Sunteți pe pagina 1din 14

Data:

Clasa: a IV-a
Unitatea şcolară:
Structura:
Propunător: Crăcană Domnica Corina
Aria curriculară: Om şi societate
Activitate transdisciplinară : Geografie , Istorie
Unitatea de învăţare: Elemente de geografie a României. Oameni şi locuri
Subiectul lecţiei: Pe meleaguri natale
Tipul lecţiei: evaluare
Timp de lucru: 50 minute

Scop: Identificarea şi utilizarea informaţiilor provenite din surse istorice și


geografice referitoare la orizontul local și al țării ;

Obiective operaţionale:
O1- Să arate pe hartă cel puțin localitatea natală și comunele învecinate în două
minute;
O2- Să completeze minim patru noțiuni corect pe harta conceptuală în cinci minute;
O3- Să completeze minim patru informații corect din textul lacunar în cinci minute;
O4- Să scrie cel puțin patru obiective turistice și două instituții locale pe baza fișei de
lucru în cinci minute;
O5- Să compumă minim două versuri pe baza subiectului dat în minim cinci minute .
STRATEGII DIDACTICE

Metode si procedee: conversaţia, explicaţia ,lucrul cu harta, povestirea , ciorchinele,


harta conceptuală, brainstormingul, observarea dirijată,diagrama Venn, exercițiul .

1
Mijloace de învăţământ:, fişe de lucru, Harta României, prezentare ppt, laptop ,
videoproiector, frunze .

Forme de organizare: activitate frontală, pe grupe, individuală, în perechi.

Bibliografice:
- Programe şcolare pentru clasa a IV-a , Geografie, Bucureşti, 2005
- Programe şcolare pentru clasa a IV-a , Istorie , Bucureşti, 2005
- Adina Albu , Manual de Geografie, clasa a-IV-a, Editura ES Print98
- Adina Berciu-Drăghicescu, Simona D. Grigore , Manual de Istorie, clasa a-IV-a,
Editura Sigma ,
- Ioana Niculae, clasa a-IV-a, Fișe de evaluare formativă și sumativă, Geografie,
Editura Erc Press Educativ, 2006
- Viorel Vasile , Popas pe VIA SALARIA , EdituraGRAFOANAYTIS ,2011

Temporale: 50minute;
Umane: 14 elevi, cadrul didactic

2
Ob. DEMERSUL DIDACTIC STRATEGII DIDACTICE Evaluare
Etapele op.
lecţiei Conținutul învățării Du- Metode şi Mijloace Forma de
rata procedee didactice organizare
1.Moment Asigur condiţiile necesare bunei desfaşurări a lecţiei și 1’ Explicația Frontală
organizato- explic elevilor importanța zilei de astăzi .
ric
3.Captarea 5’
atenţiei ” Legenda străveche a orașului Târgu Frumos.” Povestirea Frontală
(ANEXA 1).
Orală

4. Anunţa- Astăzi, după cum probabil v-ați dat seama , vom 2’ explicaţia, Frontală
rea temei şi prezenta invitaților noștri cât mai multe informații
enunţarea despre orașul natal .
obiectivelor

Dirijarea Elevii sunt solicitațí să spună ce le vine în minte când Brainstorming


învăţării. aud cuvintele „localitate natală „ conversaţia,
localitate natală = localitatea unde te-ai născut şi trăieşti explicaţia,
Pe grupe Orală
_Cum se numește localitatea natală ? lucrul cu Harta
_Care sunt vecinii Târgului frumos ? 3’ harta, României
_Cărui județ aparține Târgul Frumos ?
_ Cum se numește țara noastră?
_În ce parte a țării este situat Târgul Frumos ? observarea Frontală
_ Pe ce continent se află România? dirijată, Laptop
Video-
Prezentare PPT. „Ce ar fi Europa fară România?” 3` proiector
Prezentare
Elevii sunt deja așezați pe grupe : a
harta
 GEOGRAFII – vor avea ca sarcină să conceptuală Observare
completeze o hartă conceptuală, referitoare la așezarea, , 12’ Pe grupe sistematică
populația și împărțirea administrativă a orașului Tg.
Frumos,(ANEXA 2)
3
Ob. DEMERSUL DIDACTIC STRATEGII DIDACTICE Evaluare
Etapele op.
lecţiei Conținutul învățării Du- Metode şi Mijloace Forma de
rata procedee didactice organizare
 ISTORICII – vor avea ca sarcină să completeze
un text lacunar cu informații desprinse din diferite surse exercițiul Fișe de Orală
referindu-se la istoricul orașului Tg. Frumos (ANEXA lucru
3) Frontală
 GHIZII – vor avea ca sarcină să completeze un
ciorchine cu intituțiile și obiectivele turistice din orașul
Tg. Frumos (ANEXA 4)

Se vor citi rezolvările .


Laptop
observarea Video-
dirijată proiector Observare
Prezentare PPT. „ Slănic –orașul meu natal ! ?” Prezentare sistematică
a

7’ conversaţia,
7. Obţinerea Pentru obținerea performanțelor, elevii vor completa Diagrama Frontală
performan- Diagrama Venn (ANEXA 5) explicaţia Venn
ţei
exerciţiul

8.Asigurare Fiecare pereche va primi o fișă pe care are scris un conversaţia, Fișe
a feed-back- obiectiv turistic din orașul nostru . Sarcina de luru este În perechi Sris
ului să compună câteva versuri despre acest obiectiv . 10’ explicaţia
Se vor citi cele mai reușite creații .
exerciţiul
4
Ob. DEMERSUL DIDACTIC STRATEGII DIDACTICE Evaluare
Etapele op.
lecţiei Conținutul învățării Du- Metode şi Mijloace Forma de
rata procedee didactice organizare

Pe câte o frunză fiecare elev va scrie părerile


personale cu privire la activitatea de astăzi și le voi 5 Frunze
pune la panoul „ Copacul adevărului „

Frontală Orală
9.Încheierea Fac aprecieri verbale asupra participării elevilor la conversaţia,
activităţii activitate, calitatea răspunsurilor. 2’
Se va da temă pentru acasă : Realizarea unei scrisori explicaţia
către dl. primar al orașului nostru prin care să propuneţi
măsuri de înfrumuseţare a localităţii natale.

5
ANEXA 1
Pețitorii curgeau gârlă;
Feți Frumoși și prinți vânjoși,
Pui de zmei chiar nemiloși,
STRĂVECHEAPOVESTE A Veneau la el în târlă.
Pe ANA, o iubeau nespus:
SLĂNICULUI PRAHOVEAN Până-n lună-ar fi ajuns,
A fost odat, ca niciodat, Doar să o cucerească,
Precum povestea spune, Pe ANA s-o pețească.Di
Un crud și Verde Împărat, Dintre toți,doar PRAJ și GROȘ,
Într-un castel minune. Doi viteji, cinstiți, frumoși,
De smarald era palatul Doi frați s-au remarcat,
Pe creasta unui munte, Când la palat au descălecat.
Acolo ședea-mpăratul
Norodul să-și asculte. Şi ANA îi plăcea pe amândoi,
Fiind frumoşi şi bravi eroi,
Mulți supuși la el trudeau Doi fraţi,doi brazi înalţi,
Jos în adânc de munte, De-un blestem străbun legaţi;
De unde comori ei scoteau, Ca niciodată să nu se despartă,
În chinuri multe ,multe. Și împreună să înfrunte orice faptă
Era -SAREA -mult râvnită, Să înfrunte orce luptă şi durere,
Cum știe orișicine, Că doar aşa vor mai avea putere.
Că fără sare în bucate,
Viața nu merită trăită.

Dar faima și mândria lui, În faţa împăratului au sosit,


Era ANA-floarea muntelui. Cu alai şi gânduri de peţit,
Frumoasă,cu trup mlădiu, Iar vestitul Verde Împărat,
Pletele-i cascade-n râu. În dreapta fata şi-a luat,
Se duce vestea de numele ei; Şi cu mândrie aşa a cuvântat:
Că-i mult râvnită de feți frumoşi și zmei.
Cum minunea lui de fată -Voi, amândoi fraţi curajoşi,
Era prea mult dorită, Bravi flăcăi şi Feţi Frumoşi!
Își puse-n gând ca ANA Vreţi ca fata să-mi luaţi,
Să fie greu obținută!
6
Şi-n lumea mare să plecaţi? Într-un târziu,după lungi căutări,
Vedeţi voi castelul de cleştar Ocolind multe cărări,
Ce-a răsărit mărgăritar, Ba urcând ba coborând,
Împins de forțe neștiute, Floarea Irisului căutând.
Ajuns acum în vârf de munte,
Tocmai din adânc pământ, Văd că totul e-n zadar și...
Acum bătut de ploi și vânt? Izvoare de lacrimi le curg amar.
Ale lui PRAJ sunt sărate
Plecaţi în lume aşadar. Cu durere adunate.
De-acum de voi, să n-am habar. Ale lui GROŞ, de apă lină,
Vreau IRISUL ALB ascuns Că avea inima senină.
În adâncul pământului nepătruns,
De nimeni până acum văzut, Apele SLĂNICULUI curg la vale
Şi locul de nimeni ştiut. Îmbinând lacrimi de jale.
.. Până ce Irisul nu-l găsiţi, De la GROŞANI la PRĂJANI,
Pe aste meleaguri să nu mai poposiţi.... Pentru ANA de mii de ani.
Mândra ANA a tot aşteptat.
DCei doi fraţi la drum au plecat. Dar...de flăcăi n-a mai aflat;
Câte-un paloş au luat, De disperare s-a aruncat
Câte-un paloş fermecat, În grota adâncă ce s-a format;
Pământul au despicat.... Ce GROTA MIRESEI se numeşte,
La poalele MUNTELUI DE CLEŞTAR, Şi de poveste ne aminteşte.
Se facu o GROTĂ cu apă de cristal.
oi frați s-au remarcat,
De-aici cei doi la drum au pornit, Palatul lui Verde Împărat,
Când calea spre adânc au zărit, În PIATRA VERDE s-a preschimbat.
Sperând ca visul să-mplinească, Palatul de cleștar ce a ieșit din mare,
Şi minunatul Iris să găsească. Este amintit de MUNTELE DE SARE
Care încet,....încet...dispare.
Despre GROTA tinerei MIRESE,
Deodată, drumul lor s-a despărţit. E povestea frumoasei prinţese.
GROŞ spre nord a pornit, Lacrimi dulci,lacrimi sărate,
Şi spre sud PRAJ a gonit. Apele SLĂNICULUI străbate,
Cu fiecare pas ce-l făceau, Şoptind aici, şoptind hai-hui....
Deznădejdea le creşteau DE VECHEA LEGENDĂ A SLĂNICULUI.
Puterile le slăbeau.

7
Grupa „Geografii”
ANEXA 2

C ompletați harta conceptuală cu noțiunile care lipsesc:

TARGU
FRUMOS

AȘEZARE POPULAȚIE ÎMPĂRȚIRE

8
ANEXA 3 Grupa„Istoricii”

Completează textul cu cuvintele care lipsesc:

În secolul al XVII-lea, zona era locuită de............., care și-au vândut un teren spătarului................................, în schimbul a
700 de taleri, în ...... Acesta a deschis o ocnă de sare pe Valea ........în 1688. În 1713, spătarul a donat moșia sa..............................
La sfârșitul secolului al XIX-lea, Slănicul era comună urbană, reședința plaiului ..........................din județul...................,
fiind format din două părți:.................(partea de nord) și .................. (partea de sud), având în total ................... de locuitori.

În oraș erau o școală și....biserici ortodoxe — una fondată în..................... de Stoica Gioarsă în 1724 (inițial de lemn,
reconstruită din piatră de Neagu Toma în 1774)și alte patru. . Funcționau ..... mori pe râul Slănic (4 în Groșani și 1 în Prăjani)
și ...... fabrică de ipsos.

În 1950, orașul a fost arondat raionului Teleajen din regiunea Prahova, și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968,
județul Prahova s-a reînființat, iar orașul Slănic a devenit parte a acestuia, fiind format din orașul propriu-zis și cele două
sate : ..................................................................care ocupă extremitățile nordică, și respectiv sudică a orașului.

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Slănic se ridică la ............... de locuitori, în scădere față de
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 7.113 locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt ..........................(97,03%).
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt .............................(96,3%).

Oras in ................. României (in judetul Prahova), situat pe râul ................... (afluent al râului Varbilau), in zona de
Curbură a Subcarpaților, la altitudinea de 413 m.

Activitatea de exploatare se desfasoara în Salina Nouă în Mina ............................... unde se aplica metoda de exploatare
cu camere mici si pilieri patrati, cu planseu de siguranta între etaje. Salina Veche este în prezent deschisă publicului larg, fiind
folosită ca loc de agrement.Aici avem :

-Mina Carol –la o adâncime de ................... m care nu s-a vizitat niciodată , nu are curent electric,

-Mina Mihai –la o adâncime de ..................m este deschisa doar pentru concursurile de ...............................................,

-Mina Unirea –la o adâncime de................................m –este cel mai mare obiectiv turistic din tară dar și din Europa , deschisă
vizitării pe tot parcursul anului .
9
ANEXA 4 Grupa „Ghizii”

Completați corect ciorchinele:

TG. FRUMOS

OBIECTIVE
INSTITUȚI TURISTICE
I

10
ANEXA 5

Diagrama Venn
TG. FRUMOS
PREZENT
TRECUT

11
ANEXA 3 Grupa„Istoricii”
Completează textul cu cuvintele care lipsesc:

În secolul al XVII-lea, zona era locuită de moșneni, care și-au vândut un teren spătarului Mihai Cantacuzino, în schimbul a
700 de taleri, în 1685. Acesta a deschis o ocnă de sare pe Valea Verde în 1688. În 1713, spătarul a donat moșia sa mănăstirii
Colțea. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Slănicul era comună urbană, reședința plaiului Vărbilău din județul Prahova, fiind format
din două părți: Groșani (partea de nord) și Prăjani (partea de sud), având în total 4488 de locuitori.

În oraș erau o școală și 5 biserici ortodoxe — una fondată în Groșani de Stoica Gioarsă în 1724 (inițial de lemn,
reconstruită din piatră de Neagu Toma în 1774)și alte patru. . Funcționau 5 mori pe râul Slănic (4 în Groșani și 1 în Prăjani) și o
fabrică de ipsos

În 1950, orașul a fost arondat raionului Teleajen din regiunea Prahova, și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968,
județul Prahova s-a reînființat, iar orașul Slănic a devenit parte a acestuia, fiind format din orașul propriu-zis și cele două sate,
Groșani și Prăjani, care ocupă extremitățile nordică, și respectiv sudică a orașului.

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Slănic se ridică la 6.034 de locuitori, în scădere față de
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 7.113 locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (97,03%). Din punct
de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,3%).

Oras in centru României (in judetul Prahova), situat pe râul Slănic (afluent al râului Varbilau), in zona de Curbură a
Subcarpaților, la altitudinea de 413 m.

Activitatea de exploatare se desfasoara în Salina Nouă în mina Cantacuzino unde se aplica metoda de exploatare cu
camere mici si pilieri patrati, cu planseu de siguranta între etaje. Salina Veche este în prezent deschisă publicului larg, fiind
folosită ca loc de agrement.Aici avem :

-Mina Carol –la o adâncime de 90 m care nu s-a vizitat niciodată , nu are curent electric,

-Mina Mihai –la o adâncime de 120m este deschisa doar pentru concursurile de aeromodelelism,

-Mina Unirea –la o adâncime de 210m –este cel mai mare obiectiv turistic din tară dar și din Europa , deschisă vizitării pe tot
parcursul anului .

12
Grupa „Geografii”
ANEXA 2

C ompletați harta conceptuală cu noțiunile care lipsesc:

SLĂNIC

AȘEZARE POPULAȚIE ÎMPĂRȚIRE

In centrul tarii La 40 Km de La 100Km de 6034 loc in 2011 Grosani (la N)


Ploiesti Bucuresti Prajani ( la S)

13
ANEXA 5

Diagrama Venn
SLĂNIC
PREZENT
TRECUT

14

S-ar putea să vă placă și