNEȘTI;
CONSTANȚA 1 - AGIGEA; CONSTANȚA 2 – TOMIS; CRAIOVA; DROBETA
TURNU; SEVERIN; FOCȘANI; GALAȚI; IAȘI 1 - MANTA ROȘIE; IAȘI 2 - VALEA
33
 LUPULUI; MIERCUREA CIUC; ONEȘTI; PIATRĂ NEAMȚ; PITEȘTI; PLOIEȘTI;
RÂMNICU VÂLCEA; REȘIȚA; ROMÂN; SLATINA; SUCEAVA; TÂRGOVIȘTE;
TÂRGU MUREȘ; TIMIȘOARA; TULCEA; VASLUI
Analiza SWOT a S.C DEDEMAN S.R.L
Puncte tari
o consultanta gratuita
o livrare gratuita
o rate
o comenzi speciale
o parcare gratuita
o mixare vopsele
o debitare pal
o banc de proba
Oportunitati
o Extindere tot mai mult la nivel national cat si
spre pietele din afara Romaniei( in Estul Europei)
unde cererea este in continua crestere;
o Posibilitatea accesarii Fondurilor Structurale
Europene;
o Exista avantajul locatiei intrucat este singura
intreprindere de acest nivel; distribuitoare de
materiale de constructii din zona;
o Neavand un concurent serios unitatea isi permite
sa practice costuri mai mici;
o Piata materialelor de constructii este in continua
crestere;
o Intreprinderea inregistreaza de asemeni o crestere
a cererii pentru produse;
o Perfectionare continua si de vanzare a produselor;
o Achizitioanare jucatorilor locali de profil;
34
Puncte slabe
o Intreprinderea nu fabrica o gama larga si
diversificata de produse ceea ce il face vulnerabil
in fata posibililor concurenti;
o Unitatea nu dispune de fondurile necesare pentru
crearea unei retele proprii de distributie si
comercializare a produselor fabricate;
o Unitatea nu dispune de mijloace necesare pentru
transportul angajatilor;
Amenintari
o Locatia creaza dificultati pentru angajati si asfel
intreprinderea este nevoita sa faca cheltuieli
suplimentare datorate intarzierilor in procesul de
productie;
o Se estimeaza in urmatoarele 6 luni o crestere a
tarifelor practicate de furnizorii de materii prime ca
urmare a cresterii preturilor la gaz si energie
electrica;
o Intreprinderea va trebui sa faca cheltuieli in
urmatorii 5 ani cu achizitia de microbuze;
o Se estimeaza ca in urmatorii 3 ani o alta firma ce
acelasi specific de activitate va deschide o sucursala
in zona, ceea ce va afecta vanzarile ;
CAPITOLUL III
REFLECTAREA CONTABILITĂȚII STOCURILOR IN CADRUL S.C
DEDEMAN S.R.L

Stocurile sunt active circulante achiziționate sau produse pentru consum propriu sau in
scopul comercializării. In categoria stocurilor se cuprind bunurile si serviciile care,
de regulă, se asteaptă să fie realizate in termen de 12luni de la data bilanțului.

3.1 Monografie Contabila

Societatea comerciala Dedeman, Unitatea din Sos. Giurgiului nr 12 prezinta

urmatoarele elemente patrimoniale la 01.04.2019:
Capital social 1,2miliarde euro
Cont curent 350 000 euro

Pe parcursul lunii aprilie 2019 societatea desfasoara urmatoarele acticitati economico

financiare:
1. La data de 03.04.2019 , conform facturii DD 3719 se achizitioneaza de la un furnizor
marfuri comerciale in valoare de 1 410 000 mii lei , tva 19%, plata la o data ulterioara.
2. In intervalul 05-15.04. 2019 se vand marfuri conform facturilor DD 4231; DD 4678; DD
4899 in valoare de 478 000 mii lei, Tva 19%, pret achizitie 440 000 lei.
3. Pe 20.04. 2019 Se achita furnizorului suma restanta de la operatia 1.
4. Pe 23.04.2019 se ridica 440 000 lei si se depun in casieria unitatii.
5. Pe 28.04 2019 se incaseaza de la un client in contul bancar suma de 22 000 mii lei si 8000
mii lei numerar.

35
3.1.1 Intocmirea bilantului initial

Active Sume la Pasiv Sume la 01.04.2019

01.04.2019
Active imobilizate - Capitaluri proprii 1,673 000
Active necorporale - Capital social 1 673 000
-
Imobilizari corporale -
-
Imobilizari financiare -
-
II. Active circulante 1 673 000 lei II Provizioane -
(curente)
Stocuri - III Datorii
- Datorii pe termen lung -
Creante - -
- Datorii pe termen scurt (curente) -
Investitii pe termen scurt -
-
Casa si Conturi la banci 1 673 000
Cont curent 1 673 000
III Cheltuieli in avans - IV Venituri in avans -
- -
Total activ 1 673 000 Total capitaluri proprii si Datorii 1 673 000

3.1.2 Efectuarea analizei contabile pe etape pentru operatiile din luna Aprilie

La data de 03.04 , conform facturii nr. DD 3719 se achizitioneaza de la un furnizor marfuri

in valoare de 1 410 000 lei, TVA 19%, cu plata la o data ulterioara.
1. Achiziționare mărfuri de la furnizor
2. Creşte stocul de mărfuri A + ; Creşte TVA deductibilă A+; Creşte datoria fată de
furnizor D+ ; A + (1 410 000 + 282 000) = Kpr + (D+1 692 000)
3. 371 Mărfuri, cont de activ ; 4426 TVA deductibilă, cont de activ ; 401 Furnizori, cont de
pasiv
4. RF: 371 Mărfuri A + D ; 4426 TVA deductibilă A+ D ; 401 Furnizori P + C
5. FC: % = Furnizori 1 692 000 Marfuri 1 410 000 TVA deductibila 282 000
% = Furnizori 1.692.000
Marfuri = 1.410.000

36
 TVA deductibila = 282.000

2. In intervalul 05- 15.04 se vand marfuri conforn facturii DD 4231 4698 4899, in valaore
de 478 000 lei, TVA 19%, cost de achizitie 440 000 lei.

1. vânzarea propriu – zisă (2A)

2. Creşte creanţa clienţilor A + ; Cresc veniturile din vânzarea mărfurilor Kpr + ;Creşte
TVA colectată D + A + 573 600= Kpr + 478 000 + D + 95 600
3. 4111 Clienţi , cont activ ; 707 Venituri din vânzarea mărfurilor, cont pasiv ; 4427 TVA
colectată, cont pasiv
4. 4111 Clienţi A+ D ; 707 Venituri din vânzarea mărfurilor P + C ;4427 TVA colectată P
+C
5. Clienti = % 573 600 Venituri din vânzarea mărfurilor 478 000 TVA colectată 95 600
Clienti = % 573.600
Venituri din vz marf 478.000
Tva colectata 95.600

1. descărcarea gestiunii
2. Scade stocul de mărfuri A –; Cresc cheltuielile cu mărfurile Kpr - ; A – 440 000 = Kpr –
440 000 + D
3. 371 Mărfuri, cont activ ; 607 Cheltuieli cu mărfurile, cont activ
4. 371 Mărfuri A - C ; 607 Cheltuieli cu mărfurile A + D
5. Cheltuieli cu marfurile 440 000 lei
Cheltuieli cu marfurile = Marfuri 440.000

3. La data de 20. 04 se plateste datoria fata de furnizor de la operatia 1 prin virament

bancar.
1. plata datoriei fata de furnizor
2.: Scad datoriile fată de furnizori D - ;Scade contul curent la bancă A –; A – 573 600 =
Kpr + D – 573 600
3. 401 Furnizori, cont de pasiv ; 5121 Cont curent la bancă în lei, cont de activ
4. 401 Furnizori P - D ;5121 Cont curent la bancă în lei A – C

. Furnizori = Cont curent la banca in lei 573 600

37
4. Pe 3.042 se ridica 440.000 lei din contul curent de la banca si se depun in casieria
unitatii.
Se ridica banii din contul curent de la banca:
1. ridicarea banilor din contul curent de la banca
2. Scade contul curent la banca A -; Cresc viramentele interne A +; A – 440 000 + 440 000
= Kpr + D
3. 5121 Contul curent la banca in lei, cont activ ; 581 Viramente interne, cont activ 4.
5121 Contul curent la banca in lei A – C ; 581 Viramente interne A + D
Viramente interne = Cont curent la banca in lei 440 000

Se depun banii in casieria unitatii:

1. depunerea banilor în casieria unitatii
2. Scad viramentele interne A - ; Creşte numerarul în casierie A + ; A – 3.000 + 440000 =
Kpr + D
3. 581 Viramente interne, cont activ ; 5311 Casa in lei, cont activ
4. 581 Viramente interne A – C; 5311 Casa in lei A + D
Casa in lei = viramente interne 440 000 lei

5. Pe 28.04 se incaseaza de la un client in contul current de la banca suma de 22 000 lei si

8000 lei in numerar.
% = Clienti 30 000 Cont curent la banca in lei 22 000 Casa in lei 8000
1. încasare creanţă clienţi
2. Scad creanţele faţă de clienţi A - ; Creşte contul curent la bancă A + ; Creste numerarul
in casieria unitatii A +;A – 30 000 + 22 000 + 8000 = Kpr + D
3. 4111 Clienţi ; 5121 Cont curent la bancă în lei ; 5311 Casa in lei
4. 4111 Clienţi A - C ; 5121 Cont curent la bancă în lei A + D ; 5311 Casa in lei A + D
% = Clienti 30.000
Cont curent la banca = 22.000
Casa in lei 8.000

3.1.3 Regularizare T.V.A

38
TVA DEDUCTIBILA > TVA COLECTATA => TVA DE RECUPERAT (377 600 lei)
(248 734 lei) (128 400 lei) % = TVA deductibila 377 600 TVA colectata 248 734 TVA de
recuperat 128 400
1. regularizare TVA
2. Scade TVA deductibila A -; Scade TVA colectata D - ; Creste TVA de recuperat A +; A
– 282.000 + 95.600 = Kpr + D – 186.400
3. 4426 TVA deductibila, cont de activ ; 4427 TVA colectata, cont de pasiv ; 4424 TVA de
recuperat, cont de activ
4. 4426 TVA deductibila A - C ; 4427 TVA colectata P - D ; 4424 TVA de recuperat A +
D
5. %= TVA deductibila 282.000
TVA colectata 95.600
TVA de recuperat 186.400

3.1.4 Inchidere conturi de cheltuieli

a) Se inchid conturile de cheltuieli (Cheltuieli cu marfurile) în corespondenta cu contul

Profit sau pierdere (121). Contul Cheltuieli cu marfurile se va credita. Contul Profit sau
pierdere se va debita.
Profit sau pierdere = Cheltuieli cu marfurile 440 000
b) Se inchid conturile de venituri (Venituri din vanzarea marfurilor) în corespondenta cu
contul Profit sau pierdere (121). Contul Venituri din vanzarea marfurilor se va debita.
Contul Profit sau pierdere se va credita.
Venituri din vanzarea marfurilor = Profit sau pierdere 478 000

3.1.5 Calculul si inregistrarea impozitului pe profit

Profitul contabil = Venituri – Cheltuieli = 478 000 – 440 000 = 38 000

Impozitul pe profit = Profit impozabil x 16% = 38 000 x 16% = 6080 lei
1. inregistrare impozit pe profit
2. Impozit pe profit D + Cheltuieli cu impozitul pe profit Kpr – 6080 A = Kpr – 6080 + D
+ 6080
3. 441 Impozit pe profit, cont de pasiv ; 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit, cont de activ
39
4. 441 Impozit pe profit P + C ; 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit A + D
Cheltuieli cu impozitul pe profit = Impozit pe profit 6080

3.1.6 Transferul soldului contului de cheltuieli cu impozitul pe profit asupra contului

de profit sau pierdere.

1. se inchide contul Cheltuieli cu impozitiul pe profit Profit sau pierdere = Cheltuieli

cu impozitul pe profit 6080 Se inchide contul Cheltuieli cu impozitul pe profit în
corespondenta cu contul Profit sau pierdere (121). Contul Cheltuieli cu impozitul
pe profit se va credita. Contul Profit sau pierdere se va debita.
Profit sau pierdere = Cheltuieli cu impozitul pe profit 6080 lei.

Tabelul nr. 3.1

D CONT CURENT LA BANCI C
SI 1.673.000
22.000 573.600
440 000
RD 22.000 1 013 000
TSD 1.695.000 TSC 1 013 000
SFC 682 000

Tabelul nr. 3.2

D CAPITAL SOCIAL C
SI 1 673 000
RD 0 RC -
TSD 0 TSC -
SFC 1 673 000

40
 Tabelul nr. 3.3
D MAR FURI C
(1) 1 410 000 (2B) 440 000
RD 1 410 000 RC 440 000
TSD 1 410 000 TSC 440 000
SFD 970 000

Tabelul nr. 3.4

D T.V.A DEDUCTIBILA C
(1) 282 000 (6) 282 000
RD 282 000 RC 282 000
TSD 282 000 TSC 282 000

Tabelul nr. 3.5

D FUR NIZORI C
(3) 1 692 000 (1) 1 692 000
RD 1 692 000 RC 1 692 000

Tabelul 3.6
D CLI ENTI C
(2A) 573 600 (5) 30 000
RD 573 600 RC 30 000
TSD 573 600 TSC 30 000
SFD 543 600

Tabelul nr. 3.7

D VENITURI DIN VANZAREA MARFURILOR C
(7B) 440000 (2A) 440 000
RD 440 000 RC 440 000
TSD 440 000 TSC 440 000

41
 Tabelul nr. 3.8
D T.V.A COLECTATA C
(6) 95 600 (2A) 95 600
RD 95 600 RC 95 600
TSD 95 600 TSC 95 600

Tabelul nr. 3.9

D CHELTUIELI CU MARFURILE C
(2B) 440 000 (7A) 440 000
RD 440 000 RC 440 000
TSD 440 000 TSC 440 000

Tabelul nr. 3.10

D VIRAMENTE INTERNE C
(4A) 440 000 (4B) 440 000
RD 440 000 RC 440 000
TSD 440 000 TSC 440 000

Tabelul nr. 3.11

D CASA IN LEI C
(4B) 440 000 -
8 000
RD 448 000 RC -
TSD 448 000 TSC -
SFD 448 000

Tabelul nr. 3.12

D T.V.A DE RECUPERAT C
(6) 186 400 -
RD 186 400 RC -
TSD 186 400 TSC -
SFD

42
 Tabelul nr. 3.13
D PROFIT PIERDERE C
(7A) 440 000 (7B) 478 000
9 6080
RD 446 080 RC 478 000
TSD 446 080 TSC 478 000
SFC 31 920

Tabelul nr. 3.14

D IMPOZIT PE PROFIT C
8 6080
RD RC 6080
TSD TSC 6080
SFC 6080

Tabelul nr. 3.15

D CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT C
8 6080 9 6080
RD 6080 RC 6080
TSD 6080 TSC 6080

43
 Tabelul nr. 3.16
Nr. crt Data Inreg Document Explicatii
Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare

1 2 3 4 5 6 7 8

1. 03.04. Fact DD Achizitie marf Furnizori 1 692 000

2019
Marf 1 410 000

Tva Deduct 282 000

2.A 05- Fact DD Vanare marf Clienti 573 600

15.04.2019
Venituri 478 000
din vz marf
Tva 95 600
colectata
2.B 23.04.2019 Descarcare Chelt cu Marf 440 000 440 000
gestiune marf
3 24.04. Ord plata Plata furnizor Furnizor Cont 1 692 000 1 692 000
2019 current la
banca in lei
4.A 24.04.2019 Disp Incas Ridicare numerar la Virame Cont cur la 440 000 440 000
banca interne banca in lei
4.B 24.04.2019 Disp Incas Depunere numerar Casa in lei Viramente 440 000 440 000
interne
5 25.04.2019 Op Incasare creanta Cont cur la Clienti 22 000 22 000
banca
Chitanta Incasare creanta Casa in lei Clienti 8 000 8 000

6 26.04.2019 Reg Tva Regularizare TVA TVA 282 000

DEDUCT
Tva de 186 400
recup
Tva de 95 600
incasat
7A 28.04.2019 Inchidere cont chelt Prof sau Chelt cu 440 000 440 000
pierdere marf
7B 28.04.2019 Inchidere cont venit Venituri Prof sau 478 000 478 000
din vz marf pierdere
8 28.04.2019 Inregistrare impozit Chelt Impozit pe 6 080 6 080
profit impozit pe profit
prof
9 28.04.2019 Inchidere cont Prof sau Cheltuieli 6 080 6 080
cheluieli impozit pierdere cu impoz
pe prof
Total 6 519 760 6 519 760

44
 BALANTA DE VERIFICARE
LA DATA DE 28.04.2019

Tabelul nr. 3.17

BALANTA
DE
VERIFICARE
Unitatea S.C
LA DATA
Dedeman S.R.L
DE
28.04.2019

Simbol Denumirea Solduri initiale Rulaje Total sume Solduri Finale

cont conturillor
Debitor Creditor Debitor Creditor Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

1012 Capital 1 673 1 673 000 1 673 000

social 000
121 Profit sau 446 478 000 446 080 478 000 31 920
Pierdere 080
371 Marfuri 1 410 440 000 440 000 440 000 970 000
000
401 Furnizori 1 692 1 692 1 692 000 1 692 000
000 000
4111 Clienti 573 30 000 573 600 30 000 543 600
600
441 Impozit pe 6080 6080 6080
profit
44224 Tva de 186 186 400 186 400
recuperate 400
4426 Tva 282 282 000 282 000 282 000
deductibila 000
4427 Tva 95 600 95 600 95 600 95 600
colectata
5121 Cont 1 673 22 000 1 013 1 695 000 1 013 000 682 000
current in 000 000
lei
5311 Casa in lei 448 448 000 448 000
000
581 Viramente 440 440 000 440 000 440 000
interne 000
607 Cheltuieli 440 440 000 440 000 440 000
cu 000
marfurile
691 Chelt cu 6080 6080 6080 6080
impoz pe
profit
707 Venituri 440 440 000 440 000 440 000
din 000
vanzarea
marfurilor
TOTAL 6 481 6 481 6 481 760 6 481 760 2 393 2 393 000
760 760 000

45
 Tabelul nr. 3.18
Active Sume la Pasiv Sume la 01.04.2019
01.04.2019

Active imobilizate - Capitaluri proprii 1,673 000 lei

Active necorporale - Capital social 5,736 000 000

Imobilizari corporale -

Imobilizari financiare -

II. Active circulante 1 673 000 lei II Provizioane -

(curente)

Stocuri - III Datorii

- Datorii pe termen lung -

Creante - -

- Datorii pe termen scurt (curente) -

Investitii pe termen scurt -

Casa si Conturi la banci 1 673 000 lei

Cont curent 1 673 000 lei

III Cheltuieli in avans - IV Venituri in avans -

- -

Total activ Total capitaluri proprii si Datorii 1 673 000

46
 3.2 EVOLUȚIA INDICATORILOR DE EFICIENȚĂ ÎN CADRUL S.C
DEDEMAN S.R.L

În evoluţia S.C "DEDEMAN" S.R.L se remarcă influenţa mai multor factori, cum ar
fi:
 factori interni: organizarea întreprinderii, procesele tehnologice, productivitatea
muncii, nivelul costurilor, felul şi tipul produselor;
 factori externi: cercetarea economică, progresul tehnic, politica monetară şi
 fiscală, concurenţa, etc.
Analiza financiară a întreprinderii are drept scop stabilirea diagnosticului financiar
contabil care permite luarea deciziilor şi fundamentarea previziunilor asupra rezultatelor
financiare.
În cursul celor 3 ani analizați, S.C "DEDEMAN" S.R.L prezintă următoarea situaţie
economico-financiară:

Realizarea principalelor indicatori economico-financiari

Tabelul 3.1. Valorificare marfă în perioada 2016-2018

Piata interna 2016 3 891 254 790 ron- (100%) destinat
Piata interna 2017 4 029 996 582 ron - (100%) destinat
Piaţa interna 2018 4 780 000 000 ron – (100%) destinat
TOTAL (3 ani) 12 701 251 372 ron

Valorificare marfa
6E+09

4E+09

2E+09

0
Piata interna 2016 Piata interna 2017 Piata interna 2018

Valorificare marfa

Fig. 3.1. Valorificare marfă în perioada 2016- 2018

47
 Aceste cifre reprezintă o creştere de 43,24 % faţă de anul 2017, in condiţiile
nivelului menţionat mai sus al valorificarii marfii, veniturile totale sunt de 4 780 000 000
ron , marcând o creştere de 36,2 % faţă de anul 2017 si 38,1 % fata de 2016..
Tabelul 3.2. Structura veniturilor
2016 2017 2018
Venituri din exploatare 3 891 254 790 4 029 996 582 4 780 000 000
Venituri financiare 315 591 480 380 514 328 400 616 780
Venituri exceptionale 1 024 322 1 500 890 1 996 528

6E+09

5E+09

4E+09

3E+09

2E+09

1E+09

0
Venituri din exploatare Venituri financiare Venituri exceptionale

Fig. 3.2. Structura veniturilor

Cifra de afaceri este de 4 780 000 000 ron , marcând o creştere de 51 % faţă de aceeaşi
perioadă a anului 2017si 53% fata de 2016.
Analizând sursele de provenienţă a cifrelor de afaceri rezultă că din activitatea de export s-
a realizat o cifră de afaceri de 4 778 000 000 ron.

Tabelul 3.3. Valorificarea marfii realizată în 2016, 2017 si 2018 pe trimestre

2016 2017 2018
Trimestrul I 1 200 850 780 ron 1 894 587 269 ron 1 237 967 997 ron

Trimestrul II 1 785 972 290 ron 1 357 002 069 ron 2 017 694 558 ron
Trimestrul III 1 104 856 930 ron 1 050 410 662 ron 1 524 337 445 ron

TOTAL 4 091 680 000 ron 4 302 000 000 ron 4 780 000 000 ron

48
 2.5E+09

2E+09

1.5E+09

1E+09

500000000

0
Trimestrul I Trimestrul II Trimestrul III

2016 2017 2018

Fig.3.3. Valorificarea marfii realizată în 2016, 2017 şi 2018 pe trimestre

Numărul mediu de salariaţi

În anul 2016 si 2017 numărul mediu de salariaţi a fost de 9800, in schimb in 2018,
de 10450 angajati. Rezultă, deci, o productivitate W=303,53 produse/om/an (2016/2017),
echivalent cu 25,29 produse/om/lună, respectiv 1,19 produse/salariat/8h si in 2018 o
productivitate W=305 produse/salariat/an restectiv, 1,23 produse salariat 8h.
Analizând indicatorul Numar mediu de salariați se observă că in primii 2 ani supuși
analizei , numarul salariatilor a stagnat, apoi, incepand cu 2018 a crescut din punctul de
vedere al productivității.

Cheltuieli aferente valorificarii realizate

Cheltuielile totale de exploatare în anul 2018 însumează 102.394.157 ron, marcând
o diminuare faţă de prevederile bugetului de venituri şi cheltuieli cu 18 %.

Tabelul 3.4. Structura cheltuielilor pe elementele principale în anul 2018 :

B.V.C Realizat Ponderea Depăşiri Reduceri
TIP CHELTUIELI 2018 realizată faţă de faţă de
în total BVC BVC
cheltuieli
Cheltuieli cu materiile 3.680.940 1.275.261 1,31% - 2.405.679
prime

49
Cheltuieli cu 7.654.104 3.303.605 3,4% - 4.350.499
materialele
consumabile
Cheltuieli cu energia şi 2.000.650 2.363.469 2,43% 362.819 -
apa
Cheltuieli cu lucrări şi 6.236.293 4.476.246 4,89% - 1.490.647
servicii executate de
terţi
Cheltuieli cu impozite, 2.850.000 3.574.435 3,68% 724.435 -
taxe şi vărsăminte
asimilate
Cheltuieli cu 64.000.000 54.606.171 56,24% - 9.393.829
remuneraţiile
personalului
Cheltuieli privind 30.080.000 22.662.344 23,34% - 7.417.696
asigurările şi protecţia
socială
Cheltuieli cu 94.080.000 77.268.515 79,58% - 16.811.485
personalul
TOTAL
Alte cheltuieli de 572.000 1.073.517 1,11% 501.517 -
exploatare

B.V.C Realizat Ponderea Depăşiri Reduceri

TIP CHELTUIELI 2018 realizată faţă de faţă de
în total BVC BVC
cheltuieli
Cheltuieli cu 3.455.239 3.497.728 3,6% 42.489 -
amortizările şi
provizioanele
Cheltuieli pentru 120.529.226 97.102.776 – 1.631.260 25.057.710
exploatare
TOTAL

50
 140000000

120000000

100000000

80000000

60000000

40000000

20000000

Fig 3.4. Structura cheltuielilor pe elementele principale în anul 2018 :

Eficienţa activităţii economice

Echivalentul corespunzător între veniturile şi cheltuielile realizate în anul 2018 , au
condus la o activitate în limita normală pentru o societate comercială .
Această concluzie rezultă din analiza rentabilităţii activităţii de exploatare din anul
2018 , eficientă în condiţiile prevăzute prin H.G. 500/1994, după cum urmează:
1. Rata rentabilităţii totale
a) Rata rentabilităţii economice
Pr ofit brut 22.311.977
=  66,64 %
Capital social 33.480.272
Din analiza ratei rentabilității economice se observă că rezultă un procentaj de 66,64%,
procent ce arată stabilitatea economică a companiei.

b) Rata rentabilităţii financiare

Pr ofit brut 22.311.977
=  19,26 %
Cheltuieli totale 115.870.716

51
Analizând rentabilitatea economică se observa ca rezultat un procent de 19,26% ,
incurajator din punct de vedere economic, deoarece in general companiile mari tind la un
procent mult mai mic.
c) Rata netă financiară a rentabilităţii

Pr ofit net 20.801.021

=  17,95 %
Cheltuieli totale 115.870.716
Prin calcularea ratei nete financiare a rentabilității, se observă o mică scădere a
procentajului, deoare cheltuielile companiei, cresc anual.
d) Rata netă a activităţii totale în raport cu capitalul social
Pr ofit net 20.801.021
=  62,13 %
Capital social 33.480.272
Din analiza ratei nete a activității totale în raport cu capitalul social reiese un procentaj al
profitului net/capital social de 62,13%, scor foarte bun avand in vedere vânzarile anuale ale
companiei.

Rata rentabilităţii activităţii de exploatare

Pr ofit din exp loatare 30.178.802

=  90,13 %
Capital social 33.480.272
Analizând rata rentabilitătii actiității din exploatare, reiese că, compania are un procent al
profitului din exploatare de 90,13%.

Variaţia activelor circulante

Tabelul 3.5. Variatia activelor circulante
Elemente 01.01.2018 31.12.2018 Diferenţe Diferenţe
+ -
TOTAL, din care: 8.102.547 9.189.208 1.910.840 824.179
1. materii prime şi materiale 318.202 458.564 140.362 -
2.materiale consumabile 2.613.501 3.948.673 1.335.172 -
3.obiecte de inventar 34.660 12.181 - 22.479
4. producţie în curs de execuţie 9.266 6.653 - 2.613
5. produse finite 3.784.916 2.985.829 - 799.087
6.mărfuri şi ambalaje 1.342.002 1.777.308 435.300 -

52
 Evoluţia activelor circulante reflectă o creştere a imobilizărilor comparativ cu anul
2017, respectiv cu începutul anului 2018 .
La intrarea în patrimoniu, stocurile societăţii au fost evaluate la cost de achiziţie,
fiind procurate cu titlu oneros în conformitate cu prevederile Regulamentului de aplicare a
Legii contabilităţii aprobate prin H.G. nr.704/1993, art. 67, litera “a”.
Pentru materialele consumabile se utilizează metoda preţului ponderat.
Obiectele de inventar, la preţul de intrare au fost trecute pe costuri, respectiv au fost
amortizate în momentul recepţiei.
Pentru mărfuri, la costul de achiziţie, adaosul comercial este evidenţiat separat în
contul 378.

Capacitatea de plată (solvabilitatea)

Cu toate greutăţile existente ca urmare a măsurilor promovate la nivelul conducerii
şi a compartimentelor de resort, s-a reuşit menţinerea echilibrului financiar şi, respectiv, a
capacităţii de plată a societăţii, în condiţii de utilizare a unor împrumuturi bancare
rambursate la termen ori în curs de rambursare la scadenţele stabilite.
Analiza datelor la 31.12.2018 reflectă următoarea situaţie:
Tabelul 3.6. Sovabilitatea
Obligaţii de plată Ron
Împrumut pe termen lung (în valută) 17.340.361
Împrumuturi şi datorii asimilate 3.032.887
Furnizori 1.914.404
Creditori diverşi 475.071
TOTAL OBLIGAŢIUNI DE PLATĂ 22.762.723

Împrumut pe termen lung (în valută) Împrumuturi şi datorii asimilate

Furnizori Creditori diverşi
22,762,723

TOTAL OBLIGAŢIUNI DE PLATĂ

17,340,361

3,032,887

1,914,404

475,071

Tabelul 3.6. Solvabilitatea

53
Având in vedere că Dedeman este unul dintre principalii retaileri din România, este normal
ca firma sa aibă si unele datorii pe termen lung și scurt, deoarece au nevoie permanent de
marfă, având in portofoliu aproape 50 magazine la nivel national. Dar, totuși compania isi
poate achita sumele restante si să rămană intr-un echilibru financiar.
Din conţinutul bilanţului contabil rezultă că, pentru a acoperi aceste datorii în
patrimoniul societăţii există diferite grade de lichiditate astfel:
Tabelul 3.9. Resursele societatii
Resurse Ron
Disponibil la bancă în devize 8.755.741
Numerar în casierie 40.460
Alte valori 9.455
Clienţi 7.678.212
Mărfuri 1.777.308
Alte creanţe 357.855
Furnizori-debitori 98.051
Produse finite 2.985.032
Stocuri materiale 4.426.073
TVA de recuperat 179.602
TOTAL RESURSE 26.307.789

Dacă din totalul datoriilor de 22.762.723 ron se scad împrumuturile pe termen lung
în valoare de 17.308.805 ron cu termen de rambursare începând cu luna decembrie 2018,
rămâne o datorie de numai 5.453.918 ron , inferioară creanţelor pe care le deţine societatea
la 31.12.2018 .
Analizând modul de realizare şi repartizare a profitului pe anul 2018 , situaţia se
prezintă astfel: s-a realizat un profit brut de 22.113.977 ron la care se aplică cote legale de
impozit pe profit de 25 % rezultând un impozit de 1.510.956 ron .
Cumulat, pe anul 2018 , profitul brut se repartizează conform legislaţiei în vigoare
astfel:

54
 Tabelul 3.10. Profitul brut
Profit brut 22.311.977 ron
Repartizat pentru: 1.115.599 ron
- Rezerve legale 5 % din profitul brut
3.583.444 ron
- Reducere la impozitul pe profit aferentă
veniturilor încasate la export
1.510.956 ron
- Impozit pe profit

TOTAL REPARTIZĂRI LEGALE 6.209.999 ron

Rezultă că facilitatea acordată pentru producţia de export diminuează datoria către

bugetul de stat (se virează mai puţin disponibil) dar în acelaşi timp obligă agentul
economic ca această sumă să fie înregistrată şi repartizata la sfârşitul anului ca surse
proprii de finanţare.
Profitul net rămâne la 31.12.2018 în valoare de 20.801.021 ron (22.113.977-
1.510.956), profitul rămas după repartizările legale este de 16.101.978 ron ; acelaşi rezultat
se obţine şi fără facilitatea la export, dar se vira mai mult impozit pe profit la bugetul
statului.
În ceea ce priveşte conţinutul bilanţului financiar, indicatorii de structură sunt:

a) Indicatorii de structură ai activului bilanţier:

 ponderea imobilizărilor în totalul activului (gi)

imobilizămi 82.214.099
gi  x 100   66,06 %
ACTIV 124.455.755
 ponderea stocurilor şi a producţie în curs în totalul activului (gs)
Stocuri şi producţroîn curs 9.189.208
gs  x 100   7,38 %
ACTIV 124.455.755

 ponderea altor active circulante (creanţe şi disponibilităţi) în totalul

activului (ga )

alte active circulante 16.939.774

ga  x 100  13,61%
ACTIV 124.455.755

55
 Analizând indicatorii de structura ai activului bilantier se observa procentaje
cuprinse intre 7,38% si 66,06%, acest lucru indicând un activ bilantier echilibrat.

b) Indicatorii de structură ai pasivului bilanţier:

 ponderea capitalului propriu în totalul pasivului (gc)
capitaluri proprii 81.267.145
gc  x 100   65,3%
PASIV 124.455.755
 ponderea datoriilor pe termen mediul şi lung în totalul pasivului (gdl)
datorii pe termen lung şi mediu 7.568.650
g dl  x 100   6,08%
PASIV 124.455.755

 ponderea datoriilor pe termen scurt în totalul pasivului (gds)

datorii pe termen scurt 8.237.913
g ds  x 100   6,62%
PASIV 124.455.755

 gradul de îndatorare total (Gr)

datorii totale 42.317.776
Gr  x 100   34%
PASIV 124.455.755

 autonomie financiară pe termen lung (Af)

capitaluri proprii 81.267.145
Af  x 100   79,6%
capitaluri permanente 102.098.326
Din punctul de vedere al indicatorilor pasivului bilantier se observa procentaje cuprinse
intre 6,08% si 79,6%, indicand un pasiv bilantier ca si in cazul activului, echilibrat.

c) Indicatori de trezorerie imediată

Indicatorii trezoreriei dau posibilitatea de a cuantifica, de a aprecia solvabilitatea pe

termen scurt a întreprinderii, adică capacitatea acesteia de a face faţă, în momentul
scadenţei, datoriilor pe termen scurt:
 indicatorul trezoreriei imediată (Ti):

56
 Disponibil itătă 8.755.741
Ti    1,06%
Datorii pe termen scurt  4 rate împrumut 8.237.913
Se apreciază că dacă Ti =1, întreprinderea dispune de o trezorerie abundentă.
 indicatorul vitezei de rotaţie a capitalului (Vr):

Cifra de afaceri 127.955.256

Vr    1,03%
Activ total 124.455.755

 indicatorul vitezei de rotaţie a stocurilor

- numărul de rotaţii (N):
Cifra de afaceri 127.955.256
N   14,8%
Soldul mediu 8.645.878
- durata unei rotaţii (Dn):
Soldul mediu x Timpul ( zile )
Dn   24,66 %
Cifra de afaceri

 indicatorul de rentabilitate (Rb):

Sub aspect economic, rentabilitatea întreprinderii se exprimă prin excedentul,
surplusul monetar degajat de capitalul economic (activul total).
Beneficiu brut 22.311.977
Rb  x 100  x 100  17,93%
Activ total 124.455.755
Analizând indicatorii de trezorerie imediata se observa că procentajul dintre disponibilitate
si datorii pe termen scurt are paritate 1,06%, cel dintre cifra de afaceri si activ total este de
1,03%, cel dintre cifra de afaceri si sold mediu este de 14, 8%, iar cel dintre sold
mediu/timp si cifra de afaceri de 24,66%. Ultimul indicator, cel de rentabilitate, dintre
beneficiu brut si activ total este de 17, 93%.

 marja comercială (MC):

Marja comercială reprezintă indicatorul de gestiune indispensabil şi esenţial pentru
întreprinderile comerciale.
MC = Vânzări de mărfuri – Costul mărfurilor vândute
MC= 5.745.551 ron – 5.291.381 ron =454.170 ron
Ultimul indicator analizat, cel al marjei comerciale indică faptul că Dedeman are o marjă
comercială de 454. 170 ron.

57
Costul de cumpărare al mărfurilor vândute este egal cu suma dintre valoarea cumpărărilor
şi cheltuielile suplimentare necesare cumpărărilor, din care se scade (sau se adaugă)
variaţia stocurilor de mărfuri.

58
CONCLUZII

Prezenta lucrare urmăreşte în mod amănunţit elementele de cunoaştere teoretică

dar şi aplicativă în domeniul contabilităţii financiare, în special, referindu-se la gestiunea
stocurilor de materii prime, materiale consumabile şi obiecte de inventar.
Aceste performanţe economico-financiare pot fi îmbunătăţite semnificativ dacă se
vor avea în vedere urmărirea şi studierea mai atentă a posibilităţilor de accelerare a vitezei
de rotaţie a activelor circulante şi prin această, reducerea stocurilor. Dacă ieşirile depăşesc
întrările, viteză de rotaţie creşte şi stocul scade.
Obiectivul strategic spre care trebuie să tindă întreprinderea este „stocul optim”,
adică reducerea relativă a stocului fizic până la nivelul când se ajunge la nivelul optim.
Prin concluzie, trăgând o linie finală asupra prezenței lucrări, m-am axat mai mult
pe partea finală, reprezentată de subcapitolul 3.2, intitulat „Evoluția indicatorilor de
eficientă în cadrul S.C Dedeman S.R.L” de unde se remarcă influență factorilor
interni/externi.
Pe lângă aceștia au fost prezentați 3 ani fiscali, analizăți prin indicatorii economico-
financiari. Din 2016 până în 2018 Dedeman a avut o urcare progresivă din punct de vedere
al valoriificarii mărfii pe piață internă. Veniturile financiare au avut și ele o creștere
cuprinsă între 25%- 40% din 2016 până în 2018, pe lângă acestea, compania a înregistrat și
venituri excetionale, acestea la rândul lor având o urcare progresivă.
În fiecare dintre cei 3 ani analizăți, din punct de vedere trimestrial, Dedeman a avut
încasări ce au depășit cu ușurință 1 000 000 000 ron. Un prim indicator economico
financiar analizat a fost „număr mediu salariați” , prin analiză acestuia se observă că în
primii 2 ani acest indicator arată o stagnare, apoi în 2018, numărul salariaților crește
semnificativ.
Prin analiză eficienței activității economice, explicit prin „rată rentabilității totale”
se observă că Dedemantinde spre un procent de 19,26%, din punct de vedere al ratei
rentabilitatiieconomice, înregistrând un procent de 66,64%, procent ce indică stabilitatea
economică a companiei.
„Rată rentabilității nete financiare” confirmă un procent de 17,95%, deoarece
cheltuielile companiei cresc anual. Analizând rată rentabilității activității de exploatare,
reiese un procentaj de 90,13%.

59
 Pentru „Analiză indicatorilor actielor circulante” se observă o creștere a
imobilizarilor.
Indicatorul „Solvabilitate” arată că Dedeman întâlnește unele greutăți deoarece
acest uriaș retail-er are în portofoliu peste 50 magazine. Din analiză „Indicatorului de
structura pasivă” concluzionam că avem un procentaje cuprinse între 6,08% și 79,6%
indicând un pasiv bilanter echilibrat.
Prin analiză „Indicatorilor de trezorerie imediată” se înțelege capacitatea companiei
de a face față, aici Dedeman Trecând cu bine testul. Ultimul indicator, „Marja comercială”
reprezintă indicatorul de gestiune indispensabil pentru întreprinderile comerciale, prin
calcularea acestuia reiese că Dedeman are o marja comercială de 454 170 Lei.
Se vor lua măsuri de identificare a stocurilor excesive, de reducere a lor
concomitent cu măsuri organizatorice în vederea menţinerii nivelului optim al stocurilor.
În vederea reducerii stocurilor că o cale de reducere a costurilor, în cadrul societăţii
pot fi aplicate o serie de măsuri cum sunt:
 determinarea cauzelor stocărilor excesive; stocările excesive pot fi datorate unor
deficienţe ce ţîn de organizarea , evidenţa contabila şi aprovizionarea magaziilor,
impunându-se o analiză critică a erorilor săvârşite;
 reducerea achiziţiilor de bunuri stagnante; trebuie oprită aprovizionarea cu materiale
rămase în stoc în ultimul an; ;serviciile tehnice şi în special, cele de fabricaţie
 reducerea materiilor şi a materialelor stagnante; serviciile tehnice şi în special, cele de
fabricaţie şi de organizarea a muncii trebuie să procedeze la un studiu pentru a
determina dacă aceste materiale mai pot fi valorificate în întreprindere;
 reducerea materialelor cu imobilitate insuficientă; în ceea ce priveşte aceste materiale,
achiziţionarea se suspendă până când stocul atinge nivelul de siguranţă.
 comparabilitatea stocurilor şi chiar producţia cu stocurile şi/sau producţia firmelor
concurente; această comparaţie este necesară pentru a putea stabili în ce măsură
evoluţia stocurilor întreprinderii concordă cu tendinţele ce se manifestă în ramură
respectivă, astfel putându-se constată că întreprinderea are blocuri prea mari şi această
situaţie influenţează negativ competitivitatea să;
 comparabilitatea indicelui de variaţie a stocurilor cu cel al cifrei de afacere, care ne va
indică măsura în care este necesară o adaptare a stocurilor la volumul producţiei.

60
 Pentru accelerarea vitezei de rotaţie a stocurilor de materii prime, materiale
consumabile şi obiecte de inventar în cadrul S.C "Dedeman" SRL, se cere cercetarea
cauzală pe cele trei faze ale ciclului de exploatare:
a. Aprovizionare;
b. Producţie ;
c. Vânzare.
În cadrul aprovizionării, căile de accelerare a vitezei de rotaţie a stocurilor vizează:
 Dimensionarea optimă a stocurilor de materii prime, materiale consumabile şi
obiecte de inventar prin sincronizarea fluxurilor de intrare şi de ieşire;
 Încheierea şi derularea la timp a contractelor cu partenerii de afaceri, printr-o
creştere a exigenţelor în relaţiile cu furnizorii.
Îndeplinirea practică a acestor căi de accelerare impune:
 Aprovizionarea să se efectueze într-un mod cât mai direct (fără intermediari);
 Reducerea pe cât posibil a perisabilităţilor la materiale pe timpul transportului şi
depozitării, îmbunătăţirea condiţiilor de păstrare a materiilor prime;
 Asigurarea unei evidenţe operative şi corecte a stocurilor.
În cadrul producţiei, se vizează:
 Reducerea ciclului de producţie;
 Încadrarea cât mai adecvată în normele de consum;
 Reducerea pe cât posibil a acestor norme de consum.
Realizarea practică a căilor menţionate anterior se poate realiza prin:
 Perfecţionarea şi modernizarea tehnologiilor de fabricaţie;
 Automatizarea şi mecanizarea procesului de producţie;
 Aprovizionarea raţională a locurilor de muncă;
 Creşterea calificării personalului lucrător.
În cadrul desfacerii principalele căi sunt:
 Ritmicitatea desfacerilor;
 Organizarea corespunzătoare a relaţiilor şi decontărilor cu beneficiarii.
Măsurile care se impun în acest sens sunt:
 Modernizarea transportului şi a operaţiilor de păstrare şi depozitare;
 Respectarea termenelor contractuale şi aplicarea sancţiunilor acolo unde este
încălcată disciplină contractuală;
 Alegerea unor forme avantajoase de decontare;
61
  Urmărirea operativă a decontării produselor.

În urmă analizei efectuate la S.C "Dedeman" SRL, s-a observat că societatea, chiar
dacă de confruntă cu dificultăţi inerente tranziţiei la economia de piaţă, se află pe un drum
ascendent în ceea ce priveşte performanţele sale.

PROPUNERI
Ca și propuneri, ținând cont de istoricul companiei Dedeman, consider că ar fi puține de
spus, deoarece frații Pavăl au construit un imperiu in industria de bricolaj, însă din punct
de vedere contabil aceștia pot ajusta un pic unele lucruri, cum ar fi „ dimensionarea
stocurilor de materii prime, încheierea și cerularea la timp a contractelor” deoarece chiar și
o mică inatrziere trage după sine pierderi destul de importante. Se poate impune un sistem
de desfacere, un ritm propriu și constant.

Din punct de vedere economic, Dedeman trebuie să mențină sau satinda spre un „stoc
optim” deoarece cu cât rulajul de produse este mai rapid, vânzările cresc iar cheltuielile
tind spre un nivel scăzut.

62
BIBLIOGRAFIE

1. A. Duțescu, Ghid pentru ințelegerea și aplicarea Standardelor Internaționale de

Contabilitate, Ed. Ceccar
2. Bunu, M., Implicarea factorului inovational la evaluarea eficientei investitiilor,
Teza de doctorat, Chisinau, 2005, pag.15
3. Bunu M. , Op.Cit., pag.17
4. Bunu M. , Implicarea factorului inovational la evaluarea eficientei investitiilor,
teza de doctorat, Chisinau, 2005, pag.16
5. Bunu M. , Implicarea factorului inovational la evaluarea eficientei investitiilor,
teza de doctorat, Chisinau, 2005, pag.99
6. Chirata Caraiani, Mihaela Dumitrana, Bazele contabilitatii, Bucuresti, 2005
Gheorghe V.Lepădatu, Contabilitate de Gestiune, Editura ProUniversitaria, Bucuresti,
2010
7. Cistelecan L.M., Economia, eficienta si finantarea investitiilor, Bucuresti, Ed.
Economica, 2002
8. Cristache, S.,E., Metode statistice de calcul si analiza a eficientei economice in
comert, ASE Bucuresti, 2005, pag.17
9. Despa, R., Eficienta investitiilor, Ed. Universitara, Bucuresti, 2005, pag.19
10. Gheorghe V.Lepădatu, Audit (intern şi statutar), Editura ProUniversitaria, Bucuresti, 2010
11. M.Ristea, C.Dumitru, Contabilitatea întreprinderii, Ed.Margăritar, Bucureşri, 2001
12. M.Ristea, Opţiuni şi metode contabile de întreprindere, Ed Tribuna Economică,
Bucureşti, 2001
13. M.Ristea, Bază şi alternativ în contabilitatea întreprinderii, Ed.Tribuna economică,
Bucureşti, 2003

63
 14. N.Feleaga, L.Malciu, Politici şi opţiuni contabile, Ed.Economică, Bucureşti, 2002
15. N.Feleaga, I.Ionaşcu, Tratat de contabilitate financiară, Ed.Economică, Bucureşti, 1998
16. O. Călin, M. Ristea, Bazele contabilității, E.d Didactica și Pedagogică, București,
2003
17. O.Calin, M.Ristea, Bazele contabilităţii, Ed.Naţional, Bucureşti, 2000
18. Parvu, D., Eficienta investitiilor, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2003, pag.25
19. Romanu I., Eficienta economica a investitiilor si a capitalului fix, Bucuresti,
Ed.Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1993
20. Staicu, F., Eficienta economica a investitiilor, Ed. Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1995, pag.29
21. Staicu, F., Parvu, D., Eficienta economica a investitiilor, Ed.Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1995, pag.17
22. Staicu , F., Stoian, M. si altii , Eficienta economica a investitiilor, EDP, Bucuresti,
1995,pag.19
23. Stoian M, „Gestiunea investitiilor”, Ed. ASE, Bucuresti, 2002, pag.63
24. Stoica, M., Op.cit., pag.63
25. Staicu , F., Stoian, M. si altii , Eficienta economica a investitiilor, Ed.Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1995, pag. 54
26. Stoian, M., Practica gestiunii investitiilor, Ed.ASE Bucuresti, 2002, pag.64
27. Staicu, F., si altii, Eficienta economica a investitiilor, Ed.Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1995, pag. 41
28. Vasilescu I, Romanu I., Investitii, Ed. Economica, Bucuresti , 2000, pag.47
29. V.Lepădatu Gestiunea Datoriei Publice, Editura ProUniversitaria, Bucuresti, 2007
30. Vasilescu I, Romanu I., Investitii, Ed. Economica, Bucuresti , 2000, pag.63

*** Standarde Internaţionale de Raportare Financiară (IFRSSTM) incluzând Standardele

Internaţionale de Contabilitate (IASSTM) şi interpretările lor la 01.I.2007, Ed. CECCAR,
Bucureşti, 2007;
*** Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale republicată în Monitorul Oficial al
României, partea I, nr. 1066/17.XI.2004, modificată prin Legea nr. 302/24.X.2005
publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 953/27.X.2005;
*** Legea contabilităţii nr. 82/1991 republicată în Monitorul Oficial al României, partea I,
nr. 48/04.01.2005;

64
*** O.M.F. Publice nr. 907/27 iunie 2005, privind aprobarea categoriilor de persoane
juridice care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele Internaţionale de
Raportare Financiară, respectiv reglementări contabile conforme cu Directivele europene,
publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 597/11.VII.2005;
*** O.M.F. Publice nr. 3055/2009 pentru aplicarea reglementărilor contabile conforme cu
directivele europene;

65