Contabilitatea Institutiilor de Credit

CUPRINS
Introducere ...................................................................................................... 8
1. ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII LA INSTITUŢIILE DE CREDIT..... 9
1.1. Sistemul instituţiilor de credit şi structura organizatorică a acestora.......9
1.2. Principiile contabile .............................................................................12
1.3. Reguli de evalua re a elementelor prezen tate în situaţiile financiare . 14
1.4. Registrele de contabilitate .................................................................. 16
1.5. Planul de conturi................................................................. ................ 18
1.6. Atributele conturilor............................................................................ 20
Întrebări de autoevaluare ............................................................................22
2. CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR DE TREZORERIE ŞI
INTERBANCARE ..................................................................................... 23
2.1. Contabilitatea operaţiunilor de casă şi alte valori............. ...................23
2.2. Contabilitatea operaţiilor de decontare cu Banca Naţională a României
27
2.3. Contabilitatea decontărilor interbancare .............. .............................. 34
2.4. Contabilitatea valor ilor de recuperat şi a altor sume datorate.... ...... .. 37
2.5. Contabilitatea creanţelor restante şi îndoielnice............ ..................... 38
2.6. Contabilitatea provizioanelor pentru creanţele din operaţiuni
interbancare................................................................................................ 38
Întrebări de autoevaluare.............................................................................39
Probleme rezolvate......................................................................................40
Probleme propuse....................................................................................... 43
3. CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR CU CLIENTELA....................... 45
3.1. Contabilitatea creditelor acordate clientelei....... ................................. 45
3.2. Contabilitatea operaţiunilor de creditare şi împrumuturi privind
instituţiile financiare ................................................................................. 54
3.3. Contabilitatea opera ţiunilor prin contul curent al clientelei............... 54
3.4. Contabilitatea depozitelor clientelei...... ............................................. 61
3.5. Contabilitatea valor ilor de recuperat şi a sumelor datorate............. ... 63
3.6. Contabilitatea creanţelor restante şi îndoielnice............ ..................... 64
3.7. Contabilitatea provizioanelor pentru creanţe din operaţiuni cu clientela
68
Probleme propuse........................................................................................79
4. CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR CU TITLURI............................. 83
4.1. Structura titlurilor şi a operaţiunilor bancare cu titluri ...................... 83
4.2. Contabilitatea titlurilor de tranzacţie...... .............................................84
4.3. Contabilitatea titlurilor de plasament...... .............................................86
4.4. Contabilitatea titlurilor de investiţii....... ............................................. 88
4.5. Contabilitatea datoriilor constituite prin titluri......... .......................... 89
Probleme propuse....................................................................................... 93
5. CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR DIVERSE.................................. 95
5.1. Contabilitatea operaţiunilor intrabancare.... ........................................ 95
5.2. Contabilitatea debitorilor şi creditorilor.............................................. 97
5.3. Contabilitatea stocurilor.................................................................... 101
5.4. Conturi de regularizare...................................................................... 104
Întrebări de autoevaluare ..........................................................................110
Probleme rezolvate....................................................................................110
Probleme propuse..................................................................................... 113
6. CONTABILITATEA VALORILOR IMOBILIZATE.................................. 115
6.1. Contabilitatea imobilizărilor financiare..... ....................................... 115
6.2. Contabilitatea imobilizărilor necorporale......................................... 117
6.3. Contabilitatea imobilizărilor corporale............................................. 120
Întrebări de autoevaluare...........................................................................123
7. CONTABILITATEA CAPITALURILOR PROPRII, ASIMILATE ŞI A
PROVIZIOANELOR................................................................................ 127
7.1. Contabilitatea capitalului social........................................................ 127
7.2. Contabilitatea primelor legate de capital......... ..................................129
7.3. Contabilitatea rezervelor................................................................... 130
7.4. Contabilitatea subvenţiilor pentru i nvestiţii....... ............................... 130
7.5. Contabilitatea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli........ .......... 131
Întrebări de autoevaluare...........................................................................132
8. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR, VENITURILOR ŞI
REZULTATELOR .................................................................................... 135
8.1. Contabilitatea cheltuielilor................................................................ 135
8.2. Contabilitatea veniturilor.... .............................................................. 138
8.3. Contabilitatea rezultatului exerciţiului ............................................. 140
Întrebări de autoevaluare............................................................................... 143
Probleme rezolvate.........................................................................................144
Probleme propuse...........................................................................................144
9. CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR ÎN AFARA BILANŢULUI .... ..145
9.1. Operaţiunile de angajamente............................................................. 145
9.2. Conturile de evidenţă în afara bilanţului........................................... 147
9.3. Operaţiunile în devize ...................................................................... 148
Întrebări de autoevaluare.......................................................................... 148
10. SITUAŢIILE FINANCIARE ALE INSTITUŢIILOR DE CREDIT........ 149
10.1. Conţinutul şi structura situaţiilo r financiare ale instituţiilor de credit. .
149
10.2. Aprobarea, auditarea şi publicarea situaţiilor financiare............ .... 151
Bibliografie ................................................................................................... 154
Glosar de termeni........................................................................................... 155
INTRODUCERE
Aderarea României la Uniunea Europeană a fost un proces complex de
armonizare a tuturor domeniilor de activitate. În acest sens, autorităţile de
reglementareîncontabilă
înregistrate domeniuldin ţara noastră
contabil pe planaueuropean
încercat şisăinternaţional.
ţină pasul cu Prin
evoluţiile
urmare,
în activitatea instituţiilor de credit s-au aplicat normele europene atât din
punctul de vedere al cerinţelor de autorizare, funcţionare şi prudenţialitate,
precum şi din punct de vedere contabil.
Având în vedere acest demers, lucrarea “Contabilitatea instituţiilor de
credit” este elaborată în conformitate cu noile reglementări în domeniu şi este
destinată pregătirii studenţilor şi a celor care doresc să se iniţieze în acest
domeniu.
Contabilitatea instituţiilor de credit aduce unele particularităţi specifice
operaţiunilor desfăşurate în instituţiile de credit, ceea ce presupune atenţie şi
îndemânare la înregistrarea lor.
Instituţiile de credit sunt reprezentate de: bănci, organizaţii cooperatiste
de credit, bănci de economisire şi creditare în domeniul locativ, bănci de credit
ipotecar, instituţii emitente de monedă electronică.
În organizarea şi conducerea contabilităţii se au în vedere operaţiunile
efectuate de centralele acestor instituţii şi de subunităţile operative care nu au
personalitate juridică. Am reunit în cadrul lucrării probleme de evidenţă la
instituţiile de credit cu documentele justificative care stau la baza înregistrării în
contabilitate, parcurgând principalele categorii de operaţiuni, finalizând cu
prezentarea situaţiilor financiare ale instituţiilor de credit în conformitate cu
noile reglementări – Ordinul guvernatorului Băncii Naţionale a României
nr.5/2005 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele
europene, aplicabile instituţiilor de credit modificat şi completat prin Ordinul
guvernatorului Băncii Naţionale a României nr. 24/2006.
Abordând aspectele teoretice şi legale specifice domeniului instituţiilor
de credit, am prezentat şi rezolvarea unor operaţiuni practice pe anumite teme,
în cadrul fiecărei clase de conturi, precum şi aplicaţii propuse şi teste grilă.
Cartea se adresează celor care studiază sau care doresc să se iniţieze în
acest domeniu, fără a avea pretenţia că este lucrare completă şi complexă, dar
care poate fi un ghid în înţelegerea operaţiunilor efectuate de instituţiile de
credit şi modul de înregistrare al acestora în contabilitate.
Timişoara, 2007
Camelia Haţegan
Capitolul 1
ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII LA
INSTITUŢIILE DE CREDIT
Rezumat
Pentru a aplica reglementările contabile conforme cu directivele
europene, instituţiile de credit trebuie să îşi organizeze contabilitatea pornind
de la structura organizatorică, de la cunoaşterea şi aplicarea corectă a
principiilor contabile generale, a regulilor de evaluare generale şi specifice
activităţii instituţiilor de credit. De asemenea operaţiunile economico-
financiare consemnate în documentele jusitificative se înregistează în registrele
de contabilitate prin utilizarea corectă a conturilor din planul de conturi,
pentru ca în final să se întocmescă balanţa de verificare.
1.1. Sistemul instituţiilor de credit şi structura

organizatorică a acestora
În România, sistemul instituţiilor de credit are două nivele:

1) bancă centrală şi de emisiune - Banca Naţională a României.
2) Instituţiile de credit reprezentate de:
a) bănci;
b) organizaţii cooperatiste de credit;
c) bănci de economisire şi creditare în domeniul locativ;
d) bănci de credit ipotecar;
e) instituţii emitente de monedă electronică.
1) Banca Naţională a României este banca centrală. cu personalitate

juridică, ce are ca obiectiv principal asigurarea şi menţinerea stabilităţii
preţurilor.
Activitatea Băncii Naţional e a României se desfăşoară pe baza Legii nr.
312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, care grupează operaţiile
pe care le desfăşoară în corelaţie cu funcţiile acesteia, astfel:
a) elaborarea şi aplicarea politicii monetare şi a politicii de curs de
schimb;
b) autorizarea, reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor
de credit, promovarea şi monitorizarea bunei funcţionări a sistemelor de plăţi
pentru asigurarea stabilităţii financiare;
c) emiterea bancnotelor şi a monedelor ca mijloace legale de plată pe
teritoriul României;
d) stabilirea regimului valutar şi supravegherea respectării acestuia;
e) administrarea rezervelor internaţionale ale României.
2) Instituţiile de credit sunt persoane juridice care trebuie să dispună de

o autorizaţie eliberată de Banca Naţională a României, în conformitate cu
O.U.G. nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului.
Instituţiile de credit pot desfăşura, în limita autorizaţiei acordate,
următoarele activităţi:
a) atragere de depozite şi de alte fonduri rambursabile;
b) acordare de credite, incluzând printre altele: credite de consum, credite
ipotecare, factoring cu sau fără regres, finanţarea tranzacţiilor comerciale,
inclusiv forfetare;
c) leasing financiar;
d) operaţiuni de plăţi;
e) emitere şi administrare de mijloace de plată, cum ar fi: cărţi de credit,
cecuri de călătorie şi alte asemenea, inclusiv emitere de monedă electronică;
f) emitere de garanţii şi asumare de angajamente;
g) tranzacţionare în cont propriu şi/sau pe contul clienţilor, în condiţiile
legii, cu:
1. instrumente ale pieţei monetare, cum ar fi: cecuri, cambii, bilete la
ordin, certificate de depozit;
2. valută;
3. contracte futures şi options financiare;
4. instrumente având la bază cursul de schimb şi rata dobânzii;
5. valori mobiliare şi alte instrumente financiare transferabile;
h) participare la emisiunea de valori mobiliare şi alte instrumente
financiare, prin subscrierea şi plasamentul acestora ori prin plasament şi
prestarea de servicii legate de astfel de emisiuni;
i) servicii de consultanţă cu privire la structura capitalului, strategia de
afaceri şi alte aspecte legate de afaceri comerciale, servicii legate de fuziuni şi
achiziţii şi prestarea altor servicii de consultanţă;
j) administrare de portofolii şi consultanţă legată de aceasta;
k) custodie şi administrare de instrumente financiare;
l) intermediere pe piaţa interbancară;
m) prestare de servicii privind furnizarea de date şi referinţe în domeniul
creditării;
n) închiriere de casete de siguranţă;
o) operaţiuni cu metale şi pietre preţioase şi obiecte confecţionate din
acestea;
p) dobândirea de participaţii la capitalul altor entităţi;
r) orice alte activităţi sau servicii, în măsura în care acestea se
circumscriu domeniului financiar, cu respectarea prevederilor legale speciale
care reglementează respectivele activităţi, dacă este cazul.
Pentru a prezenta structura organizatorică a instituţiilor de credit ne vom
referi, în continuare, cu precădere la bănci, ca şi componentă principală şi
preponderentă a instituţiilor de credit.
Structura organizatorică a unei bănci se dezvoltă pe două nivele:
a) Structura pe verticală;
b) Structura pe orizontală.
Structura pe verticală a unei bănci comerciale conferă acesteia

configuraţia unei reţele care are următoarea componenţă: centrala bancară,
sucursalele şi sediile secundare.
Centrala bancară este o unitate bancară ce are în subordine toate verigile
inferioare şi nu are relaţii directe cu clientela. Centrala bancară are rolul de a
îndruma, analiza şi controla întreaga activitate.
Sucursalele sunt unităţi bancare operaţionale fără personalitate juridică şi
care efectuează operaţiuni în limita mandatului dat de centrala bancară.
Agenţiile bancare sunt unităţi bancare fără personalitate juridică, cu rol
exclusiv operativ şi care funcţionează acolo unde sucursalele nu acoperă
volumul de operaţii.
Punctele de lucru sunt unităţi bancare operative care funcţionează în
locuri cu afluenţă mare de public (magazine, hoteluri).
Structura pe orizontală a unei bănci comerciale variază de la bancă la

bancă, fiind influenţată, pe de o parte, de politica proprie a fiecăreia, iar pe de
altă parte, de ansamblul mijloacelor materiale şi umane de care dispune.
În funcţie de obiectivele propuse de conducere, la nivelul unei bănci
comerciale se disting următoarele funcţiuni:
1) Funcţiunea de conducere generală, cea care asigură managementul
instituţiei de credit şi orientarea de ansamblu a activităţii acesteia;
2) Funcţiunea comercială, care asigură cadrul normativ al relaţiilor cu
clientela;
3) Funcţiunea de execuţie, care asigură finalizarea operaţiilor specifice
activităţilor bancare generate de funcţiunea comercială;
4) Funcţiunea administrativă, care asigură buna realizare a tuturor
celorlalte funcţiuni.
5) Funcţiunea financiar-contabilă.
Contabilitatea instituţiilor de credit se organizează în compartimente
distincte, conduse de către directorul financiar-contabil, contabilul-şef sau altă
persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie.
Contabilitatea generală, denumită şi financiară, are la bază norme unitare
privind organizarea şi conducerea acesteia, prevăzute în lege şi în prezentele
norme, care au caracter obligatoriu pentru toate instituţiile de credit, având ca
obiectiv principal furnizarea informaţiilor necesare atât pentru necesităţile
proprii cât şi în relaţiile acestora cu asociaţii sau acţionarii, clienţii, furnizorii,
instituţiile de credit, organele fiscale şi alte persoane juridice şi fizice.
Contabilitatea de gestiune se organizează de către fiecare bancă în funcţie
de specificul activităţii şi necesităţile proprii, având ca obiective principale
următoarele: stabilirea cheltuielilor, veniturilor şi rezultatele pe fiecare
subunitate; rentabilitatea activităţilor şi serviciilor prestate de bancă; întocmirea
bugetului de venituri şi cheltuieli pe subunităţi şi activităţi, urmărirea şi
controlul executării acestora în scopul cunoaşterii rezultatelor şi furnizării
datelor necesare fundamentării deciziilor privind gestiunea instituţiei şi altele.
Instituţiile de credit au obligaţia să asigure, următoarele:
a) întocmirea documentelor justificative pentru orice operaţiune care
afectează patrimoniul;
b) înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor patrimoniale;
c) inventarierea patrimoniului;
d) întocmirea situaţiilor financiare;
e) controlul asupra operaţiunilor patrimoniale efectuate;
f) furnizarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la situaţia
patrimoniului şi rezultatele obţinute de instituţia de credit.
1.2. Principiile contabile generale

Elementele prezentate în situaţiile financiare anuale se evaluează în
conformitate cu principiile contabile generale, conform contabilităţii de
angajamente. Astfel, efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt
recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc (şi nu pe măsura
ce numerarul sau echivalen tul sau este încasat sau plătit) şi sunt înregistrate în
contabilitate şi raportate în situaţiile financiare ale perioadelor aferente.
Principiul continuităţii activităţii, se prezumă că instituţia de credit îşi
desfăşoară activitatea pe baza principiului continuităţii activităţii. Acest
principiu presupune că instituţia de credit îşi continua în mod normal
funcţionarea, fără a intra în stare de lichidare sau reducere semnificativă a
activităţii. Dacă administratorii unei instituţii de credit au luat cunostinţă de
unele elemente de nesiguranţă legate de anumite evenimente care pot duce la
incapacitatea acesteia de a-şi continua activitatea, aceste elemente trebuie
prezentate în notele explicative. În cazul în care situaţiile financiare anuale nu
sunt întocmite pe baza principiului continuităţii, aceasta informaţie trebuie
prezentată, împreună cu explicaţii privind modul de întocmire a acestora şi
motivele care au stat la baza deciziei conform căreia instituţia de credit nu îşi
mai poate continua activitatea.
Principiul permanentei metodelor, respectiv metodele de evaluare
trebuie aplicate în mod consecvent de la un exerciţiu financiar la altul.
Principiul prudenţei - evaluarea trebuie facuta pe o baza prudentă, şi
în special:
a) poate fi inclus numai profitul realizat la data bilanţului;
b) trebuie sa se ţină cont de toate datoriile apărute în cursul exerciţiului
financiar curent sau al unui exerciţiu precedent, chiar dacă acestea devin
evidente numai între data bilanţului şi data întocmirii acestuia;
c) trebuie sa se ţină cont de toate datoriile previzibile şi pierderile
potenţiale apărute în cursul exerciţiului financiar curent sau al unui exerciţiu
financiar precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data
bilanţului şi data întocmirii acestuia;
d) trebuie sa se ţină cont de toate deprecierile, indiferent dacă rezultatul
exerciţiului financiar este pierdere sau profit.
Principiul independentei exerciţiului – se vor lua în considerare
veniturile şi cheltuielile aferente exerciţiului financiar, indiferent de data
încasării sau plăţii acestor venituri şi cheltuieli.
Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de datorii -
componentele elementelor de activ sau de datorii trebuie evaluate separat.
Principiul intangibilităţii, conform căruia bilanţul de deschidere
pentru fiecare exerciţiu financiar trebuie sa corespundă cu bilanţul de închidere
al exerciţiului financiar precedent.
Principiul necompensării - orice compensare între elementele de activ
şi de datorii sau între elementele de venituri şi cheltuieli este interzisă.
Eventualele compensări între creanţe şi datorii ale instituţiei de credit fata de
acelaşi agent economic pot fi efectuate, cu respectarea prevederilor legale,
numai după înregistrarea în contabilitate a veniturilor şi cheltuielilor la valoarea
integrală.
Principiul prevalentei economicului asupra juridicului. - prezentarea
valorilor din cadrul elementelor din bilanţ şi contul de profit şi pierdere se face
ţinând seama de fondul economic al tranzacţiei sau al operaţiunii raportate, şi nu
numai de forma juridică a acestora.
Principiul pragului de semnificatie . Elementele de bilanţ şi de cont de
profit şi pierdere care sunt indicate cu litere mici pot fi combinate dacă:
a) acestea reprezintă o suma nesemnificativa,
b) o astfel de combinare oferă un nivel mai mare de claritate, cu
condiţia ca elementele astfel combinate sa fie prezentate separat în notele
explicative.
Abateri de la principiile contabile generale pot fi efectuate în cazuri
excepţionale. Orice astfel de abateri trebuie prezentate în notele explicative,
precum şi motivele care le-au determinat, împreună cu o evaluare a efectului
acestora asupra activelor, datoriilor, poziţiei financiare şi a profitului sau
pierderii.
1.3 Reguli de evaluare a elementelor prezentate

în situaţiile financiare
Elementele prezentate în situaţiile financiare anuale se evaluează, în
general, pe baza principiului costului istoric, respectiv cost de achiziţie sau al
costului de producţie.
La data intrării în cadrul instituţiei de credit, bunurile se evalueaza şi se
înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare, care se stabileşte astfel:
a) la cost de achiziţie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros;
b) la cost de producţie - pentru bunurile produse în cadrul instituţiei de
credit;
c) la valoarea justă - pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit.
Prin valoare justă se înţelege suma pentru care activul ar putea fi
schimbat de bunăvoie între părţi aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei
tranzacţii cu preţul determinat obiectiv.
Costul de achiziţie al bunurilor cuprinde preţul de cumpărare, taxele de
import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care persoana juridică le poate
recupera de la autorităţile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare şi alte
cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziţiei bunurilor respective.
prime şiCostul de producţie

materialelor al unuişibun
consumabile cuprinde costul
cheltuielile de achiziţie
de producţie directa atribuibile
materiilor
bunului.
Costul de producţie sau de prelucrare al stocurilor, precum şi costul de
producţie al imobilizarilor cuprind cheltuielile directe aferente producţiei, şi
anume: materiale directe, energie consumată în scopuri tehnologice, manopera
directa şi alte cheltuieli directe de producţie, precum şi cota cheltuielilor
indirecte de producţie alocata în mod raţional ca fiind legată de fabricatia
acestora.
În costul de producţie poate fi inclusă o proporţie rezonabila din
cheltuielile care sunt doar indirect atribuibile bunului, în măsura în care acestea
sunt legate de perioada de producţie.
Evaluarea elementelor de activ şi de pasiv cu ocazia inventarierii se face
la valoarea actuală a fiecărui element, denumită şi valoare de inventar, stabilită
în funcţie de utilitatea bunului, starea acestuia şi preţul pieţei.
În cazul creanţelor şi datoriilor, această valoare se stabileşte în funcţie de
valoarea lor probabilă de încasat, respectiv de plată.
La încheierea exerciţiului financiar, elementele de activ şi de pasiv de
natura datoriilor se evalueaza şi se reflecta în situaţiile financiare anuale la
valoarea de intrare, pusă de acord cu rezultatele inventarierii, astfel:
a) Pentru elementele de activ, diferenţele constatate în minus între
valoarea de inventar şi valoarea contabila neta a elementelor de activ se
înregistrează în contabilitate pe seama unei amortizari suplimentare, în cazul
activelor amortizabile pentru care deprecierea este ireversibila sau se efectuează
o ajustare pentru depreciere sau pierdere de valoare, atunci când deprecierea
este reversibila, aceste elemente mentinandu-se, de asemenea, la valoarea lor de
intrare.
Prin valoare contabila netă se înţelege valoarea de intrare, mai puţin
amortizarea şi ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare, cumulate.
b) Pentru elementele de pasiv de natura datoriilor, diferenţele constatate
în plus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare a elementelor de pasiv de
natura datoriilor se înregistrează în contabilitate, pe seama elementelor
corespunzătoare de datorii.
La data ieşirii din cadrul instituţiei de credit sau la darea în consum,
bunurile se evaluează şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.
Metodele de evaluare adoptate de bancă trebuie să fie aceleaşi în tot
cursul exerciţiului, precum şi de la un exerciţiu la altul. În cazuri justificate şi în
condiţiile prevăzute de lege, banca poate schimba metodele de evaluare, făcând
în acest sens menţiuni în anexa la bilanţ şi prezentând influenţele asupra
situaţiei patrimoniale şi financiare, precum şi asupra rezultatului exerciţiului.
Reevaluarea activelor şi pasivelor instituţiei de credit se efectuează
potrivit reglementărilor în vigoare. În aceste cazuri, valoarea de intrare a
elementelor patrimoniale se modifică, aceasta fiind înlocuită cu valoarea justă.
1.4. Registrele de contabilitate
Potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată,
registrele de contabilitate obligatorii sunt: Registrul-jurnal, Registrul-inventar şi
Cartea mare.
Registrele de contabilitate se utilizează în strictă concordanţă cu
destinaţia acestora şi se prezintă în mod ordonat şi astfel completate încât să
permită, în orice moment, identificarea şi controlul operaţiunilor contabile
efectuate.
Registrele de contabilitate pot fi prezentate sub formă de registresau
listări informatice, după caz.
Registrele de contabilitate se numerotează înainte sau pe măsura
întocmirii lor, iar la închiderea conturilor, acestea se barează, nefiindadmisă
înregistrarea unor operaţiuni ulterioare.
1. Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu în care se
înregistrează, în mod cronologic, toate operaţiunile economico-financiare.
Registrul-jurnal este prezentat sub forma unui registru-jurnal general şi
a unor registre-jurnal auxiliare.
Principalele registre-jurnal auxiliare utilizate sunt “Jurnalul
operaţiunilor” şi “Recapitulaţia pe conturi a jurnalelor operaţiunilor”.
Înregistrările operaţiunilor economico-financiare în registrele jurnal au
la bază elemente cu privire la: felul, numărul şi data documentului justificativ,
explicaţiile privind operaţiunile respective şi conturile debitoare şi creditoare în
care s-au înregistrat sumele corespunzătoare operaţiunilor efectuate.
Se întocmeşte de către instituţie într-un singur exemplar.
Înregistrările în Registrul jurnal (general) se fac în mod cronologic în
tot cursul lunii (perioadei) sau la sfârşitul lunii (perioadei), fie direct pe baza
documentelor justificative, fie pe baza documentelor centralizatoare întocmite
pentru operaţiunile aferente lunii (perioadei) respective, care sunt consemnate
cronologic în acestea.
Registrul jurnal (general) se întocmeşte sub formă centralizată, în lei,
pentru operaţiunile efectuate atât în lei cât şi în devize, precum şi pentru fiecare
deviză în parte.
În cazul Registrului jurnal (general) sub formă centralizată, în lei,
rulajele totale debitoare şi creditoare se preiau din Jurnalul operaţiunilor.
În Registrul jurnal (general) pe fiecare deviză se preiau rulajele totale
debitoareSeşi creditoare
întocmeştedin la
Jurnalul operaţiunilor.
nivelul instituţiei şi de către subunităţile
acesteia(sucursale, agenţii etc.) împuternicite în acest sens de conducerea
instituţiei.
Nu circulă, fiind document de înregistrare contabilă şi se arhivează, de
către unitatea care este obligată să-l păstreze împreună cu Jurnalele
operaţiunilor care au stat la baza întocmirii lui.
a) Jurnalul operaţiunilor s erveşte ca document de înregistrare
cronologică şi sistematică a modificării elementelor de activ şi de pasiv,
document pentru întocmirea Registrului-jurnal general şi a Recapitulaţiei pe
conturi a jurnalelor operaţiunilor.
Se întocmeşte într-un singur exemplar, pentru operaţiunile efectuate,
prin înregistrare cronologică, fără ştersături şi spaţii libere, a documentelor în
care se reflectă mişcarea elementelor de activ şi de pasiv.
În Jurnalul operaţiunilor se trec toate operaţiunile economicofinanciare
efectuate de instituţie, indiferent dacă acestea au loc în numerar sau prin
conturile de decontare cu alte instituţii şi clientela, neţinându-se seama dacă a
avut loc plata sau încasarea efectivă etc.
Se întocmeşte la nivelul instituţiei şi de către subunităţile acesteia
(sucursale, agenţii etc.) împuternicite în acest sens de conducerea instituţiei.
b) Recapitulaţia pe conturi a jurnalelor operaţiunilor s erveşte la:
stabilirea rulajelor conturilor, furnizarea de date pentru efectuarea analizei
activităţii economicofinanciare, întocmirea registrului Cartea mare.
Se întocmeşte într-un singur exemplar, de regulă, lunar (pentru
operaţiunile efectuate în perioada respectivă), prin înscrierea, pentru fiecare
cont în parte, a rulajelor debitoare şi creditoare preluate din Jurnalul
operaţiunilor.
2. Registrul “Cartea mare” este un registru contabil obligatoriu în
care se înscriu lunar, direct, pentru fiecare cont, înregistrările efectuate în
registrul-jurnal auxiliar (“Recapitulaţia pe onturi a jurnalelor operaţiunilor”),
stabilinduse situaţia fiecărui cont, respectiv soldul iniţial, rulajele debitoare,
rulajele creditoare şi soldurile finale.
Registrul „Cartea mare” stă la baza întocmirii balanţei de verificare.
Se întocmeşte într-un singur exemplar, la sfârşitul lunii, pe baza datelor
din Recapitulaţia pe conturi a jurnalelor operaţiunilor şi a soldurilor finale
aferente lunii anterioare.
Registrul-jurnal şi registrul “Cartea mare” trebuie să reflecte toate
peraţiunile efectuate de instituţie, la nivelul centralei acesteia, precum şi a
nivelul fiecărei subunităţi a instituţiei şi se întocmesc de centrala instituţiei,
pentru operaţiunile proprii, şi de subunităţile instituţiei care au fost
împuternicite în acest sens de conducerea instituţiei. În situaţiile în care una sau
mai multe subunităţi ale instituţiei nu au fost împuternicite de către conducerea
acestora să întocmească Registrul-jurnal şi registrul “Cartea mare”, operaţiunile
efectuate de către subunităţile în cauză trebuie să se reflecte în registrele
întocmite de o altă subunitate a instituţiei sau de către centrala instituţiei.
3. Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu în care se
înregistrează toate elementele de activ şi de pasiv, grupate în funcţie de natura
lor, inventariate de instituţie potrivit normelor legale. În acest registru se
înscriu, într-o formă recapitulativă, elementele inventariate după natura lor,
suficient de detaliate, pentru a putea justifica fiecare post din bilanţ.
Registrul-inventar se întocmeşte la nivelul fiecărei subunităţi a
instituţiei, precum şi, centralizat, la nivel de instituţie. Se întocmeşte într-un
singur exemplar, după ce a fost numerotat şi parafat.
Se întocmeşte la începutul activităţii, la sfârşitul exerciţiului financiar
sau cu ocazia încetării activităţii, fără ştersături şi fără spaţii libere, pe baza
datelor cuprinse în listele de inventariere şi procesele verbale de inventariere a
elementelor de activ şi de pasiv, prin gruparea acestora pe conturi sau grupe de
conturi.
În cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului, datele
rezultate din operaţiunea de inventariere se actualizează cu intrările şi ieşirile
din perioada cuprinsă între data inventarierii şi data încheierii exerciţiului
financiar, datele actualizate fiind apoi cuprinse în registrul-inventar.
Operaţiunea de actualizare a datelor rezultate din inventariere se va efectua
astfel încât la sfârşitul exerciţiului financiar să fie reflectată situaţia reală a
elementelor de activ şi de pasiv.
În cazul încetării activităţii, registrul-inventar se completează cu
valoarea elementelor de activ şi de pasiv inventariate faptic la acea dată.
1.5. Planul de conturi aplicabil instituţiilor de credit

Planul de conturi aplicabil instituţiilor de credit şi normele de utilizare
ale acestuia conţin conturile necesare înregistrării în contabilitate a operaţiunilor
patrimoniale ce pot avea loc în cadrul instituţiilor de credit, conţinutul şi funcţia
fiecărui cont, monografia contabilă a principalelor operaţiuni, precum şi
criteriile generale (atribute) privind dezvoltarea în analitic a conturilor sintetice.
Planul de conturi conţine:
- 8 clase de conturi simbolizate cu o cifră;
- grupe de conturi simbolizate cu două cifre;
- conturi- sintetice:
de gradul I simbolizate cu trei cifre;
- de gradul II simbolizate cu patru cifre;
- de gradul III simbolizate cu cinci cifre.
Dezvoltarea în analitic a conturilor sintetice prevăzute în planul de
conturi este de competenta fiecărei instituţii de credit, în funcţie de criteriile
generale (atribute) şi de necesităţile proprii. Codificarea conturilor analitice se
face începând cu cifra a 6-a a simbolului contului.
Conturile prevăzute în planul de conturi sunt ordonate în funcţie de
lichiditatea activelor şi exigibilitatea pasivelor, în corelare cu normele care stau
la baza întocmirii situaţiilor financiare.
Planul de conturi cuprinde următoarele clase:
Clasa 1 Operaţiuni de trezorerie şi operaţiuni interbancare
Clasa 2 Operaţiuni cu clientela
Clasa 3 Operaţiuni cu titluri şi operaţiuni diverse
Clasa 4 Valori imobilizate
Clasa 5 Capitaluri proprii, asimilate şi provizioane
Clasa 6 Cheltuieli
Clasa 7 Venituri
Clasa 9 Operaţiuni în afara bilanţului
Conturile din cele opt clase (1 - 7 şi 9) se utilizează de către toate
instituţiile de credit la înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor economico-
financiare şi servesc la elaborarea de către instituţiile de credit a situaţiilor
financiare anuale şi a altor raportari financiare.
Pentru contabilizarea operaţiunilor de mandat în contul trezoreriei
statului, instituţiile de credit utilizează conturi distincte potrivit instrucţiunilor
Ministerului Finanţelor Publice, deschise în cadrul clasei 8.
Pentru operaţiun ile aferente contabilităţii de gestiune, instituţiile pot
utiliza conturi distincte, deschise în cadrul altor clase decât cele care figurează
în planul de conturi (clasele 1 - 7 şi 9) şi celor deschise în cadrul clasei 8.
Conturile aferente operaţiunilor de mandat în contul trezoreriei statului şi
celor de gestiune nu se includ în balanţele de verificare a conturilor de bilanţ în
afara bilanţului.
În ceea ce priveşte simbolizarea conturilor se pot reţine câteva aspecte
generale care uşurează înţelegerea şi utilizarea lor 1. Astfel, pentru grupele de
conturi bilanţiere, simbolizate cu două cifre, este caracteristic faptul că
terminaţia 0-8 asigură, în cadrul fiecărei clase, clasificarea sau ordonarea lor în
funcţie de natura economică sau destinaţia bunurilor respective. Pentru
elementele de pasiv, clasificarea sau ordonarea se face în raport cu natura
juridică.
Conturile de cheltuieli şi venituri sunt clasificate în raport cu natura
acestora, existând o anumită relaţie între conturile din cele două clase.
Pentru conturile sintetice de gradul I se reţine că terminaţia 0-8 semnifică
1
I. Galiceanu, N. Stanciu, M. Cristea - Gestiune bancară, Editura Didactica Nova, Craiova, 1997
aceeaşi funcţie contabilă cu cea a grupei din care face parte
La rândul său, terminaţia în cifra 9 indică grupele de provizioane
existente în primele patru clase de conturi, care conţin conturi cu funcţie
contabilă de pasiv.
O categorie distinctă de conturi sunt cele care au cuprinsă în simbolul lor
cifra 7 în poziţia a treia sau a patra, ceea ce semnifică creanţe sau datorii ataşate
aferente grupelor sau conturilor sintetice la care se referă (de ex. contul 117
Creanţe şi datorii ataşate sau contul 1317 Creanţe ataşate aferente depozitelor
constituite la instituţii de credit).
O particularitate o prezintă şi conturile care înregistrează operaţiuni în
afara bilanţului. Din contabilitatea financiară a agenţilor economici se ştie că
aceste conturi funcţionează în partidă simplă, ceea ce nu se aplică şi la instituţii
de credit, unde funcţionează în partidă dublă cu ajutorul contului 999
“Contrapartida”, care este cont bifuncţional, de contrapartidă pentru debitarea
sau creditarea conturilor în afara bilanţului, cu excepţia conturilor din grupa 93
„Operaţiuni în devize” care intră în corespondenţă unele cu altele în cadrul
acestei grupe.
1.6. Atributele conturilor
Un atribut sau un criteriu de identificare este o specificaţie

complementară care permite furnizarea unor informaţii suplimentare, referitoare
la conţinutul conturilor prevăzute în planul de conturi.
Atributele sunt criterii de informaţie care se au în vedere la stabilirea
structurii analitice a conturilor, sau care pot să fie calificate ca "extracontabile"
în măsura în care acestea nu au fost incluse direct în planul de conturi.
Atributele permit să fie analizate fiecare tip de operaţiune definită de
norme şi planul de conturi (operaţiuni de trezorerie şi interbancare, operaţiuni
cu clientela, operaţiuni pe titluri, operaţiuni diverse etc.), în funcţie de:
a) caracteristicile operaţiunii însăşi (caracteristici de natură contractuală):
- durata iniţială a operaţiunii;
- durata reziduală a operaţiunii;
- caracteristicile titlurilor (titluri emise sau deţinute);
- defalcarea creanţelor corespunzător sistemului de refinanţare a acestora;
b) caracteristicile contrapartidei:
-- statutul rezidentei;
calitatea clientelei (instituţii de credit, instituţiile financiare şi
nefinanciare);
- legăturile cu grupul sau cu reţeaua;
c) teritoriul unde se realizează operaţiunea:
- în ţară;
- în străinătate.
La stabilirea structur ii atributelor, instituţiile de credit trebuie să aibă în
vedere atât necesităţile proprii de cunoaştere şi informare (pentru organele de
conducere, acţionariat, grupul şi societăţile grupului etc.), cât şi cerinţele de
raportare sau informare ale terţilor (Banca Naţională a României şi structurile
guvernamentale, organismele internaţionale de reglementare sau finanţare,
administraţiile fiscale etc.).
Gestiunea atributelor se asigură cu ajutorul sistemului informatic, care
trebuie să fie obiectul unei preocupări cu totul deosebite, având în vedere
importanţa atributelor, numărul mare şi dificultatea obţinerii unora dintre ele. În
consecinţă, stabilirea structurii atributelor, precum şi adaptarea corespunzătoare
a sistemului informatic trebuie să reprezinte activităţi coerente şi să răspundă
tuturor cerinţelor curente de cunoaştere, raportare şi informare.
Structura minimală a atributelor este următoarea:
- rezidenţa;
- moneda;
- agentul economic,
- operaţiuni funcţie de termene;
- raportări la BNR.
Pe lângă atributele conturilor, instituţiile de credit utilizează pentru

conturile clienţilor lor coduri IBAN 2. Prin cod IBAN (acronim pentru
International Bank Account Number) se înţege un şir de caractere care identifică
în mod unic la nivel internaţional contul unui client la o instituţie, cont utilizat
pentru procesarea plăţilor în cadrul sistemelor de plăţi sau prin schemele de tip
bănci corespondent.
Structura codurilor IBAN atribuite în România de instituţii conturilor
clienţilor lor constă într-un şir de 24 caractere alfanumerice care, considerate de
la stânga la dreapta, au următoarea semnificaţie:
- 2 caractere alfabetice - codul de ţară al României (respectiv „RO”);
- 2 caractere numerice - caractere de verificare a codului IBAN.
- 4 caractere alfabetice - caractere care identifică în mod unic instituţia,
respectiv primele patru caractere ale codului BIC atribuit instituţiei (acronim
pentru Bank Identifier Code) .
2
Conform Regulament B.N.R. nr 2/2004 privind utilizarea codurilor IBAN în România intrat în
vigoare la 01.09.2004
- 16 caractere alfanumerice - caractere care identifică în mod unic
unitatea teritorială a instituţiei şi contul clientului de la respectiva unitate
teritorială.
Întrebări de autoevaluare:
1. Care sunt componentele instituţiilor de credit?

2. Prezentaţi structura pe verticală a băncilor.
3. Care registre de contabilitate sunt obligatorii în activitatea instituţiilor de
credit?
4. La ce serveşte Registrul-jurnal?
5. Care sunt jurnalele auxiliare şi ce cuprind ele?
6. La ce serveşte Registrul inventar?
7. Cum este structurat planul de conturi al instituţiilor de credit ?
8. Ce cuprinde structura minimală a atributelor conturilor?
Capitolul 2
CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR DE
TREZORERIE ŞI INTERBANCARE
Rezumat
În structura operaţiunilor de trezorerie şi operaţiunilor interbancare

sunt cuprinse:
- operaţiunile de casă;
- operaţiunile de decontare cu Banca Naţională a României privind
conturile curente, conturile de depozit;
- operaţiunile privind împrumuturile de refinanţare de la Banca
Naţională a României;
- operaţiunile prin conturile de corespondent, depozitele, creditele şi
împrumuturile interbancară.
2.1. Contabilitatea operaţiunilor de casă şi alte valori

Operaţiunile de casă se realizează prin intermediul compartimentului
tezaur şi casierie din cadrul fiecărei subunităţi bancare. În cadrul acestui
compartiment, în funcţie de volumul încasărilor şi plăţilor în numerar se
organizează:
- case de circulaţie cu case operative de încasări şi plăţi în lei şi în devize
şi de vânzare a imprimatelor ;
- case speciale pentru operaţiuni cu metale preţioase;
- case de schimb valutar.
Documentele primare întocmite pentru efectuarea operaţiunilor de casă:
a) încasări:
- foaie de vărsământ cu chitanţă - prin care clientul instituţiei de credit
depune o sumă de bani în numerar;
- ordinul de încasare - document intern folosit pentru restituiri de
avansuri spre decontare, vânzare de imprimate, contravaloarea serviciilor de
telex, fax şi telefon efectuate în contul clienţilor;
- borderou însoţitor cu chitanţă - utilizat în cazul depunerii de numerar în
genţi sigilate, urmând ca numerarul să se numere ulterior, conform conven ţiei
încheiate.
b) plăţi:
- cec pentru ridicarea numerarului - titularul de cont dispune instituţiei de
credit plata unei sume în numerar;
- ordin de plată - document intern prin care eliberează în numerar
avansuri spre decontare, salarii neridicate în termen şi alte sume conform
normelor interne ale fiecărei instituţii de credit.
Pentru evidenţa operativă la sfârşitul zilei se întocmesc Jurnalele de
casă pentru încasări şi separat pentru plăţi, deschise pe tipuri de monedă.
La casa de schimb valutar tranzacţiile se consemnează în buletinul de
schimb valutar. La închiderea zilei se întocmeşte Registrul zilnic al
tranzacţiilor punctului de schimb valutar care reprezintă centralizatorul tuturor
buletinelor de schimb emise în cursul unei zile.
Contabilitatea operaţiunilor de casă se ţine potrivit normelor emise de
instituţii de credit cu respectarea reglementărilor Băncii Naţionale a României.
Contabilitatea operaţiunilor de casă asigură evidenţa existenţei şi mişcării
valorilor în casă (bancnote, monede şi cecuri de călătorie).
Bancnotele şi monedele româneşti şi străine aflate în casieriile instituţiei
de credit trebuie să aibă curs legal.
În categoria altor valori sunt cuprinse cecurile de călătorie. Cecurile de
călătorie sunt instrumente de plată emise, de regulă, de organisme specializate,
pentru o sumă fixă şi într-o monedă determinată. Au în general o valabilitate
nelimitată în timp, sunt acceptate ca instrument de plată sau pot fi schimbate
imediat în moneda locală.
Principalele operaţiuni care se efectuează cu cecurile de călătorie sunt:
- emiterea cecurilor de călătorie şi/sau darea lor în consignaţie pentru a fi
vândute de către alte instituţii de credit;
- primirea în consignaţie şi vânzarea cecurilor de călătorie;
- cumpărarea cecurilor de călătorie de la clientelă, remiterea spre încasare
şi încasarea contravalorii acestora de la emitent.
Înregistrarea operaţiunilor privind cecurile de călătorie în conturile de
bilanţ nu intervine decât în momentul vânzării sau cumpărării acestora, precum
şi în cadrul operaţiunilor de decontare cu emitentul.
Cecurile de călătorie date şi respectiv, primite, în consignaţie se
înregistrează în conturile în afara bilanţului până la punerea lor în circulaţie.
Contabilitatea sintetică a operaţiunilor de casă şi a altor valori se ţine cu
ajutorul conturilor din grupa 10 „Casa şi alte valori”, şi anume:
- 101 „Casa”;
- 102 „Numerar în ATM-uri şi ASV-uri”;
- 109 „Alte valori”.
Contul 101 “Casa” ţine evidenţa numerarului aflat în casieriile instituţiei
de credit (bancnote şi monede care au curs legal), precum şi a mişcării acestuia
ca urmare a încasărilor şi plăţilor efectuate. Bancnotele şi monedele expediate
prin intermediul societăţilor de transport, rămân înregistrate în contul "Casa"
până în momentul transferului proprietăţii efective a fondurilor, independent de
modalităţile folosite pentru transferul acestor fonduri.
Contul 101 "Casa" este un cont de activ.
Se debitează prin creditul următoarelor conturi:
- 251 “Conturi curente”, 253 “Conturi de depozite” cu sumele încasate în
numerar reprezentând depuneri în conturile curente şi cele de depozit ale
titularilor de cont;
- 111 “Cont curent la Banca Naţională a României” cu alimentările cu
numerar efectuate de la Banca Naţională a României;
- 341 “Decontări intrabancare” cu alimentările cu numerar de la
subunităţile aceleiaşi instituţii de credit;
- 3552 “Debitori din avansuri spre decontare” cu sumele încasate în
numerar reprezentând restituiri de avansuri spre decontare;
- 7085 “Venituri privind mijloacele de plată” cu sumele încasate în
numerar reprezentând venituri privind mijloace de plată;
- 3721 “Poziţie de schimb” cu sumele încasate în numerar din operaţiuni
de schimb valutar şi cu cecuri de călătorie, cu alte sume încasate în devize
reprezentând creanţe;
- 3722 “Contravaloarea poziţiei de schimb” cu contravaloarea în lei
reprezentând vânzări de devize şi de cecuri de călătorie în devize;
- 7069 “Comisioane” cu comisioanele încasate în numerar pentru cecuri
de călătorie şi servicii de schimb şi arbitraj;
- 7029, 7039 “Comisioane” cu comisioanele încasate în numerar privind
operaţiuni cu clientela şi operaţiuni cu titluri;
- 1621 “Alte sume datorate” cu sumele încasate din vânzarea cecurilor de
călătorie;
- 102 „Numerar în ATM-uri şi ASV-uri” cu transferurile de numerar din
aparatele automate de bancă şi automatele de schimb valutar.
Se creditează prin debitul următoarelor conturi:
- 2511 “Conturi curente”, 253 “Conturi de depozite” cu sumele plătite în
numerar titularilor de conturi şi a dobânzilor plătite în numerar aferente
depozitelor constituite;
- 111 “Cont curent la Banca Naţională a României” cu depuneri de
numerar la Banca Naţională a României;
- 341 “Decontări intrabancare” cu alimentările cu numerar a altor
subunităţi ale instituţiei de credit;
- 3552 “Debitori din avansuri spre decontare” cu sumele eliberate în
numerar personalului instituţiei de credit, reprezentând avansuri spre decontare;
- 3566 “Alţi creditori diverşi” cu sumele plătite în numerar furnizorilor şi
creditorilor diverşi, precum şi cele achitate colaboratorilor;
- 6081 “Cheltuieli cu mijloacele de plată” cu sumele plătite în numerar
reprezentând cheltuieli cu mijloace de plată;
- 3721 “Poziţie de schimb” cu sumele plătite în numerar privind
operaţiuni de schimb valutar, precum şi alte sume plătite în devize reprezentând
datorii;
reprezentând cumpărări de devize şi de cecuri de călătorie în devize;
- 109 “Alte valori” cu sumele plătite în numerar pentru cecurile de
călătorie cumpărate;
- 102 „Numerar în ATM-uri şi ASV-uri” cu sumele utilizate pentru
alimentarea cu numerar a ghişeelor automate de bancă şi a automatelor de
schimb valutar.
Soldul contului reprezintă numerarul existent în casieria instituţiei de
credit.
Contul 102 „Numerar în ATM-uri şi ASV-uri” evidenţiază numerarul
aflat în ghişeele automate de bancă (ATM-uri) şi în automatele de schimb
valutar (ASV-uri). Este un cont de activ.
- 101 “Casa”, cu alimentările de numerar din casierie;
- 3721 “Poziţie de schimb” cu sumele încasate în numerar din operaţiuni
de schimb valutar;
reprezentând vânzări de devize.
- 101 “Casa”cu transferurilr de numerar din aparatele automate de bancă
şi automatele de schimb valutar;
- 2511 “Conturi curente” cu retragerile de numerar la ghişeele automate
de bancă, de către clientul aceleiaşi instituţii de credit;
- 371 “Valori primite la încasare” cu retragerile de numerar la ghişeele
automate de bancă, de către clientul unei alte instituţii de credit;
- 3721 “Poziţie de schimb” cu sumele plătite în numerar privind
operaţiuni de schimb valutar;
reprezentând cumpărări de devize.
Contul 109 "Alte valori" ţine evidenţa cecurilor de călătorie cumpărate
şi neremise la emitenţi pentru încasare.
Contul 109 "Alte valori" este un cont de activ.
- 101 “Casa”, 2511 “Conturi curente” cu valoarea cecurilor de călătorie
cumpărate de la clientelă;
- 3721 “Poziţie de schimb” cu valoarea cecurilor de călătorie în devize
cumpărate de la clientelă.
Se creditează prin debitul contului 1611 “Valori de recuperat” cu
valoarea cecurilor de călătorie cumpărate şi remise emitenţilor pentru încasare.
Soldul contului reprezintă valoarea cecurilor cumpărate şi neremise spre
încasare emitenţilor.
2.2. Contabilitatea operaţiilor de decontare cu Banca

Naţională a României
Contabilitatea operaţiunilor de decontare cu Banca Naţională a României,
se ţine cu ajutorul conturilor curente deschise la unităţile Băncii Naţionale a
României, în conformitate cu normele emise de aceasta.
Instituţiile de credit au obligaţia de a menţine rezerve minime obligatorii 3
atât în lei cât şi în valută, în conturi la Banca Naţională a României. Nivelul
efectiv prevăzut al rezervelor îl reprezintă soldul mediu zilnic al contului curent,
la atingerea căruia nu se mai pot face plăţi.
Conform prevederilor legale la Banca Naţională a României, se pot
constitui depozite de către instituţiile de credit. Constituirea depozitului la
Banca Naţională a României se va efectua din iniţiativa instituţiei de credit prin
emiterea unui ordin de plată, iar rambursarea la scadenţă se va efectua din
iniţiativa direcţiei sus menţionate din cadrul băncii centrale.
În sfera relaţiilor de decontare cu Banca Naţională a României intră şi

operaţiile de împrumut de refinanţare, creanţele şi datoriile.
Împrumuturile de refinanţare sunt de următoarele categorii 4:
a) Împrumuturi colateralizate cu active eligibile pentru garantare
reprezintă tranzacţii reversibile în cadrul cărora se primesc împrumuturi de la
B.N.R. garantate cu active eligibile (titluri de stat şi alte categorii de active) care
rămân în proprietatea instituţiei de credit;
3 conform Regulamentului nr. 6/2002 al B.N.R. privind regimul rezervelor minime obligatorii cu
modificăril ulterioare
4
conform Regulamentului B.N.R. nr. 1/2000 modificat prin Regulamentul B.N.R. nr. 7/2006
privind operaţiunile de piaţă monetară efectuate de B.N.R. şi facilităţile permanente acordate de
aceasta participanţilor eligibili (contrapartidelor eligibile)
b) împrumuturi lombard (overdraft) - reprezintă o formă de refinanţare
pentru a obţine lichidităţi pe termen foarte scurt (overnight) garantate cu active
eligibile pentru garantare.
c) alte împrumuturi – acele împrumuturi care nu pot fi încadrate în una
din categoriile precedente.
Evidenţa operaţiilor de decontare cu Banca Naţională a României se ţine
cu ajutorul conturilor din grupa 11 “Decontări cu Banca Naţională a României”:
111 - Cont curent la Banca Naţională a României
1111 - Cont curent la Banca Naţională a României
1112 - Depozite la vedere la Banca Naţională a României
1113 - Depozite la termen la Banca Naţională a României
1114 - Depozite colaterale la Banca Naţională a României
112 - Împrumuturi de refinanţare de la Banca Naţională a României
1121 – Împrumut. colateralizate cu active eligibile pentru garantare
1122 - Împrumuturi lombard
1123 - Alte împrumuturi
117 - Creanţe şi datorii ataşate
1171 - Creanţe ataşate
1172 - Datorii ataşate
Contul 111 “Cont curent la Banca Naţională a României” ţ ine
evidenţa disponibilităţilor băneşti aflate în contul curent la Banca Naţională a
României, precum şi a mişcării acestora ca urmare a încasărilor şi plăţilor
efectuate. Este un cont de activ.
- 101 “Casa” cu sumele depuse în numerar la Banca Naţională a
României de către instituţie de credit;
- 121 “Conturi de corespondent la instituţii de credit (nostro)”, 122
“Conturi de corespondent ale instituţiilor de credit (loro)” cu sumele virate în
conturile Băncii Naţionale a României reprezentând constituiri de
disponibilităţi;
- 341 “Decontări intrabancare” cu sumele încasate de clienţi aparţinând
altor subunităţi ale aceleiaşi instituţii de credit;
- 112 “Împrumuturi de refinanţare de la Banca Naţională a României”,
142 “Împrumturi primite de la instituţii de credit” cu sumele primite de
instituţia de credit reprezentând: împrumuturi de refinanţare de la Banca
Naţională a României, împrumuturi primite de la alte instituţii de credit;
- 132 “Depozite ale instituţiilor de credit” cu depozitele constituite de alte
instituţii de credit;
- 181 “Creanţe restante”, 182 “Creanţe îndoielnice” cu încasările
reprezentând creanţe restante, creanţe îndoielnice;
reprezentând vânzările de devize în nume propriu;
- 141 “Credite acordate instituţiilor de credit” cu rambursările de credite
acordate altor instituţii de credit;
- 1621 “Alte sume datorate” cu sumele încasate de emitent privind
cecurile de călătorie şi cecurile bancare vândute de alte instituţii de credit,
precum şi sumele încasate aflate în curs de clarificare sau de regularizare cu alte
- 1611 “Valori de recuperat” cu sumele încasate de la alte instituţii de
credit privind valorile de recuperat;
- 131 “Depozite la instituţii de credit” cu diminuările sau lichidările de
depozite constituite la alte instituţii de credit;
- 1171, 1317, 1417, 1517, 1617, 30117 “Creanţe ataşate” cu creanţele
ataşate încasate privind operaţiuni interbancare şi operaţiuni cu titluri;
- 508 “Acţionari sau asociaţi” cu sumele încasate de la acţionari sau
asociaţi, reprezentând aporturi la capitalul social;
- 371 “Valori primite la încasare” cu cecurile, efectele de comerţ şi alte
valori încasate prin Casa de compensaţie; cu retragerile de numerar la ghişeele
automate de bancă de către clientul unei alte instituţii de credit, la recepţia
fondurilor prin Casa de compensaţie;
- 376 “Venituri înregistrate în avans” cu sumele provenite din dobânzi,
sconturi, agio pentru operaţiuni de factoring, precum şi alte sume încasate în
avans de la alte instituţii de credit;
- 411 “Părţi în societăţile comerciale legate”, 412 “Titluri de participare”,
413 “Titluri ale activităţii de portofoliu” cu valoarea titlurilor reprezentând părţi
în societăţile comerciale legate, titlurile de participare, precum şi valoarea
titlurilor activităţii de portofoliu, vândute;
- 7033 “Venituri din titlurile de plasament” cu sumele încasate
reprezentând dividende aferente titlurilor de plasament cu venit variabil şi
diferenţe favorabile din cesiunea titlurilor de plasament;
- 7053 “Dividende şi venituri asimilate” cu dividendele şi veniturile
asimilate, încasate;
- 541 “Subvenţii pentru investiţii” cu valoarea subvenţiilor pentru
investiţii primite;
- 7099 “Venituri diverse de exploatare bancară” cu sumele încasate
reprezentând venituri diverse de exploatare bancară;
- 7493 “Venituri din subvenţii de exploatare” cu subvenţiile pentru
exploatare încasate;
- 7499 “Alte venituri” cu sumele încasate reprezentând venituri diverse
de exploatare;
- 101 “Casa” cu sumele ridicate în numerar de la Banca Naţională a
României;
- 121 “Conturi de corespondent la instituţii de credit (nostro)”, 122
“Conturi de corespondent ale instituţiilor de credit (loro)” cu sumele virate din
conturile Băncii Naţionale a României reprezentând diminuări de
disponibilităţi;
- 2511 “Conturi curente” cu sumele plătite de clientelă;
- 341 “Decontări intrabancare” cu sumele plătite pentru clienţii altor
unităţi ale instituţiei de credit;
- 112 “Împrumuturi de refinanţare de la Banca Naţională a României” cu
sumele rambursate de către instituţie de credit sau retrase de Banca Naţională a
României;
- 142 “Împrumturi primite de la instituţii de credit” cu rambursări de
împrumuturi primite de la alte instituţii de credit;
- 131 “Depozite la instituţii de credit” cu depozitele constituite la alte
- 3722 “Contravaloarea poziţiei de schimb” cu plăţile în lei reprezentând
contravaloarea devizelor cumpărate în cont propriu;
- 141 “Credite acordate instituţiilor de credit” cu creditele acordate altor
- 1621 “Alte sume datorate” cu sumele plătite altor instituţii de credit
privind cecurile de călătorie, cecurile efectele de comerţ şi alte valori sau sume
datorate;
- 1611 “Valori de recuperat” cu sumele plătite de instituţia de credit şi
care urmează să fie recuperate de la alte instituţii de credit;
- 132 “Depozite ale instituţiilor de credit” cu diminuările sau lichidările
de depozite constituite de alte instituţii de credit;
- 1172, 1327, 1427, 1527, 1627, 30127 “Datorii ataşate” cu datoriile
ataşate plătite pentru operaţiuni interbancare şi operaţiuni cu titluri;
- 3036 “Vărsăminte de efectuat privind titlurile de plasament” cu sumele
plătite privind titlurile de plasament;
- 3041 “Titluri de investiţii” cu valoarea titlurilor de investiţii cumpărate
şi a celor cumpărate cu posibilitate de răscumpărare, precum şi valoarea
titlurilor de investiţii vândute cu posibilitate de răscumpărare şi răscumpărate;
- 333 “Conturile societăţilor de bursă” cu sumele plătite societăţilor de
bursă aferente cumpărărilor de titluri efectuate în cont propriu, în contul
clientelei şi în contul altor instituţii de credit; cu dividendele, dobânzile şi alte
venituri asimilate plătite prin societăţile de bursă, aferente operaţiunilor cu
titluri efectuate în cont propriu;
- 325 “Obligaţiuni” cu rambursarea împrumuturilor primite pe baza
obligaţiunilor emise de instituţia de credit şi plata dobânzilor aferente;
- 352 “Asigurări sociale, protecţia socială şi conturi asimilate” cu sumele
virate reprezentând contribuţia la asigurările sociale, ajutorul de şomaj, precum
şi cele reprezentând alte datorii şi creanţe sociale;
- 3516 “Reţineri din remuneraţii datorate terţilor” cu sumele achitate
terţilor, reprezentând reţineri de la salariaţi;
- 3531 “Impozitul pe profit” cu impozitul pe profit virat la bugetul
statului;
- 35323 “TVA de plată” cu plăţile efect uate către bugetul statului
reprezentând taxa pe valoarea adăugată;
- 3533 “Impozitul pe salarii” cu sumele virate la buget reprezentând
impozit pe salarii şi pe alte drepturi similare;
- 3536 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” cu plăţile efectuate
bugetului statului sau bugetelor locale privind alte impozite, taxe şi vărsăminte
asimilate;
- 3538 “Fonduri speciale - taxe şi vărsăminte asimilate” cu plăţile
efectuate către alte organisme publice, privind taxele şi vărsămintele asimilate
datorate acestora;
- 3539 “Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului” cu sumele virate la
buget reprezentând alte datorii faţă de acesta;
- 3556 “Alţi debitori diverşi” cu sumele plătite asociaţilor reprezentând
avansuri acordate acestora, precum şi valoarea avansurilor achitate furnizorilor
în contul unor livrări de bunuri, prestări de servicii sau executări de lucrări;
- 354 “Dividende de plată” cu sumele achitate acţionarilor sau asociaţilor
reprezentând dividende;
- 3566 “Alţi creditori diverşi” cu sumele plătite furnizorilor, creditorilor
diverşi şi colaboratorilor;
- 361 “Valori din aur, metale şi pietre preţioase”, 362 “Materiale”, 363
“Obiecte de inventar”, 367 “Alte stocuri şi asimilate” cu sumele plătite
reprezentând valoarea materialelor, obiectelor de inventar, valorilor din aur,
metale şi pietre preţioase, precum şi a altor stocuri;
- 375 “Cheltuieli înregistrate în avans” cu dobânzile şi alte cheltuieli
plătite în avans;
- 411 “Părţi în societăţile comerciale legate” cu valoarea titlurilor
reprezentând părţi în societăţile comerciale legate, cumpărate;
- 418 “Vărsăminte de efectuat pentru părţi în societăţi comerciale legate,
pentru titluri de participare şi pentru titluri ale activităţii de portofoliu” cu
sumele vărsate pentru titlurile reprezentând părţi în societăţile comerciale
legate, titlurile de participare şi titlurile activităţii de portofoliu, cumpărate;
- 431 “Imobilizări necorporale în curs”, 432 “Imobilizări corporale în
curs” cu avansurile acordate furnizorilor de imobilizări necorporale şi corporale;
- 4412 “Cheltuieli de constituire” cu sumele plătite reprezentând
cheltuieli ocazionate de înfiinţarea şi extinderea activităţii instituţiei de credit;
- 6019, 6029 “Comisioane” cu comisioanele plătite, aferente operaţiunilor
interbancare şi a celor cu clientela;
- 6081 “Cheltuieli cu mijloacele de plată” cu sumele plătite reprezentând
cheltuieli cu mijloace de plată;
- 6099 “Cheltuieli diverse de exploatare bancară” cu sumele plătite
reprezentând alte cheltuieli care privesc activitatea de exploatare bancară;
- 649 “Alte cheltuieli diverse de exploatare” cu sumele plătite
reprezentând diverse cheltuieli de exploatare;
Soldul contului reprezintă disponibilităţi băneşti aflate în contul curent la
Banca Naţională a României.
Contul 112 "Împrumuturi de refinanţare de la Banca Naţională a
României" ţ ine evidenţa împrumuturilor structurale, de licitaţie, speciale şi
lombard. După funcţia contabilă este cont de pasiv.
- 111 “Cont curent la Banca Naţională a României”, 121 “Conturi de
corespondent la instituţii de credit (nostro)”, 122 “Conturi de corespondent ale
instituţiilor de credit (loro)” cu sumele primite de instituţia de credit de la Banca
Naţională a României, reprezentând împrumuturi de refinanţare.
instituţiilor de credit (loro)” cu sumele rambursate de către instituţia de credit
sau retrase de Banca Naţională a României.
Soldul contului reprezintă împrumuturi de refinanţare primite, neajunse la
scadenţă.
Contul 1171 "Creanţe ataşate" ţine evidenţa creanţelor din dobânzi,
calculate şi neajunse la scadenţă, aferente disponibilităţilor din contul curent la
Banca Naţională a României.
Contul 1171 "Creanţe ataşate" este un cont de activ.
- 7011 “Dobânzi de la Banca Naţională a României” cu creanţele din
dobânzi, calculate şi neajunse la scadenţă, aferente disponibilităţilor băneşti
aflate în contul curent la Banca Naţională a României;
- 3721 “Poziţie de schimb” cu creanţele din dobânzi în devize, calculate
şi neajunse la scadenţă, aferente disponibilităţilor băneşti în devize, aflate în
conturile Băncii Naţionale a României.
instituţiilor de credit (loro)” cu dobânzile încasate la disponibilităţile băneşti
aflate în contul curent la Banca Naţională a României;
- 1812 “Dobânzi restante”, 1822 “Dobânzi îndoielnice” cu sumele
reprezentând dobânzi restante sau devenite îndoielnice, aferente
disponibilităţilor băneşti aflate în contul curent la Banca Naţională a României.
Soldul contului reprezintă creanţe din dobânzi, calculate şi neajunse la
scadenţă, aferente disponibilităţilor băneşti existente în contul curent la Banca
Naţională a României.
Contul 1172 "Datorii ataşate" ţine evidenţa datoriilor din dobânzi,
calculate şi neajunse la scadenţă, aferente împrumuturilor de refinanţare primite
de la Banca Naţională a României.
Contul 1172 "Datorii ataşate" este un cont de pasiv.
- 6011 “Dobânzi la Banca Naţională a României” cu datoriile din
dobânzi, calculate şi neajunse la scadenţă, aferente împrumuturilor de
refinanţare primite de la Banca Naţională a României;
- 3721 “Poziţie de schimb” cu datoriile din dobânzi în devize, calculate şi
neajunse la scadenţă, aferente împrumuturilor de refinanţare primite de la Banca
Naţională a României.
-111 “Cont curent la Banca Naţională a României”, 121 “Conturi de
instituţiilor de credit (loro)” cu dobânzile plătite aferente împrumuturilor de
refinanţare primite de la Banca Naţională a României.
Soldul contului reprezintă datorii din dobânzi, calculate şi neajunse la
scadenţă, aferente împrumuturilor de refinanţare primite de la Banca Naţională
a României.
2.3. Contabilitatea decontărilor intrabancare

Decontările interbancare cuprind următoarele operaţiuni:
- decontări prin sistemul conturilor de corespondent;
-- depozitele
creditele şiinterbancare;
împrumuturile interbancare.
2.3.1. Contabilitatea decontărilor prin sistemul conturilor
corespondente
Pentru accelerarea decontărilor interbancare, instituţiile de credit pot

folosi conturi corespondente. În funcţie de apartenenţă, acestea pot fi:
- contul “nostro” operabil la instituţia de credit deţinătoare a
disponibilului din cont;
- contul “loro” utilizat la instituţia de credit care gestionează
disponibilităţile altei instituţii de credit.
Contabilitatea se ţine cu ajutorul conturilor din grupa 12 Conturi de
corespondent, care au o funcţiune contabilă asemănătoare cu a contului 111
“Cont curent la B.N.R.”, dar inversă între ele, în funcţie de apartenenţa
disponibilităţilor:
121 - Conturi de corespondent la instituţii de credit (nostro)
122 - Conturi de corespondent ale instituţiilor de credit (loro)
Contul 121 "Conturi de corespondent la instituţii de credit (nostro)"
ţine evidenţa existenţei şi mişcării disponibilităţilor băneşti aflate în conturile de
corespondent deschise la alte instituţii de credit (nostro). După funcţia contabilă
este un cont de activ.
Soldul contului reprezintă disponibilităţi băneşti aflate în conturile de
corespondent deschise la alte instituţii de credit.
Contul 122 "Conturi de corespondent ale instituţiilor de credit
(loro)" ţine evidenţa existenţei şi mişcării disponibilităţilor băneşti aflate în
conturile de corespondent deschise de alte instituţii de credit (loro). Funcţia
contabilă este cea a unui cont de pasiv.
Soldul contului reprezintă disponibilităţi băneşti aflate în conturile de
corespondent deschise de alte instituţii de credit.
2.3.2. Contabilitatea depozitelor intebancare
Depozitele interbancare sunt o formă de plasament a disponibilităţilor

unei instituţii de credit în scopul obţinerii de venituri, decisă de organele de
conducere ale centralei fiecărei instituţii de credit.
Depozitele interbancare pot fi:
- depozitele la vedere - sunt constituite pentru o durată iniţială de cel mult
o zi lucrătoare;
- depozitele la termen - sunt constituite pentru un termen fix, pentru care
durata iniţială este mai mare de o zi lucrătoare;
- depozitele colaterale sunt constituite drept garanţii sau pentru
efectuarea unor operaţiuni ulterioare, determinate.
Contabilitatea depozitelor se ţine cu ajutorul conturilor din grupa 13
Depozite interbancare, în cadrul căreia sunt constituite conturi în funcţie de
apartenenţa depozitelor şi durata lor:
131 - Depozite la instituţii de credit
1311 - Depozite la vedere la instituţii de credit
1312 - Depozite la termen la instituţii de credit
1313 - Depozite colaterale la instituţii de credit
132 - Depozite ale instituţiilor de credit
1321 - Depozite la vedere ale instituţiilor de credit
1322 - Depozite la termen ale instituţiilor de credit
1323 - Depozite colaterale ale instituţiilor de credit
Contul 131 "Depozite la instituţii de credit" ţine evidenţa depozitelor
constituite la alte instituţii de credit pe termenele fixate în contract şi este cont
de activ.
instituţiilor de credit(loro)” cu depozitele constituite la alte instituţii de credit.
- 7013 “Dobânzi de la conturile de depozite la instituţii de credit” cu
creanţele din dobânzi, calculate şi neajunse la scadenţă, aferente conturilo r de
depozite;
şi neajunse la scadenţă, aferente conturilor de depozite.
instituţiilor de credit(loro)” cu diminuări sau lichidări de depozite constituite la
alte instituţii de credit;
- 1811 “Creanţe restante”, 1821 “Creanţe îndoielnice” cu sumele
reprezentând depozite nerambursate la scadenţă sau devenite îndoielnice.
- 1812 “Dobânzi restante”, 1822 “Dobânzi îndoielnice” cu sumele
reprezentând dobânzi restante sau devenite îndoielnice aferente depozitelor
constituite.
Soldul contului reprezintă depozite la vedere, la termen şi colaterale,
constituite la alte instituţii de credit, nelichidate.
Contul 132 "Depozite ale instituţiilor de credit" ţine evidenţa
depozitelor constituite de alte instituţii de credit pe termenele stabilite în
contract şi este coni de pasiv.
instituţiilor de credit(loro)” cu depozitele constituite de alte instituţii de credit.
- 6013 “Dobânzi la depozitele instituţii de credit” cu datoriile din
dobânzi, calculate şi neajunse la scadenţă, aferente depozitelor constituite de
neajunse la scadenţă, aferente depozitelor constituite de alte instituţii de credit.
instituţiilor de credit(loro)” cu diminuările sau lichidările de depozite constituite
de alte instituţii de credit.
Soldul contului reprezintă depozite la vedere, la termen şi colaterale,
constituite de alte instituţii de credit, nelichidate.
2.3.3. Contabilitatea creditelor şi împrumuturilor interbancare

Creditele şi împrumuturile interbancare pot fi:
- creditele şi împrumuturile de pe o zi pe alta - sunt credite sau
împrumuturi fără garanţie (în alb) acordate sau primite, în baza unei
convenţii/contract, pe o perioadă de cel mult o zi lucrătoare.
- creditele şi împrumuturile la termen - sunt credite sau împrumuturi
fără garanţie (în alb) acordate sau primite pentru un termen fix, în baza unei
convenţii/contract, pentru care durata iniţială este mai mare de o zi lucrătoare.
Creditele şi împrumuturile interbancare sunt generatoare de dobânzi,
care reprezintă o creanţă ataşată aferentă creditelor acordate sau o datorie
ataşată aferentă împrumuturilor primite de la instituţii de credit.
Contabilitatea se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 14 Credite
şi împrumuturi interbancare:
141 - Credite acordate instituţiilor de credit
1411 - Credite de pe o zi pe alta acordate instituţiilor de credit
1412 - Credite la termen acordate instituţiilor de credit
142 - Împrumuturi primite de la instituţii de credit
1421 - Împrumuturi de pe o zi pe alta primite de la instituţii de credit
1422 - Împrumuturi la termen primite de la instituţii de credit
Contul 141 "Credite acordate instituţii de credit" e videnţiază
creditele fără garanţie (în alb) acordate instituţii de credit, în baza unei
convenţii/contract, pe o perioadă determinată. Fiind cont de plasamente, este
cont de activ, cu o funcţie asemănătoare cu a contului 131 „Depozite la instituţii
de credit”
Contul 142 “Împrumturi primite de la instituţii de credit” reflectă
împrumuturile fără garanţie (în alb) primite de la instituţii de credit, în baza unei
convenţii/contract, pe duratele stabilite. Fiind un cont de datorii, are funcţia
contabilă de pasiv, cu o funcţie asemănătoare cu a contului 132 „Depozite ale
instituţiilor de credit.
2.4. Contabilitatea valorilor de recuperat

şi a altor sume datorate
Valorile de recuperat sau datorate altor instituţii de credit reprezintă, în
special:
- cecuri de călătorie cumpărate şi remise spre încasare emitenţilor,
- cecuri de călătorie şi cecuri bancare emise de instituţia de credit,
- sume aflate în curs de clarificare în relaţia cu alte instituţii de credit.
Contabilitatea acestor creanţe şi datorii este ţinută de conturile din grupa
16 Valori de recuperat şi alte sume datorate, care cuprinde două conturi sintetice
de gradul I, dezvoltate la rândul în conturi sintetice de gradul II, astfel:
161 - Valori de recuperat
162 - Alte sume datorate
2.5. Contabilitatea creanţelor restante şi îndoielnice

Dobânzile de primit (calculate şi neajunse la scadenţă), aferente
exerciţiului în curs, se calculează de la data punerii la dispoziţie a fondurilor şi
se înregistrează în contabilitate lunar, sau la scadenţa operaţiunilor dacă
fondurile aferente au termen de restituire în cursul lunii, în conturile "Creanţe
ataşate" din cadrul grupelor de conturi, în contrapartida conturilor de venituri.
Dobânzile de plătit (calculate şi neajunse la scadenţă), aferente
exerciţiului în curs, se calculează de la data primirii fondurilor şi se
înregistrează în contabilitate lunar, sau la scadenţa operaţiunilor dacă fondurile
aferente au termen de restituire în cursul lunii, în conturile "Datorii ataşate" din
cadrul grupelor de conturi, în contrapartida conturilor de cheltuieli.
Depozitele, creditele, precum şi dobânzile aferente acestor creanţe,
nerambursate la scadenţă, respectiv neîncasate la scadenţă, se înregistrează în
conturile "Creanţe restante" şi "Dobânzi restante".
Depozitele, creditele, valorile de recuperat, creanţele restante, precum şi
dobânzile aferente, trecute în litigiu, se înregistrează în conturile "Creanţe
îndoielnice" şi "Dobânzi îndoielnice".
Contabilitatea se ţine cu ajutorul conturilor din grupa 18 Creanţe restante
şi îndoienice:
181 - Creanţe restante
1812 - Dobânzi restante
182 - Creanţe îndoielnice
1822 - Dobânzi îndoielnice
2.6. Contabilitatea provizioanelor pentru creanţele din

operaţiuni interbancare
Provizioanele pentru creanţe din operaţiuni interbancare se constituie pe
seama cheltuielilor, de regulă la finele exerciţiului sau la alte perioade, potrivit
reglementărilor în vigoare, pentru:
- acoperirea riscului de credit;
- acoperirea riscului de dobândă.
La finele exerciţiului sau la alte perioade, precum şi la ieşirea creanţelor
respective din patrimoniu, provizioanele constituite anterior se analizează şi se
regularizează astfel:
-- prin
prin debitul
creditulconturilor
conturilordedecheltuieli, în cazul
venituri când majorării provizioanelor;
provizioanele trebuie diminuate
sau anulate, respectiv când acestea devin parţial sau total fără obiect;
- când are loc realizarea riscului de credit şi de dobândă, conturile de
provizioane constituite anterior se închid prin conturile de venituri şi,
concomitent, pierderile respective, în raport de natura lor, se înregistrează în
conturile corespunzătoare.
Contabilitatea se realizează prin intermediul conturilor
191 - Provizioane pentru creanţe din operaţiuni interbancare
1911 - Provizioane specifice de risc de credit
1912 - Provizioane specifice de risc de dobândă
Contul 191 “Provizioane pentru creanţe din operaţiuni interbancare”
ţine evidenţa provizioanelor specifice constituite pentru acoperirea riscului de
credit şi de dobândă din operaţiuni interbancare. Este un cont de pasiv.
- 6611 “Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de credit”, 6612
“Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de dobândă” cu provizioanele
constituite pentru creanţe din operaţiuni interbancare;
- 3721 “Poziţie de schimb” cu provizioanele constituite în devize pentru
creanţe din operaţiuni interbancare.
- 7611 “Venituri din provizioane specifice de risc de credit”, 7612
“Venituri din provizioane specifice de risc de dobândă” cu anulările sau
diminuările de provizioane pentru creanţe din operaţiuni interbancare;
- 3721 “Poziţie de schimb” cu anulările sau diminuările de provizioane
constituite în devize pentru creanţe din operaţiuni interbancare.
Soldul contului reprezintă provizioane specifice de risc de credit şi de
dobândă, constituite.
Întrebări de autoevaluare
1.Care sunt documentele folosite pentru efectuarea operaţiunilor de casă?

2. Care sunt documentele în care se consemnează tranzacţiile valutare?
3 .Ce cuprinde categoria „Alte valori”?
4. Care sunt relaţiile de decontare cu Banca Naţională a României?
5. Care sunt conturile de corespondent?
6. Tipurile de depozite intrabancare.
7. Tipurile de creditele şi împrumuturile interbancare.
8. Ce cuprind categoriile „Valorile de recuperat sau datorate altor instituţii de
credit”?
Probleme rezolvate
A. Operaţiuni de trezorerie
1. Alimentare cu numerar din contul curent deschis la B.N.R.:
200.000 101 = 111 200.000

Casa ContcurentlaBNR
2. Primire numerar de la altă subunitate a aceleiaşi instituţii de credit:
300.000 101 = 341 300.000

Casa Decontări
intrabancare
3. Retragerea de către clienţii instituţiei de credit a unor sume în

numerar din contul curent:
250.000 2511 = 101 250.000

Conturicurente Casa
4. Cumpărare cecuri de călătorie de la un client al instituţiei de credit în

valoare de 500 Euro evaluaţi la 3,4000 lei/EUR:
1.700 109 = 3721 1.700

(500Euro) Altevalori Poziţiedeschimb (500Euro)
5. Achitarea cecurilor de călătorie, banca practicând un comision de 2%:
1.666 3722 = 101 1.666

Contravaloarea poziţiei Casa
de schimb
34 3722 = 7085 34
Contravaloarea poziţiei de Venituri privind
schimb mijloacele de plată
6. Cumpărare 1.000 de Euro în numerar de la o persoană fizică:
3.400 101Eur = 3721 3.400
(1000Euro) Casa Poziţiadeschimb (1000Euro)
7. Achitarea devizelor în lei la cursul de 3,4000 lei/Euro:
3.400 3722 = 101

Lei 3.400
Contravaloarea poziţiei Casa
de schimb
8. Alimentarea de către un client al contului său de cărţi de plată prin

depunerea la casieria instituţiei de credit a sumei de 4.000 lei:
4.000 101 = 2511CP 4.000

Casa Conturicurente
9. Alimentare aparat automat bancar (ATM) cu numerar:
50.000 102 = 101 50.000

Numerar în ATM-uri şi Casa
ASV-uri
10. Retragere numerar din aparatele ATM şi depunere la casierie:
20.000 101 = 102 20.000

Casa NumerarînATM-uri
şi ASV-uri
B. Operaţiuni interbancare
1. Constituire depozit bancar la o altă instituţie de credit pe termen de 3

luni:
800.000 1312 = 111 800.000

Depozite la termen la Cont curent la BNR
instituţii de credit
2. Înregistrarea dobânzii de primit:
16.000 1317 = 70132 16.000

Creanţe ataşate Depozite la termen la
3. Lichidarea depozitului:
800.000 111 = 1312 800.000

Cont curent la BNR Depozite la termen la
4. Încasarea dobânzii:
16.000 111 = 1317 16.000

Cont curent la BNR Creanţe ataşate
5. Atragere depozit de la o altă instituţie de credit pe termen de 3 luni:
500.000 111 = 1322 500.000

Cont curent la BNR Depozite la termen
ale instituţii de credit
6. Înregistrarea dobânzii de plătit:
10.000 60132 = 1327 10.000

Dobânzi la depozitele Datorii ataşate
7. Lichidarea depozitului de către cealaltă instituţie de credit:
500.000 1322 = 111 500.000

Depozite la termen ale Cont curent la BNR
8. Plata dobânzii aferente depozitului:
10.000 1327 111 10.000

Datorii ataşate Cont curent la BNR
Probleme propuse
A. Contabilitatea operaţiilor de casă şi a altor valori

- în lei
La data de 01.10.N, la casieria instituţiei de credit „X” sucursala „A” se
înregistrează un sold al casei de circulaţie de 100.000 lei. În cursul zilei
respective au loc următoarele operaţiuni:
o Se remite numerar în sumă de 45.000 la altă subunitate a instituţiei
de credit;
o Se plăteşte din casieria instituţiei de credit suma de 28.000 lei
reprezentând sume retrase de către clienţii instituţiei de credit din conturile de
depozit (8.000 lei) şi din conturile curente (20.000 lei);
o Se plătesc în numerar dobânzile aferente conturilor de depozit ale
clientelei în sumă de 5.000 lei;
o Se alimentează cu numerar de la B.N.R., în sumă de 80.000 lei;
o Se încasează de la clienţi numerar în conturile curente (62.000 lei)
şi în conturile de depozit (19.000 lei);
o Se primeşte numerar de la sucursala B a instituţiei de credit în sumă
de 39.000 lei
Să se înregistreze în contabilitatea instituţiei de credit operaţiunile
enunţate mai sus.
- în devize
Instituţia de credit „X” efectuează următoarele operaţiuni de casă in
devize la data de 01.10.N:
o Se depun în contul de corespondent al instituţiei de credit deschis la
banca „Y” 2.000 Euro înregistraţi la un curs de 3,4000 lei / Euro.

o Se cumpără de la o persoană fizică suma de 900 Euro la un curs de
3,4000 lei / Euro.

o Se achită persoanei respective contravaloarea devizelor cumpărate.
o Un client al instituţiei de credit îşi deschide un cont curent în devize
(Euro) prin depunerea sumei de 1.000 Euro.

o Se vând unei persoane fizice 500 Euro la un curs de 3,4200 lei / Euro.
o Se încasează contravaloare devizelor vândute.
Se cere:
- înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor enunţate;
- stabilirea câştigului instituţiei de credit în urma operaţiu nilor de schimb
valutar efectuate.
- prin cărţi de plată
Instituţia de credit „X” desfăşoară în cursul lunii octombrie următoarele
operaţiuni:
o Se alimentează la data de 01.10. N contul de cărţi de plată al unui
client al instituţiei de credit pe baza numerarului depus de acesta la casieria
instituţiei de credit, în sumă de 5.000 lei. Pentru deschiderea acestui cont se
percepe un comision de 10 lei.
o
Se alimentează la data de 02.10.N aparatul automat de bancă
(ATM) cu suma de 50.000 lei.
o Deţinătorii de cărţi de plată cu cont deschis la instituţia de credit
„X” efectuează la data de 03.10.N retrageri de numerar prin aparatele automate
ale instituţiei de credit în valoare de 8.000 lei. De asemenea de la aceleaşi
aparate se fac retrageri de numerar şi de către clienţii altor instituţii de credit, ce
posedă cărţi de plată emise de către aceştia, în sumă de 2.000 lei.
o În urma şedinţei de compensaţie din data de 04.10.N, efectuate la
sediul B.N.R., are loc decontarea sumelor retrase prin ATM-urile instituţiei de
credit „X” de către clienţii altor instituţii de credit.
Să se înregistreze în contabilitatea instituţiei de credit „X” operaţiunile
enunţate mai sus.
B. Contabilitatea operaţiunilor interbancare

- depozite interbancare
Societatea bancară ”X” constituie la data de 1 ianuarie N un depozit
bancar la banca „Y” în sumă de 5.000.000 lei pe termen de 3 luni, dobânda
aferentă fiind de 10% pe an. La expirarea termenului de 3 luni banca „X” decide
să lichideze depozitul constituit, încasând contravaloarea depozitului prin contul
curent deschis la BNR, iar dobânda aferentă să se încaseze prin contul
corespondent al instituţiei de credit „X” deschis la banca „Y” în acel moment.
Societatea bancară „X” atrage la data de 1 septembrie N de la banca „Z”
un depozit în sumă de 3.000.000 lei, pe un termen de 20 zile, dobânda fiind de
8% pe an. La expirarea termenului banca „Z” îşi lichidează depozitul, iar
sumele se achită prin intermediul contului curent al instituţiei de credit „X”
deschis la B.N.R.
Se cere să se înregistreze în contabilitatea societăţii bancare „X”
operaţiunile enunţate.
- împrumuturi interbancare
Societatea bancară ”A” obţine la data de 15 ianuarie N un împrumut de la
banca „B” în valoare de 12.000.000 lei, pe un termen de 3 luni, cu o dobândă de
12% pe an. Rambursarea se va face lunar în rate egale.
Se cere:
- să se întocmească tabloul de rambursare a împrumutului;
- să se înregistreze în contabilitatea ambelor instituţii de credit
operaţiunile generate de acest împrumut.
Capitolul 3
CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR CU
CLIENTELA
Rezumat
Operaţiunile cu clientela sunt operaţiuni efectuate cu agenţii economici,
alţii decât instituţiile de credit, sub formă de credite, de depozite sau de cont
curent. Aceste operaţiuni au o pondere însemnată, relaţia cu clientela
asigurându-se prin intermediul subunităţilor operative ale fiecărei instituţii de
credit.
Operaţiuni cu clientela cuprind:
- credite acordate clientelei;
- credite şi împrumuturi privind instituţiile financiare;
- conturile clientelei;
- valori de recuperat şi alte sume datorate.
3.1. Contabilitatea creditelor acordate clientelei

3.1.1. Caracteristicile operaţiunii de creditare
Operaţiunea de creditare reprezintă actul prin care instituţia de credit

pune la dispoziţie sau se obligă să pună la dispoziţie clienţilor, fondurile
solicitate sau îşi ia un angajament prin semnătură, de natura avalului, cauţiunii
sau garanţiei în favoarea acestora. Sunt asimilate operaţiunilor de creditare,
operaţiunile de leasing şi toate operaţiunile de locaţie însoţite de opţiunea de
cumpărare.
Se disting două forme de creditare:
- punerea la dispoziţie a fondurilor, operaţiuni care se înregistrează în
conturile bilanţiere;
- angajamentul de a pune la dispoziţie fonduri şi angajamente prin
semnătură, operaţiuni care figurează în conturi în afara bilanţului.
Principalele caracteristici ale operaţiunilor de creditare sunt următoarele:
- creditul global sau specific poate fi acordat, de regulă, sub forma unui
credit global de exploatare sau pentru finanţarea unor necesităţi specifice cum
sunt procurarea de echipamente, stocuri etc.;
- credite acordate sub forma unei autorizări sau unui avans la termen fix.
Creditele acordate printr-un avans la termen fix se materializează în:
- efecte de comerţ, în general bilete la ordin subscrise de clientelă în
favoarea instituţiei de credit sale, care le scontează;
- ordine de plată cu scadenţe prestabilite, întocmite de agenţii economici
sau de persoane fizice, pe baza cărora, la datele convenite, se vor debita
conturile acestora. Această formulă de creditare este folosită, de exemplu,
pentru creditele acordate persoanelor fizice sau pentru vânzări în rate.
3.1.2. Etapele parcurse pentru acordarea creditului
Acordarea unui credit presupune înaintarea unei documentaţii5 care stă la

baza unei convenţii intervenite între instituţia de credit şi persoana ce solicită
creditul, documentaţie ce cuprinde:
- situaţiile financiare curente ale solicitantului de credit şi ale oricărui
garant al acestuia, inclusiv proiecţia fluxurilor financiare pentru perioada de
rambursare a creditului şi de plată a dobânzilor;
- o descriere a modalităţilor de garantare pentru plata integrală a datoriei
şi, după caz, o evaluare a bunurilor ce fac obiectul garanţiei;
- o descriere a condiţiilor creditului, cuprinzând valoarea creditului, rata
dobânzii, graficul de rambursare şi obiectivul debitorului sau scopul pentru care
a solicitat creditul;
- semnătura fiecărei persoane care a autorizat creditul în numele
instituţiei de credit.
Pentru obţinerea de credite, solicitanţii persoane juridice prezintă
instituţiei de credit cererea de credit la care vor fi anexate:
- documentaţia care atestă constituirea legală a societăţii;
- acordul dat organului de conducere al societăţii, abilitat prin
documentele de constituire a acesteia să reprezinte societatea în angajarea de
împrumuturi în numele său;
- situaţia evolutivă a patrimoniului şi a principalilor indicatori de rezultate
financiare pe ultimul an;
- ultimele situaţii financiare însoţite de dovada depunerii la Direcţia
Generală a Finanţelor Publice;
- bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul în curs;
- documentaţia tehnico-economică şi studiul de fezabilitate;
- lista bunurilor materiale care constituie garanţii asiguratorii pentru
instituţia de credit;
- alte documente.
5
F. Coman - Activitatea bancară. Profit şi performanţă, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2000
Pentru persoanele juridice, pe baza cererii de credite şi a documentaţiei
înaintate, se analizează bonitatea clientului prin calculul indicatorilor de
lichiditate, solvabilitate, rentabilitate, grad de îndatorare precum şi evaluarea
riscului creditului, prin analiza serviciului datoriei, a capacităţii agentului
economic de a rambursa creditele la scadenţă şi de a plăti dobânzile la
termenele stabilite.
Pentru obţinerea de credite, solicitanţii persoane fizice, prezintă instituţiei
de credit cererea de credit, adeverinţă de venit, doi sau mai mulţi giranţi, alte
garanţii.
Rezultatul analizei şi verificărilor efectuate se înscrie de inspector într-un
referat de analiză a creditului din care trebuie să rezulte:
- situaţia economico-financiară a solicitantului;
- situaţia garanţiilor;
- posibilitatea împrumutatului de a realiza veniturile estimate şi de a
rambursa creditul;
- perioada de creditare;
- dobânda creditului de gestiune;
- propunerea de respingere a creditului şi restituire a documentaţiei sau
trecerea la negocierea creditului.
Referatul de analiză însuşit de şeful serviciului de credite este înaintat
directorului instituţiei de credit care decide asupra admiterii sau neadmiterii
negocierii creditului, motivele neadmiterii precum şi termenul de finalizare a
negocierii.
Pentru negocierea şi încheierea contractului de credit, sub rezerva
aprobării de către Comitetul de Conducere al instituţiei de credit asupra
clauzelor din contractul de împrumut, persoanele specializate din cadrul
instituţiei de credit convin cu solicitanţii de credite asupra: volumului creditului,
destinaţiei creditului, a modului de acordare a creditelor, a termenelor de
efectuare a plăţilor, a nivelului dobânzii, a comisionului de neutilizare a
creditului, a garanţiilor precum şi a termenelor de rambursare a creditelor.
După negocierea volumului de credite şi a condiţiilor de acordare, se
întocmeşte contractul de împrumut, contract ce este semnat de solicitantul de
credit şi mai apoi este înaintat spre avizare juristului instituţiei de credit.
Contractul de credit bancar se defineşte6 ca o convenţie unilaterală şi
intuitu personae prin care o instituţie de credit se obligă în schimbul unei
remuneraţii să pună la dispoziţia unei persoane fizice sau juridice fonduri
băneşti pe un anumit termen şi în cuantum determinat sau să îşi asume, în
interesul unei persoane, un angajament bănesc prin scrisori de garanţie.
6
I. Turcu - Operaţiuni şi contracte bancare, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1995
Contractul de credit este înaintat spre avizare Comitetului de credite şi
risc, după care se supune aprobării, însoţit fiind de documentaţia aferentă,
Comitetului de Conducere al instituţiei de credit.
Contractul de credit este documentul justificativ pe baza căruia se
înregistrează în contabilitate acordarea creditelor.
3.1.3. Contabilitatea creditelor acordate

Contabilitatea creditelor acordate clientelei evidenţiază ansamblul
creanţelor deţinute de instituţia de credit asupra agenţilor economici, alţii decât
instituţiile de credit sau persoanelor fizice cu excepţia creanţelor materializ ate
printr-un titlu.
Contabilitatea creditelor acordate clientelei se ţine în funcţie de destinaţia
acestora, pe următoarele categorii:
- creanţe comerciale;
- credite de trezorerie;
- credite pentru export;
- credite pentru echipament;
- credite pentru bunuri imobiliare;
- alte credite acordate clientelei.
3.1.3.1. Contabilitatea creanţelor comerciale

În conturile de creanţe comerciale se înregistrează creanţele clienţilor
mobilizate de către instituţia de credit, sub forma operaţiunilor de scont
comercial şi asimilate, factoring şi alte creanţe comerciale.
Scontul comercial reprezintă operaţiunea prin care în schimbul unui
efect de comerţ (cambie, bilet la ordin), banca pune la dispoziţia posesorului
creanţei, valoarea efectului, mai puţin agio (taxa de scont şi comisioanele
aferente), fără a aştepta scadenţa efectului respectiv.
Operaţiunile asimilate scontului se realizează pe baza biletelor la ordin de
mobilizare a creanţelor comerciale, subscrise de client la ordinul instituţiei de
credit.
Factoringul este operaţiunea prin care clientul, denumit "aderent",
transferă proprietatea creanţelor (facturilor) sale comerciale instituţiei de credit,
denumită "factor", aceasta având obligaţia, conform contractului încheiat, de a
asigura încasarea creanţelor aderentului, asumându-şi riscul de neplată a
acestora. Banca, pe baza documentelor primite, plăteşte valoarea nominală a
creanţelor, mai puţin agio, fie imediat, fie la scadenţa acestora sau la scadenţa
contractuală stabilită cu aderenţii.
Contabilitatea se ţine cu ajutorul contului 201 Creanţe comerciale care se
dezvoltă în următoarela conturi:
2011 - Creanţe comerciale
20111 - Scont
20112 - Factoring cu recurs
20113 - Forfetare
20114 - Factoring fără recurs
20119 - Alte creanţe comerciale
Contul 20111 “Scont” ţine evidenţa operaţiunilor de scontare, în
special operaţiuni de cumpărare cu recurs sau cu recurs parţial a efectelor de
comerţ sub forma cambiilor şi biletelor la ordin privind creanţele comerciale
aferente livrărilor de bunuri sau prestărilor de servicii. Este un cont de activ.
Se debitează prin creditul contului 2511 “Conturi curente” cu valoarea
nominală a efectelor de comerţ scontate.
instituţii de credit (loro)”, 2511 “Conturi curente” cu valoarea nominală a
efectelor de comerţ scontate ajunse la scadenţă, încasate;
- 2811 “Creanţe restante”, 2821 “Creanţe îndoielnice” cu valoarea
nominală a efectelor de comerţ scontate trecute la creanţe restante sau
îndoielnice.
Soldul contului reprezintă valoarea nominală a efectelor de comerţ
scontate, neajunse la scadenţă.
Contul 20112 “Factoring cu recurs” reflectă creanţele comerciale
achiziţionate cu recurs în cadrul contractelor de factoring de către instituţiile de
credit care efectuează aceste operaţiuni. Este un cont de activ.
Se debitează prin creditul următoarelor contului 2521 “Conturi de
factoring” cu valoarea nominală a creanţelor comerciale achiziţionate în cadrul
operaţiunilor de factoring.
instituţiilor de credit (loro)”, 2511 “Cont uri curente” cu valoarea nominală a
creanţelor comerciale achiziţionate în cadrul operaţiunilor de factoring,
încasate;
nominală a creanţelor comerciale achiziţionate în cadrul operaţiunilor de
factoring trecute la creanţe restante sau îndoielnice.
Soldul contului reprezintă valoarea nominală a creanţelor comerciale
achiziţionate în cadrul operaţiunilor de factoring, neajunse la scadenţă.
Contul 2017 “Creanţe ataşate” evidenţiază creanţele din dobânzi,
calculate şi neajunse la scadenţă, aferente operaţiunilor de scontare, de factoring
şi asimilate. Este un cont de activ.
3.1.3.2. Contabilitatea creditelor de trezorerie
Contabilitatea creditelor de trezorerie asigură evidenţa creditelor acordate

clientelei, pe termen scurt, pentru acoperirea necesarului de lichidităţi privind
activitatea de exploatare curentă a clientelei:
- finanţarea cumpărării sau vânzării de bunuri de consum în rate;
- credite acordate persoanelor fizice;
- facilităţi de trezorerie pentru titularii cărţilor de plată;
- deschideri de credite permanente - linii de credit destinate acoperirii
cheltuielilor de exploatare, obţinerea de mijloace băneşti până la încasarea
bunurilor livrate, lucrărilor executate, serviciilor prestate;
- credite pe bază de linii globale de exploatare;
- credite pentru finanţarea operaţiunilor cu caracter ciclic (credite de
campanie, de stocare de cereale),
- avansuri temporare garantate cu certificate de depozit sau alte valori;
- credite pentru importuri;
- alte credite de trezorerie.
Contabilitatea se realizează cu ajutorul conturilor sintetice de gradul II şi
III din cadrul contului 202 - Credite de trezorerie:
2021 - Credite de trezorerie
20211 - Vânzări în rate
20212 - Credite acordate persoanelor fizice
20213 - Diferenţe de rambursat legate de utilizarea cardurilor
20214 - Utilizări din deschideri de credite permanente
20215 - Credit global de exploatare
20216 - Credite pentru finanţarea stocurilor
20217 - Credite garantate cu valori financiare
20218 - Credite acordate importatorilor
20219 - Alte credite de trezorerie
Contul 2021 “Credite de trezorerie” ţine evidenţa creditelor destinate
asigurării nevoilor de trezorerie ale agenţilor economici şi persoanelor fizice şi
care completează sau înlocuiesc alte tipuri de finanţare mai speciale (finanţarea
cumpărării sau vânzării de bunuri de consum de folosinţă îndelungată, credite
acordate persoanelor fizice, facilităţi de trezorerie acordate titularilor cărţilor de
plată, linie de credit, creditele acordate clientelei pentru finanţarea operaţiunilor
având un caracter ciclic,creditele acordate clientelei , garantate cu titluri emise
de aceeaşi instituţie de credit sau de alte instituţii de credit, precum şi cu valori
financiare în depozit la instituţia de credit , creditele pe termen scurt acordate
importatorilor, credite acordate curtierilor care operează pe piaţa internaţională
şi alte credite de trezorerie acordate clientelei.
Contul 2021 "Credite de trezorerie" este un cont de activ.
instituţiilor de credit (loro)”, 2511 “Conturi curente” cu creditele de trezorerie
acordate clientelei;
- 2511 “Conturi curente” cu plăţile efectuate de clientelă, din credite de
trezorerie acordate, pentru clienţii cu cont la aceeaşi instituţie de credit;
- 102 “Numerar în ATM-uri şi ASV-uri” cu creditele de trezorerie
acordate clientelei, aferente operaţiunilor cu carduri.
- 2511 “Conturi curente” cu creditele de trezorerie, rambursate;
- 2811 “Creanţe restante”, 2821 “Creanţe îndoielnice” cu creditele de
trezorerie, nerambursate la scadenţă sau îndoielnice;
Soldul contului reprezintă credite de trezorerie acordate, neajunse la
scadenţă.
Contul 2027 "Creanţe ataşate" înregistrează creanţele din dobânzi,
calculate şi neajunse la scadenţă, aferente creditelor de trezorerie acordate. Este
un cont de activ.
- 70213 “Dobânzi de la creditele de trezorerie” cu creanţele din dobânzi,
calculate şi neajunse la scadenţă, aferente creditelor de trezorerie;
şi neajunse la scadenţă, aferente creditelor de trezorerie.
- 2511 “Conturi curente” cu dobânzile încasate aferente creditelor de
trezorerie;
- 2812 “Dobânzi restante”, 2822 “Dobânzi îndoielnice” cu dobânzile
restante sau îndoielnice aferente creditelor de trezorerie.
scadenţă, aferente creditelor de trezorerie.
3.1.3.3. Contabilitatea creditelor pentru export
Contabilitatea creditelor pentru export asigură evidenţa creditelor

acordate clientelei pentru activitatea de export (credite de mobilizare a
creanţelor asupra străinătăţii, credite furnizor, credite cumpărător sau alte
credite pentru export).
Creditele de mobilizare a creanţelor pe termen scurt asupra străinătăţii
se acordă exportatorilor, sub forma plăţii creanţelo r deţinute de aceştia asupra
clienţilor străini din momentul efectuării exportului sau prestării serviciului.
Mobilizarea creanţelor se efectuează prin scontarea efectelor:
- trate trase de exportator asupra instituţiei de credit şi acceptate de
aceasta (mobilizarea creanţelor prin acceptare);
- bilete la ordin subscrise de exportator la ordinul instituţiei de credit şi
eventual avalizate de aceasta (mobilizarea creanţelor prin aval).
Creditele furnizor se acordă exportatorilor rezidenţi, de regulă pe termen
mediu sau lung, prin scontarea cambiilor trase de furnizorul exportator asupra
clientului importator sau de bilete la ordin subscrise de clientul importator.
Creditele cumpărător se acordă, pe termen mediu sau lung, direct
importatorilor nerezidenţi, alţii decât instituţiile de credit. Aceste credite, de
regulă, fac obiectul unei garanţii date de stat.
Contabilitatea se ţine cu ajutorul contu lui 203 Credite pentru export
dezvoltat astfel:
2031 - Credite pentru export
20311 - Credite garantate cu creanţe asupra străinătăţii
20312 - Credite furnizori
20313 - Credite comerciale acordate nerezidenţilor
20319 - Alte credite pentru export
Contul 2031 "Credite pentru export" este un cont de activ şi
înregistrează creditele acordate clienţilor pentru acoperirea nevoilor determinate
de operaţiuni de export de bunuri sau de servicii.
Principalele corespondenţe ale acestui cont sunt asemănătoare cu cele ale
contului 2021 Credite de trezorerie.
Contul 2037 "Creanţe ataşate" este un cont de activ care evidenţiază
creanţele din dobânzi, calculate şi neajunse la scadenţă, aferente creditelor
pentru export. Funcţiunea contului este identică cu cea a contului 2027 Creanţe
ataşate”.
3.1.3.4. Contabilitatea creditelor pentru echipament
Contabilitatea creditelor pentru echipament asigură evidenţa creditelor

acordate, de regulă pe termen mediu sau lung, pentru finanţarea investiţiilor
productive efectuate de clienţi (achiziţii, construcţii sau amenajări de
imobilizări corporale de uz profesional, achiziţii de imobilizări necorporale).
În această categorie de credite se cuprind şi creditele acordate
agricultorilor pentru investiţii productive, inclusiv creditele cu dobândă
subvenţionată de stat.
Evidenţa contabilă se asigură cu ajutorul contului 204 Credite pentru
echipament, cont de activ, detaliat în două conturi sintetice de gradul II.
2041- Credite pentru echipament
Conţinutul şi corespondenţele acestor conturi sunt asemănătoare cu a
celorlante conturi prezentate anterior.
3.1.3.5. Contabilitatea creditelor pentru bunuri imobiliare
Contabilitatea creditelor pentru bunuri imobiliare asigură evidenţa

creditelor acordate, în general pe termen mediu şi lung, pentru achiziţii,
amenajări sau reparaţii de bunuri imobiliare cu destinaţie de locuinţă, efectuate
fie de investitor (persoane juridice sau fizice), fie de promotori imobiliari
(persoane juridice specializate).
Pentru acordarea acestor credite banca solicită, de regulă, garanţii
ipotecare.
Creditele investitor se acordă direct investitorului, pentru achiziţii,
amenajări sau reparaţii de bunuri imobiliare cu destinaţie de locuinţă.
Creditele promotor se acordă promotorilor imobiliari de construcţii de
locuinţe (agenţi economici specializaţi având ca obiect de activitate construcţia
şi vânzarea de locuinţe), pentru: cumpărarea terenurilor, demararea
construcţiilor, efectuarea lucrărilor de construcţii, finanţarea locuinţelor
construite aflate în aşteptarea vânzării.
Contabilitatea se ţine cu ajutorul contului 205 - Credite pentru bunuri
imobiliare dezvoltat astfel:
2051- Credite investitori
2052 - Credite promotori
Conturile 2051 "Credite investitori", 2052 "Credite promotori" şi
2057 “Creanţe ataşate” sunt conturi de activ şi au corespondenţe similare cu
cele ale conturilor prezentate.
3.1.3.6. Contabilitatea altor credite acordate clientelei
În categoria "Alte credite acordate clientelei" se evidenţiază, de regulă

creditele, pe termen mijlociu şi lung, care nu pot fi încadrate în categoriile de
credite anterioare.
Contabilitatea se realizează cu ajutorul contului 206 - Alte credite
acordate clientelei detaliat pe conturi sintetice de gradul II:
2061 - Alte credite acordate clientelei
Contul 206 "Alte credite acordate clientelei" este un cont de activ cu
conţinut identic cu celelalte conturi din grupa 20.
3.2. Contabilitatea operaţiunilor de creditare şi

împrumuturi privind instituţi ile financiare
Contabilitatea creditelor şi împrumuturilor privind instituţiile financiare
asigură evidenţa acestor operaţiuni efectuate în baza unor convenţii încheiate cu
instituţii financiare autorizate, autohtone sau străine, cum sunt: societăţile de
leasing, societăţile de factoring, societăţile de plasament, de investiţii şi de
portofoliu, agenţii de schimb şi mijlocitorii de valori mobiliare.
Pentru evidenţa contabilă se utilizează conturile din grupa 23 Credite şi
împrumuturi privind instituţiile financiare:
231 - Credite acordate instituţiilor financiare
2311 - Credite de pe o zi pe alta acordate instituţiilor financiare
2312 - Credite la termen acordate instituţiilor financiare
232 - Împrumuturi primite de la instituţiile financiare
2321 - Împrumuturi de pe o zi pe alta de la instituţiile financiare
2322 - Împrumuturi la termen de la instituţiile financiare
3.3. Contabilitatea operaţiunilor efectuate prin contul

curent al clientelei
Conturile curente ale clientelei deschise la instituţii de credit evidenţiază

disponibilităţile clientelei şi operaţiunile de încasări şi de plăţi dispuse de
aceasta.
3.3.1. Procedura deschiderii contului curent
În vederea deschiderii de conturi pentru persoane fizice (lei sau/şi valută)

persoana fizică se va prezenta la ghişeul instituţiei de credit cu actul de
identitate. Personalul instituţiei de credit va verifica dacă acest document
aparţine titularului (după fotografie), dacă este în termenul de valabilitate şi
dacă are înscris codul numeric personal, element esenţial.
Totodată lucrătorul bancar va pune la dispoziţia persoanei fizice două
exemplare ale cererii de deschidere de cont şi un exemplar în alb al
documentului numit specimen de semnătură. După verificarea acestora sub
aspectul corectitudinii completării, se va deschide contul bancar.
În vederea deschiderii de conturi pentru persoane juridice (lei/valută) se
vor solicita societăţilor înfiinţate în baza legii societăţilor comerciale nr.
31/1990 republicată, următoarele documente:
- act constitutiv;
- hotărârea judecătorească privind încheierea de înmatriculare a
judecătorului delegat de la Registrul Comerţului;
- certificat de înmatriculare la Oficiul Registrul Comerţului;
- certificat constatator eliberat de Oficiul Registrul Comerţului.
Pe lângă actele cerute mai sus se mai completează:
- cererea de deschidere de cont;
- specimenul de semnătură.
Cererea de deschidere de cont este un contract standardizat ce urmează
a se încheia între persoana juridică ce doreşte fie deschiderea unui cont curent,
fie deschiderea de conturi de depozite pe de o parte şi instituţia de credit pe de
altă parte. Se întocmeşte în două exemplare de către persoana juridică, în cerere
fiind prezentate o serie de elemente ce vizează relaţia client-instituţie de credit.
Specimenul de semnătură se întocmeşte în două exemplare (un
exemplar pentru fiecare participant), de către reprezentanţii persoanei juridice şi
cuprinde semnăturile persoanelor autorizate să dispună de sumele din cont şi
amprenta ştampilei. În situaţia în care se produc modificări, se întocmesc din
nou două fişe de specimen, fişe ce le înlocuiesc pe cele precedente.
Fişa de specimen de semnătură va conţine obligatoriu elementele
următoare:
- denumirea persoanei juridice;
- adresa;
- codul unic de înregistrare;
- telefon/fax;
- menţiunea cu privire la data valabilităţii specimenului, precum şi data,
contul/conturile persoanei juridice;
- denumirea persoanelor însărcinate să efectueze operaţiuni cu banca,
funcţia acestora, menţionarea primei sau a celei de a doua semnături şi
semnătura.
3.3.2. Documentele utilizate pentru decontarea operaţiunilor

prin contul curent
În operaţiunile de încasări şi plăţi în lei, clienţii instituţiile de credit pot

utiliza ca forme şi intrumente de decontare prin virament:
- ordinul de plată întocmit de emitent este o dispoziţie necondiţionată
dată instituţiei de credit de a pune la dispoziţia unui benificiar o anumită sumă
de bani; se întocmeşte în două exemplare, din care exemplarul 1 serveşte la
debitarea contului emitentului, , exemplarul 2 se restituie plătitorului ca anexă la
extrasul de cont;
- cecul este un înscris prin care titularul unui cont numit trăgător dispune
instituţiei de credit (tras) la care îşi are contul deschis să plătească în numerar o
sumă de bani determinată însăşi trăgătorului aflat în poziţie de beneficiar sau
unei terţe persoane;
- cambia este un instrument de plată sau un titlu de credit, prin care
trăgătorul dă ordin trasului de a plăti la vedere sau la termen o sumă de bani
unei terţe persoane, denumită beneficiar (sau la ordinul acesteia), respectiv unei
alte persoane indicate de beneficiar;
- biletul la ordin este înscrisul prin care emitentul sau subscriitorul se
obligă să plătească beneficiarului, sau la ordinul acestuia, o sumă de bani la
scadenţă; spre deosebire de cambie, biletul la ordin nu se prezintă la acceptare,
emitentul fiind chiar din momentul titlului, principalul obligat la plata acestuia.
Instrumentele de plată utilizate la decontarea fără numerar a operaţiunilor
în valută sunt următoarele:
- dispoziţia de plată valutară;
- cererea de deschidere acreditiv.
Dispoziţia de plată valutară şi cererea de deschidere acrediti 7v sunt
documente prin care ordonatorul dispune societăţilor bancare efectuarea plăţilor
externe, care se completează în două exemplare, dintre care unul pentru
instituţia de credit şi celălalt pentru client.
Plăţile externe sunt plăţile efectuate de un rezident în favoarea unui
nerezident în conformitate cu prevederile Regulamentului nr. 4/2005 privind
regimul valutar.
7
Modelul formularului este prevăzut în anexa 1 la Norma B.N.R. nr 26/2006 privind raportarea
statistică a datelor pentru elaborarea balanţei de plăţi
Documentele menţionate anterior se completează de către rezidenţi,
titulari de conturi valutare şi ai obligaţiei de plată care dispun:
- plăţi externe de orice natură către nerezidenţi, efectuate prin transferuri
bancare în afara teritoriului României sau prin creditarea unui cont pe care o
persoană juridică / fizică nerezidentă îl deţine la o instituţie de credit în
România;
- ridicări de valută din conturi bancare, în numerar sau pentru emiterea de
cecuri de orice natură (bancare, de călătorie) ori cărţi de credit în vederea
efectuării plăţilor externe.
Plăţile externe pot fi dispuse de clienţi şi pot fi efectuate de către instituţii
de credit şi pe baza datelor transmise prin sistem computerizat (electronic
banking) sau prin fax, SWIFT cu condiţia comunicării elementelor din
dispoziţia de plată valutară externă sau din cererea de deschidere acreditiv.
Pentru încasarea sumelor în valută, în contul clientului, se întocmeşte
nota contabilă de creditare a contului pe baza avizului de credit şi a mesajului
SWIFT. Pentru a se avea un control asupra încasărilor valutare obţinute în urma
exportului sau a altor operaţiuni cu străinătatea se întocmeşte Declaraţia de
încasare externă8. care se completează în două exemplare, dintre care unul
pentru instituţia de credit şi celălalt pentru client.
Evidenţa operativă se realizează prin intermediul extrasului de cont
eliberat pentru a justifica operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate zilnic în cont.
Pentru fiecare operaţiune efectuată în cont, la extrasul de cont se poate anexa un
exemplar al documentului care a generat operaţiunea sau aceasta se va arăta în
mod explicit în extrasul de cont.
Disponibilităţile din conturile curente ale clientelei pot fi retrase de
titularii de conturi în orice moment, fără preaviz.
3.3.3. Contabilitatea analitică şi sintetică a operaţiunilor

realizate prin contul curent
Contabilitatea analitică se ţine pe conturi analitice deschise după mai

multe criterii: moneda, disponibilităţi blocate pentru licitaţie schimb valutar,
conturi provizorii pentru depuneri de aport la capitalul social, etc.
Contabilitatea sintetică se ţine cu ajutorul conturilor din grupa 25
Conturile clientelei:
2511 - Conturi curente
8
Modelul formularului este prevăzut în anexa 2 la Norma B.N.R. nr 26/2006 privind raportarea
statistică a datelor pentru elaborarea balanţei de plăţi
Conturile curente ale clientelei permit efectuarea de depuneri pentru a
putea utiliza serviciile instituţiile de credit. Soldurile creditoare ale conturilor
curente reprezintă disponibilităţile clientelei, iar soldurile debitoare ale acestora
reprezintă plăţile efectuate de clientelă pe descoperiri de cont neautorizat.
Contul 2511 "Conturi curente" este un cont bifuncţional , care ţine
evidenţa încasărilor şi plăţilor în conturile clientelei.
- 109 “Alte valori”, 111 “Cont curent la Banca Naţională a României”,
121 “Conturi de corespondent la instituţii de credit (nostro)”, 122 “Conturi de
corespondent ale instituţiilor de credit (loro)” cu încasări ale clientelei;
- 101 “Casa” cu depuneri în numerar de către clientelă;
- 2511 “Conturi curente” cu încasări ale clientelei de la alţi clienţi cu cont
la aceeaşi instituţie de credit;
- 2021 “Credite de trezorerie”, 2031 “Credite pentru export”, 2041
“Credite pentru echipament”, 2052 “Credite promotori”, 2061 “Alte credite
acordate clientelei” cu sumele provenite din credite acordate clientelei;
- 20111 “Scont şi operaţiuni asimilate” cu creditele acordate clientelei
prin scontarea efectelor de comerţ;
- 2531 “Depozite la vedere”, 2532 “Depozite la termen”, 2533 “Depozite
colaterale” cu depozitele clienţilor diminuate sau lichidate;
- 2327, 2437, 2537, 2547, 25172 “Datorii ataşate” cu dobânzile încasate
de către clienţi la conturile curente, pentru certificate de depozit, pentru carnete
şi librete de economii şi pentru împrumuturi primite de la aceştia de către
instituţia de credit;
- 2621 “Alte sume datorate” cu încasări ale clientelei reprezentând plăţi
efectuate de instituţia de credit privind alte sume datorate;
- 2811 “Creanţe restante” cu creanţele restante reprezentând descoperiri
de cont neautorizate;
- 431 “Imobilizări necorporale în curs”, 432 “Imobilizări corporale în
curs” cu avansurile acordate clientelei în calitate de furnizori de imobilizări
necorporale şi corporale;
- 6029 “Comisioane” cu comisioanele plătite de instituţia de credit,
aferente operaţiunilor cu clientelă;
- 6081 “Cheltuieli cu mijloacele de plată” cu sumele plătite de instituţia
de credit, reprezentând cheltuieli cu mijloace de plată;
- 634 “Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi”, 635
“Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate” cu sumele plătite de instituţia de
credit, reprezentând cheltuieli cu lucrările executate şi serviciile prestate de
terţi, precum şi cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate;
- 341 “Decontări intrabancare” cu sumele încasate în conturile clienţilor;
- 3511 “Personal - remuneraţii datorate”, 3514 “Avansuri acordate
personalului” cu salariile nete achitate de instituţia de credit, personalului;
- 3512 “Personal - ajutoare materiale datorate” cu ajutoarele materiale
achitate de instituţia de credit, personalului;
- 354 “Dividende de plată” cu sumele achitate acţionarilor sau asociaţilor
reprezentând dividende;
- 3556 “Alţi debitori diverşi” cu sumele plătite asociaţilor reprezentând
avansuri acordate acestora; valoarea avansurilor achitate furnizorilor în contul
unor livrări de bunuri, prestări de servicii sau executări de lucrări, precum şi
sumele plătite necuvenit şi alte sume reprezentând debite imputate clientelei;
- 3566 “Alţi creditori diverşi” cu sumele plătite clientelei în calitate de
furnizori, creditori diverşi şi colaboratori;
“Obiecte de inventar”, 367 “Alte stocuri şi asimilate” cu valoarea materialelor,
obiectelor de inventar, valorilor din aur, metale şi pietre preţioase, precum şi a
altor stocuri, cumpărate de la clientelă;
- 371 “Valori primite la încasare” cu cecurile şi alte valori primite pentru
încasare de către instituţia de credit şi decontate imediat;
- 2821 “Creanţe îndoielnice” cu creanţele curente şi restante trecute în
litigiu;
- 3721 “Poziţie de schimb” cu devizele cumpărate de către clientelă;; alte
sume în devize plătite clientelei reprezentând datorii;
- 3722 “Contravaloarea poziţiei de schimb” cu contravaloarea în lei a
devizelor şi a cecurilor de călătorie în devize, cumpărate de la clientelă.
- 20111 “Scont şi operaţiuni asimilate”, 20112 “Factoring” cu valoarea
creanţelor comerciale încasate de către instituţia de credit;
- 2021 “Credite de trezorerie”, 2031 “Credite pentru export”, 2041
“Credite pentru echipament”, 2051 “Credite investitori”, 2052 “Credite
promotori”, 2061 “Alte credite acordate clientelei” cu creditele de trezorerie,
export, echipament, pentru bunuri imobiliare, precum şi alte credite rambursate
de către clientelă;
- 2531 “Depozite la vedere”, 2532 “Depozite la termen”, 2533 “Depozite
colaterale” cu depozitele constituite de clientelă;
instituţii de credit (loro)” cu plăţi ale clientelei;
- 2511 “Conturi curente” cu plăţile efectuate de clientelă pentru clienţii
cu cont la aceeaşi instituţie de credit; alimentarea contului de card al clientelei;
- 101 “Casa” cu ridicările de numerar de către clientelă;
- 2611 “Valori de recuperat” cu sumele plătite de clientelă privind
valorile de recuperat;
- 2417, 25171, 2017, 2027, 2037, 2047, 20257, 2067 “Creanţe ataşate” cu
creanţele din dobânzi calculate şi plătite de către clienţi, aferente creditelor
acordate şi/sau soldului debitor al contului curent;
- 281 “Creanţe restante”, 282 “Creanţe îndoielnice” cu rambursările de
creanţe şi dobânzi restante, precum şi de creanţe şi dobânzi îndoielnice;
- 102 „Numerar în ATM-uri şi ASV-uri” cu retragerile de numerar de
către clientela deţinătoare de carduri;
- 3721 “Poziţie de schimb” cu cumpărări de devize de la clientelă, scont,
dobânzi şi comisioane percepute; rambursări de credite în devize acordate
clientelei;
devizelor şi a cecurilor de călătorie în devize, vândute clientelei;
- 7085 “Venituri privind mijloacele de plată” cu sumele încasate de la
clientelă reprezentând venituri privind mijloace de plată;
- 341 “Decontări intrabancare” cu sumele plătite din contul clienţilor;
- 3556 “Alţi debitori diverşi” cu sumele încasate de la clientelă
reprezentând diverse debite;
- 3566 “Alţi creditori diverşi” cu sumele încasate de la clienţi
reprezentând avansuri pentru livrările de bunuri, prestările de servicii şi
executările de lucrări, precum şi sumele încasate necuvenit;
- 371 “Valori primite la încasare” cu cecurile, efectele de comerţ şi alte
valori neîncasate prin Casa de compensaţie, pentru care conturile clientelei au
fost creditate anterior, precum şi sumele plătite de clientelă reprezentând
comisioane aferente operaţiunilor cu carduri;
- 1621 “Alte sume datorate”, 2621 “Alte sume datorate” cu sumele plătite
de clientelă privind cecurile de călătorie, cecurile, efectele de comerţ şi alte
valori, precum şi alte sume în curs de clarificare sau de regularizare cu alte
instituţii de credit sau cu clientela;
- 508 “Acţionari sau asociaţi” cu sumele încasate de la clientelă
reprezentând aporturi la capitalul social;
- 7029, “Comisioane” cu comisioanele plătite de clientelă aferente
operaţiunilor cu clientela.
Soldul creditor al contului reprezintă disponibilităţile băneşti ale
clientelei în contul curent.
Soldul debitor al contului reprezintă descoperiri de cont neautorizate.
Contul 25171 “Creanţe ataşate” ţine evidenţa creanţelor din dobânzi,
calculate şi neajunse la scadenţă, aferente soldului debitor al contului curent.
Este un cont de activ.
- 7024 “Dobânzi de la conturile curente debitoare” cu creanţele din
dobânzi, calculate şi neajunse la scadenţă, aferente soldului debitor al contului
curent;
şi neajunse la scadenţă, aferente soldului debitor al contului curent în devize.
- 2511 “Conturi curente” cu dobânzile încasate aferente soldului debitor
al contului curent;
- 2812 “Dobânzi restante”, 2822 “Dobânzi îndoielnice” cu dobânzile
restante sau îndoielnice aferente soldului debitor al contului curent.
scadenţă, aferente soldului debitor al contului curent.
Contul 25172 "Datorii ataşate" înregistrează datoriile din dobânzi,
calculate şi neajunse la scadenţă, aferente soldului creditor al contului curent.
Este un cont de pasiv.
- 6024 “Dobânzi la conturile curente” cu datoriile din dobânzi, calculate
şi neajunse la scadenţă, aferente soldului creditor al contului curent;
neajunse la scadenţă, aferente soldului creditor al contului curent în devize.
Se debitează prin creditul contului 2511 “Conturi curente” cu dobânzile
plătite aferente soldului creditor al contului curent.
Soldul contului reprezintă datorii din dobânzi, calculate şi neajunse la
scadenţă, aferente soldului creditor al contului curent.
3.4. Contabilitatea depozitelor clientelei

Depozitele reprezintă o formă de mobilizare a disponibilităţilor băneşti
ale clientelei, menită să asigure fructificarea acestora.
Depozitele clientelei pot fi:
- depozitele la vedere sunt constituite pentru o durată iniţială de cel mult
o zi lucrătoare;
durata -iniţială
depozitele la termen
este mai mare desunt
o ziconstituite
lucrătoare;pentru un termen fix pentru care
- depozitele colaterale sunt constituite drept garanţii sau pentru
efectuarea unor plăţi ulterioare determinate.
O altă formă de atragere a economiilor de la persoane fizice o reprezintă
depozitele constituite pe bază de certificate de depozit sau pe carnetele şi
libretele de economii. Acestea reprezintă instrumente la vedere sau la termen
emise de instituţia de credit pentru atragerea disponibilităţilor de la clientelă.
Dobânda aferentă acestor instrumente se plăteşte în avans, lunar sau la scadenţă.
Conturile de depozit se deschid în baza cererii-convenţie depozit, care
se completează şi semnează de depunător, şi care cuprinde condiţiile
depozitului:
- termenul;
- procentul de dobândă;
- condiţiile în care se desfiinţează depozitul;
- modul de plată a dobânzii (cu sau fără capitalizare);
- comisioane percepute.
Contabilitatea se ţine cu ajutorul conturilor din grupa 25 “Conturile
clientelei” care cuprinde:
253 - Conturi de depozite
2531 - Depozite la vedere
2532 - Depozite la termen
2533 - Depozite colaterale
254 - Certificate de depozit, carnete şi librete de economii
2541 - Certificate de depozit
2542 - Carnete şi librete de economii
Contul 253 “Conturi de depozite” evidenţiază în conturile sintetice de
gradul II şi III:
- depozite constituite de clientelă pentru care durata iniţială este cel mult
egală cu o zi lucrătoare;
- depozite constituite de clientelă pe un termen fix pentru care durata
iniţială este mai mare de o zi lucrătoare;
- depozite constituite de clientelă în scopuri de garantare sau pentru
efectuarea unor plăţi ulterioare determinate;
- datorii din dobânzi, calculate şi neajunse la scadenţă, aferente conturilor
de depozite.
- 101 “Casa”, 111 “Cont curent la Banca Naţională a României”, 121
“Conturi de corespondent la instituţii de credit (nostro)”, 122 “Conturi de
corespondent ale instituţii de credit (loro)”, 2511 “Conturi curente”, 341
“Decontări intrabancare” cu depozitele constituite de clientelă;
- 2521 “Conturi de factoring” cu depozitele colaterale reprezentând
garanţii reţinute de instituţia de credit pentru operaţiuni de factoring disponibil;
- 2537 “Datorii ataşate” cu depozitele constituite din dobânzile cuvenite
clientelei;
- 6025 “Dobânzi la conturile de depozite” cu datoriile din dobânzi,
calculate şi neajunse la scadenţă, aferente depozitelor constituite de clientelă;
neajunse la scadenţă, aferente depozitelor constituite de clientelă.
- 101 “Casa”, 20112 “”, 2511 “Conturi curente” cu diminuările sau
lichidările de depozite şi cu dobânzile plătite la depozitele constituite.; - 3536
“Alte impozite şi taxe” cu impozitul de 1% reţinut din dobânzile acordate la
conturile de depozit ale persoanelor fizice.
Soldul contului reprezintă depozitele la vedere, la termen şi colaterale
constituite de clientelă şi datoriile din dobânzi, calculate şi neajunse la scadenţă,
aferente depozitelor constituite de clientelă.
Contul 254 "Certificate de depozit, carnete şi librete de conomii" este
un cont de pasiv care evidenţiază depozitele constituite de clientelă pe baza
certificatelor de depozit, carnetelor şi libretelor de economii şi datoriile din
dobânzi, calculate şi neajunse la scadenţă, aferente depozitelor constituite de
clientelă pe baza certificatelor de depozit, carnetelor şi libretelor de economii.
3.5. Contabilitatea valorilor de recuperat

şi a sumelor datorate
Valorile de recuperat se pot compune din:
- cecuri, efecte de comerţ şi alte valori remise la încasare, neplătite şi
restituite;
- sume care nu pot fi reţinute din conturile clientului;
- sume plătite în mod eronat din contul curent la BNR sau din conturile
de corespondent, care urmează a fi recuperate din conturile clineţilor.
Sumele datorate clientelei pot proveni din:
- încasări în contul clientelei înregistrate provizoriu ca sume datorate
până la plata acestora;
- sume în curs de clarificare, provenind din încasări neprecizate.
Înregistrarea
intermediul conturiloracestor operaţiuni
din grupa 26 Valoriîndecontabilitate se sume
recuperat şi alte realizaează
datorate:prin
Contul 261 "Valori de recuperat" este un cont de activ în care se
înregistrează:
- valori, plătibile de către instituţia de credit, al căror termen de returnarea
către prezentatori s-a scurs şi care nu au fost încă imputate în debitul conturilor
altor clienţi ai instituţiei de credit;
- cecuri, efecte de comerţ şi alte valori remise la încasare, neplătite şi
restituite prin Casa de compensaţie;
- valori în litigiu pentru care s-au creditat conturile clientelei, până la
debitarea acestora;
- creanţe din dobânzi, calculate şi neajunse la scadenţă, aferente valorilor
de recuperat de la clientelă.
Soldul contului reprezintă valori de recuperat de la clientelă şi creanţe din
dobânzi, calculate şi neajunse lascadenţă, aferente valoril or de recuperat de la
clientelă.
Contul 262 "Alte sume datorate" este un cont de pasiv în care se
evidenţiază:
- sume datorate clientelei, înregistrate provizoriu în acest cont, până la
plata acestora;
- sume primite de banca care urmează sau trebuie să fie puse la dispoziţia
clientelei;
- sume în curs de clarificare până la înregistrarea lor în conturile
clientelei;
- datorii din dobânzi, calculate şi neajunse la scadenţă,aferente altor sume
datorate.
Soldul contului reprezintă alte sume datorate clientelei şi datorii din
dobânzi, calculate şi neajunse la scadenţă, aferente altor sume datorate
clientelei.
3.6. Contabilitatea creanţelor restante şi îndoielnice

Dobânzile de primit (calculate şi neajunse la scadenţă), aferente
exerciţiului
fondurilor şiînsecurs, se calculează
înregistrează de la data lunar,
în contabilitate puneriisaula ladispoziţia
scadenţa clientelei a
operaţiunilor
dacă fondurile aferente au termen de restituire în cursul lunii, în conturile
"Creanţe ataşate" din cadrul grupelor de conturi, în contrapartida conturilor de
venituri.
Dobânzile de plătit (calculate şi neajunse la scadenţă), aferente
exerciţiului în curs, se calculează de la data primirii de către instituţia de credit a
fondurilor şi se înregistrează în contabilitate lunar, sau la scadenţa operaţiunilor
dacă fondurile aferente au termen de restituire în cursul lunii, în conturile
"Datorii ataşate" din cadrul grupelor de conturi, în contrapartida conturilor de
cheltuieli.
Creanţa restantă se constituie din creanţele comerciale, creditele,
valorile de recuperat, precum şi dobânzile aferente acestora, nerambursate la
scadenţă, respectiv neîncasate la scadenţă.
Creanţa îndoielnică se constituie din creanţele comerciale, creditele,
valorile de recuperat, creanţele restante, precum şi dobânzile aferente, trecute în
litigiu.
Evidenţa contabilă se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 28
Creanţe restante şi îndoielnice, care cuprinde conturile:
2812 - Dobânzi restante
2822 - Dobânzi îndoielnice
Contul 2811 "Creanţe restante" este un cont de activ care reflectă
creanţe comerciale, valori de recuperat, precum şi soldurile debitoare
neautorizate (overdraft) ale conturilor curente;
- 20111 “Scont”, 20112 “Factoring”, 20119 “Alte creanţe comerciale”,
2021 “Credite de trezorerie”, 2031 “Credite pentru export”, 2041 “Credite
pentru echipament”, 2051 “Credite investitori”, 2052 “Credite promotori”, 2061
“Alte credite acordate clientelei”, 2311 “Credite de pe o zi pe alta acordate
instituţiilor financiare”, 2312 “Credite la termen acordate instituţiilor
financiare”, 2511 “Conturi curente”, 2611 “Valori de recuperat” cu creanţele
nerambursate la scadenţă de către clientelă, precum, şi descoperiri de cont
neautorizate.
- 2511 “Conturi curente” cu creanţele restante rambursate de clientelă cu
cont la aceeaşi instituţie de credit;
instituţii de credit (loro)” cu creanţele restante rambursate de clientelă cu cont la
- 2821 “Creanţe îndoielnice” cu creanţele restante trecute în litigiu.
Soldul contului reprezintă creanţe nerambursate la scadenţă de către
clientelă.
Contul 2812 "Dobânzi restante" este un cont de activ în care se
înregistrează creanţele din dobânzi neîncasate la scadenţă.
- 2017, 2027, 2037, 2047, 2057, 2067, 2317, 2417, 25171, 2617 “Creanţe
ataşate” cu creanţele din dobânzi neîncasate la scadenţă.
- 2511 “Conturi curente” cu dobânzile restante încasate de la clientela cu
cont la aceeaşi instituţie de credit;
instituţii de credit (loro)” cu dobânzile restante încasate de la clientela cu cont la
- 2822 “Dobânzi îndoielnice” cu dobânzile restante trecute în litigiu;
Soldul contului reprezintă dobânzi neîncasate la scadenţă de la clientelă.
Contul 2817 "Creanţe ataşate" este un cont de activ care evidenţiază
creanţele din dobânzi, calculate şi neajunse la scadenţă,aferente creanţelor şi/sau
dobânzilor restante.
- 7028 “Dobânzi din creanţe restante şi îndoielnice” cu creanţele din
dobânzi, calculate şi neajunse la scadenţă, aferente creanţelor şi/sau dobânzilor
restante;
şi neajunse la scadenţă, aferente creanţelor şi/sau dobânzilor restante.
instituţii de credit (loro)” cu dobânzile încasate de la clientela cu cont la alte
instituţii de credit aferente creanţelor şi/sau dobânzilor restante;
- 2511 “Conturi curent e” cu dobânzile încasate de la clientela cu cont la
aceeaşi instituţie de credit aferente creanţelor şi/sau dobânzilor restante;
- 2822 “Dobânzi îndoielnice” cu creanţele din dobânzi aferente creanţelor
şi/sau dobânzilor restante, trecute în litigiu;
scadenţă, aferente creanţelor şi/sau dobânzilor restante înregistrate de clientelă.
Contul 282 "Creanţe îndoielnice" este un cont de activ în care se
înregistrează:
- creanţe comerciale, valori de recuperat, trecute în litigiu;
- creanţe din dobânzi trecute în litigiu;
- creanţe din dobânzi, calculate şi neajunse la scadenţă, aferente
creanţelor şi/sau dobânzilor îndoielnice.
Are un conţinut asemănător cu cel al contului 281 Creanţe restante, astfel
că prezentarea corespondenţelor se va face al nivelul contului sintetic de gradul
I. Se debitează prin creditul următoarelor conturi:
- 201 “Creanţe comerciale”, 202 “Credite de trezorerie”, 203 “Credite
pentru export”, 204 “Credite pentru echipament”, 205 “Credite pentru bunuri
imobiliare”, 206 “Alte credite acordate clientelei”, 231 “Credite acordate
instituţiilor financiare”, 2511 “Conturi curente”, 261 “Valori de recuperat”, 281
“Creanţe restante” cu creanţele curente şi restante, dobânzile curente şi restante
trecute în litigiu;
- 3721 “Poziţie de schimb” cu creanţele şi dobânzi îndoielnice de încasat
în devize, reactivate, trecute anterior la pierderi;
- 767 “Venituri din recuperări de creanţe amortizate” cu creanţele şi
dobânzile îndoielnice de încasat, reactivate, trecute anterior la pierderi;
- 7028 “Dobânzi din creanţe restante şi îndoielnice” cu creanţele din
dobânzi, calculate şi neajunse la scadenţă, aferente creanţelor şi/sau dobânzilor
îndoielnice.
- 2511 “Conturi curente” cu creanţele îndoielnice rambursate şi dobânzile
îndoienice încasate de clientela cu cont la aceeaşi instituţie de credit;
instituţii de credit (loro)” cu creanţele îndoielnice rambursate şi dobânzile
îndoielnice încasate de la clientela cu cont la alte instituţii de credit;
- 3566 “Alţi creditori diverşi” cu valoarea creanţelor şi dobânzilor
îndoielnice în contrapartida bunurilor mobile şi imobile preluate în patrimoniul
instituţiei de credit prin adjudecare;
- 667 “Pierderi din creanţe nerecuperabile acoperite cu provizioane”, 668
“Pierderi din creanţe nerecuperabile neacoperite cu provizioane” cu creanţele şi
dobânzile îndoielnice trecute la pierderi;
- 3721 “Poziţie de schimb” cu creanţele şi dobânzile îndoielnice în
devize, trecute la pierderi.
Soldul contului reprezintă creanţe şi dobânzi îndoielnice, precum şi
creanţe din dobânzi, calculate şi neajunse la scadenţă, aferente creanţelor şi/sau
dobânzilor îndoielnice înregistrate de clientelă.
3.7. Contabilitatea provizioanelor pentru creanţe din
operaţiuni cu clientela
3.7.1. Definirea şi determinarea necesarului de provizioane
specifice de risc de credit
Provizioane specifice de risc de credit 1 reprezintă provizioanele care sunt

constituite de instituţii de credit în scopul acoperirii unor pierderi potenţiale din
credite şi plasamente, sistematizate din punct de vedere al categoriilor de active
pe care le rectifică, precum şi al structurării în principal şi dobândă.
Potrivit reglementărilor legale2, creditele şi plasamentele se clasifică în
următoarele categorii:
- standard;
- în observaţie;
- substandard;
- îndoielnic;
- pierdere.
Clasificarea creditelor şi plasamentelor se face prin aplicarea simultană a
următoarelor criterii:
- serviciul datoriei;
- performanţa financiară;
- iniţierea de proceduri judiciare.
a) serviciul datoriei - capacitatea debitorului de a-şi onora datoria la
scadenţă, exprimată ca număr de zile de întârziere la plată de la data scadenţei;
b) performanţă financiară - reflectarea potenţialului economic şi a
solidităţii financiare ale unei entităţi economice, obţinută în urma analizării unui
ansamblu de factori cantitativi (indicator i economico-financiari calculaţi pe
baza datelor din situaţiile financiare anuale şi periodice, denumite în continuare
situaţii financiare) şi calitativi;
c) iniţiere de proceduri judiciare - cel puţin una dintre următoarele
măsuri luate în scopul recuperării creanţelor:
- darea de către instanţă a hotărârii de deschidere a procedurii
falimentului;
1
Norme metodologice B.N.R. nr. 12/2002 pentru aplicarea Regulamentului B.N.R. nr.
5/2002 privind
regularizarea clasificarea
şi utilizarea creditelor specifice
provizioanelor şi plasamentelor, precum şi constituirea,
de risc de credit
2
Regulamentul B.N.R nr. 5/2002 privind clasificarea creditelor şi plasamentelor,
precum şi constituirea, regularizarea şi utilizarea provizioanelor specifice de risc de
credit
- declanşarea procedurii de executare silită faţă de persoanele fizice sau
juridice.
Corespondenţa dintre categoriile de clasificare şi criterii este prevăzută în
tabelul următor:
Performanţa
financiară
A B C D E
Serviciul
datoriei
0 – 15 zile Standard În observaţie Substandard Îndoielnic Pierdere
Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere
16 - 30 zile Înobservaţie Substandard Îndoielnic Pierdere Pierdere
31 – 60 zile Substandard Îndoielnic Pierdere Pierdere Pierdere
61 – 90 zile Îndoielnic Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere
Peste 91 Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere
zile Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere
Nu s-a iniţiat procedura judecătorească
S-a iniţiat procedura judecătorească
Pentru determinarea necesarului de provizioane specifice de risc de

credit aferent unui credit sau unui plasament se vor parcurge următoarele etape:
1. determinarea bazei de calcul pentru provizioanele specifice de risc de
credit, astfel:
1.1. prin deducerea din expunerea instituţiei de credit faţă de debitor a
garanţiilor acceptate a fi luate în considerare, conform prevederilor legale,
pentru aplicarea prezentului regulament, în cazul unui credit clasificat în
categoria "standard", "în observaţie", "substandard", "îndoielnic" şi "pierdere",
în situaţia în care nu s-au iniţiat proceduri judiciare şi în situaţia în care toate
sumele respectivului credit înregistrează un serviciu al datoriei de cel mult 90
de zile;1.2. prin luarea în considerare a întregii expuneri, indiferent de garanţii,
în cazul unui credit clasificat în categoria "pierdere", în situaţia în care s-au
iniţiat proceduri judiciare sau în situaţia în care cel puţin una dintre sumele
respectivului credit înregistrează un serviciu al datoriei mai mare de 90 de zile,
precum şi în cazul unui plasament, indiferent de categoria de clasificare aferentă
acestuia;
2. aplicarea coeficientului de provizionare asupra bazei de calcul
obţinute; corespondenţa dintre categoriile de clasificare şi coeficienţii de
provizionare este prevăzută în tabelul de mai jos.
Categoria de clasificare Coeficientul

standard 0
înobservaţie 0,05
substandard 0,20
îndoielnic 0,50
pierdere 1,00
3.7.2. Constituirea, regularizarea şi utilizarea provizioanelor

specifice de risc de credit
Constituirea de provizioane specifice de risc de credit se referă la

crearea acestora şi se va realiza prin includerea pe cheltuieli a sumei
reprezentând nivelul necesarului de provizioane specifice de risc de credit.
Regularizarea provizioanelor specifice de risc de credit se referă la
modificarea nivelului existent al acestora, în vederea restabilirii egalităţii între
nivelul existent şi cel al necesarului, şi se va realiza prin includerea pe cheltuieli
sau prin reluarea pe venituri a sumei reprezentând diferenţa dintre nivelul
existent în sold al provizioanelor specifice de risc de credit şi nivelul
necesarului.
Utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit se referă la anularea
provizioanelor specifice de risc de credit în cazul realizării riscului de credit şi
se va realiza prin reluarea pe venituri a sumei reprezentând nivelul existent în
sold al provizioanelor specifice de risc de credit aferente creditelor care se scot
în afara bilanţului.
Instituţiile de credit vor proceda la scoaterea în afara bilanţului a tuturor
sumelor aferente unui credit, în următoarele cazuri:
- cel puţin una dintre sumele respective înregistrează un serviciu al
datoriei mai mare de 360 de zile;
- s-a deînvestit cudacă
formulă executorie contractul de credit,definitivă
precum ce şi
contractele garanţie, este cazul şi hotărârea judecătorească
dispune asupra contractului de credit, precum şi asupra contractelor de garanţie,
dacă este cazul;
- s-a declanşat procedura de executare silită în cazul persoanelor fizice
sau juridice;
- instanţa a dat hotărârea de deschidere a procedurii de faliment.
Instituţiile de credit vor constitui şi/sau vor regulariza lunar provizioanele
specifice de risc de credit aferente creditelor şi plasamentelor evidenţiate în sold
la finele lunii respective prin includerea pe cheltuielile şi/sau prin reluarea pe
veniturile lunii pentru care se face raportarea, indiferent de rezultatul financiar
al perioadei înregistrat de instituţia de credit.
Instituţiile de credit vor constitui, regulariza şi utiliza provizioanele
specifice de risc de credit, utilizând metoda de exprimare a creditelor şi/sau a
plasamentelor pe care le corectează.
Instituţiile de credit vor raporta Băncii Naţionale a României situaţia
clasificării creditelor, precum şi a necesarului de provizioane specifice de risc
de credit, pe un formular tipizat care va fi transmis lunar Băncii Naţionale a
României, în termen de 10 zile de la încheierea lunii pentru care se face
raportarea.
Contabilitatea se ţine cu ajutorul contului 291 “Provizioane pentru
creanţe din operaţiuni cu clientela” , cont de pasiv dezvoltat în două conturi
sintetice de gradul II:
2911 - Provizioane specifice de risc de credit
2912 - Provizioane specifice de risc de dobândă
- 662 “Cheltuieli cu provizioane pentru creanţe din operaţiuni cu
clientela” cu provizioanele constituite pentru creanţe din operaţiuni cu clientela;
creanţe din operaţiuni cu clientela.
- 762 “Venituri din provizioane pentru creanţe din operaţiuni cu
clientela” cu anulările sau diminuările de provizioane pentru creanţe din
operaţiuni cu clientela;
- 3721 “Poziţie de schimb” cu anulările sau diminuările de provizioane
constituite în devize pentru creanţe din operaţiuni cu clientela.
Soldul contului reprezintă provizioane specifice de risc de credit şi de
dobândă, constituite.
1. Definiţi operaţiunea de creditare.

2. Ce cuprinde documentaţia pentru acordarea unui credit bancar la persoanele
juridice?
3. Ce reprezintă scontul?
4. Destinaţia şi structura creditelor de trezorerie
5. Pentru ce se acordă creditele
6. Care sunt documentele necesare pentru deschiderea unui cont curent pentru
persoane
7.Tipurile de depozite colaterale din operaţiuni cu clientela
8. Care sunt criteriile care stau la determinarea valorii provizioanelor constituite
pentru creanţe din operaţiuni cu clientela?
Probleme rezolvate
A. Contabilitatea creditelor acordate
1. Se deschide o linie de credit pentru un client al instituţiei de credit cu

un plafon maxim de 1.000.000 lei:
1.000.000 90319 = 999 1.000.000

Alte deschideri de Contrapartida
credite confirmate
2. Garanţiile depuse pentru acordarea liniei de credit constau dintr-un

imobil evaluat la 70.000 lei şi un utilaj evaluat la 400.000.000 lei:
1.100.000 999 = % 1.100.000

Contrapartida 70.000
9144
40.000
9146
3. Clientul instituţiei de credit dispune plata unui furnizor:
20.000 2511 = 1621 20.000.

Conturi curente Alte sume datorate
4. Utilizarea liniei de credit:
20.000 20214 = 2511 20.000

Utilizări din deschideri de Conturi curente
credite permanente
5. Diminuarea angajamentului instituţiei de credit faţă de client:
20.000 999 = 90319 20.000

Contrapartida Alte deschideri de credite
confirmate
6. Plata prin TransFonD a sumelor către furnizorul agentului economic:
20.000 1621 = 111 20.000

Alte sume datorate Cont curent la BNR
7. Încasarea sumei de 10.000 lei de la un partener al clientului cu cont

la aceeaşi instituţie de credit, dar altă subunitate:
10.000 341 = 2511 10.000.

Decontări intrabancare Conturi curente
8. Rambursarea creditului de către agentul economic:
10.000 2511 = 20214 10.000

Conturi curente Utilizări din deschideri de
credite permanente
9. Reluarea angajamentului instituţiei de credit faţă de agentul

economic:
10.000 90319 = 999 10.000

Alte deschideri de credite Contrapartida
confirmate
10. Înregistrarea dobânzii cuvenite instituţiei de credit pentru sumele

utilizate din linia de credit:
1.000 2027 = 7021 1.000

Conturi curente Dobânzi la credite
acordate
11. Înregistrarea reţinerii comisionului de neutilizare pentru suma din
linia de credit neutilizată:
200 2511 = 7029 200

Conturi curente Comisioane
12. Reţinerea dobânzii din contul curent al clientelei:
1.000 2511 = 2027 1.000

Conturi curente Creanţe ataşate
B. Contabilitatea operaţiunilor prin contul curent
1 Societatea comercială „A” depune la casieria instituţiei de credit suma

de 20.000 lei în vederea deschiderii unui cont curent:
20.000 101 = 2511 20.000

Casa Conturicurente
2. Se încasează în contul societăţii „A” suma de 50.000.000

reprezentând o plată efectuată de un client cu cont deschis la o altă subunitate a
aceleiaşi instituţii de credit:
50.000 341 = 2511 50.000

3. Se plăteşte din contul societăţii „A” suma de 20.0000 reprezentând o

plată efectuată către un furnizor cu cont deschis la o altă subunitate a aceleiaşi
instituţii de credit:
20.000 2511 = 341 20.000

Conturi curente Decontări intrabancare
4. Se încasează
plată efectuată în contul
de un client „B” cusocietăţii „A” la
cont deschis suma de 3.000
aceeaşi reprezentând
instituţie de credit: o
3.000 2511B = 2511A 3.000

Conturi curente Conturi curente

plată efectuată către un furnizor cu cont deschis la aceeaşi instituţie de credit:
A
25.000 Conturi2511
curente = 2511B
Conturi curente 25.000
6. Se încasează în contul societăţii „A” suma de 3.000 reprezentând o

plată efectuată de un client cu cont deschis la altă instituţie de credit. Încasarea
se desfăşoară prin TransFonD din judeţul beneficiarului:
3.000 111 = 1621 3.000

Cont curent la BNR Alte sume datorate
3.000 1621 = 2511A 3.000

Alte sume datorate Conturi curente

plată efectuată către un agent economic cu cont deschis la altă instituţie de
credit. Plata se desfăşoară prin TransFonD din judeţul beneficiarului:
5.00 2511A = 341 5.000

0
Conturi curente Decontări intrabancare
8. Se încasează în contul societăţii „A” suma de 35.000 reprezentând o

plată efectuată de un client cu cont deschis la altă instituţie de credit. Încasarea
se desfăşoară prin TransFonD din judeţul plătitorului:
35.000 341 = 2511A 35.000


plată efectuată către un client cu cont deschis la altă instituţie de credit.
Încasarea se desfăşoară prin TransFonD din judeţul plătitorului:
4.500 2511A = 111 4.500
Conturi curente Cont curent la BNR
10. Înregistrarea dobânzii datorate societăţii „A” pentru sumele păstrate

de aceasta în contul curent:
200 6024 = 2517 200

Dobânzi la conturi Datorii ataşate
curente
11. Plata dobânzii la contul curent:
200 2517 = 2511A 200

Datorii ataşate Conturi curente
C. Contabilitatea depozitelor clientelei
1. Deschiderea unui cont de depozit la vedere pentru un client al

instituţiei de credit care depune suma de 20.000 lei:
20.000 101 = 2531 20.000

Casa Depozitelavedere
2. Deschiderea unui cont de depozit pe termen de 3 luni pentru un client

al instituţiei de credit care a transferat suma de 25.000 lei din contul său curent:
25.000 2511 = 2532 25.000

Conturi curente Depozite la termen
3. Înregistrarea dobânzii la vedere pentru depozitul la termen lichidat

înainte de termen:
200 6024 = 25172 200

Dobânzi la conturile Datorii ataşate
curente
4. Înregistrarea dobânzii cuvenite clientului instituţiei de credit pentru

depozitul la termen:
300 6025 = 2537 300
Dobânzi la conturile de Datorii ataşate
depozite
5. Înregistrarea impozitului pe veniturile din dobânzi reţinut persoanelor

fizice pentru conturile de depozit la instituţia de credit:
3 2537 = 3536 3
Datorii ataşate Alte impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate
6. Plata către clienţii instituţiei de credit a dobânzii la contul de depozit

fără capitalizare:
297 2537 = 2511 297

Datorii ataşate Conturi curente
7. Plata către clienţii instituţiei de credit a dobânzii la contul de depozit

cu capitalizare:
297 2537 = 2532 297

Datorii ataşate Depozite la termen
D. Contabilitatea creanţelor restante şi îndoielnice
1. Înregistrarea unui credit de trezorerie nerambursat la scadenţă de către

un client al instituţiei de credit:
12.000 2811 = 2021 12.000

Creanţe restante Credite de trezorerie
2. Înregistrarea dobânzii aferente creditului de trezorerie nerambursată la

scadenţă de către clientul instituţiei de credit:
1.500 2812 = 2027 1.500

Dobânzi restante Creanţe restante
3. Înregistrarea dobânzii majorate (10% pe an) percepute de instituţia de
credit pentru întârzierea rambursării creditului de trezorerie de către clientul
instituţiei de credit cu 31 de zile:
1
DM = Credit restant x 10% x = 1.000
12
1.000 2817 = 7028 1.000

Creanţe ataşate Dobânzi din creanţe
restante şi îndoielnice
4. Înregistrarea provizionului constituit de către instituţia de credit pentru

riscul de credit, având în vedere că nu s-a iniţiat procedura juridică şi că
întârzierea este de 30 de zile:
PRC = Credit restant x coeficient = 12.000 x 0,05 = 600
600 6621 = 2911 600

Cheltuieli cu provizioane Provizioane specifice
specifice de risc de credit de risc de credit
5. Înregistrarea provizionului constituit de către instituţia de credit pentru

riscul de dobândă, având în vedere că nu s-a iniţiat procedura juridică şi că
întârzierea este de 30 de zile:
PRD = (Dobânda restantă + dobânda majorată) x coeficient =

= 2.500 x 0,05 = 125
125 6622 = 2912 125

Cheltuieli cu provizioane Provizioane specifice de
specifice de risc de dobândă risc de dobândă
6. Încasarea de la clientul instituţiei de credit a ratei restante, a dobânzii

restante aferente creditului şi a dobânzilor penalizatoare:
12.000 2511 = 2811 12.000

Conturi curente Creanţe restante
1.500 2511 = 2812 1500

Conturi curente Dobânzi restante
1.000 2511 = 2817 1.000

Conturi curente Creanţe ataşate
7. Anularea provizionului pentru riscul de credit:

600 2911 = 7621 600
Provizioane specifice Venituri din provizioane P
de risc de credit specifice de risc de credit r
o
8. Anularea provizionului pentru riscul de dobândă: b
l
125 2912 = 7622 125 e
Provizioane specifice de Venituri din
risc de dobândă provizioane specifice e
de risc de dobândă p
r
o
Probleme propuse p
u
A Contabilitatea creditelor acordate clienţilor s
e
Societatea bancară „X”, sucursala „A” deschide la data de 1 septembrie N :
pentru un client al său o linie de credit pentru activitatea curentă, cu un plafon
maxim de 200.000 lei, pe o perioadă de 3 luni, cu o dobândă de 10% pe an.
Creditul acordat este garantat de clientul instituţiei de credit cu un imobil
evaluat la 170.000 lei şi un utilaj în valoare de 110.000 lei, constituindu-se
astfel o ipotecă şi un gaj în favoarea instituţiei de credit.
La data de 3 septembrie N, clientul dispune plata datoriilor faţă de
furnizorii săi în sumă totală de 150.000 lei, conform ordinelor de plată, utilizând
astfel linia de credit deschisă. Banca „X” efectuează plăţile consemnate în
ordinele de plată ale clientului său prin intermediul Societăţii Naţionale de
Transfer de Fonduri şi Decontări (TransFonD S.A.), în calitate de agent al
B.N.R.. Totodată, la data de 7 septembrie N, clientul instituţiei de credit „X”
încasează de la debitorii
conform ordinelor săişiprin
de plată TransFonD
extraselor S.A. a B.N.R. suma de 60.000 lei,
de cont.
Pentru operaţiunile desfăşurate, la sfârşitul lunii se percep următoarele
comisioane:
- 200 lei pentru operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate;
- 0,5% pe lună pentru neutilizarea liniei de credit.
La sfârşitul lunii septembrie se calculează şi se înregistrează, de
asemenea, şi dobânda aferentă liniei de credit, care va fi reţinută de instituţia de
credit din contul curent al clientului.
Să se înregistreze în contabilitatea societăţii bancare „X” operaţiunile
enunţate mai sus.
B Contabilitatea operaţiunilor efectuate prin contul curent al

clientelei
La data de 1 septembrie N societatea comercială „A” depune la casieria

societăţii bancare „X” suma de 15.000 lei în vederea deschiderii unui cont
curent.
În cursul zilei de 3 septembrie au loc următoarele operaţiuni:
- se încasează în contul S.C. „A” suma de 25.000 lei, reprezentând o plată
efectuată de clientul „Ciro” cu cont deschis la o altă unitate a instituţiei de credit
„X”;
efectuată de clientul „Frigo” cu cont deschis la o altă instituţie de credit, din alt
judeţ. Încasarea se desfăşoară prin TransFonD S.A. din judeţul beneficiarului ;
- se virează din contul curent al societăţii „A” suma de 20.000 lei,
reprezentând plata către un furnizor (S.C. „Niko”) cu cont deschis la banca „Y”
din alt judeţ. Plata se face prin TransFonD S.A. din judeţul instituţiei de credit
plătitoare;
efectuată de clientul „Giro” cu cont deschis la o altă instituţie de credit, din alt
judeţ. Încasarea se desfăşoară prin TransFonD S.A. din judeţul plătitorului, prin
intermediul centralei instituţiei de credit;
reprezentând plata către un furnizor (S.C. „Rimini”) cu cont deschis la banca
„Y” din alt judeţ. Plata se face prin TransFonD S.A. din judeţul benefic iarului
prin intermediul centralei;
efectuată de S.C. „Bitoria” ce are cont deschis la aceeaşi unitate a instituţiei de
credit „X”;
reprezentând plata către furnizorul S.C. „Omo” cu cont deschis la o altă unitate
a instituţiei de credit „X”;
reprezentând plata către un furnizor (S.C. „Mido”) cu cont deschis la aceeaşi
unitate a instituţiei de credit „X”;
La sfârşitul lunii septembrie se calculează şi înregistrează dobânda
aferentă disponibilităţilor contului curent în sumă de 200 lei , ce se vor vira în
contul S.C. „A”.
Să se înregistreze în contabilitate operaţiunile enunţate mai sus.
C. Contabilitatea depozitelor constituite de clientelă
La data de 1 septembrie N societatea bancară „X” desfăşoară următoarele

operaţiuni:
- persoana fizică „A” decide să-şi constituie un depozit la termen pe o
perioadă de 3 luni la banca „X” prin depunerea sumei de 10.000 lei, dobânda
fiind de 7% pe an;
- persoana fizică „B” îşi constituie un depozit la termen pe o perioadă de
o lună, prin transferarea sumei de 20.000 lei din contul curent, dobânda fiind de
6,5% pe an;
- persoana juridică „C”, cu cont curent la banca „X” îşi constituie un
depozit pe termen de o lună prin transferarea din contul curent a sumei de 6.000
lei. Dobânda acordată este de 6% pe an.
La data de 21 septembrie clientul „C” îşi lichidează depozitul înainte de
termen pentru care se calculează şi achită dobânda la vedere (1% pe an).
La sfârşitul lunii septembrie se calculează dobânda la depozitele
constituite.
La 1 octombrie N se plăteşte celor trei clienţi dobânzile corespunzătoare
după cum urmează: pentru clientul „A” fără capitalizare, iar pentru clientul „B”
se va înregistra dobânda cu capitalizare. În momentul plăţii dobânzilor se va
reţine impozitul pe veniturile din dobânzi.
La data de 1 octombrie N clientul A decide să-şi lichideze depozitele.
enunţate mai sus.
D. Contabilitatea provizioanelor pentru creanţe din operaţiuni cu

clientela
La data de 1 octombrie clientul S.C. „ALFA” S.R.L. al instituţiei de

credit „X” contractează un credit de trezorerie pentru finanţarea stocurilor în
sumă de 400.000 lei pe termen de 6 luni cu o dobândă de 12% pe an.
Clientul este încadrat în categoria de performanţă financiară A. S.C.
„ALFA” îşi plăteşte la termen primele 2 rate la scadenţă. Începând cu rata a 3-a
scadentă la 31.12.N, datorită unor dificultăţi, clientul nu-şi mai poate respecta la
timp obligaţiile contractuale. Această situaţie se prelungeşte până la 31 ianuarie
N+1, situaţie în care banca percepe pentru neplata dobânzilor o penalizare de
6% pe an.
La data de 15 februarie, clientul depăşeşte dificultăţile financiare şi
rambursează instituţiei de credit sale ratele şi dobânzile restante, împreună cu
dobânzile majorate.
Se cere:
- să se întocmească graficul de rambursare al creditului;
- să se înregistreze în contabilitatea societăţii bancare operaţiile generate
de neplata ratelor şi dobânzilor scadente.
Capitolul 4
CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR CU TITLURI
Rezumat
Sunt considerate „titluri” activele financiare reprezentate printr-un titlu,
efect public sau obligaţiune negociabile pe o piaţă reglementată sau orice titlu,
efect public sau obligaţiune care a făcut obiectul unei tranzacţii oneroase între
două părţi aflate în cunoştinţă de cauză în condiţii normale comerciale.
Instituţiile de credit efectuează următoarele operaţiuni privind titlurile:
- operaţiuni de pensiune şi de împrumut;
- operaţiuni de vânzare cu posibilitate de răscumpărare;
- emisiunea de titluri.
4.1. Structura titlurilor şi a operaţiunilor bancare cu titluri

Titlurile care fac obiectul operaţiunilor bancare pot fi clasificate după mai
multe criterii:
a) în funcţie de calitatea emitentului:
- valorile mobiliare;
- titlurile de stat (certificate de trezorerie, bonuri de tezaur);
- titlurile de piaţă interbancară;
- titlurile de creanţe negociabile;
- alte creanţe reprezentate printr-un titlu, negociabile pe piaţă.
Valorile mobiliare sunt instrumente negociabile, emise în formă
materială sau evidenţiate prin înscrieri în cont, care conferă deţinătorilor lor
drepturi patrimoniale asupra emitentului, conform legii şi în condiţiile specifice
de emisiune a acestora. Valorile mobiliare pot fi acţiunile, obligaţiunile, precum
şi instrumentele financiare derivate sau orice alte titluri de credit, încadrate de
Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare în această categorie, potrivit
reglementărilor în vigoare.
Titlurile de stat sunt instrumente financiare care atestă datoria publică sub
formă de bonuri, certificate de trezorerie, inclusiv certificatele de trezorerie
pentru populaţie nerăscumpărate la scadenţă şi transformate în certificate de
depozit sau alte instrumente financiare constituin d împrumuturi ale statului în
monedă naţională sau în valută, pe termen scurt, mediu şi lung. Acestea pot fi
emise în formă materializată sau dematerializată, nominative sau la purtător, şi
pot fi negociabile sau nenegociabile.
Titlurile pieţei interbancare se emit numai de către instituţii de credit şi
sunt negociabile pe piaţa interbancară. Din această categorie fac parte, în
principal, biletul la pe
emise şi negociabile ordin
piaţanegociabil,
interbancară, certificatele interbancare în
potrivit reglementărilor şi vigoare.
alte titluri
În categoria titlurilor de creanţe negociabile se includ: certificatele de
depozit, biletele de trezorerie şi alte titluri emise de instituţii de credit în baza
unor reglementări specifice 9.
b) în funcţie de veniturile pe care le generează , titlurile se împart în:
- titluri cu venit fix;
- titluri cu venit variabil.
Se consideră cu venit fix , titlurile cu rată fixă a dobânzii, cum sunt de
regulă, obligaţiunile, certificatele de trezorerie şi alte titluri cu dobândă fixă.
Titlurile cu venit variabil sunt, în principal, acţiunile, care dau dreptul la
un dividend ce constituie un venit variabil.
c) în funcţie de intenţia instituţiei de credit cu privire la durata de
deţinere, în momentul achiziţionării sau reclasării acestora, distingem
următoarele categorii:
- titluri de tranzacţie;
- titluri de plasament;
- titluri de investiţii;
- părţi în societăţi comerciale legate;
- titluri de participare;
- titluri ale activităţii de portofoliu.
Titlurile de tranzacţie, de plasament şi de investiţii se înregistrează în
contabilitate cu ajutorul conturilor din clasa 3 "Operaţiuni cu titluri şi operaţiuni
diverse", iar părţile în societăţile comerciale legate, titlurile de participare şi
titlurile activităţii de portofoliu, reprezentând titluri cu venit variabil, se
înregistrează în conturile clasei 4 "Valori imobilizate".
4.2. Contabilitatea titlurilor de tranzacţie

Titlurile de tranzacţie sunt titlurile achiziţionate, în principal, în
scopul vânzării în viitorul apropiat, precum şi cele care fac parte dintr-un
portofoliu de instrumente financiare identificate care sunt administrate
împreună şi pentru care există dovada unui ritm efectiv recent de a obţine
câştiguri pe termen scurt.
În categoria titlurilor de tranzacţie se includ titlurile cu venit fix, cum
sunt: obligaţiuni, efecte publice şi valori asimilate şi alte titluri cu venit fix,
precum şi titluri cu venit variabil, ca de exemplu: acţiuni şi alte titluri cu venit
variabil.
9
Regulamentul B.N.R. nr. 1/30.03.2000 privind operaţiunile de pe piaţa monetară efectuate de
Banca Naţională a României şi facilităţile de creditare şi de deposit acordate de către aceasta
băncilor, publicat în Monitorul Oficial nr.142/5.04.2000
Transferurile din categoria titlurilor de tranzacţie în alte categorii (titluri
de plasament şi titluri de investiţii) nu sunt permise. De asemenea nu este
permisă reclasificarea ulterioară a altor titluri ca fiind titluri de tranzacţie.
La intrarea în patrimoniu, titlurile de tranzacţie se evaluează la valoarea
de achiziţie, formată din preţul de cumpărare inclusiv cheltuielile de achiziţie şi
dobânzile calculate pentru perioada scursă în cazul titlurilor de tranzacţie cu
venit fix.
Periodic, titlurile de tranzacţie se evaluează la preţul pieţei, iar diferenţele
rezultate din evaluare se înregistrează în contabilitate în conturile de venituri
sau cheltuieli, după caz.
Contabilitatea se ţine cu ajutorul contului 302 Titluri de tranzacţie
dezvoltat pe conturi sintetice de gradul II:
3021 Titluri de tranzacţie;
3025 Titluri date cu împrumut;
3026 Titluri luate cu împrumut;
3027 Datorii privind titlurile.
Contul 3021 "Titluri de tranzacţie" ţine evidenţa titlurilor cotate,
achiziţionate sau vândute cu intenţia încă de la început de a le revinde sau de a
le răscumpăra înainte de scadenţă. Este un cont de activ.
corespondent ale instituţii de credit (loro)”, 333 “Conturile societăţilor de
bursă” cu valoarea de achiziţie a titlurilor de tranzacţie cumpărate (preţul de
achiziţie şi cheltuielile de achiziţie, precum şi dobânzile calculate pentru
perioada scursă - în cazul titlurilor de tranzacţie cu venit fix), precum şi
valoarea de achiziţie a titlurilor de tranzacţie cumpărate cu posibilitate de
răscumpărare; cu valoarea de înregistrare a titlurilor de tranzacţie, vândute cu
posibilitate de răscumpărare şi răscumpărate; cu valoarea acţiunilor proprii
răscumpărate;
- 3721 “Poziţie de schimb” cu diferenţele favorabile din reevaluarea
titlurilor de tranzacţie, în devize;
- 7032 “Venituri din titlurile de tranzacţie” cu diferenţele favorabile din
reevaluarea titlurilor de tranzacţie în funcţie de cursul acestora pe piaţă; cu
diferenţele favorabile între preţul de răscumpărare şi valoarea nominală a
acţiunilor proprii.

instituţii de credit (loro)”, 333 “Conturile societăţilor de bursă” cu valoarea de
înregistrare a titlurilor de tranzacţie vândute, a celor vândute cu posibilitate de
răscumpărare, precum şi valoarea de înregistrare a titlurilor de tranzacţie
cumpărate cu posibilitate de răscumpărare şi răscumpărate;
- 3031 “Titluri de plasament”, 3041 “Titluri de investiţii” cu valoarea
titlurilor de tranzacţie reclasate în titluri de plasament sau în titluri de investiţii;
- 3721 “Poziţie de schimb” cu diferenţele nefavorabile din reevaluarea
titlurilor de tranzacţie, în devize;
titlurilor de tranzacţie trecute la creanţe restante sau îndoielnice;
- 60321 “Pierderi din reevaluări şi cesiune” cu diferenţele nefavorabile
din reevaluarea titlurilor de tranzacţie în funcţie de cursul acestora pe piaţă,
precum şi diferenţe nefavorabile dintre preţul de vânzare al titlurilor şi cel de
înregistrare al acestora; cu diferenţele nefavorabile între preţul de răscumpărare
şi valoarea nominală a acţiunilor proprii.
Soldul contului reprezintă valoarea titlurilor de tranzacţie existente.
4.3. Contabilitatea titlurilor de plasament

Titlurile de plasament sunt titlurile, altele decât cele reprezentând
valori imobilizate, care nu pot fi încadrate în categoria titlurilor de tranzacţie
sau a titlurilor de investiţii.
Transferurile din categoria titlurilor de plasament în cea a titlurilor de
tranzacţie nu sunt permise.
Transferurile din categoria titlurilor de plasament în categoria titlurilor de
investiţii pot apare în următoarele situaţii:
− are loc o modificare a intenţiei sau a capacităţii instituţiei de credit
referitoare la deţinerea respectivelor active;
− s-au scurs cele „două exerciţii financiare” condiţie prevăzută la
definirea titlurilor de investiţii
În cazul transferului din categoria titlurilor de plasament în categoria
titlurilor de investiţii, valoarea netă contabilă a titlurilor respective la data
transferului devine noul cost/preţ de achiziţie al acestora.
Înregistrarea în contabilitate se realizează cu ajutorul contului 303 Titluri
de plasament detaliat în conturi sintetice de gradul II:
3031 Titluri de plasament;

3036 Vărsăminte de efectuat privind titlurile de plasament;
3037 Creanţe ataşate.
Contul 3031 "Titluri de plasament" este un cont de activ.
achiziţie a titlurilor de plasament cumpărate (exclusiv cheltuielile de achiziţie şi
dobânzile calculate pentru perioada scursă - în cazul titlurilor de plasament cu
venit fix), precum şi valoarea de achiziţie a titlurilor de plasament cumpărate cu
posibilitate de răscumpărare; precum şi cu valoarea de înregistrare a titlurilor de
plasament vândute cu posibilitate de răscumpărare şi răscumpărate;
- 3021 “Titluri de tranzacţie” cu valoarea titlurilor de tranzacţie reclasate
în titluri de plasament;
- 3036 “Vărsăminte de efectuat privind titlurile de plasament” cu
vărsămintele de efectuat privind titlurile de plasament.
înregistrare a titlurilor de plasament vândute, a celor vândute cu posibilitate de
răscumpărare, precum şi valoarea de înregistrare a titlurilor de plasament
cumpărate cu posibilitate de răscumpărare şi răscumpărate;
- 3041 “Titluri de investiţii” cu valoarea titlurilor de plasament reclasate
în titluri de investiţii;
- 3721 “Poziţie de schimb” cu diferenţele nefavorabile în devize rezultate
între preţul de vânzare al titlurilor de plasament în devize şi preţul de
înregistrare al acestora;
- 60336 “Pierderi din cesiune” cu diferenţele nefavorabile rezultate din
cesiunea titlurilor de plasament;
titlurilor de plasament trecute la creanţe restante sau îndoielnice.
Soldul contului reprezintă valoarea titlurilor de plasament existente.
4.4. Contabilitatea titlurilor de investiţii

Titlurile de investiţii sunt titlurile cu venit fix (cu plăţi fixe sau
determinabile şi scadenţă fixată) pe care instituţia de credit are intenţia fermă şi
posibilitatea de a le păstra până la scadenţă.
Clasificarea titlurilor ca şi titluri de investiţii depinde de:
− condiţiile şi caracteristicile activului financiar;
− capacitatea şi intenţia efectivă a instituţiei de credit de a deţine aceste
instrumente până la scadenţă.
Decizia privind clasificarea ca titluri de investiţii nu va lua în
considerare oportunităţile viitoare de a realiza profit pe baza respectivului
portofoliu şi, astfel, nici preţurile de cumpărare oferite de alţi investitori până la
scadenţa investiţiei, deoarece se intenţionează păstrarea investiţiei până la
maturitate, indiferent de fluctuaţiile de valoare de pe piaţă, şi nu se
intenţionează vânzarea acesteia.
O precondiţie pentru clasificarea ca titluri de investiţii este evaluarea
intenţiei şi capacităţii instituţiei de credit de a deţine aceste instrumente până’ la
scadenţă; această evaluare trebuie efectuată nu doar la momentul achiziţiei
iniţiale ci şi la momentul fiecărei închideri contabile.
Contabilitatea se ţine cu ajutorul contului 304 Titluri de investiţii
dezvoltat în următoarele conturi sintetice:
3041 Titluri de investiţii;
3046 Diferenţe de conversie;
3047 Creanţe ataşate.
Contul 3041 "Titluri de investiţii" înregistrează titluri cu venit fix care
au fost achiziţionate cu intenţia de a le deţine de o manieră durabilă, în principiu
până la scadenţă. Este un cont de activ.
achiziţie a titlurilor de investiţii cumpărate, precum şi valoarea de achiziţie a
titlurilor de investiţii cumpărate cu posibilitate de răscumpărare;
- 3721 “Poziţie de schimb” cu veniturile din prime în devize reprezentând
diferenţa favorabilă între preţul de achiziţie al titlurilor de investiţii şi preţul de
rambursare, pe perioada reziduală a acestora;
- 3021 “Titluri de tranzacţie” cu valoarea titlurilor de tranzacţie reclasate
în titluri de investiţii, în funcţie de preţul pieţei din ziua transferului.
- 3031 “Titluri de plasament” cu valoarea de achiziţie a titlurilor de
plasament reclasate în titluri de investiţii;
instituţii de credit (loro)”, 2511 “Conturi curente” , 333 “Conturile societăţilor
de bursă” cu valoarea de înregistrare a titlurilor de investiţii vândute, a celor
vândute cu posibilitate de răscumpărare, precum şi valoarea de înregistrare a
titlurilor de investiţii cumpărate cu posibilitate de răscumpărare şi răscumpărate;
şi cu valoarea titlurilor de investiţii rambursate de emitenţi;
- 60341 “Cheltuieli cu amortizarea primelor” cu amortizarea diferenţelor
nefavorabile între preţul de achiziţie şi preţul de rambursare a titlurilor de
investiţii, pe perioada reziduală a titlurilor;
- 60342 “Pierderi din cesiune” cu diferenţele nefavorabile (pierderi)
rezultate din cesiunea titlurilor de investiţii;
- 3721 “Poziţie de schimb” cu amortizarea primelor în devize
reprezentând diferenţa nefavorabilă între preţul de achiziţie al titlurilor de
investiţii şi preţul de rambursare, pe perioada reziduală a acestora; diferenţe
nefavorabile în devize rezultate între preţul de vânzare al titlurilor de investiţii
în devize şi preţul de înregistrare al acestora;
titlurilor de investiţii trecute la creanţe restante sau îndoielnice.
Soldul contului reprezintă valoarea titlurilor de investiţii existente.
4.5. Contabilitatea datoriilor constituite prin titluri

Datoriile constituite prin titluri reprezintă împrumuturile obţinute de o
instituţia de credit, pe baza emisiunii de titluri, pentru asigurarea necesităţilor
de lichidităţi, pe termen scurt, mediu şi lung. Titlurile care pot fi emise în acest
scop sunt, în principal, următoarele: titluri de piaţă interbancară, titluri de
creanţe negociabile, obligaţiuni şi alte titluri.
Contabilizarea operaţiunilor privind datoriile constituite prin titluri
asigură evidenţa:
- emisiunii şi subscrierii de titluri;
- rambursării împrumuturilor primite şi plata dobânzilor aferente.
Împrumuturile primite pe baza titlurilor emise se înregistrează în
conturile de datorii constituite prin titluri, la valoarea de rambursare.
Cheltuielile de emisiune aferente titlurilor emise (cheltuieli de publicitate,
tipărire sau pentru intermediari)

plătite eventualilor diverse documente
pot fi informative, precum şiîncomisioanele
cuprinse, în totalitate, conturile de
cheltuieli ale exerciţiului contabil în care au apărut, sau pot fi repartizate pe mai
multe exerciţii, caz în care vor fi înregistrate în contul "Alte cheltuieli de
repartizat".
Primele de emisiune şi primele de rambursare se înregistrează în
conturi distincte şi se amortizează eşalonat, până la scadenţa titlurilor.
Dobânzile datorate pentru împrumuturile primite se înregistrează în
contul "Datorii ataşate".
Banca poate emite obligaţiuni convertibile în acţiuni, ai căror posesori au
dreptul ca, în cadrul unui termen fixat prin contractul de emisiune, să-şi exercite
opţiunea de convertire a titlurilor obligatare în acţiuni.
Contabilizarea operaţiunii de conversie a obligaţiunilor în acţiuni se face
prin convertirea (transformarea) împrumutului obligatar în capital.
Evidenţa se realizează prin intermediul conturilor din grupa 32 Datorii
constituite prin titluri care cuprinde următoarele conturi:
321 Titluri de piaţă interbancară;
322 Titluri de creanţe negociabile;
325 Obligaţiuni;
326 Alte datorii constituite prin titluri.
Contul 3251 "Obligaţiuni" înregistrează împrumuturile pe bază de
obligaţiuni emise de instituţii de credit pe termen mijlociu şi lung. Este un cont
de pasiv.
- 3556 “Alţi debitori diverşi” cu împrumuturile obţinute pe baza
obligaţiunilor emise de instituţia de credit, subscrise (valoarea de rambursare a
obligaţiunilor mai puţin prima de emisiune şi/sau de rambursare - în cazul în
care valoarea de rambursare este mai mare decât valoarea de emisiune, sau
valoarea de rambursare a obligaţiunilor, inclusiv prima de emisiune şi/sau de
rambursare - în cazul în care valoarea de rambursare este mai mică decât
valoarea de emisiune);
- 3741 “Prime de emisiune privind titlurile cu venit fix” cu valoarea
primelor de emisiune aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni;
- 3742 “Prime de rambursare privind titlurile cu venit fix” cu valoarea
primelor de rambursare aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni.
corespondent ale instituţii de credit (loro)”, 2511 “Conturi curente”, 333
“Conturile societăţilor de bursă” cu rambursarea împrumuturilor primite pe baza
obligaţiunilor emise de instituţia de credit;
- 3566 “Alţi creditori diverşi” cu valoarea obligaţiunilor emise de
instituţia de credit, amortizate şi încă nerambursate.
Soldul contului reprezintă valoarea împrumuturilor obţinute pe baza
obligaţiunilor emise de instituţia de credit, nerambursate şi neajunse la scadenţă.
1. Cum se clasifică titlurile în funcţie de calitatea emitentului?

2. Cum se clasifică titlurile în funcţie de intenţia instituţiei de credit cu privire la
durata de deţinere a titlurilor?
3. Caracteristicile titlurilor de tranzacţie
4. Unde se înregistrează diferenţele favorabile din reevaluarea titlurilor de
tranzacţie?
5. Caracteristicile titlurilor de plasament.
6. Care este durata de deţinere a titlurilor de investiţii?
7. În care cont se înregistrează diferenţa nefavorabilă rezultată din cesiunea
titlurilor de investiţii?
8. Ce reprezintă datoriile constituite prin titluri?
Probleme rezolvate
A. Contabilitatea titlurilor de tranzacţie
1. Se achiziţionează pe cont propriu 10.000 de acţiuni emise de „A” la

preţul de 30 lei/acţiune, plătite din contul curent al instituţiei de credit, cu
intenţia de a le deţine în portofoliu o perioadă de 3 luni:
300.000 3021 = 111 300.000

Titluri de tranzacţie Cont curent la BNR
2. Se achiziţionează prin intermediul unei societăţi de valori mobiliare

10.000 de acţiuni emise de „B”, cu intenţia de a le deţine în portofoliu o
perioadă de 3 luni, la preţul de 29,5 lei/acţiune, plata urmând a se face ulterior.
Comisioanele percepute de societatea de valori mobiliare pentru achiziţionarea
titlurilor sunt de 200 lei:
315.000 3021 = 333 315.000

Titluri de tranzacţie Conturile societăţilor de
bursă
3. Se reevaluează titlurile emise de „A” la valoarea de 32 lei/acţiune:
15.000 3021 = 7032 15.000
Titluri de tranzacţie Venituri din titlurile
de tranzacţie
4. Se reevaluează titlurile emise de „B” la valoarea de 28.000 lei/acţiune:
3.500 60321 = 3021 3.500

Pierderi din Titluri de tranzacţie
reevaluări şi cesiune
5. Se vând 5.000 de titluri „B” prin intermediul unei societăţi de valori

mobiliare la valoarea de 29 lei/acţiune:
145.000 333 = %
3021 140.000
Conturile societăţilor Titluri de tranzacţie
de bursă
7032 5.000
Venituri din titlurile
de tranzacţie
6. Se vând 5.000 de titluri „B” prin intermediul unei societăţi de valori

mobiliare la valoarea de 27 lei/acţiune:
% = 3021 140.000
135.000 333
5.000 6032
B. Contabilitatea titlurilor de plasament
1. Se înregistrează ordinul de cumpărare dat unei societăţi de valori

mobiliare în vederea achiziţionării a 100.000 acţiuni ale societăţii „Alfa” la
preţul de 2 lei/acţiune, cu scopul de a le deţine în portofoliu o perioadă de un an
de zile:
200.000 9219 = 999 200.000

2. Se achiziţionează cele 100.000 de acţiuni de pe piaţa bursieră la preţul
de 2 lei/acţiune, cheltuielile de achiziţie fiind de 200 lei:
- achiziţia acţiunilor
202.000 3031 = 333 202.000
- primirea acţiunilor
200.000 999 = 9219 200.000
3. Se încasează dividende în sumă de 10.000 lei pentru titlurile de

plasament deţinute:
10.000 111 = 70333 10.000
4. Vânzare 50.000 titluri de plasament prin intermediul societăţii de

valori mobiliare, la valoarea de 2,2 lei/acţiune:
110.000 333 = %
3031 100.000
70336 10.000
5. Vânzare 50.000 titluri de plasament prin intermediul societăţii de

valori mobiliare, la valoarea de 1,95 lei/acţiune:
% = 3031 100.000
97.500 333
2.500 60336
Probleme propuse
A. Contabilitatea tilurilor i de tranzacţie
La data de 1 martie N, societatea bancară „X” achiziţionează pe cont

propriu 1.000 de acţiuni emise de S.C. „ A ” la preţul de 30 de lei / acţiune
plătite din contul curent al instituţiei de credit, cu intenţia de a le deţine în
portofoliu o perioadă de 3 luni. Pentru operaţiunea respectivă banca „X”
plăteşte un comision de 1.500 lei.
La data de 2 martie N, societatea bancară „X” achiziţionează pe cont
propriu 1.000 de acţiuni emise de S.C. „B” la preţul de 20 de lei / acţiune
plătite din contul curent al instituţiei de credit, cu intenţia de a le deţine în
portofoliu o perioadă de 3 luni. Pentru operaţiunea respectivă banca „X”
plăteşte un comision de 1000 lei.
La data de 5 martie, conducerea societăţii bancare hotărăşte
achiziţionarea a încă 1.000 de acţiuni „A” prin intermediul societăţii de valori
mobiliare „ Şansa” la preţul de 29,8 lei / acţiune, plata urmând a se face ulterior.
Cheltuielile de achiziţie percepute de societatea de valori mobiliare se ridică la
suma de 1.400 lei.
La data de 31 martie N, în urma analizei portofoliului şi a creşterii
preţului acţiunilor pe piaţa bursieră, se decide reevaluarea titlurilor „A” la preţul
pieţei de 32 lei / acţiune, iar titlurile „B” la preţul pieţei de 20,5 lei/ acţiune.
La data de 21 aprilie N, societatea bancară „X” vinde acţiunile sale „B”
prin intermediul societăţii de valori mobiliare „Şansa” la un preţ negociat de 22
lei / acţiune.
La data de 31 mai N, societatea bancară „X” vinde acţiunile „A” la preţul
de 33 lei/acţiune.
enunţate.
B. Contabilitatea titlurlori de plasament
La data de 1 martie N, societatea bancară „X” emite un ordin de

cumpărare adresat societăţii de valori mobiliare „Şansa”, prin care doreşte
achiziţionarea a 2.000 de acţiuni „P” la un preţ de 5 lei / acţiune, cu scopul de a
le deţine în portofoliu o perioadă de 1 an de zile.
La data de 3 martie N, se achiziţionează cele 2.000 de acţiuni de pe piaţa
bursieră la preţul de cumpărare de 5 lei / acţiune, cheltuielile de achiziţie fiind
de 500 lei.
La data de 12 octombrie N, conducerea societăţii bancare decide vânzarea
a 500 de acţiuni „P” pe piaţa bursieră, la un preţ de 4,8 lei / acţiune.
La data de 22 noiembrie N, conducerea societăţii bancare decide vânzarea
pe piaţa bursieră a altor 500 de acţiuni „Policolor” rămase, la un preţ de 6 lei /
acţiune.
La data de 12 martie N+1, se încasează dividende în sumă de 3.000 lei,
pentru titlurile deţinute la „P”
enunţate.
Capitolul 5
CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR DIVERSE
Rezumat
Contabilitatea operaţiunilor diverse asigură evidenţa:
- decontărilor intrabancare;
- debitorilor şi creditorilor;
- stocurilor;
- operaţiunilor de regularizare.
5.1. Contabilitatea operaaţiunilor interbancare

Contabilitatea decontărilor intrabancare cuprinde operaţiunile efectuate
între sediu şi subunităţile din ţară ale aceleiaşi instituţii de credit, precum şi cele
efectuate între aceste subunităţi. La sfârşitul perioadei (luna de regulă), acest
cont nu trebuie să prezinte sold. Eventualul sold debitor sau creditor, înregistrat
cu totul excepţional, se regularizează în cel mai scurt timp posibil.
Înregistrarea în contabilitate se realizează cu ajutorul contului 341
"Decontări intrabancare" care evidenţiază operaţiunile efectuate între sediu şi
subunităţile din ţară ale aceleiaşi instituţii de credit, cât şi între subunităţile
respective. În general aceste conturi de legătură trebuie să fie verificate şi
închise la sfârşitul perioadei (luna), la nevoie cu ajutorul jurnalelor contabile
suplimentare; eventualul sold existent nu trebuie să reprezinte decât unele
operaţiuni aflate în curs de lămurire ca urmare a erorilor sau dificultăţilor de
înregistrare. Contul 341 "Decontări intrabancare" este un cont bifuncţional.
- 2511 “Conturi curente” cu sumele virate la alte subunităţi ale instituţiei
de credit din conturile clienţilor;
- 111 “Cont curent la Banca Naţională a României” cu sumele încasate
pentru clienţii altor subunităţi ale instituţiei de credit;
- 101 “Casa” cu alimentările cu numerar efectuate de la alte subunităţi ale
instituţiei de credit;
- 3556 “Alţi debitori diverşi”, 3566 “Alţi creditori diverşi” cu sumele
virate privind operaţiuni intrabancare;
“Obiecte de inventar”,
cu valoarea 367 “Alte
aurului, metalelor şi stocuri şi asimilate”,
pietrelor 368 “Alte bunuri
preţioase, materialelor, diverse”
obiectelor de
inventar, stocurilor, bunurilor şi altor valori, primite de la sediu sau de la alte
subunităţi ale aceleiaşi instituţii de credit;
- conturile din clasa 7 cu transferarea soldurilor conturilor de venituri la
subunităţi,
- conturile din clasa 6 cu primirea soldurilor conturilor de cheltuieli la
centrală instituţiei de credit.
- 2511 “Conturi curente”, 2531 “Depozite la vedere”, 2532 “Depozite la
termen”, 2533 “Depozite colaterale”, 2541 “Certificate de depozit”, 2542
“Carnete şi librete de economii” cu sumele virate de la alte subunităţi ale
instituţiei de credit în conturile clienţilor;
- 111 “Cont curent la Banca Naţională a României” cu sumele plătite
pentru clienţii altor subunităţi ale instituţiei de credit;
“Obiecte de inventar”, 367 “Alte stocuri şi asimilate”, 368 “Alte bunuri diverse”
cu valoarea aurului, metalelor şi pietrelor preţioase, materialelor, obiectelor de
inventar, stocurilor, bunurilor şi altor valori, livrate sediului sau altor subunităţi
ale aceleiaşi instituţii de credit;
- 371 “Valori primite la încasare” cu sumele plătite clientelei aferente
valorilor primite la încasare, recuperate de la clienţii altor subunităţi ale
- 1621, 2621 “Alte sume datorate” cu sumele datorate altor instituţii de
credit sau altor clienţi privind operaţiunile subunităţilor aceleiaşi instituţii de
credit;
- 2611 “Valori de recuperat”, 2617 “Creanţe ataşate” cu sumele
recuperate de la alte subunităţi ale instituţiei de credit reprezentând valorile de
recuperat de la clienţii acestor subunităţi, precum şi dobânzile aferente;
- 3556 “Alţi debitori diverşi”, 3566 “Alţi creditori diverşi” cu sumele
primite privind operaţiuni intrabancare;
- 101 “Casa” cu depunerile de numerar efectuate la alte subunităţi ale
- conturile din clasa 6 cu transferarea soldurilor conturilor de cheltuieli la
subunităţi;
- conturile din clasa 7 cu primirea soldurilor conturilor de venituri la
centrala instituţiei de credit.
Soldul creditor sau debitor al contului reprezintă sume în tranzit privind
decontări intrabancare.
5.2. Contabilitatea debitorilor şi creditorilor

Potrivit prevederilor legale, creanţele şi datoriile instituţiei de credit se
înregistrează în contabilitate la valoarea nominală.
Contabilitatea debitorilor şi creditorilor asigură evidenţa creanţelor şi
datoriilor instituţiei de credit în relaţiile acesteia cu: personalul, asigurările şi
protecţia socială, bugetul statului şi fondurile speciale, asociaţii sau acţionarii,
precum şi cu diverşi debitori şi creditori.
Contabilitatea debitorilor şi creditorilor, a celorlalte datorii şi creanţe se
ţine pe categorii, precum şi pe fiecare persoană fizică sau juridică. În acest sens,
în contabilitatea analitică, debitorii şi creditorii se grupează astfel: interni şi
externi, iar în cadrul acestora pe termene de plată, respectiv de încasare (termen
lung - peste cinci ani, mediu - de la unu la cinci ani şi scurt - sub un an).
În cadrul conturilor de debitori şi creditori se grupează distinct datoriile şi
creanţele izvorâte din tranzacţiile cu clauze de rezervă de proprietate. De
asemenea, în contabilitatea analitică se grupează distinct debitorii şi creditorii la
care banca deţine titluri de participare.
5.2.1 Contabilitatea decontărilor cu personalul
Contabilitatea decontărilor cu personalul cuprinde drepturile salariale,

sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizaţiile pentru
concediile de odihnă şi cele pentru incapacita te temporară de muncă suportate
din fondul de salarii, precum şi alte drepturi în bani şi/sau în natură datorate de
instituţia de credit personalului pentru munca prestată şi care se suportă, potrivit
reglementărilor, din fondul de salarii.
În contabilitate se înregistrează distinct alte drepturi şi avantaje, care,
potrivit reglementărilor în vigoare, nu se suportă din fondul de salarii (masă
caldă, alimentaţie antidot etc.), stimulentele din profitul net realizat acordate
după aprobarea bilanţului contabil anual, precum şi avansurile acordate, potrivit
legii.
Drepturile de personal neridicate în termen de trei zile se înregistrează
într-un cont distinct, pe persoane.
Reţinerile din salariile personalului pentru cumpărări cu plata în rate,
chirii sau pentru alte obligaţii opozabile salariaţilor şi datorate terţilor (popriri,
pensii alimentare şi altele), se efectuează numai în baza unor titluri executorii
sau ca urmare a unor relaţii contractuale.
Sumele datorate şi neachitate personalului (concediile de odihnă şi alte
drepturi de personal), respectiv eventualele sume ce urmează a fi încasate de la
acesta, aferente exerciţiului în curs, se înregistrează, la finele exerciţiului, ca
alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul.
Contabilitatea se ţine cu ajutorul contului 351 Perso nal şi conturi
asimilate dezvoltat în conturi sintetice de gradul II în funcţie de natura sumelor
datorate sau de primit. Pentru exemplificare se vor prezenta corespondenţele
contului reprezentativ 3511 “Personal - remuneraţii datorate”.
Contul 3511 "Personal - remuneraţii datorate" ţine evidenţa
decontărilor cu personalul privind salariile cuvenite acestuia, inclusiv adaosurile
şi premiile achitate din fondul de salarii. Este un cont de pasiv.
5.2.2. Contabilitatea decontărilor privind asigurările şi

protecţia socială
Contabilitatea decontărilor privind asigurările sociale cuprinde obligaţiile

instituţiei de credit pentru contribuţia la asigurările sociale, la asigurările sociale
de sănătate şi la constituirea fondului pentru ajutorul de şomaj, precum şi
contribuţia personalului pentru asigurările sociale, pentru asigurările sociale de
sănătate şi pentru ajutorul de şomaj.
Eventualele sume datorate sau care urmează a se încasa de către instituţia
de credit în perioadele următoare, aferente exerciţiului în curs, se înregistrează
la finele acestuia ca alte datorii şi creanţe sociale.
Înregistrarea în contabilitate se realizează cu ajutorul conturilor sintetice
operaţionale din cadrul contului 352 Asigurări sociale, protecţia socială şi
conturi asimilate.
5.2.3.speciale
fondurile Contabilitatea decontărilor cu bugetul statului şi
În cadrul decontărilor cu bugetul statului şi fondurile speciale se cuprind:

impozitul pe profit, taxa pe valoarea adăugată, impozitul pe salarii, subvenţiile
de primit şi alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate.
Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat se stabileşte lunar,
pe bază de decont, ca diferenţă între valoarea taxei exigibile aferentă bunurilor
livrate sau serviciilor prestate (pentru TVA colectată) şi a taxei deductibile
pentru cumpărările de bunuri şi servicii (TVA deductibilă).
În situaţia în care există decalaje între faptul generator de TVA şi
exigibilitatea acesteia, totalul TVA se înregistrează într-un cont distinct,
denumit TVA neexigibilă, care, pe măsură ce devine exigibilă, se trece la TVA
colectată, respectiv la TVA deductibilă.
De asemenea, în acest cont se înregistrează şi TVA deductibilă sau
colectată, pentru livrări de bunuri şi servicii pentru care nu au sosit sau nu s-au
întocmit facturile până la data închiderii exerciţiului.
Diferenţa de taxă, în plus sau în minus, între TVA colectată şi TVA
deductibilă se înregistrează în conturi distincte (TVA de plată, respectiv TVA
de recuperat) şi se regularizează în condiţiile legii.
Impozitul pe salarii, ce se înregistrează în contabilitate, cuprinde totalul
impozitelor individua le, calculate asupra veniturilor impozabile lunare ale
personalului instituţiei de credit, precum şi impozitul reţinut din drepturile
băneşti acordate salariaţilor zilieri temporari, precum şi colaboratorilor de orice
fel, potrivit legii.
La alte impozite, taxe şi vărsăminte datorate bugetului statului sau
bugetelor locale se cuprind: impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri,
impozitul pe dividende, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa pentru
folosirea terenurilor proprietate de stat, impozitul pe veniturile din dobânzi
realizate de persoanele fizice pentru titlurile achiziţionate şi depozitele la
termen constituite şi alte impozite şi taxe. Acestea se defalcă în contabilitatea
analitică pe feluri de impozite, taxe şi vărsăminte asimilate.
Subvenţiile primite sau de primit de către instituţia de credit se
înregistrează în contabilitate într-un cont distinct.
Fondurile speciale se determină prin aplicarea unor procente asupra
diferitelor baze de calcul şi se virează la bugetul statului la termenele stabilite.
Pentru înregistrarea în contabilitate se utilizează un cont distict care se dezvoltă
în conturi analitice pe categorii de fonduri speciale.
Contabilitatea se ţine cu ajutorul conturilor sintetice operaţionale din
cadrul contului 353 Bugetul statului, fonduri speciale şi conturi asimilate.
Contul 3531 "Impozitul pe profit" înregistrează decontările cu bugetul
statului privind impozitul pe profit; este un cont bifuncţional.
Contul 35323 "TVA de plată" înregistrează taxa pe valoarea adăugată
de plătit bugetului statului; este un cont de pasiv.
Contul 35324 "TVA de recuperat” ţine evidenţa taxei pe valoarea
adăugată de recuperat de la bugetul statului; este un cont de activ.
Contul 35326 "TVA deductibilă" înregistrează taxa pe valoarea
adăugată înscrisă în facturile emise de furnizori pentru bunurile, serviciile şi
lucrările achiziţionate de instituţia de credit, deductibilă din punct de vedere
fiscal; este un cont de activ.
Contul 35327 "TVA colectată" evidenţiază sumele datorate de instituţia
de credit bugetului statului, reprezentând taxa pe valoarea adăugată aferentă
vânzărilor de bunuri, prestărilor de servicii sau executărilor de lucrări; este un
cont de pasiv.
Contul 35328 "TVA neexigibilă” înregistrează taxa pe valoarea
adăugată neexigibilă rezultată din vânzările şi cumpărările de bunuri, servicii,
lucrări efectuate cu plata în rate; este un cont bifuncţional.
Contul 3533 "Impozitul pe salarii" ţine evidenţa impozitului pe salarii
şi alte drepturi similare datorate bugetului; este un cont de pasiv.
Contul 3534 "Subvenţii" ţine evidenţa decontărilor privind fondurile
alocate de la bugetul statului, precum şi subvenţiile primite de la bugetul
statului, potrivit legii; este un cont de activ.
Contul 3536 "Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate"
înregistrează decontările cu bugetul statului sau cu bugetele locale privind
impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate, cum sunt: impozitul pe dividende,
impozitul pe clădiri şi impozitul pe terenuri, taxa pentru folosirea terenurilor
proprietate de stat, impozitul pe dobânzi acordate la depozitele la termen
constituite de către persoanele fizice, precum şi alte impozite şi taxe. Este un
cont de pasiv.
Contul 3538 "Fonduri speciale-taxe şi vărsăminte asimilate"
înregistrează datoriile şi vărsămintele efectuate către alte organisme publice,
cum sunt: contribuţia instituţiei de credit pentru constituirea fondului de
garantare a depozitelor în sistemul bancar 10, precum şi alte vărsăminte asimilate.
- 621 “Chelt uieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” cu
datoriile şi vărsămintele de efectuat, conform prevederilor legale către alte
organisme publice;
- 3721 “Poziţie de schimb” cu datoriile şi vărsămintele de efectuat în
devize, conform prevederilor legale, către alte organisme publice.
Se debitează prin creditul contului 111 “Cont curent la Banca Naţională a
României” cu plăţile efectuate către alte organisme publice, privind taxele şi
vărsămintele asimilate datorate acestora.
Soldul contului reprezintă taxele şi vărsămintele asimilate datorate de
instituţia de credit organismelor publice.
Contul 3539 "Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului" este un cont
bifuncţional.
5.2.4. Contabilitatea debitorilor diverşi
Creanţele de încasat de la alte persoane fizice sau juridice se înregistrează

în conturile de debitori diverşi. Înregistrarea acestora în contabilitate se
realizează prin intermediul conturilor sintetice de grad inferior din cadrul
contului 355 Debitori diverşi, prin urmare se vor prezenta corespondenţele
contului 3556 Alţi debitori diverşi.
Contul 3556 "Alţi debitori diverşi" ţine evidenţa operaţiilor privind:
- decontările cu clienţii interni şi externi pentru bunuri vândute, lucrări
10
Acest fond este reglementat de O.G. nr. 39/1996 privind înfiinţarea şi funcţionarea
Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar
executate şi servicii prestate;
- creanţele reprezentând minusuri de numerar, debitori din reclamaţii şi
pagube materiale şi creanţele provenind din alte operaţiuni;
- cheltuielile şi taxele de recuperat;
- sumele subscrise şi nevărsate de către subscriitorii de titluri de piaţă
interbancară, de titluri de creanţe negociabile, obligaţiuni şi de alte titluri, emise
de instituţia de credit;
- avansurile acordate asociaţilor.
Contul 3556 "Alţi debitori diverşi" este un cont de activ.
5.2.5. Contabilitatea creditorilor diverşi
Sumele datorate terţilor de către instituţia de credit pentru furnizări de

materiale, prestări de servicii şi executări de lucrări, precum şi alte sume
datorate terţilor, se înregistrează în contul 356 "Creditori diverşi" dezvoltat pe
conturi sintetice de gradul II, prin urmare vom prezenta corespondenţele celui
mai utilizat cont.
Contul 3566 "Alţi creditori diverşi" înregistrează operaţiile privind:
- decontările cu furnizorii privind aprovizionările de bunuri, lucrările
executate sau serviciile prestate;
- sumele datorate terţilor pe bază de titluri executorii şi obligaţii ale
instituţiei de credit faţă de terţi provenind din alte operaţiuni;
- obligaţiuni şi alte titluri cu venit fix, emise de instituţia de credit,
amortizate şi încă nerambursate;
- dobânzi (cupoane) aferente titlurilor emise de instituţia de credit, scurse
şi încă neplătite.
Contul 3566 "Alţi creditori diverşi" este un cont de pasiv.
5.3. Contabilitatea stocurilor

5.3.1. Evidenţa primară, evaluarea, contabilitatea analitică şi
sintetică a stocurilor
Contabilitatea stocurilor asigură evidenţa existenţei şi mişcării

următoarelor bunuri: valori din aur, metale şi pietre preţioase, materiale, obiecte
de inventar, stocuri
Bunurile suntaflate la terţi ca
considerate şi alte
fiindstocuri şi bunuri. instituţiei de credit care
în proprietatea
le deţine, în cadrul acestora incluzându-se şi bunurile aflate în custodie, în
prelucrare sau consignaţie la terţi, care se înregistrează distinct în contabilitate
pe categorii de stocuri.
Deţinerea de valori materiale şi băneşti, sub orice formă şi cu orice titlu, a
oricăror drepturi şi obligaţii patrimoniale, precum şi efectuarea de operaţiuni
patrimoniale, fără înregistrarea lor în contabilitate, sunt interzise.
Evaluarea stocurilor se face la:
a) intrarea în patrimoniu , bunurile de natura stocurilor procurate cu
titlu oneros, se înregistrează în contabilitate la costul de achiziţie , iar bunurile
produse de către instituţia de credit se înregistrează la costul de producţie.
b) ieşirea din patrimoniu, bunurile se evaluează şi se înregistrează în
contabilitate prin aplicarea metodei "costului mediu ponderat" (CMP), metodei
"primei intrări - primei ieşiri" (FIFO) sau a metodei "ultimei intrări - primei
ieşiri" (LIFO).
Rechizitele de birou, imprimatele şi alte materiale consumabile pe care
instituţia de credit consideră că nu este cazul să le stocheze pot fi incluse direct
în cheltuieli, cu excepţia formularelor cu regim special care se gestionează
potrivit normelor elaborate în acest scop.
Contabilitatea sintetică se ţine prin folosirea inventarului permanent,
prin urmare în contabilitate se înregistrează toate operaţiunile de intrare şi
ieşire, ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor,
atât cantitativ cât şi valoric.
Pentru folosirea inventarului permanent, contabilitatea analitică a
stocurilor se poate organiza după una din următoarele metode, în funcţie de
specificul activităţii şi necesităţile proprii ale instituţiei de credit:
a) metoda operativ-contabilă (pe solduri) ,
b) metoda cantitativ-valorică (pe fişe de cont analitic) , Pentru
deprecierea stocurilor de materiale, obiecte de inventar şi alte bunuri materiale,
de regulă, la finele exerciţiului, cu ocazia inventarierii, se constituie provizioane
pe seama cheltuielilor.
5.3.2. Conturile utilizate pentru evidenţa stocurilor
Contabilitatea se ţine cu ajutorul conturilor din grupa 36 Conturi de

stocuri şi a contului 393 Provizioane pentru deprecierea stocurilor.
Contul 361 "Valori din aur, metale şi pietre preţioase" înregistrează
valorile din aur, metale şi pietre preţioase, aflate în gestiunea instituţiei de
credit; este un cont de activ.
corespondent ale instituţii de credit (loro)”, 2511 “Conturi curente”, 3566 “Alţi
creditori diverşi” cu valorile din aur, metale şi pietre preţioase, la preţ de
înregistrare, achiziţionate;
- 365 “Stocuri aflate la terţi” cu valorile din aur, metale şi pietre
preţioase, la preţ de înregistrare, aduse de la terţi;
- 3722 “Contravaloarea poziţiei de schimb” cu valorile din aur, metale şi
pietre preţioase, la preţ de înregistrare, achiziţionare în devize de la terţi;
- 74997 “Alte venituri diverse de exploatare” cu valorile din aur, metale
şi pietre preţioase, la preţ de înregistrare, primite cu titlu gratuit şi cele
constatate plus la inventar;
- 341 “Decon tări intrabancare” cu valorile din aur, metale şi pietre
preţioase, la preţ de înregistrare, primite de la sediu sau de la alte subunităţi ale
aceleiaşi instituţii de credit.
- 6099 “Cheltuieli diverse de exploatare bancară” cu valorile din aur,
metale şi pietre preţioase, la preţ de înregistrare, vândute ca atare sau constatate
lipsă la inventar;
- 365 “Stocuri aflate la terţi” cu valorile din aur, metale şi pietre
preţioase, la preţ de înregistrare, trimise spre prelucrare sau în custodie la terţi;
- 6492 “Donaţii şi subvenţii acordate”, 671 “Cheltuieli privind
calamităţile şi alte evenimente similare” cu valorile din aur, metale şi pietre
preţioase, la preţ de înregistrare, donate, precum şi pierderile din calamităţi;
- 341 “Decon tări intrabancare” cu valorile din aur, metale şi pietre
preţioase, la preţ de înregistrare, livrate sediului sau altor subunităţi ale aceleiaşi
instituţii de credit.
Soldul contului reprezintă valorile din aur, metale şi pietre preţioase, la
preţ de înregistrare, existente în stoc.
Contul 362 “Materiale” înregistrează materiile şi materiale consumabile
(combustibili, piese de schimb etc.), aflate în gestiunea instituţiei de credit.
Contul 363 “Materiale de natura obiectelor de inventar” ţine evidenţa
stocurilor de obiecte de inventar aflate în gestiunea instituţiei de credit.
Conturile 362 şi 363 au corespondenţe identice cu cele ale contului 361.
Contul 367 "Alte stocuri şi asimilate" evidenţiază alte stocuri aflate în
gestiunea instituţiei de credit (bonuri valorice, timbre fiscale şi poştale, tichete
şi bilete de călătorie, bilete de tratament şi odihnă, bancnote şi monede care nu
au curs legal, formulare cu regim special etc). Este un cont de activ.
Contul 368 "Alte bunuri diverse" înregistrează bunurile mobile şi
imobile provenite din executarea creanţelor instituţiei de credit, prin adjudecare.
Este un cont de activ.
- 767 „Venituri din recuperări de creanţe amortizate” cu valoarea la preţ
de înregistrare a bunurilor mobile şi imobile din executarea creanţelor, preluate
în patrimoniul instituţiei de credit prin adjudecare;
- 365 “Stocuri aflate la terţi” cu valoarea la preţ de înregistrare a
bunurilor mobile provenite din executarea creanţelor, aduse de la terţi;
- 74997 “Alte venituri diverse de exploatare” cu valoarea la preţ de
înregistrare a bunurilor mobile provenite din executarea creanţelor, constatate
plus la inventar;
- 341 “Decontări intrabancare” cu valoarea la preţ de înregistrare a
bunurilor mobile provenite din executarea creanţelor, primite de la sediu sau de
la alte subunităţi ale aceleiaşi instituţii de credit.
- 6497 “Alte cheltuieli diverse de exploatare” cu valoarea la preţ de
înregistrare a bunurilor mobile şi imobile provenite din executarea creanţelor
instituţiei de credit, vândute ca atare, constatate lipsă la inventar, precum şi
pierderile din deprecieri;
- 365 “Stocuri aflate la terţi” cu valoarea la preţ de înregistrare a
bunurilor mobile provenite din executarea creanţelor, trimise la terţi;
- 6492 “Donaţii şi subvenţii acordate”, 671 “Cheltuieli privind privind
calamităţile şi alte evenimente similare” cu valoarea la preţ de înregistrare a
bunurilor mobile provenite din executarea creanţelor, donate, precum şi
pierderile din calamităţi;
- 341 “Decontări intrabancare” cu valoarea la preţ de înregistrare a
bunurilor mobile provenite din executarea creanţelor, livrate sediului sau altor
subunităţi ale aceleiaşi instituţii de credit.
Soldul contului reprezintă valoarea la preţ de înregistrare a bunurilor
mobile şi imobile provenite din executarea creanţelor existente în patrimoniul
instituţiei de credit.
5.4. Conturi de regularizare

5.4.1. Conturi privind valori la încasare
Cecurile, efectele de comerţ şi alte valori primite la încasare se

înregistrează în contul "Valori primite la încasare", în funcţie de modul de
decontare a acestora şi de parcursul circuitului bancar (plata imediată prin
creditarea contului
Contul 371 beneficiarului
"Valori primit saueplata
la amânată
încasare"în aşteptarea încasării).
ţine evidenţa cecurilor,
efectelor de comerţ şi altor valori primite la încasare. Este un cont de activ.
- 2511 “Conturi curente” cu cecurile şi alte valori primite la încasare,
pentru care creditarea conturilor clientelei se face imediat;
- 102 „Numerar în ATM şi ASV” cu retragerile de numerar la ghişeele
automate de bancă, de către clientul unei alte instituţii de credit;
- 111 “Cont curent la Banca Naţională a României” cu cecurile, efectele
de comerţ şi alte valori încasate prin Casa de compensaţie; recepţia fondurilor
primite prin Casa de compensaţie reprezentând sumele retrase în numerar la
ghişeele automate de bancă, de către clientul unei alte instituţii de credit;
- 341 “Decontări intrabancare” cu cecurile, efectele de comerţ şi alte
valori primite la încasare, plătite clientelei şi recuperate de la clienţii altor
subunităţi ale instituţiei de credit;
- 1611, 2611 “Valori de recuperat” cu sumele reprezentând cecuri, efecte
de comerţ şi alte valori refuzate la plată prin Casa de compensaţie, înregistrate
provizoriu în acest cont până la recuperarea acestora de la clientelă sau de la
- 2511 “Conturi curente” cu sumele recuperate reprezentând cecuri,
efecte de comerţ şi alte valori refuzate la plată prin Casa de compensaţie,
precum şi comisioanele încasate aferente operaţiunilor cu carduri.
Soldul contului reprezintă cecuri, efecte de comerţ şi alte valori primite la
încasare şi neîncasate.
5.4.2. Conturi de ajustare
Din grupa conturilor de regularizare face parte contul 372 Conturi de

ajustare, dezvoltat astfel:
- conturile 3721 "Poziţie de schimb" şi 3722 “Contravaloarea poziţiei de
schimb” sunt conturi de legătură între contabilitatea în devize şi contabilitatea în
lei, utilizate pentru restabilirea echilibrului dintre active şi pasive, prin
înregistrarea în contul de rezultate a câştigurilor sau pierderilor aferente
evaluării operaţiunilor în devize din bilanţ.
- contul 3723 “Conturi de ajustare devize” este contrapartida rezultatului
provenind din evaluarea angajamentelor privind operaţiunile de schimb, la
vedere şi la termen, în devize (conturile 931, 933);
- contul 3729 “Conturi de ajustare privind alte elemen te din afara
bilanţului” este contrapartida rezultatului provenind din evaluarea operaţiunilor
privind angajamentele cu titluri (grupa 92).
Contul 3721 "Poziţie de schimb" este un cont bifuncţional.
- 101 “Casa” cu devizele cumpărate, comisioanele percepute; alte sume
încasate în devize reprezentând creanţe;
- 2511 “Conturi curente” cu devize cumpărate, scont, dobânzi şi
comisioane percepute; alte sume încasate în devize reprezentând creanţe;
- 109 “Alte valori” cu valoarea cecurilor de călătorie în devize cumpărate;
- 508 “Acţionari sau asociaţi” cu capitalul social subscris de acţionari sau
asociaţi, în devize;
- 3556 “Alţi debitori diverşi” cu sumele cuvenite de la diverşi debitori, în
devize;
- conturile de “Creanţe ataşate” cu creanţe din dobânzi în devize calculate
şi neajunse la scadenţă;
- conturile de “Creanţe îndoielnice” sumele de încasat în devize
reprezentând creanţe şi dobânzi îndoielnice, precum şi creanţele ataşate
acestora, reactivate, trecute anterior la pierderi.
- 101 “Casa” cu devize vândute, comisioane percepute; alte sume plătite
în devize reprezentând datorii;
- 1621 “Alte sume datorate” cu valoarea cecurilor de călătorie în devize
vândute;
- 3536 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”, 3538 “Fonduri
speciale - taxe şi vărsăminte asimilate” cu sumele reprezentând valoarea altor
impozite, taxe şi vărsăminte asimilate, datorate bugetului statului şi altor
organisme publice;
- 3511 “Personal - remuneraţii datorate”, 3519 “Alte datorii şi creanţe în
legătură cu personalul” cu salariile şi alte drepturi cuvenite personalului, în
devize;
- conturile de “Datorii ataşate” - datorii din dobânzi în devize calculate şi
neajunse la scadenţă;
- 3566 “Alţi creditori diverşi” cu sumele în devize datorate creditorilor
diverşi;
- conturile de “Creanţe îndoielnice” cu creanţe şi dobânzi îndoielnice,
precum şi creanţele ataşate acestora, în devize, trecute la pierderi;
Soldul creditor al contului reprezintă active nete în devize.
Soldul debitor al contului reprezintă datorii nete în devize.
Contul 3722 "Contravaloarea poziţiei de schimb" este un cont
bifuncţional.
- 101 “”Casa” cu contravaloarea în lei reprezentând cumpărări de devize
şi cecuri de călătorie în devize;
instituţii de credit (loro)” cu contravaloarea în lei reprezentând cumpărări de
devize în nume propriu;
- 2511 “Conturi curente” cu contravaloarea în lei a devizelor şi a
cecurilor de călătorie în devize cumpărate de la clientelă;
- 501 “Capital social” cu contravaloarea în lei a capitalului social în
devize, subscris de acţionari sau asociaţi;
- conturile de “Venituri din dobânzi” cu contravaloarea în lei a creditelor
din dobânzi în devize, calculate şi neajunse la scadenţă, precum şi a altor
venituri din operaţiuni în devize;
- 7061 “Venituri din operaţiunile de schimb şi arbitraj” cu contravaloarea
în lei reprezentând diferenţe favorabile rezultate din evaluarea soldului contului
"Poziţie de schimb", trecute la venituri;
- 3723 “Conturi de ajustare devize” cu diferenţele nefavorabile rezultate
din reevaluarea devizelor privind operaţiunile de schimb la vedere şi la termen
din afara bilanţului, între data încheierii contractului şi data realizării
tranzacţiei;
- conturi de “Venituri din comisioane” cu contravaloarea în lei a
comisioanelor încasate în devize.
- 101 “Casa” cu contravaloarea în lei reprezentând vânzările de devize şi
de cecuri de călătorie în devize;
instituţii de credit (loro)” cu contravaloarea în lei reprezentând vânzările de
devize în nume propriu;
- 2511 “Conturi curente”- contravaloarea în lei a devizelor şi cecurilor de
călătorie în devize vândute clienţilor;
- 3723 “Conturi de ajustare devize” cu diferenţele favorabile rezultate din
reevaluarea devizelor privind operaţiunile de schimb la vedere şi la termen din
afara bilanţului, între data încheierii contractului şi data realizării tranzacţiei;
- conturile de “Cheltuieli cu dobânzile” cu contravaloarea în lei a
datoriilor din dobânzi în devize, calculate şi neajunse la scadenţă;
- 6061 “Pierderi din operaţiunile de schimb şi arbitraj” cu contravaloarea
în lei reprezentând diferenţe nefavorabile rezultate din evaluarea soldului
contului "Poziţie de schimb", trecute la cheltuieli; contravaloarea în lei
reprezentând diferenţe nefavorabile rezultate din evaluarea devizelor privind
operaţiunile de schimb la vedere şi la termen (operaţiuni speculative) din afara
bilanţului, între data încheierii contractului şi data realizării tranzacţiei;
- 611 “Cheltuieli cu remuneraţiile personalului” cu contravaloarea în lei a
remuneraţiilor şi a altor drepturi cuvenite personalului, în devize;
- conturile de “Cheltuieli cu comisioanele” cucontravaloarea în lei a
comisioanelor în devize, plătite;
- 60721 “Cheltuieli cu angajamentele de garanţie primite de la alte
instituţii de credit”, 60722 “Cheltuieli cu angajamentele de garanţie primite de
la clientelă” cu contravaloarea în lei a cheltuielilor privind angajamente de
garanţie primite, în devize;
Soldul debitor al contului reprezintă contravaloarea în lei a activelor nete
în devize.
Soldul creditor al contului reprezintă contravaloarea în lei a datoriilor
nete în devize.
5.4.5. Cheltuieli şi venituri în avans
Cheltuielile efectuate şi veniturile realizate în perioada curentă, dar care

privesc perioadele sau exerciţiile următoare, se înregistrează distinct în
contabilitate prin folosirea conturilor de regularizare "Cheltuieli în avans",
respectiv "Venituri în avans".
Contul 375 "Cheltuieli în avans" înregistrează cheltuielile anticipate sau
efectuate în avans care urmează a se suporta eşalonat pe cheltuieli, pe baza unui
scadenţar, în perioadele sau exerciţiile financiare viitoare (cheltuielile privind
reparaţiile capitale neprevizibile, reparaţiile curente şi reviziile tehnice,
abonamentele, chiriile, poliţele de asigurare, dobânzi înregistrate în avans etc.)
şi care nu se regăsesc în conturile de creanţ e şi datorii ataşate. Este un cont de
activ.
Contul 376 "Venituri în avans" înregistrează veniturile anticipate sau
înregistrate în avans, scont, agio şi comision de gestiune pentru operaţiuni de
factoring, dobânzi, chirii, prime de emisiune negative (valoarea de emisiune a
titlului este superioară valorii sale de rambursare) etc., care urmează a fi
repartizate la venituri în perioadele viitoare şi care nu se regăsesc în conturile de
creanţe şi datorii ataşate. Este un cont de pasiv.
5.4.6. Cheltuieli de plătit şi venituri de primit
Contul 377 "Cheltuieli de plătit" ţine evidenţa datoriilor aferente

cheltuielilor efectuate neajunse la scadenţă constatate, de regulă, la sfârşitul
anului (dobânzi privind operaţiunile în devize la termen, telefon, electricitate,
comisioane pentru angajamente din afara bilanţului) şi care nu se regăsesc în
conturile de creanţe şi datorii ataşate. Este un cont de pasiv.
- 6019, 6029, 6039 “Comisioane” cu comisioanele de plătit aferente
operaţiunilor de trezorerie şi interbancare, operaţiunilor cu clientelă şi cu titluri;
- 6069 “Comisioane” cu comisioanele de plătit pentru operaţiuni de
schimb şi arbitraj;
- 634 “Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi” cu sumele
datorate pentru lucrările executate şi serviciile prestate de terţi;
- 3721 “Poziţie de schimb” cu datoriile aferen te cheltuielilor de plătit în
devize.
instituţii de credit (loro)”, 2511 “Conturi curente” cu dobânzile privind
operaţiuni cu titluri şi operaţiuni la termen precum şi alte sume datorate, plătite;
dobânzilor plătite, în devize, privind operaţiunile la termen.
Soldul contului reprezintă datorii aferente cheltuielilor de plătit.
Contul 378 "Venituri de primit" ţine evidenţa creanţelor din venituri de
primit constatate, de regulă, la sfârşitul anului (dobânzi privind operaţiunile în
devize la termen, comisioane pentru angajamente din afara bilanţului) şi care nu
se regăsesc în conturile de creanţe şi datorii ataşate. Este un cont de activ.
- 7017, 7027 “Alte venituri din dobânzi”, 7037 “Venituri diverse din
operaţiunile cu titluri” cu creanţele din dobânzi calculate şi neajunse la scadenţă
şi alte sume cuvenite privind operaţiuni cu titluri şi operaţiuni de schimb la
termen de acoperire;
- 7019, 7029, 7039 “Comisioane” cu comisioanele de primit aferente
operaţiunilor de trezorerie şi interbancare, operaţiunilor cu clientela şi cu titluri;
- 7069 “Comisioane” cu comisioanele de primit pentru operaţiunile de
schimb şi arbitraj;
- 3721 “Poziţie de schimb” cu creanţele reprezentând venituri de primit în
devize;
instituţii de credit (loro)”, 2511 “Conturi curente” cu dobânzile şi alte sume
privind operaţiuni cu titluri şi operaţiuni la termen, încasate; cu sumele încasate
de la societăţile grupului aferente cheltuielilor refacturate;
dobânzilor încasate, în devize, privind operaţiunile la termen;
- 3812 “Dobânzi restante”, 3822 “Dobânzi îndoielnice” cu dobânzile şi
alte venituri de primit, trecute la creanţe restanţe sau îndoielnice.
Soldul contului reprezintă creanţe aferente veniturilor de primit.
1. Definiţi decontările intrabancare.

2. Ce semnificaţie are înregistrarea contabilă şi la care din unităţile instituţiei de
credit se întâlneşte: 341 = %
conturi din clasa 6
3. Ce reprezintă fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar şi cum se
înregistrează în contabilitate constituirea acestuia?
4. Care este structura stocurilor la instituţiile de credit?
5. Cum se înregistrează obţinerea unui imobil prin adjudecarea unei creanţe a
instituţiei de credit?
6. Cum se înregistrează vânzarea unui imobil obţinut prin adjudecarea unei
creanţe, încasarea efectuându-se ulterior?
7. Când se constituie provizioanele pentru deprecierea stocurilor?
8. Definiţi cheltuielile de plătit şi veniturile de primit.
Probleme rezolvate
A. Contabilitatea relaţiilor cu personalul
1. Înregistrarea salariilor cuvenite personalului angajat (fond de salarii

100.000 lei):
100.000 611 = 3511 100.000
2. Reţinerea din salariile datorate personalului a contribuţiei

personalului la ajutorul de şomaj:
1.000 3511 = 35222 1.000

personalului la asigurări sociale:
9.500 3511 = 35212 9.500

personalului la asigurări sociale de sănătate:
6.500 3511 = 35213 6.500
5. Reţinerea din salariile datorate personalului a impozitului pe salarii:
13.000 3511 = 3533 23.000
6. Reţinerea din salariile datorate personalului a avansului chenzinal

acordat în cursul lunii:
30.000 3511 = 3514 30.000
7. Reţinerea din salariile datorate personalului a ratelor şi chiriilor

datorate terţilor:
2.000 3511 = 3516 2.000
8. Înregistrarea contribuţiei instituţiei de credit la asigurări sociale:
19.500 6121 = 35211 19.500
9. Înregistrarea contribuţiei instituţiei de credit la asigurări sociale de

sănătate:
6.000 6121 = 35214 6.000
10. Înregistrarea contribuţiei instituţiei de credit la ajutorul de şomaj:
2.000 6122 = 35221 2.000
B. Contabilitatea impozitelor şi taxelor
1. Înregistrarea impozitului pe clădiri datorat:
50.
000 621 = 3536 50.000
2. Înregistrarea contribuţiei la fondul de garantare a depozitelor:

80.000 621 = 3538 80.000
3. Înregistrarea penalităţilor datorate:
10.000 6491- = 35391 10.000
C. Contabilitatea stocurilor
1. Se achiziţionează valori din aur, plata efectuându-se prin contul curent

la BNR:
20.000. 361 = 111 20.000
2. Se vând valori din aur în valoare de 12.000lei, care se scot concomitent

din gestiune la valoarea de 10.000 lei:
12.000 101 = 7099 12.000
10.000 6099 = 361 10.000
3 Se achiziţionează materiale de natura obiectelor de inventar (scaune

pentru birou) 10 bucăţi a 100 lei/buc.în valoare de 1.000 lei, TVA 19%,
conform facturii:
% = 3566 1.190
1.000363
19035326
4. Se dau în folosinţă materiale de natura obiectelor de inventar în valoare

de 1.000 lei, conform bonului de consum:
1.000 632 = 363 1.000
5. Se înregistrează adjudecarea unui imobil în valoare de 200.000

provenit din executarea creanţelor instituţiei de credit:
200.000 368 = 767 200.000
6. Vânzarea prin licitaţie a imobilului adjudecat prin executarea

creanţelor instituţiei de credit:
297.500 3556 = %
7495 250.000
35327 47.500
7. Scoaterea din gestiune a imobilului vândut:
200.000 6497 = 368 200.000
Probleme propuse
A. Contabilitatea operaţiunilor privind remunerarea personalului
La data de 31 octombrie N, societatea bancară „X” înregistrează salariile

cuvenite personalului angajat pentru luna octombrie a anului în curs, în sumă de
300.000 lei, din care 250.000 lei reprezintă salariile de bază şi 50.000 lei sporuri
cuvenite, conform statului de salarii.
Din salariile datorate personalului se fac o serie de reţineri:
- contribuţia personalului la ajutorul de şomaj;
- contribuţia personalului la asigurări sociale;
- contribuţia personalului la asigurări sociale de sănătate;
- impozit pe salarii 40.000 lei;
- avans chenzinal acordat în cursul lunii 90.000 lei;
- rate şi chirii datorate terţilor 6.000 lei.
Se înregistrează de asemenea şi contribuţiile datorate de instituţia de
credit:
- CAS suportat de instituţia de credit;
- contribuţia instituţiei de credit la asigurări sociale de sănătate;
- contribuţia instituţiei de credit la fondul de şomaj;
Să se înregistreze în contabilitatea cronologică şi sistematică a instituţiei
de credit „X” operaţiunile enunţate mai sus.
B Contabilitatea operaţiunilor de decontare cu bugetul statului

La data de 30 septembrie N, societatea bancară „X” înregistrează
următoarele
bugetului de cheltuieli
stat: cu impozitele, taxele şi alte vărsăminte asimilate datorate
- impozit pe clădiri 75.000 lei;
- taxa asupra terenurilor 15.000 lei;
- contribuţia la fondul de garantare a depozitelor 50.000 lei;
- penalităţi datorate 5.000 lei.
La aceeaşi dată se regularizează taxa pe valoarea adăugată, ştiind că TVA
colectată este de 10.000 lei iar TVA deductibilă este de 5.500 lei, conform
decontului de TVA.
La data de 30 septembrie N, banca „X” plăteşte din contul curent
datoriile faţă de bugetul de stat, conform ordinelor de plată.
Să se înregistreze în contabilitate operaţiunile enunţate mai sus.
C. Contabilitatea stocurilor
La data de 5 octombrie N, banca achiziţionează de pe piaţă valori din aur,
plata în sumă de 50.000 lei efectuându-se prin contul curent al instituţiei de
credit la BNR.
La data de 22 noiembrie N, banca vinde valori din aur la preţul de
60.000. lei. Conco mitent se scot din gestiune valorile din aur vândute la
valoarea de 50.000 lei.
Se achiziţionează la data de 25 noiembrie N materiale de natura
obiectelor de inventar în sumă de 3.000 lei, conform facturii, care se dau în
folosinţă în ziua următoare.
La aceeaşi dată se cumpără timbre fiscale în valoare de 100 lei.
Se consumă în ziua următoare timbrele cumpărate.
La data de 27 noiembrie, prin sentinţa definitivă a Tribunalului judeţean
Timiş, se obţine prin adjudecarea unei creanţe a instituţiei de credit faţă de un
debitor al său, pentru creditul nerambursat de 300.000 lei, un apartament
evaluat la aceeaşi sumă. Deoarece imobilul în cauză nu se face util în
desfăşurarea activităţii bancare, societatea bancară „X” decide punerea sa în
vânzare prin licitaţie la un preţ de pornire de 330.000 lei.
În urma licitaţiei din data de 28 noiembrie N, se vinde apartamentul către
un client al instituţiei de credit cu cont curent deschis la aceasta, la preţul de
350.000.000 lei şi TVA 19%, scoţându-se concomitent din gestiune imobilul
vândut.
Se încasează contravaloarea imobilului vândut la data de 29 noiembrie.
Să se înregistreze în contabilitatea instituţiei de credit „X” operaţiunile
enunţate mai sus.
Capitolul 6
CONTABILITATEA VALORILOR IMOBILIZATE
Rezumat
Valorile imobilizate reprezintă bunurile şi alte active destinate să
servească o perioadă îndelungată activităţii instituţiilor de credit, sub forma
imobilizărilor financiare (credite subordonate, părţi în societăţile comerciale
legate, titluri de participare, titluri ale activităţii de portofoliu), imobilizărilor
necorporale şi corporale, precum şi a imobilizărilor în curs.
Contabilitatea valorilor imobilizate se realizează cu ajutorul conturilor
din clasa 4 “Valori imobilizate”, în cadrul căreia conturile sunt sistematizate
pe grupe de imobilizări.
6.1. Contabilitatea imobilizărilor financiare
În categoria imobilizărilor financiare sunt cuprinse creditele subordonate

şi titlurile imobilizate.
Creditele subordonate sunt creanţe pe termen lung, nereprezentate de un
titlu, pentru care împrumutătorul acceptă ca drepturile sale să fie restituite
numai după satisfacerea celorlalţi creanţieri.
Părţile în societăţi comerciale legate sunt formate din titlurile cu venit
variabil deţinute în filiale asupra cărora există control, concretizat în autoritatea
de a conduce politicile financiare şi operaţionale alesocietăţii respective, cu
scopul de a obţine beneficii din activitatea sa
Se înregistrează în contabilitate în contul 411 "Părţi în societăţile
comerciale legate", cont de activ şi se reflectă distinct în bilanţul contabil.
Contul 411 se detaliază în 3 conturi sintetice de gradul II, în funcţie de
tipul societăţilor la care se deţin acţiunile, adică: societăţi bancare, societăţi
financiare şi societăţi cu caracter nefinanciar.
instituţii de credit (loro)”, 2511 “Conturi curente” , 333 “Conturile societăţilor
de bursă” cu valoarea de achiziţie (exclusiv cheltuielile accesorii de cumpărare)
a titlurilor cumpărate, reprezentând părţi în societăţile comerciale legate;
- 418 “Vărsăminte de efectuat pentru părţi în societăţi comerciale legate,
pentru titluri de participare şi pentru titluri ale activităţii de portofoliu” cu
vărsămintele de efectuat privind titlurile cumpărate reprezentând părţi în
societăţile comerciale legate;
durată - nedeterminată”
401 “Credite subordonate la termen”,
cu creditele 402 “Credite
subordonate la termensubordonate pe
şi pe durată
nedeterminată devenite părţi în societăţile comerciale legate;
- 415 “Titluri date cu împrumut” cu valoarea titlurilor reprezentând părţi
în societăţile comerciale legate date cu împrumut, restituite;
instituţiilor de credit (loro)”, 2511 “Conturi curente”, 333 “Conturile societăţilor
de bursă” cu valoarea de înregistrare a titlurilor reprezentând părţi în societăţile
comerciale legate, vândute;
- 645 “Pierderi din cedarea titlurilor imobilizate” cu diferenţele
nefavorabile (pierderi) rezultate din cesiunea titlurilor reprezentând părţi în
societăţile comerciale legate;
- 415 “Titluri date cu împrumut” cu valoarea titlurilor reprezentând părţi
în societăţile comerciale legate, date cu împrumut;
- 3721 “Poziţie de schimb” cu diferenţele nefavorabile rezultate din
cesiunea titlurilor în devize reprezentând părţi în societăţile comerciale legate.
Soldul contului reprezintă valoarea titlurilor reprezentând părţi în
societăţile comerciale legate, existente.
Titlurile de participare reprezintă titlurile cu venit variabil deţinute în
societăţi asociate asupra cărora există influenţă semnificativă, concretizată în
autoritatea de a participa la deciziile de politică financiară şi operaţională ale
respectivei societăţi, dar nu şi de a controla aceste politic.
Contabilitatea se realizează cu ajutorul contului 412 "Titluri de
participare" , cont de activ, detaliat în conturi sintetice de gradul II pe tipuri de
societăţi la care se deţin titlurile.
Titlurile activităţii de portofoliu reprezintă acţiuni şi alte titluri cu venit
variabil deţinute de instituţia de credit pe o perioadă îndelungată în vederea
realizării unor venituri satisfăcătoare, fără drept de intervenţie în gestiunea
societăţii ale cărei titluri le deţine.
Pentru înregistrarea în contabilitate se utilizează contul 413 "Titluri ale
activităţii de portofoliu", cont de activ.
6.2. Contabilitatea imobilizărilor necorporale

6.2.1. Caracterizarea imobilizărilor necorporale şi conturile
utilizate pentru înregistrarea lor în contabilitate
În cadrul imobilizărilor necorporale se cuprind: fondul comercial,
cheltuielile de constituire, concesiunile, brevetele, licenţele şi alte imobilizări
necorporale.
Pentru înregistrarea în contabilitate a imobilizărilor necorporale se
utilizează conturile 441 “Imobilizări necorporale”.
A. Fondul comercial
Fondul comercial apare, de regulă, în urma combinărilor de instituţii de
credit şi reprezintă diferenţa dintre costul de achiziţie şi valoarea la data
tranzacţiei, a părţii din activele nete achiziţionate.
În cazul în care fondul comercial este tratat ca un activ, se au în vedere
următoarele prevederi:
a) fondul comercial se amortizează, de regulă, în cadrul unei perioade de
maximum cinci ani;
b) instituţiile de credit pot sa amortizeze fondul comercial în mod
sistematic într-o perioada de peste cinci ani, cu condiţia ca aceasta perioada sa
nu depăşească durata de utilizare economică a activului şi sa fie prezentată şi
justificată în notele explicative.
Pentru înregistrarea în contabilitate se utilizează contul 4411 "Fondul
comercial", cont de activ.
B. Cheltuielil de constituire
Cheltuielile de constituire reprezintă cheltuielile ocazionate de înfiinţarea
sau modificarea activităţii instituţiei de credit (taxe şi alte cheltuieli de înscriere
şi înmatriculare, cheltuieli privind emiterea şi vânzarea de acţiuni, cheltuieli de
prospectare a pieţei şi de publicitate şi alte cheltuieli de această natură legate de
înfiinţarea şi modificarea activităţii instituţiei de credit).
Cheltuielile de această natură se amortizează într-o perioadă de cel mult
cinci ani.
Contabilitatea se ţine cu ajutorul contului 4412 "Cheltuieli de
constituire", cont de activ.
C. Alte imobilizări necorporale

În cadrul activelor imobilizate în concesiuni şi în alte drepturi similare se
cuprinde valoarea bunurilor preluate cu acest titlu în patrimoniu, de către
instituţia de credit, potrivit contractelor încheiate.
Brevetele, licenţele, know-how-urile şi alte drepturi de proprietate
intelectuală similare, achiziţionate sau dobândite pe alte căi, se înregistrează în
conturile de imobilizări necorporale, la valoarea de achiziţie sau costul de
producţie, după caz.
Activele imobilizate de natura celor menţionate la alineatul precedent se
amortizează, pe durata prevăzută pentru utilizarea lor, de către instituţia de
credit care le deţine.
La alte imobilizări necorporale se înregistrează şi programele informatice
create de instituţia de credit sau achiziţionate de la terţi, pentru necesităţile de
utilizare proprii, evaluate la costul de producţie, respectiv la valoarea de
achiziţie.
Evidenţa contabilă se realizează cu ajutorul contului 4419 "Alte
imobilizări necorporale", cont de activ.
- 3566 “Alţi creditori diverşi” cu valoarea altor imobilizări necorporale
achiziţionate de la terţi;
- 541 “Subvenţii pentru investiţii” cu valoarea altor imobilizări
necorporale primite cu titlu gratuit;
- 431 “Imobilizări necorporale în curs” cu valoarea altor imobilizări
necorporale în curs, recepţionate;
- 7494 “Venituri din producţia de imobilizări” cu valoarea altor
imobilizări necorporale realizate pe cont propriu;
- 3722 “Contravaloarea poziţiei de schimb” cu valoarea altor imobilizări
necorporale achiziţionate de la terţi, în devize.
Se creditează prin debitul conturilor 46119 “Amortizarea altor imobilizări
necorporale” şi 646 “Pierderi din cedarea şi casarea imobilizărilor necorporale”
cu valoarea altor imobilizări necorporale cedate sau scoase din activ.
Soldul contului reprezintă valoarea altor imobilizări necorporale
existente.
6.2.2. Contabilitatea imobilizărilor necorporale în curs
Imobilizările în curs necorporale reprezintă costul de producţie,

respectiv costul de achiziţie aferent imobilizărilor necorporale neterminate până
la finele exerciţiului.
Investiţiile efectuate la imobilizări corporale concesionate, luate cu chirie
sau în locaţie de gestiune se înregistrează în contabilitatea instituţiei de credit
care le-a efectuat.
La expirarea contractului de concesiune, închiriere sau locaţie de
gestiune, valoarea investiţiilor executate la imobilizări corporale luate cu acest
titlu se scade din contabilitatea instituţiei de credit care le-a efectuat şi se
înregistrează în contabilitatea societăţii căreia i-au fost restituite, cu valoarea lor
majorându-se valoarea de intrare a imobilizărilor corporale respective, potrivit
contractelor încheiate.
Contabilitatea se ţine cu ajutourl contului 431 "Imobilizări necorporale
în curs" care, evidenţiază costul de producţie, respectiv costul de achiziţie
privind imobilizările necorporale neterminate până la finele exerciţiului
financiar; este un cont de activ.
- 3566 “Alţi creditori diverşi” cu valoarea imobilizărilor necorporale în
curs facturată de terţi;
instituţii de credit (loro)”, 2511 “Conturi curente” cu avansurile acordate
furnizorilor de imobilizări;
- 3722 “Contravaloarea poziţiei de schimb” cu valoarea imobilizărilor
necorporale în curs facturate de terţi, în devize;
- 7494 “Venituri din producţia de imobilizări” cu valoarea imobilizărilor
necorporale în curs, realizate pentru nevoi proprii.
- 451 “Terenuri”, 4419 “Alte imobilizări necorporale” cu valoarea
imobilizărilor necorporale în curs, recepţionate.
Soldul contului reprezintă valoarea imobilizărilor necorporale în curs.
6.2.3. Contabilitatea amortizării imobilizărilor necorporale
Imobilizările necorporale se amortizează după metoda liniară de calcul a

amortizării determinată în funcţie de durata stabilită de folosinţă sau exploatare.
În contabilitate amortizarea se înregistrează cu ajutorul contului 4611
"Amortizarea imobilizărilor necorporale" care este un cont de pasiv.
Se creditează prin debitul contului 651 “Cheltuieli cu amortizările
imobilizărilor necorporale” cu valoarea amortizării imobilizărilor necorporale;
- 4411 “Fondul comercial”, 4412 “Cheltuieli de constituire”, 4419 “Alte
imobilizări necorporale” cu valoarea amortizării imobilizărilor necorporale,
vândute sau scoase din activ.
Soldul contului reprezintă amortizarea imobilizărilor necorporale.
6.3. Contabilitatea imobilizărilor corporale
6.3.1.
utilizate Caracterizare
la înregistrarea lora înimobilizărilor corporale şi conturile
contabilitate
Contabilitatea imobilizărilor corporale trebuie să asigure evidenţa

permanentă a existenţei şi mişcării, precum şi calculul amortizării şi a
provizioanelor constituite pentru deprecierea acestora.
În cadrul imobilizărilor corporale se cuprind terenurile, construcţiile,
instalaţii tehnice, mijloace de transport, mobilier şi alte imobilizări corporale.
Pentru înregistrarea în contabilitate a imobilizărilor corporale se
uitlizează contul 442 “Imobilizări corporale”.
Contabilitatea imobilizărilor corporale se ţine pe următoarele categorii:
- terenuri şi amenajări de terenuri;
- construcţii;
- echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru);
- aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare;
- mijloace de transport;
- mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane
şi materiale şi alte active corporale.
Contabilitatea analitică a imobilizărilor corporale se ţine pe fiecare
obiect de evidenţă, prin care se înţelege obiectul singular sau complexul de
obiecte cu toate dispozitivele şi accesoriile lui, destinat să îndeplinească în mod
independent, în totalitatea lui, o funcţie distinctă.
Contabilitatea sintetică se ţine cu ajutorul contului 442 "Imobilizări
corporale", cont de activ, care se dezvoltă pe conturi sintetice de grad inferior
astfel:
4421Terenuri şi amenajări de terenuri
44211 Terenuri
44212 - Amenajări de terenuri
4422 - Construcţii
4423 - Instalaţii tehnice şi mijloace de transport
44231 Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru)
44232 - Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare
44233 - Mijloace de transport
4424 Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor
umane şi materiale şi alte active corporale
- 3566 “Alţi creditori diverşi” cu valoarea terenuri lor achiziţionate de la
terţi;
- 541 “Subvenţii pentru investiţii” cu valoarea terenurilor primite cu titlu
gratuit;
- 432 “Imobilizări corporale în curs” cu valoarea amenajărilor de terenuri
recepţionate;
- 7494 “Venituri din producţia de imobilizări” cu valoarea la cost de
producţie a amenajărilor de terenuri realizate pe cont propriu.
- 5161 “Rezerve din reevaluări dispuse prin acte normative” cu
diferenţele rezultate în urma reevaluării terenurilor, pe baza normelor legale.
- 4612 “Amortizarea imobilizărilor corporale”, 6492 “Donaţii şi subvenţii
acordate”, 646 “Pierderi din cedarea şi casarea imobilizărilor corporale” cu
valoarea imobilizărilor corporale donate, cedate sau scoase din activ.
Soldul contului reprezintă valoarea imobilizărilor corporale existente.
6.3.2. Contabilitatea imobilizărilor corporale în curs
Imobilizările în curs corporale reprezintă investiţiile neterminate

efectuate în regie proprie sau în antrepriză, care se evaluează la costul de
producţie, respectiv la costul de achiziţie, reprezentând preţul de deviz al
investiţiei.
Imobilizările în curs corporale se trec în categoria imobilizărilor
corporale după recepţia, darea în folosinţă sau punerea în funcţiune a acestora,
după caz.
Înregistrarea în contabilitate se realizează cu ajutorul contului 432
"Imobilizări corporale în curs" care evidenţiază preţul de deviz al investiţiilor
neterminate efectuate în regie proprie sau în antrepriză; este un cont de activ.
- 3566 “Alţi creditori diverşi” cu valoarea imobilizărilor corporale în curs
facturată de terţi;
- 3722 “Contravaloarea poziţiei de schimb” cu valoarea imobilizărilor
corporale în curs facturate de terţi, în devize;
- 7494 “Venituri din producţia de imobilizări” cu valoarea imobilizărilor
corporale în curs, realizate în regie proprie.
Se creditează prin debitul contului 442 “Imobilizări corporale”.
Soldul contului reprezintă valoarea imobilizărilor corporale în curs.
O categorie distinctă în grupa imobilizărilor corporale în curs o reprezintă
avansurile acordate furnizorilor de imobilizări. Evidenţa acestora se ţine cu
ajutorul contului 434 „Avansuri acordate pentru imobilizări corporale” ,
cont de activ.
Se debitează cu valoarea avansurilor acordate terţilor (furnizorilor de
imobilizări) prin creditul contului 111 „Cont curent la B.N.R.”.
Se creditează cu valoarea avansurilor acordate terţilor, decontate prin
debitul contului 3566 “Alţi creditori diverşi”.
6.3.3. Contabilitatea amortizării imobilizărilor corporale

Amortizarea se stabileşte prin aplicarea cotelor de amortizare asupra
valorii de intrare a imobilizărilor corporale.
Amortizarea imobilizărilor corporale se calculează pe baza unui plan de
amortizare, de la data punerii acestora în funcţiune şi până la recuperarea
integrală a valorii lor de intrare, conform duratelor normale de utilizare şi
condiţiilor de utilizare a acestora.
Terenurile, de regulă, nu sunt supuse amortizării.
Investiţiile efectuate pentru amenajarea terenurilor sunt supuse
amortizării.
Amortizarea imobilizărilor corporale concesionate, închiriate sau în
locaţie de gestiune se calculează şi se înregistrează în contabilitate de către
banca care le are în proprietate.
Amortizarea investiţiilor efectuate la imobilizări corporale închiriate este
în sarcina celui care a efectuat investiţia şi se înregistrează în contabilitatea
acestuia.
Instituţiile de credit amortizează imobilizări corporale, utilizând unul din
următoarele regimuri de amortizare:
a) amortizarea lineară, care constă în repartizarea uniformă a valorii de
intrare a imobilizărilor corporale pe toată durata de funcţionare stabilită a
acestora;
b) amortizarea degresivă, care presupune multiplicarea cotelor de
amortizare lineară cu coeficienţii prevăzuţi de lege;
c) amortizarea accelerată, constând în calcularea, în exerciţiul în care
imobilizări corporale intră în activul instituţiei de credit, a unei amortizări de
până la limita prevăzută de lege din valoarea de intrare a acestora. În exerciţiile
următoare, amortizarea se calculează după regimul amortizării lineare.
Amortizarea aferentă imobilizărilor corporale se înregistrează distinct în
contabilitate, pe categorii şi obiecte de evidenţă. Prin deducerea amortizării din
valoarea de intrare se obţine valoarea contabilă netă a imobilizărilor corporale.
Contabilitatea se ţine cu ajutorul contului 4612 “Amortizarea
imobilizărilor corporale”care este un cont de pasiv.
- 652 “Cheltuieli cu amortizările imobilizărilor corporale” cu valoarea
amortizării imobilizărilor corporale;
- 5161 “Rezerve din reevaluări dispuse prin acte normative” cu
diferenţele dintre amortizarea actualizată (mai mare) şi cea înregistrată până la
data reevaluării.
Se debitează prin creditul contului 442 “Imobilizări corporale ale
activităţii de explotare” cu valoarea amortizării imobilizărilor corporale,
vândute sau scoase din activ.
Soldul contului reprezintă amortizarea imobilizărilor corporale.
1. Definiţi părţile în societăţi comerciale legate:

2. Definiţi titlurile activităţii de portofoliu
3. Care sunt componentele imobilizărilor financiare?
4. Cum se determină fondul comercial?
5. Ce cuprinde categoria „alte imobilizări necorporale”?
6. Care sunt regimurile de amortizare a imobilizărilor corporale?
7. Cum se înregistrează în contabilitate diferenţa pozitivă din reevaluarea
imobilizărilor corporale?
8. Cum se înregistrează în contabilitate avansurile acordate pentru imobilizări
corporale?
Probleme rezolvate
A. Contabilitatea imobilizărilor financiare
1. Se cumpără 200.000 de acţiuni din cele 500.000 de acţiuni emise de

societatea „X” la un preţ de 10 lei pe acţiune, plata făcându-se ulterior:
2.000.000 412 = 418 2.000.000
2. Se cumpără 100.000 de acţiuni din cele 180.000 de acţiuni emise de

societatea „Y” la un preţ de 25 lei pe acţiune:
25.000.000 411 = 111 25.000.000
3. Se vând 5.000 de acţiuni „X” la preţul de 10,5 lei/acţiune:
52.500 111 = %
412 50.000
745 2.500
4. Încasarea dividendelor aferente titlurilor aflate în portofoliu:

100.000 111 = 7053 100.000
5. Achiziţie acţiuni cu intenţia de a le păstra o perioadă îndelungată, fără
a avea dreptul de a interveni în gestionarea societăţii:
150.000 413 = 111 150.000
6. Cu ocazia inventarierii se constată o depreciere a acţiunilor „Y” cu 1%:
250.000 6641 = 491 250.000
B. Contabilitatea imobilizărilor necorporale
1. Se achiziţionează o licenţă pentru un program informatic în valoare de

11.900 lei, TVA inclus:
% = 3566 11.900
10.000 4419
1.900 35326
2. Înregistrarea amortizării aferente imobilizărilor necorporale:
2.500 651 = 4611 2.500
3. Scoaterea din gestiune a unei imobilizări necorporale integral

amortizate:
5.000 4611 = 4419 5..000
4. Înregistrarea unui program informatic nefinalizat realizat de specialiştii

informatici ai instituţiei de credit şi evaluat la 12.000 lei:
12.000 431 = 7494 12.000
5. Se achiziţionează un autoturism blindat pentru transportul valorilor

băneşti, în valoare de 200.000 lei, TVA 19%, de la un furnizor cu cont deschis
la aceeaşi instituţia de credit:
% = 3566 238.000
200.000 44233
38.000 35326
6. Înregistrarea amortizării aferente imobilizărilor corporale:
40.000 652 = 4612 40.000
7. Scoaterea din gestiune a unei imobilizări corporale parţial amortizate:
% = 44233 60.000
50.000 4612
10.000 646
8. Se înregistrează vânzarea unui teren în valoare de 500.000lei:
595.000 3556 = %
746 500.000
35327 95.000
9. Scoaterea din gestiune a unei imobilizări corporale integral amortizate:
400.000 646 = 44211 400.000
Probleme propuse
A. Contabilitatea imobilizărilor financiare
La data de 1 martie N, societatea bancară „X” achiziţionează 200.000 de

acţiuni emise de S.C. „ALFA” S.A. la preţul de 100 lei / acţiune (capitalul
social al „ALFA” este divizat în 500.000 de acţiuni). Plata acţiunilor se va face
în termen de 7 zile de la data încheierii contractului.
La data de 2 martie N, societatea bancară „X” achiziţionează 200.000 de
acţiuni emise de S.C. „BETA” S.A. la preţul de 50 lei / acţiune, cu scopul
preluării controlului asupra societăţii respective (capitalul social al „BETA” este
divizat în 300.000 de acţiuni). Plata acţiunilor se face din contul curent la
B.N.R.
La data de 7 martie N, banca „X” achită contravaloarea acţiunilor
achiziţionate din contul curent al instituţiei de credit la B.N.R.
La data de 25 octombrie N, se vând 10.000 de acţiuni „ALFA” la preţul
de 105 lei / acţiune, încasarea făcându-se prin contul curent al instituţiei de
credit la B.N.R.
Se încasează la data de 1 martie N+1 dividende aferente acţiunilor date cu
împrumut în valoare de 25.000 lei, precum şi dividende aferente titlurilor de
participare aflate în portofoliul în valoare de 450.000 lei.
Să se înregistreze în contabilitatea societăţii bancare „X” operaţiile
enunţate mai sus.
B. Contabilitatea imobilizărilor necorporale şi corporale
Specialiştii instituţiei de credit pe probleme informatice realizează un

program informatic de evidenţă a clienţilor estimat la o valoare de 50.000 lei,
care nu a fost încă finalizat la data de 31 decembrie.
Se achiziţionează la data de 30 septembrie N, un autoturism blindat
pentru transportul valorilor băneşti în valoare de 150.000 lei, TVA 19%, durata
normală de utilizare fiind de 5 ani.
Se cumpără un teren de la o persoană fizică în valoare de 180.000 lei.
La 31 octombrie se înregistrează amortizarea mijlocului fix pe luna
octombrie .
La data de 10 noiembrie se scoate din gestiune un calculator parţial
amortizat, valoarea de înregistrare fiind de 3.000 lei, iar amortizarea de 1.800
lei.
enunţate.
Capitolul 7
CONTABILITATEA CAPITALURILOR PROPRII,
ASIMILATE ŞI A PROVIZIOANELOR
Rezumat
Conturile de capitaluri, asimilate şi provizioane cuprind totalitatea
fondurilor aflate la dispoziţia instituţiei de credit cu caracter permanent sau
durabil, precum şi provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli.
Capitalul propriu reprezintă totalitatea capitalurilor, proprietatea
acţionarilor sau asociaţilor, care se înscrie în pasivul bilanţului şi se compune
din: aporturile de capital (capital social); primele legate de capital şi
rezervele; subvenţiile şi fondurile publice alocate; diferenţele din reevaluare;
beneficiile nerepartizate reportate din anii precedenţi şi alte elemente asimilate
capitalurilor proprii.
Evidenţa contabilă a capitalurilor proprii este ţinută de conturile din
Clasa 5 "Capitaluri proprii, asimilate şi provizioane", în cadrul căreia
conturile sunt sistematizate pe grupe, reprezentând structuri specifice
capitalurilor.
7.1. Contabilitatea capitalului social

Capitalul social este egal cu valoarea nominală a acţiunilor sau părţilor
sociale, respectiv cu valoarea aportului de capital, a primelor şi rezervelor
încorporate sau a altor operaţiuni care duc la modificarea acestuia.
Capitalul subscris şi vărsat se înregistrează distinct în contabilitate, pe
baza actelor de constituire a instituţiei de credit şi a documentelor justificative
privind vărsămintele de capital.
Contabilitatea analitică a capitalului social se ţine pe acţionari sau
asociaţi, cuprinzând numărul şi valoarea nominală a acţiunilor sau părţilor
sociale subscrise şi vărsate.
Principalele operaţiuni care se înregistrează în contabilitate cu privire la
majorarea capitalului, sunt următoarele: subscrierea şi emisiunea de noi acţiuni;
încorporarea primelor de capital, rezervelor, şi alte operaţiuni, potrivit legii.
Operaţiunile ce se înregistrează în contabilitate cu privire la micşorarea
capitalului social sunt, în principal, următoarele: reducerea numărului de acţiuni
sau părţi sociale ca urmare a retragerii unor acţionari sau asociaţi sau
diminuarea valorii nominale a acţiunilor sau părţilor sociale; răscumpărarea
acţiunilor proprii; acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi şi alte
operaţiuni, potrivit legii.
Contabilitatea capitalului social se realizează cu ajutorul contului 501
“Capital social”,5011
- contul detaliat în două
“Capital conturi nevărsat”
subscris sintetice deînregistrează
gradul al II-lea:
capitalul social
subscris de acţionarii sau asociaţii instituţiei de credit cu ocazia constituirii
instituţiei de credit sau a majorării capitalului social;
- contul 5012 “Capital subscris vărsat” înregistrează capitalul social
subscris şi vărsat de acţionarii sau asociaţii instituţiei de credit.
Contul 501 "Capital social" este un cont de pasiv.
- 508 “Acţionari sau asociaţi” cu capitalul social subscris de acţionari sau
asociaţi;
- 511 “Prime legate de capital” cu primele de emisiune sau de aport, de
fuziune, de divizare, de conversie şi alte prime legate de capital, încorporate la
capitalul social;
- 512 “Rezerve legale”, 513 “Rezerve statutare sau contractuale”, 519
“Alte rezerve” cu rezervele constituite din profitul net sau pe seama primelor de
emisiune sau de aport, de fuziune, de divizare, de conversie şi alte prime legate
de capital, utilizate pentru majorarea capitalului social.
- 503 “Acţiuni proprii” cu reducerea capitalului social prin anularea
acţiunilor proprii răscumpărate;
- 5811 “Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat, respectiv
pierderea neacoperită”, 591 “Profit sau pierdere” cu pierderile realizate în
exerciţiile financiare precedente şi la închiderea exerciţiului financiar, care
reduc capitalul social;
Soldul contului reprezintă capitalul social subscris, vărsat/nevărsat.
Contul 508 "Acţionari sau asociaţi" înregistrează aporturile subscrise
de acţionari sau asociaţi pentru constituirea şi majorarea capitalului social. Este
un cont bifuncţional.
- 501 “Capit al social” cu capitalul social subscris de acţionari sau
asociaţi;
- 511 “Prime legate de capital” cu valoarea primelor de emisiune sau de
aport, de fuziune, de divizare, de conversie şi alte prime legate de capital;
- 3721 “Poziţie de schimb” cu capitalul social în devize subscris de
acţionari sau asociaţi;
corespondent ale instituţii de credit (loro)”, 2511 “Conturi curente” cu sumele
plătite acţionarilor sau asociaţilor în vederea reducerii capitalului social, potrivit
legii.
corespondent ale instituţii de credit (loro)”, 2511 “Conturi curente” cu sumele
depuse de acţionari sau asociaţi, reprezentând aporturi în numerar la capitalul
social;
- 501 “Capital social” cu reducerea capitalului social prin retragerea
aporturilor.
Soldul contului reprezintă aportul la capitalul social subscris şi nevărsat.
7.2. Contabilitatea primelor legate de capital

Primele legate de capital reprezintă excedentul dintre valoarea de
emisiune şi valoarea nominală a acţiunilor sau părţilor sociale.
Contabilitatea se ţine cu ajutorul contului 511 “Prime legate de capital”
dezvoltat pe următoarele conturi:
5111 “Prime de emisiune”
5112 “Prime de fuziune”
5113 “Prime de aport”
5114 “Prime de divizare”
5115 “Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni”
5119 “Alte prime”.
Contul 511 "Prime legate de capital" este un cont de pasiv.
- 508 “Acţionari sau asociaţi” cu valoarea primelor de emisiune sau de
aport, de fuziune, de divizare, de conversie şi alte prime legate de capital;
primelor de emisiune sau de aport, de fuziune, de divizare, de conversie şi a
altor prime legate de capital, în devize;
- 501 “Capital social” cu primele de emisiune sau de aport, de fuziune, de
divizare, de conversie şi alte prime legate de capital, încorporate la capitalul
social;
- 519 “Alte rezerve” cu primele de emisiune sau de aport, de fuziune, de
divizare, de conversie şi alte prime legate de capital, trecute la alte rezerve.
Soldul contului reprezintă primele legate de capital, neîncorporate la
capitalul social sau la alte rezerve.
7.3. Contabilitatea rezervelor

Contabilitatea rezervelor se ţine pe categorii de rezerve: rezerve legale,
rezerve statutare, rezerva generală pentru riscul de credit şi alte rezerve.
Rezervele legale se constituie anual, din profitul instituţiei de credit, în
cotele şi limitele stabilite şi din alte surse, conform legii.
Rezervele statutare se constituie anual din profitul net al instituţiei de
credit, conform prevederilor din statutul acesteia.
Rezerve pentru riscuri bancare este formată din: rezerva genrală pentru
riscul de credit (a fost constituită până la sfârşitul exerciţiului financiar.2003,
dar mai există în soldul conturilor) şi rezerva reprezentând fondul pentru riscuri
bancare generale (se constituie începând cu exerciţiul financiar al anului 2004
până la sfârşitul exerciţiului financiar al anului 2006).
Rezervele din reevaluare reprezintă soldul diferenţelor între valoarea
justă şi valoarea înregistrată în contabilitate a elementelor de activ supuse
reevaluării Diminuarea rezervelor din reevaluare poate fi efectuată numai în
limitasoldului creditor existent. Rezervele din reevaluarea imobilizărilor
corporale au caracter nedistribuibil.
Alte rezerve, neprevăzute de lege sau de statut, pot fi constituite
facultativ pe seama profitului net, pentru: acoperirea pierderilor sau pentru alte
scopuri, potrivit hotărârii adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor, cu
respectarea prevederilor legale. De asemenea, în alte rezerve se include
excedentul obţinut prin emisiunea acţiunilor la un curs mai mare decât valoarea
nominală, dacă acest excedent nu este întrebuinţat la plata cheltuielilor de
emisiune sau nu este destinat amortizărilor.
Contabilitatea rezervelor se ţine cu ajutorul conturilor din grupa 51
„Prime legate de capital şi rezerve”
7.4. Contabilitatea subvenţiilor pentru investiţii

Subvenţiile pentru investiţii reprezintă sumele alocate de la bugetul
statului sau din alte resurse nerambursabile, de care beneficiază banca în
vederea finanţării cheltuielilor de natura investiţiilor sau achiziţionării unor
bunuri de natura imobilizărilor, pentru finanţarea unor activităţi pe termen lung
sau altor cheltuieli de natura investiţiilor. În această categorie de subvenţii se
cuprinde şi valoarea bunurilor de natura imobilizărilor primite cu titlu gratuit
sau constatate în plus cu ocazia inventarierii. Subvenţia se înregistrează la alte
venituri diverse din exploatare, pe măsura amortizării bunurilor respective.
Contabilitatea subvenţiilor pentru investiţii se ţine cu ajutorul contului
541 “Subvenţii
măsura pentru
amortizării investiţii”,
bunurilor care se
procurate sauînchide
produseprin conturile
pe seama de venituri, pe
acestora.
Contul 541 "Subvenţii pentru investiţii" este un cont de pasiv.
- 111 “Cont curent la Banca Naţională a României”, 3534 “Subvenţii” cu
valoarea subvenţiilor pentru investiţii de primit sau primite;
- 4419 “Alte imobilizări necorporale”, 442 “ Imobilizări corporale” cu
valoarea imobilizărilor corporale şi necorporale primite cu titlu gratuit.
Se debitează prin creditul contului 7492 “Cota-parte din subvenţiile de
investiţii trecută la venituri” cu cota-parte din subvenţiile pentru investiţii virată
asupra rezultatului exerciţiului financiar.
Soldul contului reprezintă subvenţiile pentru investiţii, nevirate la
rezultatul exerciţiului financiar.
7.5. Contabilitatea provizioanelor pentru

riscuri şi cheltuieli
Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli se constituie, de regulă, la finele
exerciţiului pentru acele elemente de patrimoniu a căror realizare sau plată este
incertă, ori pentru cheltuieli care devin exigibile în perioadele următoare, cum
sunt:
- acoperirea riscurilor de executare a angajamentelor prin semnătură
(garanţii, evaluări şi alte angajamente);
- facilităţi acordate personalului;
- riscuri de ţară;
- restructurare;
- dezafectarea imobilizărilor corporale şi alte acţiuni similare legate de
acestea;
- impozite;
- alte provizioane (litigiile, amenzile şi penalităţile, despăgubirile,
daunele şi alte datorii incerte).
Contabilitatea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli se ţine pe feluri,
în funcţie de natura şi scopul sau obiectul pentru care au fost constituite.
La finele fiecărui exerciţiu, provizioanele constituite anterior se
analizează şi se regularizează, astfel:
- prin debitul contului de cheltuieli, în cazul majorării provizionului;
- prin creditul contului de venituri, când provizionul trebuie diminuat sau
anulat, respectiv când acesta devine total sau parţial fără obiect;
- când are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine exigibilă, conturile
de provizioane constituite
şi, concomitent, cheltuielileanterior se închid
şi pierderile prin creditul
respective, conturilor
în raport de lor,
de natura venituri
se
înregistrează în conturile corespunzătoare.
Înregistrarea în contabilitate se realizează cu ajutorul conturilor din grupa
55 “Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli” care au următoarea funcţiune:
- 665 “Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri şi cheltuieli”;
alte riscuri şi cheltuieli.
- 765 “Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli”;
- 3721 “Poziţie de schimb” cu anulările sau diminuările de provizioane în
devize pentru alte riscuri şi cheltuieli.
Soldul contului reprezintă provizioane constituite pentru alte riscuri şi
cheltuieli.
1. Care sunt modalităţile de majorare a capitalului social?

2. Care sunt modalităţile de reducere a capitalului social?
3. Prezentaţi rezervele care pot fi constituite de instituţiile de credit.
4. Ce reprezintă primele de capital?
5. Care sunt provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli constituite de
instituţiile de credit?
Probleme rezolvate
1. Se constituie societatea bancară „ALFA” având un capital social de

40.000.000 lei, divizat în 400.000 de acţiuni a 100 lei/acţiune. Preţul de
emisiune este de 101.000 lei/acţiune:
44.000.000 508 = %
5011 40.000.000
5111 4.000.000
2. Depunerea aportului subscris prin vărsarea acestuia în contul instituţiei

de credit:
44.000.000 111 = 508 44.000.000

3. Realizarea capitalului:
40.000.000 5011 = 5012 40.000.000
4. Majorarea capitalului social al societăţii bancare prin încorporarea

primelor de emisiune în capitalul instituţiei de credit:
4.000.000 5111 = 5012 4.000.000

Prime de Capital subscris
emisiune vărsat
5. Majorarea capitalul ui social al societăţii bancare prin includerea unei

părţi din alte rezerve în valoare de 15.000.000 lei:
15.000.000 519 = 5012 15.000.000
6. Constituirea din profit a rezervei legale a societăţii bancare:
1.000.000 592 = 5121 1.000.000
7. Constituirea din profit a rezervelor pentru riscuri bancare:
2.000.000 592 = 5141 2.000.000

8. Constituirea din profitul net rezervei statutare a societăţii bancare:
500.000 592 = 513 50.000
Probleme propuse
La data de 1 mai se constituie societatea bancară „X” prin prospectul de

emisiune, prin subscripţie publică. Capitalul social al instituţiei de credit este de
250.000.000lei, divizat în 2.500.000 de acţiuni a 100 lei / acţiune. Preţul de
emisiune al unei acţiuni este de 105 lei / acţiune.
La data de 1 iunie se depune aportul subscris de acţionari.
Datorită unei activităţi profitabile desfăşurate în cursul anului, banca „X”
a înregistrat un profit net de 10.000.000 lei. Din acest profit, se constituie la 31
decembrie N
- rezerva legală în sumă de 500.000 lei;
- rezerve pentru riscuri bancare 2.500.000 lei
- alte rezerve 200.000 lei.
În urma inventarierii elementelor patrimoniale la societatea bancară „X”,
se decide constituirea provizioanelor pentru riscul de executare a angjamentelor
prin semnătură în sumă de 200.000 lei.
La data de 30 martie N+1, se decide de către Adunarea Generală a
Acţionarilor
- încorporarea primei de emisiune în capitalul social al ins tituţiei de
credit „X”
- repartizarea profitului rămas la dividende

enunţate.
Capitolul 8
CONTABILITATEA CHELTUIELILOR,
VENITURILOR ŞI REZULTATELOR
Rezumat
Cheltuielile sunt definite ca diminuări ale beneficiilor economice
înregistrate pe parcursul perioadei sub formă de ieşiri sau scăderi a ale valorii
activelor ori creşteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale
capitalului propriu, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora de către
acţionari.
Veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe
parcursul perioadei sub formă de intrări sau creşteri ale activelor sau
descreşteri ale datoriilor care se concretizează în creşteri ale capitalului
propriu, altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor.
8.1. Contabilitatea cheltuielilor

Cheltuielile se grupează după activităţile la care se referă în:
- cheltuieli curente;
- cheltuieli extraordinare.
Contabilitatea cheltuielilor curente se ţine pe feluri de cheltuieli, după
natura lor, conturile de cheltuieli respective se pot dezvolta în analitic în funcţie
de necesităţile impuse de anumite reglementări sau potrivit nevoilor proprii.
Contabilitatea se ţine cu ajutorul conturilor din clasa 6 "Cheltuieli" sunt
conturi cu funcţie de activ.
La sfârşitul perioadei, soldul acestor conturi se transferă asupra contului
de profit sau pierdere (591 “Profit sau pierdere”), direct sau cu ajutorul contului
de decontări intrabancare (341 “Decontări intrabancare”), după caz.
8.1.1. Contabilitatea cheltuielilor de exploatare bancară
Cheltuielile de exploatare bancară sunt formate din: dobânzi, comisioane,

pierderi din cesiuni de titluri sau pierderi din operaţiuni de schimb valutar.
Contabilitatea se realizează prin intermediul conturilor din grupa 60 “Cheltuieli
de explotare bancară” care cuprinde conturile:
601 “Cheltuieli cu operaţiunile de trezorerie şi interbancare”;
602 “Cheltuieli cu operaţiunile cu clientela”;
603 “Cheltuieli pentru operaţiunile cu titluri”;
604 “Cheltuieli cu operaţiunile de leasing”;
605 “Cheltuieli privind datoriile subordonate şi fondurile publice
alocate”;
606 “Cheltuieli privind operaţiunile de schimb”;
607 “Cheltuieli privind operaţiunile în afara bilanţului”;
608 “Cheltuieli cu prestaţiile de servicii financiare”;
609 “Alte cheltuieli de exploatare bancară”.
8.1.2. Contabilitatea cheltuielilor cu personalul
Contabilitatea cheltuielilor cu personalul se ţine cu ajutorul conturilor din

grupa 61 Cheltuieli cu personalul:
611 - Cheltuieli cu remuneraţiile personalului
612 - Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială
613 – Cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariaţilor
617 - Alte cheltuieli privind personalul
8.1.3. Contabilitatea cheltuielilor cu impozite şi taxe
Se ţine, în principal cu ajutorul contului 621 "Cheltuieli cu alte

impozite, taxe şi vărsăminte asimilate" cheltuieli cu alte impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate datorate bugetului statului sau altor organisme publice.
8.1.4. Contabilitatea cheltuielilor cu materialele, lucrările şi

serviciile executate de terţi
Aceste cheltuieli sunt evidenţiate de conturile din grupa 63 cu aceeaşi

denumire , cu următoarea structură:
631 - Cheltuieli cu materialele
632 - Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
633 - Cheltuieli privind alte stocuri
634 - Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi
635 - Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate
8.1.5. Contabilitatea cheltuielilor diverse de exploatare
În categoria cheltuielilor diverse de exploatare sunt incluse:

- cota-parte din cheltuielile sediului social;
- cheltuieli cu reevaluarea imobilizărilor corporale;
- pierderi din cesiunea imobilizărilor;
- alte cheltuieli diverse de exploatare.
Contabilitatea se ţine cu ajutorul conturile din grupa 64 cu aceeaşi
denumire.
8.1.6. Contabilitatea cheltuieli cu amortizările privind
imobilizările necorporale şi corporale
Se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 65.
- 651 "Cheltuieli cu amortizările imobilizărilor necorporale"
- 652 "Cheltuieli cu amortizările imobilizărilor corporale
8.1.7. Contabilitatea cheltuielilor cu provizioane şi pierderi din

creanţe nerecuperabile
Cheltuielile sunt grupate pe categorii de provizioane şi pierderi, astfel:

- cheltuieli cu provizioane pentru creanţe din operaţiuni interbancare;
- cheltuieli cu provizioane pentru creanţe din operaţiuni cu clientela;
- cheltuieli cu provizioane privind operaţiuni cu titluri şi operaţiuni
diverse;
- cheltuieli cu provizioane pentru valori imobilizate;
- cheltuieli cu provizioane;
- pierderi din creanţe nerecuperabile acoperite cu provizioane;
- pierderi din creanţe nerecuperabile neacoperite cu provizioane.
Contabilitatea se ţine cu ajutorul conturilor din grupa 66 cu aceeaşi
denumire. Aceste conturi se debitează prin creditul conturilor:
- de provizioane din grupele 19, 29, 39, 49, 55 şi 56 cu provizioanle
constituite;
- de “Creanţe îndoielnice” (182, 282, 382, 482) cu creanţele şi dobânzile
îndoielnice şi dobânzile aferente acestora acoperite sau nu cu provizioane,
trecute la pierderi.
8.1.8. Contabilitatea cheltuielilor extraordinare
Cheltuielile extraordinare reprezintă cheltuieli generate de evenimente

sau tranzacţii diferite de activităţile curente ale instituţiei de credit şi care nu
apar frecvent sau cu regularitate.
Evidenţierea acestor cheltuieli se realizează prin intermediul contului 671
„Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente similare” care se
debitează prin creditul conturilor care arată natura bunurilor calamitate.
8.1.9. Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul pe profit şi alte

impozite

69 „Cheltuieli cu impozitul pe profit şi alte impozite”.
Contul 691 "Cheltuieli cu impozitul pe profit" se debitează prin
creditul contului 3531 “Impozitul pe profit” cu sumele datorate de instituţia de
credit bugetului statului, reprezentând impozitul pe profit.
8.2. Contabilitatea veniturilor

Principalele elemente care formează veniturile instituţiei de credit sunt
provenite din:
- dobânzi aferente creditelor acordate şi altor plasamente;
- livrările de bunuri, executările de lucrări, prestările de servicii şi din
avantajele pe care banca a consimţit să le primească;
- executarea unei obligaţii legale sau contractuale din partea terţilor;
- venituri extraordinare.
În cadrul veniturilor pentru determinarea rezultatului exerciţiului se
cuprind, de asemenea, veniturile din:
- vânzarea activelor;
- producţia de imobilizări;
- diminuarea sau anularea provizioanelor.
Cifra de afaceri se calculează prin însumarea veniturilor rezultate din:
- dobânzi şi venituri asimilate (din operaţiunile de trezorerie şi
operaţiunile interbancare; din operaţiunile cu clientela; din operaţiunile cu
obligaţiuni şi alte titluri cu venit fix şi alte dobânzi şi venituri asimilate);
- venituri din titluri cu venit variabil;
- comisioane;
- câştiguri sau pierderi din operaţiuni financiare (rezultatul net din
operaţiunile cu titluri de tranzacţii, de plasament şi din operaţiunile de schimb);
- alte venituri din activitatea de exploatare (alte venituri de exploatare
bancară şi nebancară).
Clasa 7 cuprinde conturile cu ajutorul cărora se ţine evidenţa veniturilor
pe feluri de venituri, după natura lor, pe următoarele grupe de conturi:
70 - Venituri din activitatea de exploatare bancară
74 - Venituri diverse din exploatare
76 - Venituri din provizioane, recuperări de creanţe amortizate
77 - Venituri extraordinare
Conturile din clasa 7 "Venituri" sunt conturi cu funcţie de pasiv.
La sfârşitul perioadei, soldul acestor conturi se transferă asupra contului
de profit sau pierdere (591 “Profit sau pierdere”), direct sau cu ajutorul contului
de decontări intrabancare (341 “Decontări intrabancare”), după caz.

8.2.1.Contabilitatea veniturilor din activitatea de exploatare
bancară
În structura veniturilor din activitatea de exploatare bancară o pondere
însemnată o au dobânzile şi comisioanele. Pentru evidenţa acestora se utilizează
conturile din grupa 70:
701 Venituri din operaţiunile de trezorerie şi interbancare;
702 Venituri din operaţiunile cu clientela;
703 Venituri din operaţiunile cu titluri;
704 Venituri din operaţiunile de leasing;
705 Venituri din credite subordonate, părţi în cadrul societăţilor
comerciale legate, titluri de participare şi titluri ale activităţii
de portofoliu;
706 Venituri din operaţiunile de schimb;
707 Veniturile din operaţiunile în afara bilanţului;
708 Venituri din prestaţiile de servicii financiare;
709 Alte venituri din activitatea de exploatare bancară.
8.2.2. Contabilitatea veniturilor diverse din exploatare
Veniturile diverse din exploatare cuprind:

- cota-parte din cheltuielile sediului social;
- venituri din reevaluarea imobilizărilor corporale;
- venituri din cesiunea imobilizărilor;
- venituri accesorii;
- alte venituri diverse din exploatare.
Contabilitatea se ţine cu ajutorul conturilor din grupa 74 cu aceeaşi
denumire.
8.2.3. Contabilitatea veniturilor din provizioane şi recuperări

de creanţe amortizate
Veniturile din provizioane se constituie din diminuarea provizioanelor

sau a anulării lor, pe următoarele categorii:
- venituri din provizioane pentru creanţe din operaţiuni interbancare;
- venituri din provizioane din operaţiuni cu clientela;
- venituri din provizioane privind operaţiunile cu titluri şi operaţiuni
diverse;
- venituri din provizioane pentru valori imobilizate;
- venituri din provizioane;
- venituri din recuperări de creanţe amortizate.
Contabilitatea se ţine cu ajutorul conturilor din grupa 76 “Venituri din
provizioane şi recuperări de creanţe amortizate”. Aceste conturi se creditează
prin debitul conturilor:
- de provizioane din grupele 19, 29, 39, 49, 55 şi 56 cu provizioanele
diminuate sau anulate;
- de “Creanţe îndoielnice” (182, 282, 382, 482) cu sumele de încasat
reprezentând creanţe şi dobânzi îndoielnice, precum şi creanţele ataşate
acestora, reactivate, trecute anterior la pierderi.
8.2.4. Contabilitatea veniturilor extraordinare
Veniturile extraordinare reprezintă venituri generate de evenimente sau

tranzacţii diferite de activităţile curente ale instituţiei de credit şi care nu apar
frecvent sau cu regularitate.
Evidenţierea acestor cheltuieli se realizează prin intermediul contului 771
„Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare”
care se creditează prin debitul conturilor: 101 “Casa”, 111 “Cont curent la
Banca Naţională a României”, 121 “Conturi de corespondent la instituţii de
credit (nostro)”, 122 “Conturi de corespondent ale instituţii de credit (loro)”,
2511 “Conturi curente” cu sumele încasate sub forma subvenţiilor pentru
acoperirea cheltuielilor generate de evenimentele extraordinare.
8.3. Contabilitatea rezultatului exerciţiului

8.3.1. Determinarea rezultatului exerciţiului şi înregistrarea în
contabilitate a acestuia
Profitul sau pierderea se stabileşte cumulat de la începutul exerciţiului

financiar. Rezultatul definitiv al exerciţiului financiar se stabileşte la închiderea
acestuia şi reprezintă soldul final al contului de profit şi pierdere.
Rezultatul exerciţiu lui, respectiv profitul sau pierderea, se determină ca
diferenţă între veniturile şi cheltuielile exerciţiului, indiferent de data încasării
sau plăţii lor.
În funcţie de perioada la care se referă rezultatul poate fi:
a) rezultatul exerciţiului precedent (reportat);
b) rezultatul exerciţiului curent.
a) 581
contului Rezu ltatul reporreportat
“Rezultatul tat se înregistrează în contabilitate
” , cont bifuncţional cu ajutorul
care se detaliază în
conturi sintetice de gradul al II-lea astfel:
5811 “Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat, respectiv
pierderea neacoperită”
5812 “Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima dată a
IAS, mai puţin IAS 29”
5814 “Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile”
5815 “Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve
din reevaluare”
5816” Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea
Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene
Contul 5811 “Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat,
respectiv pierderea neacoperită” se debitează prin creditul următoarelor
conturi:
- 591 “Profit sau pierdere” cu pierderile realizate în exerciţiile financiare
precedente, care nu au fost acoperite;
- 501 “Capital social”, 512 “Rezerve legale”, 513 “Rezerve statutare”,
514 “Rezerva generală pentru riscul de credit” 519 “Alte rezerve ” cu profitul
net realizat în exerciţiile financiare precedente, virat la rezerve;
- 354 “Dividende de plată” cu dividendele datorate acţionarilor sau
asociaţilor din profitul net realizat în exerciţiile financiare precedente;
- 512 “Rezerve legale”, 513 “Rezerve statutare”, 519 “Alte rezerve” cu
rezervele utilizate pentru acoperirea pierderilor realizate în exerciţiile financiare
precedente;
- 591 “Profit sau pierdere” cu profitul net realizat în exerciţiile financiare
precedente, nerepartizat, precum şi pierderea reportată din exerciţiul financiar
anterior, acoperită din profitul realizat în perioada curentă;
- 501 “Capital social” cu pierderile realizate în exerciţiile financiare
precedente, care reduc capitalul social.
Soldul debitor al contului reprezintă pierderea nerepartizată.
Soldul creditor al contului reprezintă profitul nerepartizat.
b) b) Rezultatul exerciţiului curent poate fi reflectat în următoarele
forme:
b.1. Rezultatul contabil al exerciţiului (profitul sau pierderea) cuprinde
rezultatul curent, rezultatul extraordinar şi impozitul pe profit.
Rezultatul curent reprezintă diferenţa dintre veniturile din operaţiunile
curente, respectiv veniturile din exploatare şi veniturile din provizioane şi
recuperări de creanţe amortizate şi cheltuielile curente, respectiv cheltuielile de
exploatare şi cheltuielile cu provizioanele şi pierderi din creanţe nerecuperabile.
Rezultatul extraordinar reprezintă diferenţa dintre veniturile şi
cheltuielile extraordinare, ca urmare a unor operaţiuni efectuate de instituţia de
credit, care nu sunt legate de activitatea normală, curentă a acesteia.
Rezultatul exerciţiului reprezintă soldul final al contului de profit şi
pierdere supus repartizării.
Determinarea profitului sau pierderii, precum şi repartizarea profitului pe
destinaţiile prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare se înregistrează în
contabilitate în moneda naţională.
59 “Rezultatul exerciţiului”.
Contul 591 "Profit sau pierdere" înregistrează profitul sau pierderea
realizată în cursul exerciţiului financiar. Este un cont bifuncţional.
- 7011 “Dobânzi de la Banca Naţională a României” - 781 “Venituri din
reluarea rezervei generale pentru riscul de credit” la sfârşitul perioadei cu soldul
creditor al conturilor din clasa 7;
- 501 “Capital social” cu pierderile realizate la închiderea exerciţiului
financiar, care reduc capitalul social;
- 512 “Rezerve legale”, 519 “Alte rezerve” cu pierderile realizate la
închiderea exerciţiului financiar, care reduc rezervele;
- 581 “Rezultatul reportat” cu pierderile realizate în exerciţiile financiare
precedente, care nu au fost repartizate.
- 6011 “Dobânzi la Banca Naţională a României”- 691 “Cheltuieli cu
impozitul pe profit” la sfârşitul perioadei cu soldul debitor al conturilor din
clasa 6;
- 581 “Rezultatul reportat” cu profitul net realizat în exerciţiile financiare
precedente, nerepartizat, precum şi pierderea reportată din exerciţiul financiar
anterior, acoperită din profitul realizat în perioada curentă;
- 592 “Repartizarea profitului” cu profitul net realizat în exerciţiul
financiar precedent, destinat repartizării.
Soldul creditor al contului reprezintă profitul realizat, dacă veniturile
depăşesc cheltuielile.
Soldul debitor al contului reprezintă pierderea realizată, dacă cheltuielile
depăşesc veniturile.
Contul 592 "Repartizarea profitului" este un cont de activ.
- 512 “Rezerve legale” cu sumele repartizate din profitul brut pentru
constituirea rezervelor legale; profitul net realizat la închiderea exerciţiului
financiar, trecut la rezerve legale; - 514 “Rezerve pentru riscuri bancare” cu
sumele repartizate din profit pentru constituirea rezervelor pentru riscuri
bancare;
- 513 “Rezerve statutare”, 519 “Alte rezerve” cu rezervele constituite din
profitul net realizat la închiderea exerciţiului financiar.
Se creditează prin debitul contului 591 “Profit sau pierdere” cu profitul
net realizat în exerciţiul financiar precedent, destinat repartizării.
Soldul contului reprezintă repartizările din profit efectuate în cursul
anului.
b.2. Rezultatul fiscal se determină prin corectarea rezultatului contabil
(Rc) cu elementele deductibile şi nedeductibile.
În conformitate cu reglementările actuale, rezultatul fiscal (Rf) se
determină după relaţia:
Rf = Rc - Deduceri fiscale + Cheltuieli nedeductibile
Deducerile fiscale sunt considerate, în principal:
- rezerva legală;
- rezerva generală pentru riscul de credit;
- provizioanele specifice de risc de credit;
- pierderile din anii precedenţi.
Cheltuielile nedeductibile sunt considerate, în principal:
- impozitul pe profit datorat;
- amenzile, majorările şi penalităţile de întârziere;
- cheltuielile de protocol care depăşesc limita legală;
- cheltuieli cu sponsorizarea care depăşesc limita legală;
- sumele pentru constituirea provizioanelor care depăşesc limitele legale
sau sunt integral nedeductibile.
1. Definiţi cheltuielile.
2. Definiţi veniturile.
3. Din ce este formată cifra de afaceri la instituţiile de credit?
4. Cum se determină rezultatul exerciţiului?
5. Care este stru ctura rezultatului exerciţiului?
Probleme rezolvate
1. Se înregistrează închiderea conturilor de cheltuieli ale societăţii
bancare:30.000.000 591 = 6XX 30.000.000

Profit sau Conturi de cheltuieli
pierdere
2. Se înregistrează închiderea conturilor de venituri ale societăţii
bancare:
50.000.000 7XX = 591 50.000.000
Conturi de Profit sau pierdere
venituri
3. Înregistrarea impozitului pe profit:

3.000.000 691 = 3531 3.000.000
Cheltuieli cu Impozitul pe profit
impozitul pe profit
4. Se înregistrează închiderea contului de cheltuieli cu impozitul pe

profit:
3.000.000 591 = 691 3.000.000
Profit sau pierdere Cheltuieli cu
impozitul pe profit
Probleme propuse
Instituţia de credit CIGBANK realizează la încheierea exerciţiului

financiar N următorii indicatori:
- cheltuieli totale ale subunităţilor 60.000.000 lei;
- venituri totale ale subunităţilor 80.000.000 lei;
- cheltuieli totale ale sediului (centrala) 15.000.000 lei;
- venituri totale ale sediului (centrala) 20.000.000 lei.
Pentru calculul impozitului pe profit anual se cunosc următoarele:
- deducerifiscale 1.200.000lei;
- cheltuielinedeductibile 200.000lei
- cota de impozit pe profit 16%
Să se înregistreze în contabilitatea instituţiei operaţiunile generate de
stabilirea rezultatului financiar al exerciţiului N.
Capitolul 9
CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR ÎN AFARA
BILANŢULUI
Rezumat
Operaţiunile în afara bilanţului cuprind angajamentele date şi primite
reprezentând drepturi şi obligaţii ale căror efecte asupra mărimii şi structurii
patrimoniului instituţiei de credit sunt condiţionate de realizarea unor
operaţiuni ulterioare, precum şi unele bunuri şi operaţiuni care nu pot fi
integrate în activul şi pasivul bilanţului instituţiei de credit.
9.1. Operaţiunile de angajamente

9.1.1.Angajamentele de finanţare
Angajamentele de finanţare reprezintă promisiunea irevocabilă de a pune

la dispoziţie fonduri (deschideri confirmate de credite sau acorduri de
refinanţare) în favoarea unui beneficiar, instituţie de credit sau client. Acestea se
înregistrează în afara bilanţului, la nivelul prevăzut în contract şi se diminuează
pe măsura punerii la dispoziţie a fondurilor.
Angajamentele de finanţare se înregistrează în contabilitate cu ajutorul
conturilor din grupa 90, din care fac parte următoarele conturi:
- contul 901 "Angajamente în favoarea altor instituţii de credit"
înregistrează angajamentele irevocabile date de instituţia de credit prin care
aceasta se obligă să pună la dispoziţia altor instituţii de credit, fondurile pe care
acestea le solicită conform unui acord sau contract scris;
- contul 902 "Angajamente primite de la alte instituţii de credit" ţine
evidenţa angajamentelor irevocabile primite de la alte instituţii de credit prin
care acestea se obligă să pună la dispoziţia instituţiei de credit fondurile
solicitate, conform acordurilor sau contractelor încheiate în scris;
- contul 903 “Angajamente în favoarea clientelei” înregistrează:
- deschideri de credite confirmate în materie imobiliară pentru garantarea
finalizării lucrărilor, finanţării şi pentru nedepăşirea preţului stabilit prin
contract;
- deschideri de credite documentare (acreditive şi alte credite
documentare) de către banca emitentă;
- angajamente irevocabile în favoarea clientelei prin care banca se obligă
să acorde credite permanente, linii de scont, angajamente de leasing şi alte
credite confirmate;
- acceptări consimţite de instituţia de credit, dar nescontate de aceasta,
sau angajamente de plată.
-- alte angajamente
contul irevocabile înprimite
904 "Angajamente favoarea declienţilor.
la instituţiile financiare şi
instituţiile administraţiei publice" înregistrează angajamentele irevocabile
primite de la instituţiile financiare şi instituţiile administraţiei publice prin care
acestea se obligă să pună la dispoziţia instituţiei de credit, fondurile solicitate
conform acordurilor sau contractelor încheiate.
9.1.2. Angajamentele de garanţie
Angajamentele de garanţie sunt operaţiunile prin care o instituţie de

credit (garantul) se angajează în favoarea unui terţ (beneficiarul) să asigure, la
ordinul şi în contul ordonatorului, plata unei obligaţii subscrisă de acesta, în
situaţia în care ordonatorul nu o poate efectua el însuşi.
Contabilitatea se ţine cu ajutorul conturilor din gupa 91 “Angajamente de
garanţie” cu următorul conţinut:
- contul 911 “Cauţiuni, avaluri şi alte garanţii date altor instituţii de
credit” înregistrează:
- confirmări de credite documentare deschise instituţii de credit
corespondente;
- acceptări de plată date la ordinul instituţii de credit corespondente, în
special pentru credite documentare;
- cauţiuni şi avaluri; andosări şi avaluri privind efectele de comerţ sau
biletele de mobilizare; angajamente în contul clientelei instituţiei de credit;
precum şi alte garanţii irevocabile şi necondiţionate la ordinul altor instituţii de
credit.
- contul 912 “Cauţiuni, avaluri şi alte garanţii primite de la alte
instituţii de credit” evidenţiază: cauţiuni şi avaluri; andosări şi avaluri privind
efectele de comerţ sau biletele de mobilizare; contragaranţii primite pentru
credite împrumuturi sau angajamente prin semnătură.
- contul 913 “Garanţii date pentru clientelă” cuprinde:
- cauţiuni imobiliare date pentru garantarea finalizării, rambursării,
finanţării sau nedepăşirii preţurilor, construcţiilor;
- cauţiuni fiscale (în afară de obligaţiile cauţionate) date în favoarea
organismelor fiscale, cauţiuni date la ordinul titularilor de pieţe publice;
- garanţii date de instituţia de credit, la solicitarea clientelei, pentru
acţiunile neplasate în cazul măririi capitalului social prin oferta publică sau
pentru obligaţiunile neplasate în cazul împrumuturilor obligatare;
- cauţiuni, avaluri şi alte angajamente, date la ordinul clientelei, pentru
garantarea creditelor acordate de alte instituţii de credit;
- contul 914 “Garanţii primite de la clientelă” , reflectă:
- garanţii primite de la instituţiile publice şi asimilate, de la societăţile de
asigurare şi capitalizare şi de la instituţiile financiare, pentru acoperirea
diferitelor categorii de riscuri;
- bunurile imobiliare, ipotecate, luate în garanţie de către instituţia de
credit;
- bunurile mobiliare corporale sau necorporale, luate în garanţie de către
instituţia de credit, cu sau fără deposedare;
- alte garanţii (garanţii personale, gajul general etc.) primite de la
clientelă pentru creditele acordate.
9.2. Conturile de evidenţă în afara bilanţului

Conturile de evidenţă, de regulă, asigură ţinerea evidenţei tehnico-
operative privind: mijloacele fixe luate cu chirie, valori primite în păstrare sau
custodie, creanţe scoase din activ urmărite în continuare, debitori din penalităţi
pretinse şi alte operaţiuni. În această categorie de conturi se include şi contul
"Contrapartida" care se utilizează pentru debitarea sau creditarea unor conturi în
afara bilanţului. Din grupa 99 “Conturi de evidenţă” vom prezenta funcţiunea
celor mai utilizate conturi.
Contul 991 "Bunuri luate cu chirie" este un cont de pasiv şi se
creditează cu valoarea de inventar a bunurilor luate cu chirie, s e debitează cu
valoarea bunurilor restituite titularilor, iar soldul contului reprezintă valoarea de
inventar a bunurilor luate cu chirie la un moment dat.
Contul 992 "Valori primite în păstrare sau custodie" este un cont de
pasiv, se creditează cu valorile primite în păstrare temporară sau custodie, s e
debitează cu valorile ieşite din custodie sau păstrare ca urmare a restituirii,
achiziţionării pentru nevoile instituţiei de credit, distrugerii din cauza
calamităţilor, lipsurilor de inventar etc. Soldul contului reprezintă valorile
primite în păstrare sau custodie, existente la un moment dat.
Contul 993 "Creanţe scoase din activ, urmărite în continuare" este un
cont de activ , se debitează cu creanţele scoase din activ, ca insolvabile sau
dispărute, care în conformitate cu dispoziţiile legale, trebuie urmărite în
continuare, până la reactivare sau până la împlinirea termenului de prescripţie.
Se creditează cu creanţele reactivate ca urmare a revenirii la starea de
solvabilitate, precum şi cu creanţele ale căror termene de urmărire s-au prescris.
Soldul contului reprezintă creanţe scoase din activ, ca insolvabile sau
dispărute, nereactivate.
Contul 994 "Debitori din penalităţi pretinse" este un cont de activ.
Se debitează cu sumele calculate drept penalităţi pretinse de la furnizori
sau alţi contractanţi pentru nerespectarea clauzelor contractuale.
se vor Se creditează
înregistra cu sumele
în conturile de încasate de la furnizori
bilanţ, precum şi alţirespinse
şi cu sumele contractanţi, care
de organele
de judecată sau de arbitraj.
Soldul contului reprezintă sumele rămase de încasat de la furnizori şi alţi
contractanţi.
9.3. Operaţiuni în devize

Sunt considerate operaţiuni în devize, operaţiunile efectuate într-o altă
deviză decât moneda naţională (leu).
Contabilitatea operaţiunilor în devize, asigură evidenţa:
a) operaţiunilor de schimb la vedere sau la termen;
b) operaţiunilor cu titluri în devize;
c) operaţiunilor privind conturile curente, conturile de corespondent,
depozitele, creditele şi împrumuturile în devize;
d) alte operaţiuni în devize.
Contabilizarea operaţiunilor de schimb la vedere sau la termen, precum şi
a celorlalte operaţiuni în devize se face pe feluri de devize, cu ajutorul
conturilor prevăzute în planul de conturi.
Operaţiunile de schimb în devize se clasifică în:
- operaţiuni care nu generează risc de schimb, respectiv operaţiuni care
nu antrenează o intrare sau o ieşire de devize în şi din patrimoniul instituţiei de
credit;
- operaţiuni care generează risc de schimb, respectiv operaţiuni care
antrenează o intrare sau o ieşire de devize în şi din patrimoniul instituţiei de
credit.
Contabilizarea operaţiunilor care generează risc de schimb, impune
utilizarea conturilor "Poziţie de schimb" şi "Contravaloarea poziţiei de schimb",
deschise în cadrul bilanţului şi în afara bilanţului, pe feluri de devize.
1. Care sunt operaţiunile în afara bilanţului
2. Cum se ţine contabilitatea operaţiunilor în afara bilanţului?
3. Ce reprezintă angajamentele de finanţare?
4. Ce reprezintă angajamentele de garanţie?
5. Cum se clasifică operaţiunile de schimb în devize?
Capitolul 10
SITUAŢIILE FINANCIARE
ALE INSTITUŢIILOR DE CREDIT
Rezumat
Instituţiile de credit au obligaţia să întocmească situaţii financiare
anuale care trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare,
performanţei, mişcărilor capitalului propriu şi fluxurilor de trezorerie ale
instituţiei de credit pentru respectivul exerciţiu financiar.
Întocmirea situaţiilor financiare anuale se va face respectând
prevederile Legii contabilităţii nr.82/1991, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, ale Ordinului guvernatorului Băncii Naţionale a
României nr.5/2005 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu
directivele europene, aplicabile instituţiilor de credit modificat şi completat
prin Ordinul B.N.R. nr. 24 din 21.12.2006.
10.1. Conţinutul şi structura

situaţiilor financiare ale instituţiilor de credit
Situaţiile financiare anuale ale instituţiilor de credit cuprind:
- bilanţul;
- contul de profit şi pierdere;
- situaţia fluxurilor de trezorerie;
- situaţia modificării capitalului propriu;
- politici contabile şi note explicative.
Bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă
elementele de activ şi de pasiv ale instituţiilor de credit, precum şi conturile în
afara bilanţului la încheierea exerciţiului şi în celelalte situaţii prevăzute de
lege.
Bilanţul contabil al instituţiilor de credit are o formă specifică, adaptată
obiectivului lor de activitate.
Bilanţul cuprinde toate elementele de activ şi de pasiv grupate după
natură, destinaţie şi lichiditate, respectiv, natură, provenienţă şi exigibilitate.
Contul de profit şi pierdere este un document de sinteză ce realizează o
analiză în dinamică a veniturilor şi a cheltuielilor şi evidenţiază rezultatul
contabil al activităţii desfăşurate de către instituţia de credit. Rezultatul pe
acţiune se prezintă atât pentru exerciţiul curent, cât şi pentru cel precedent,
indiferent că este pozitiv sau negativ.
Contul de profit şi pierdere permite calcularea unor indicatori care să
prezinte performanţele activităţii instituţiei de credit.
Situaţia fluxurilor de trezorerie trebuie să analizeze fluxurile de
numerar ale perioadei în funcţie de natura activităţii: de exploatare, de investiţie
sau de finanţare.
Situaţia fluxurilor de numerar se întocmeşte analizând cifrele din bilanţ,
conform diferitelor secţiuni standard ale situaţiei fluxurilor de numerar, potrivit
unuia dintre modelele prevăzute în Standardul Internaţional de Contabilitate
nr.7. Conform acestei norme internaţio nale, prezentarea informaţiilor se poate
face prin două metode:
- metoda indirectă, care presupune ajustarea pierderii brute (prof it net
înainte de impozitare) sau profitului înainte de impozitare cu efectele
tranzacţiilor care nu au natură de numerar, cu angajamentele de încasări şi plăţi
din exploatare trecute sau viitoare şi elemente de venituri şi cheltuieli asociate
cu fluxurile de numerar din investiţii sau finanţări.
- metoda directă, prin intermediul căreia se detaliază principalele clase de
încasări şi plăţi brute în numerar;
Prezentarea informaţiilor în tabloul fluxurilor de trezorerie prin metoda
indirectă porneşte de la rezultatul net înainte de impozitare care se ajustează cu
veniturile şi cheltuielile fără incidenţă asupra trezoreriei, precum şi cu veniturile
şi cheltuielile care nu sunt legate de activitatea de exploatare.
Metoda directă este recomandat (dar nu impusă) de Standardele
Internaţionale de Contabilitate (IAS 7), deoarece prezintă ansamblul mişcărilor
de trezorerie, având utilitate în estimarea viitoarelor fluxuri de numerar şi care
nu pot fi obţinute prin metoda indirectă. Totuşi, această metodă este rar utilizată
în practică deoarece aplicarea ei este mai dificilă şi solicită mai mult timp.
În ţara noastră sistemul contabil este fundamentat pe o contabilitate de
angajamente şi nu pe una de trezorerie, drept urmare în majoritatea cazurilor se
optează pentru determinarea fluxului net de trezorerie prin metoda indirectă.
Situaţia modificărilor capitalului propriu este prezentată ca o
componentă separată a situaţiilor financiare anuale, care să evidenţieze:
a) profitul net sau pierderea netă a perioadei;
b) fiecare element de venit şi cheltuială, câştig sau pierdere care, aşa cum
este cerut de un Standard, este recunoscut direct în capitalul propriu, şi totalul
acestor elemente; şi
c) efectul cumulativ al modificărilor politicilor contabile şi corecţia
erorilor fundamentale.
În plus, instituţiile de credit trebuie să prezinte, fie în situaţia
modificărilor capitalului propriu, fie în notele explicative:
- tranzacţiile de capital cu proprietarii şi distribuţiile către aceştia;
- soldul profitului cumulat sau al pierderii cumulate la începutul
perioadei şi la data bilanţului şi modificările pe parcursul perioadei;
- o reconciliere între valoarea contabilă a fiecărei categorii de capital
propriu la începutul şi la sfârşitul perioadei, prezentând distinct fiecare
modificare.
Notele explicative conţin informaţii suplimentare, relevante pentru
pentru necesităţile utilizatorilor în ceea ce priveşte poziţia financiară şi
rezultatele obţinute. Notele explicative trebuie prezentate într-o maniera
sistematică. Fiecare element semnificativ al bilanţului, contului de profit şi
pierdere, situaţiei fluxurilor de trezorerie şi al situaţiei modificărilor capitalului
propriu trebuie să fie însoţit de o trimitere la nota care cuprinde informaţii
legate de acel element semnificativ.
Următoarele informaţii trebuie prezentate cu claritate şi repetate ori de
câte ori este necesar, pentru buna lor înţelegere:
a) numele instituţiei de credit care face raportarea;
b) faptul că situaţiile financiare anuale sunt proprii instituţiei de credit şi
nu grupului;
c) data la care s-au încheiat sau perioada la care se referă situaţiile
financiare anuale;
d) moneda în care sunt întocmite situaţiile financiare anuale;
e) exprimarea cifrelor incluse în raportare.
Pentru elementele menţionate în notele explicative, se va prezenta, de
regulă, şi suma corespunzătoare anului precedent celui la care se referă acesta.
Instituţiile de credit vor prezenta următoarele informaţii în note
explicative (fără a fi limitative):
- principii, politici şi metode contabile;
- informaţii privind unele posturi din bilanţ;
- situaţia creanţelor şi datoriilor;
- informaţii privind portofoliul de titluri;
- active imobilizate;
- acţiuni proprii şi obligaţiuni emise;
- repartizarea profitului;
- provizioane pentru riscuri şi cheltuieli;
- informaţii privind unele posturi din contul de profit şi pierdere;
- informaţii privind salariaţii, administratorii şi directorii;
- tranzacţii cu părţi aflate în relaţii speciale cu instituţia de credit;
- informaţii privind pieţele geografice;
- datorii contingente şi angajamente;
- alte informaţii.
10.2. Aprobarea şi auditarea situaţiilor financiare

Situaţiile financiare anuale ale unei instituţii de credit vor fi semnate de
persoanele responsabile
de administraţie, cu elaborarea
vor fi semnate acestora.
în numele Ele vorde
consiliului fi însuşite de consiliul
către preşedintele
acestuia şi vor fi aprobate de adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor.
Consiliul de administraţie elaborează pentru fiecare exerciţiu financiar un
raport, denumit în continuare raportul administratorilor, care cuprinde cel
puţin o prezentare fidelă a dezvoltării şi performantei activităţilor instituţiei de
credit şi a poziţiei sale financiare, împreună cu o descriere a principalelor riscuri
şi incertitudini cu care se confruntă. Prezentarea este o analiză echilibrată şi
cuprinzătoare a dezvoltării şi performanţei activităţilor instituţiei de credit şi a
poziţiei sale financiare, corelată cu dimensiunea şi complexitatea activităţilor.
Analiza cuprinde indicatori financiari şi, atunci când este cazul, indicatori
nefinanciari-cheie de performanţă, relevanţi pentru activităţi specifice, inclusiv
informaţii despre aspecte privind mediul înconjurător şi angajaţii.
În furnizarea analizei sale, raportul administratorilor include, atunci când
este cazul, referiri şi explicaţii suplimentare privind sumele raportate în
situaţiile financiare anuale.
Raportul administratorilor cuprinde informaţii despre:
a) evenimente importante apărute după sfârşitul exerciţiului financiar;
b) dezvoltarea previzibilă a instituţiei de credit;
c) activităţile din domeniul cercetării şi dezvoltării;
d) informaţii privind achiziţiile propriilor acţiuni, şi anume:
- motivele achiziţiilor efectuate în cursul exerciţiului financiar;
- numărul şi valoarea nominală a acţiunilor achiziţionate şi înstrăinate în
cursul exerciţiului financiar şi proporţia din capitalul subscris pe care acestea o
reprezintă;
- în cazul achiziţiei şi înstrăinării cu titlu oneros, contravaloarea
acţiunilor;
- numărul şi valoarea nominală a tuturor acţiunilor achiziţionate şi
deţinute de instituţia de credit şi proporţia din capitalul subscris pe care acestea
o reprezintă;
e) existenta de sucursale ale instituţiei de credit;
f) utilizarea de către instituţia de credit de instrumente financiare, în cazul
în care sunt semnificative pentru evaluarea activelor sale, datoriilor, poziţiei
financiare şi a profitului sau pierderii:
- obiectivele şi politicile instituţiei de credit în materie de gestiune a
riscului financiar, inclusiv politica sa de acoperire impotriva riscurilor pentru
fiecare tip major de tranzacţie previzionata pentru care se utilizează
contabilitatea de acoperire impotriva riscurilor, şi
- expunerea instituţiei de credit la riscul de preţ, riscul de credit, riscul de
lichiditate şi la riscul fluxului de numerar.
Situaţiile financiare anuale ale instituţiilor de credit sunt auditate de către

auditori financiari, potrivit legii.
Auditorii financiari îşi exprima, de asemenea, o opinie referitoare la
gradul de conformitate a raportului administratorilor cu situaţiile financiare
anuale pentru acelaşi exerciţiu financiar.
Raportul auditorilor financiari cuprinde:
a) menţionarea situaţiilor financiare anuale care fac obiectul auditului
financiar, împreună cu cadrul de raportare financiară care a fost aplicat la
întocmirea acestora;
b) o descriere a ariei auditului financiar, respectiv a standardelor de audit
conform cărora a fost efectuat auditul financiar;
c) o opinie de audit care exprima în mod clar opinia auditorilor financiari
potrivit căreia situaţiile financiare anuale oferă o imagine fidela conform
cadrului relevant de raportare financiară şi, după caz, dacă situaţiile financiare
anuale respecta cerinţele legale; opinia de audit este fără rezerve, cu rezerve, o
opinie contrară sau, dacă auditorii financiari nu au fost în măsura sa exprime o
opinie de audit, imposibilitatea exprimarii unei opinii;
d) o referire la aspectele asupra cărora auditorii financiari atrag atenţia,
printr-un paragraf distinct, fără ca opinia de audit sa fie cu rezerve;
e) o opinie privind gradul de conformitate a raportului administratorilor
cu situaţiile financiare anuale pentru acelaşi exerciţiu financiar.
În cazul în care situaţiile financiare sunt auditate de către auditori
persoane juridice, raportul se semnează de către auditorii financiari, persoane
fizice, în numele auditorilor financiari persoane juridice şi se datează.
1. Care sunt componentele situaţiilor financiare?

2. Care sunt criteriile de ordonare a elementelor în bilanţ?
3. Definiţi metodele de stabilire a situaţiei fluxurilor de numerar.
4. Ce conţine raportul administratorilor?
5. Ce conţine raportul de audit financiar?
BIBLIOGRAFIE
1. C. Basno, V. Dardac - Operaţiuni bancare, Editura Didactică şi
2. Pedagogică,
F. Coman - Bucureşti,
Activitatea1996;
bancară, profit şi performanţă, Editura Lumina
Lex, Bucureşti, 2000;
3. V. Dedu, A. Enciu - Contabilitate Bancară, Editura Economică,
Bucureşti, 2001;
4. Mariana Diaconescu - Instituţii de credit, sisteme de plăţi, riscuri,
Editura Economică, Bucureşti, 1999;
5. I. Galiceanu, N. Stanciu, M. Cristea - Gestiune bancară, Editura
Didactica Nova, Craiova, 1997
6. C. Haţegan, O. Megan – Contabilitatea instituţiilor de credit, ediţia a II-a
revizuită, Editura TipoRadical, Drobeta Turnu Severin, 2003
7. Lucian C. Ionescu - Băncile şi operaţiunile bancare, Editura Economică,
Bucureşti, 1996;
8. I. Temeş, N. Mureşan - Contabilitatea societăţilor bancare, Editura
Napoca Star, Cluj-Napoca, 1998;
9. Ion Turcu - Operaţiuni şi contracte bancare , Editura Lumina Lex,
Bucureşti, 1995;
10. Elena Zaharciuc - Contabilitatea societăţilor bancare, Editura Teora,
Bucureşti, 2000
ALTE REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

1. *** - O.U.G. nr. 99 din 6.1 2.2006 privind instituţiile de cred it şi
adecvarea capitalului publicată in M.O. nr. 1027 din 27/12/2006
2. *** - Legea contabilităţii nr. 82/1991 republicată în anu l 2005 cu
modificările şi completările ulterioare;
3. *** - Ordinul B.N.R. nr. 24 din 21.12.2006 privind modi ficarea şi
completarea Ordinului guvernatorului Băncii Naţionale a României
nr.5/2005 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu
directivele europene, aplicabile instituţiilor de credit;
4. *** - Ordinul B.N.R. nr.5/2005 pentru aprobarea Reglementărilor
contabile conforme cu directivele europene, aplicabile instituţiilor de
credit, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1.182 din
28 decembrie 2005;
5. *** - Regulamentul B.N.R. nr.5/2002 privind clasificarea creditelor şi
plasamentelor, precum şi constituirea, regularizarea şi utilizarea
provizioanelor specifice de risc de credit;
6. www.bnro.ro
GLOSAR DE TERMENI
activitate bancară -deatragerea

public şi acordarea credite îndecont
depozite sau alte fonduri rambursabile de la
propriu;
angajamente de finanţare - promisiunea irevocabilă de a pune la dispoziţie
fonduri în favoarea unui beneficiar, instituţie de credit sau client;
angajamente de garanţie - operaţiunile prin care o instituţie de credit (garantul)
se angajează în favoarea unui terţ (beneficiarul) să asigure, la ordinul şi în
contul ordonatorului, plata unei obligaţii subscrisă de acesta, în situaţia în care
ordonatorul nu o poate efectua el însuşi,
cecuri de călătorie - instrumente de plată emise, de regulă, de organisme
specializate, pentru o sumă fixă şi într-o monedă determinată,
cheltuielile de exploatare bancară - dobânzi, comisioane, pierderi din cesiuni
de titluri sau pierderi din operaţiuni de schimb valutar,
cod IBAN (acronim pentru International Bank Account Number) - un şir de
caractere care identifică în mod unic la nivel internaţional contul unui client la o
instituţie, cont utilizat pentru procesarea plăţilor în cadrul sistemelor de plăţi sau
prin schemele de tip bănci corespondent;
contabilitate de angajament - efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt
recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc (şi nu pe măsura
ce numerarul sau echivalentul sau este încasat sau plătit);
creanţe ataşate - dobânzile de primit (calculate şi neajunse la scadenţă),
aferente exerciţiului în curs, care se calculează de la data punerii la dispoziţia
clientelei a fondurilor şi se înregistrează în contabilitate lunar, sau la scadenţa
operaţiunilor dacă fondurile aferente au termen de restituire în cursul lunii
creanţe îndoielnice - creanţele curente, creanţele restante, precum şi dobânzile
aferente, trecute în litigiu;
creanţe restante - creanţele curente precum şi dobânzile aferente acestora,
nerambursate la scadenţă, respectiv neîncasate la scadenţă,
datorii ataşate - dobânzile de plătit (calculate şi neajunse la scadenţă), aferente
exerciţiului în curs, care se calculează de la data primirii de către instituţia de
credit a fondurilor şi se înregistrează în contabilitate lunar, sau la scadenţa
operaţiunilor dacă fondurile aferente au termen de restituire în cursul lunii;
datoriile constituite prin titluri - împrumuturile obţinute de o instituţia de credit,
pe baza emisiunii de titluri, pentru asigurarea necesităţilor de lichidităţi, pe
termen scurt, mediu şi lung;
decontări intrabancare - operaţiunile efectuate între sediu şi subunităţile din
ţară ale aceleiaşi instituţii de credit, precum şi cele efectuate între aceste
subunităţi;
instituţie de credit înseamnă: o entitate a cărei activitate constă în atragerea de
depozite sau de alte fonduri rambursabile de la public şi în acordarea de credite
în cont propriu; o entitate, care emite mijloace de plată în formă de monedă
electronică, denumită în continuare instituţie emitentă de monedă electronică;
monedă electronică - valoare monetară reprezentând o creanţă asupra
emitentului, care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: este stocată pe un
suport electronic; este emisă în schimbul primirii de fonduri a căror valoare nu
poate fi mai mică decât valoarea monetară emisă; este acceptată ca mijloc de
plată şi de alte entităţi decât emitentul;
notele explicative – componentă a situaţiilor financiare care conţin informaţii
suplimentare, relevante pentru pentru necesităţile utilizatorilor în ceea ce
priveşte poziţia financiară şi rezultatele obţinute;
operaţiunea de creditare - actul prin care instituţi a de credit pune la dispoziţie
sau se obligă să pună la dispoziţie clienţilor, fondurile solicitate sau îşi ia un
angajament prin semnătură, de natura avalului, cauţiunii sau garanţiei în
favoarea acestora;
operaţiuni în devize - operaţiunile efectuate într-o altă deviză decât moneda
naţională,
ordin de plată - dispoziţie necondiţionată dată instituţiei de credit de a pune la
dispoziţia unui benificiar o anumită sumă de bani;
primele legate de capital -excedentul dintre valoarea de emisiune şi valoarea
nominală a acţiunilor sau părţilor sociale;
provizioane specifice de risc de credit - provizioanele care sunt constituite de
instituţii de credit în scopul acoperirii unor pierderi potenţiale din credite şi
plasamente;
rezerve minime obligatorii - soldul mediu zilnic al contului curent, la atingerea
căruia nu se mai pot face plăţi,
sucursală - orice unitate operaţională dependentă din punct de vedere juridic de
o instituţie de credit sau de o instituţie financiară, care efectuează în mod direct
toate sau unele dintre activităţile acesteia;
titluri de participare - titlurile cu venit variabil deţinute în societăţi asociate
asupra cărora există influenţă semnificativă, concretizată în autoritatea de a
participa la deciziile de politică financiară şi operaţională ale respectivei
societăţi, dar nu şi de a controla aceste politici;
valoare justă se înţelege suma pentru care activul ar putea fi schimbat de
bunăvoie între părţi aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii cu
preţul determinat obiectiv;
valori primite la încasare - cecurile, efectele de comerţ şi alte valori primite la
încasare

Contabilitatea Institutiilor de Credit

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contabilitatea Institutiilor de Credit

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

1.1. Sistemul instituţiilor de credit şi structura

În România, sistemul instituţiilor de credit are două nivele:

1) Banca Naţională a României este banca centrală. cu personalitate

2) Instituţiile de credit sunt persoane juridice care trebuie să dispună de

Structura pe verticală a unei bănci comerciale conferă acesteia

Structura pe orizontală a unei bănci comerciale variază de la bancă la

1.2. Principiile contabile generale

1.3 Reguli de evaluare a elementelor prezentate

prime şiCostul de producţie

1.5. Planul de conturi aplicabil instituţiilor de credit

1.6. Atributele conturilor

Un atribut sau un criteriu de identificare este o specificaţie

Pe lângă atributele conturilor, instituţiile de credit utilizează pentru

1. Care sunt componentele instituţiilor de credit?

În structura operaţiunilor de trezorerie şi operaţiunilor interbancare

2.1. Contabilitatea operaţiunilor de casă şi alte valori

2.2. Contabilitatea operaţiilor de decontare cu Banca

În sfera relaţiilor de decontare cu Banca Naţională a României intră şi

2.3. Contabilitatea decontărilor intrabancare

Pentru accelerarea decontărilor interbancare, instituţiile de credit pot

2.3.2. Contabilitatea depozitelor intebancare

Depozitele interbancare sunt o formă de plasament a disponibilităţilor

2.3.3. Contabilitatea creditelor şi împrumuturilor interbancare

2.4. Contabilitatea valorilor de recuperat

2.5. Contabilitatea creanţelor restante şi îndoielnice

2.6. Contabilitatea provizioanelor pentru creanţele din

1.Care sunt documentele folosite pentru efectuarea operaţiunilor de casă?

200.000 101 = 111 200.000

2. Primire numerar de la altă subunitate a aceleiaşi instituţii de credit:

300.000 101 = 341 300.000

3. Retragerea de către clienţii instituţiei de credit a unor sume în

250.000 2511 = 101 250.000

4. Cumpărare cecuri de călătorie de la un client al instituţiei de credit în

1.700 109 = 3721 1.700

5. Achitarea cecurilor de călătorie, banca practicând un comision de 2%:

1.666 3722 = 101 1.666

3.400 3722 = 101

8. Alimentarea de către un client al contului său de cărţi de plată prin

4.000 101 = 2511CP 4.000

9. Alimentare aparat automat bancar (ATM) cu numerar:

50.000 102 = 101 50.000

10. Retragere numerar din aparatele ATM şi depunere la casierie:

20.000 101 = 102 20.000

1. Constituire depozit bancar la o altă instituţie de credit pe termen de 3

800.000 1312 = 111 800.000

2. Înregistrarea dobânzii de primit:

16.000 1317 = 70132 16.000

800.000 111 = 1312 800.000

16.000 111 = 1317 16.000

5. Atragere depozit de la o altă instituţie de credit pe termen de 3 luni:

500.000 111 = 1322 500.000

6. Înregistrarea dobânzii de plătit:

10.000 60132 = 1327 10.000

7. Lichidarea depozitului de către cealaltă instituţie de credit:

500.000 1322 = 111 500.000

8. Plata dobânzii aferente depozitului:

10.000 1327 111 10.000

A. Contabilitatea operaţiilor de casă şi a altor valori

banca „Y” 2.000 Euro înregistraţi la un curs de 3,4000 lei / Euro.

3,4000 lei / Euro.

o Un client al instituţiei de credit îşi deschide un cont curent în devize

(Euro) prin depunerea sumei de 1.000 Euro.