Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sifilis
Sifilis
LUCRARE DE DIPLOMA
Coordonator:BANCIU LAURA,
ASISTENT MEDICAL PRINCIPAL
Absolvent:VAIDA COSMINA
STEI-2012
1
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE
IN INGRIJIREA PACIENTILOR
CU SIFILIS
2
CUPRINS
INTRODUCERE .......................................................................pag4
CAPITOLUL I-Anatomia organelor genitale............................ pag5
1.1Organele genitale feminine ...................................................pag5
1.2 Organele genitale masculine................................................ pag6
CAPITOLUL II-Sifilisul aspecte generale.............................. pag8
2.1Definitie.Cauze .Mod de transmitere.................................... pag8
2.2Simptome.............................................................................. pag9
2.3Mecanism fiziopatogenetic ...................................................pag11
2.4Investigatii............................................................................. pag12
2.5Tratament ..............................................................................pag13
2.6Profilaxia ...............................................................................pag13
CAPITOLUL III-Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientilor cu
sifilis .....................................................................................................pag15
CAPITOLUL IV-Studiu de caz ..................................................pag19
CAZ I.......................................................................................... pag19
CAZ II ........................................................................................pag25
CAZ III....................................................................................... pag30
CONCLUZII.............................................................................. pag36
BIBLIOGRAFIE........................................................................ pag38
3
INTRODUCERE
Cu toii contractm diferite boli intr-un moment sau altul al vieii, din
cauza neglijenei noastre sau a altora : rceli, guturai, pojar, etc. Infeciile cu
Transmitere Sexual, spre deosebire de primele, reprezinta urmarea
neglijenei noastre ... i nu numai.
Sifilisul (luesul), una dintre cele mai grave boli venerice este o boala
complex cu evoluie cronic i cu complicaii foarte grave, mergnd pn la
moarte. In trecut a fcut foarte multe victime,dar la ora actual se poate trata
si vindeca. Oricum, este de preferat s nu o contractezi.
4
CAPITOLUL I
CAPITOLUL II
SIFILISUL-ASPECTE GENERALE
7
2.1Definitie,Cauze si Mod de transmitere
Sifilisul este o boala/infectie cu transmitere sexuala, care netratata poate
produce complicatii majore. Infectia are perioade alternative de activitate si
inactivitate (perioade de latenta). Simptomele apar in timpul perioadelor de
activitate; in perioadele de latenta nu exista nici un simptom, dar pacientul
este infectat in continuare. Oricine vine in contact cu o persoana infectata cu
sifilis se poate imbolnavi. Nu este necesar contactul sexual pentru a fi
transmisa infectia, aceasta se poate realiza si prin simplul contact cu gura,
rectul sau organele genitale ale unei persoane infectate.
Cauze
Sifilisul este o infectie produsa de bacteria numita Treponema pallidum.
Mod de transmitere
Transmiterea bacteriei se realizeaza de obicei in timpul contactului sexual
vaginal, anal sau oral. Bacteria care determina sifilisul este transmisa de la o
persoana la alta prin contactul direct cu: - leziunea deschisa (sancru) care
apare in timpul stadiului primar - membrane mucoase sau alte tipuri de
leziuni, care apar in timpul stadiului secundar si uneori in cadrul sifilisului
latent.
Leziunile apar de obicei la nivelul organelor genitale externe, vaginului,
anusului sau rectului. Leziunile pot uneori apare pe buze sau in jurul buzelor.
Bacteria patrunde in organism, de obicei prin membranele mucoase, cel mai
frecvent prin cele din jurul organelor genitale si cailor urinare. Rareori
bacteria patrunde in organism prin solutii de continuitate ale tegumentelor,
cum sunt de exemplu taieturile, sau prin sarut, daca persoana infectata are o
8
leziune la nivelul gurii sau buzelor. Sifilisul se mai poate transmite si prin
folosirea unui ac anterior folosit pentru/de o persoana infectata.
O alta cale de transmitere este prin transfuziile de sange, dar aceasta cale
este foarte rar intalnita, deoarece sangele recoltat pentru transfuzii este testat
pentru bolile cu transmitere sexuala si bacteria care produce sifilisul nu
rezista mai mult de 24-48 de ore in conditiile in care este stocat sangele
pentru transfuzii. In cazul femeilor gravide si infectate cu sifilis, bacteria
poate traversa placenta si infecta fatul in orice moment al sarcinii sau al
nasterii (sifilis congenital). Sifilisul nu se transmite prin contactul
intamplator cu scaunele de toaleta, clantele usilor, prin apa din piscine, cazi
de baie, prin haine sau prin vesela. O infectie cu Treponema pallidum in
trecut, nu ofera protectie individului pentru o noua infectie, desi, in rare
cazuri, poate apare o rezistenta fata de boala care protejeaza individul fata de
o noua infectie.
2.2Simptome
Sifilisul are o evolutie in patru stadii, fiecare stadiu avand simptome aparte.
A.Sifilisul primar :In cadrul stadiului primar un sancru, de obicei
nedureros, apare la locul de patrundere al bacteriei in corp. Acesta apare de
obicei in 3 saptamani de la expunere (limitele intervalului sunt de 10-90
zile). Persoana infectata este foarte contagioasa in timpul stadiului primar.
La barbati sancrul apare frecvent in regiunea genitala, de obicei dar nu
intotdeauna, pe penis. Aceste leziuni sunt de obicei nedureroase. La femei
sancrul poate apare la nivelul organelor genitale externe sau interne. Sancrul
poate trece neobservat atunci cand apare la nivelul vaginului sau a partii
inferioare a uterului (cervix) deoarece sunt nedureroase si greu de vizualizat.
Cresterea in volum a limfo-ganglionilor (adenopatia) apare de obicei in
apropierea zonei unde se gaseste sancrul. Sancrul poate apare si alte parti ale
9
corpului. Cand se intampla acest lucru, sancrul este de obicei inflamat si
produce puroi. Sancrul dureaza 28-42 de zile, dupa care se vindeca fara
tratament, lasand o cicatrice subtire. Vindecarea sancrului nu inseamna ca
persoana respectiva s-a vindecat sau ca nu mai este contagioasa.
B.Sifilisul secundar:Sifilisul secundar este caracterizat de o eruptie, care
apare la 4-10 saptamani dupa aparitia sancrului, uneori inainte ca acesta sa
se fi vindecat. Pot apare si alte simptome care arata ca infectia s-a raspandit
in organism. Persoana respectiva este foarte contagioasa in stadiul al doilea
al sifilisului. Eruptia apare pe intreg corpul si include palmele si plantele.
Leziunile au o culoare rosu-maroniu, sunt mici, elevate sau nu, si au mai
putin de 2 cm. Acestea pot fi confundate cu alte leziuni tegumentare. Leziuni
deschise, mici, pot fi prezente la nivelul mucoaselor. Aceste leziuni pot
contine puroi. Leziunile umede au un aspect aparte, fiind numite "condiloma
lata". La persoanele cu pielea inchisa la culoare, leziunile pot avea o culoare
mai deschisa decat pielea din jur. Eruptia se videca fara tratament si fara a
lasa cicatrici in 2 pana la 12 saptamani. Dupa vindecare pielea poate ramane
usor decolorata. Vindecarea eruptiei nu inseamna ca persoana respectiva s-a
vindecat sau ca nu mai este contagioasa.
C.Sifilisul latent (ascuns):In lipsa tratamentului, o persoana infectata cu
sifilis va ajunge in stadiul latent (ascuns) al bolii. Stadiul latent apare la un
an dupa debutul infectiei. Dupa ce eruptia din stadiul doi dispare, persoana
infectata va fi asimptomatica pentru un timp (perioada latenta). Perioada
latenta poate fi de un an, dar se poate intinde intre 5 si 40 de ani. De obicei,
in acest stadiu, un diagnostic corect poate fi pus numai pe baza analizelor de
sange, istoricului bolii sau nasterii unui copil cusifilis congenital. O persoana
este contagioasa in prima parte a stadiului latent si poate fi contagioasa in a
doua parte a acestui interval.
10
D.Sifilisul tertiar (stadiul tarziu)Acesta este cel mai distructiv stadiu al
bolii. El poate debuta la un an dupa infectie sau in orice moment al vietii
unei persoane infectate cu sifilis si care nu este tratata. O persoana infectata
cu sifilis, poate sa nu ajunga niciodata in stadiul tertiar. In cadrul acestui
stadiu, boala poate produce afectiuni grave ale vaselor de sange si inimii,
tulburari mentale, orbire, afectiuni ale sistemului nervos si chiar moartea.
Simptomele sifilisului tertiar depind de complicatiile care apar.
2.3Mecanism fiziopatogenetic
2.4Investigatii
12
cauta semne de sifilis. Sunt cautate leziuni anormale ale vaginului, vulvei,
labiilor, ariei genitale. Aceste leziuni apar in cadrul sifilisului primar.
2.5Tratament
CAPITOLUL III
14
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIRE PACIENTILOR CU
SIFILIS
15
trebuie tratai ca atare. Ei merit toat atenia noastr i tot efortul nostru
trebuie ndreptat spre a-i aduce la starea de bine.
Viaa oricrui cetean poate fi ameninat la un moment dat, de o suferin
aprut brusc, care-1 aduce ntr-o situaie critic acut ce trebuie rezolvat
de serviciul sanitar cu promptitudine i deosebit competen. Asistenta
medico-chirurgical solicit zi i noapte corpul sanitar. Eficiena asistenei
de urgen impune o munc dus n echip, pentru a fi eficient, cere din
partea fiecruia mult druire, dar n acelai timp mult responsabilitate.
Spiritul acestei responsabiliti cere la rndul ei contiin i competen
profesional, care s asigure pentru bolnavul de urgen,a crui via este
ameninat a se sfri uneori n cteva zile, dar i n cteva ore sau minute
chiar, aplicarea imediat a tuturor msurilor terapeutice care s nlture
cauzele care se opun supravieuirii.
Competena corpului sanitar, pus n valoare de o bun organizare i
dotare a asistenei de urgen, impune, din partea medicilor i a cadrelor
medii, o continu pregtire i perfecionare.
Asistenta medical i ndreapt atenia asupra bolnavilor, ele au
responsabilitatea de a crea un mijloc psihic, social i spiritual favorabil
vindecrii i se strduiesc prin pregtire i exemple s previn bolile i s
promoveze sntatea.
Asistentele sunt n serviciul sntii individului, al familiei i al societii,
ele coordonndu-i aciunile mpreun cu membrii altor profesii din echipa
sanitar.
A servi umanitatea este funcia esenial a asistentelor i motivul profesiei
lor.
16
Exerciiul profesiei este bazat pe nevoile omului, n consecin el nu poate fi
limitat nici de consideraie naional, de ras, de credin, de culoare i nici
de consideraii de ordin politic sau social.
Principiile fundamentale sunt credina n libertile eseniale ale omului i
respectul pentru viaa uman. Profesia recunoate c un cod internaional nu
poate s ia n consideraie, n detaliu tot ceea ce nseamn comportamentul
individual i social al asistentelor condiionat n caz cert de convingeri i
preri personale.
Asistenta are trei responsabiliti principale:pstrarea vieii;alinarea
suferinei;promovarea sntii.
n atenia pe care ea o acord i n exerciiul profesiei sale, asistenta trebuie
ca n tot acest timp s menin cel mai nalt grad calitativ. Trebuie s
vegheze constant la meninerea unui nivel ridicat al cunoaterii sale teoretice
i tehnice.
Asistenta trebuie s respecte convingerile religioase ale pacientului. Ea este
legat strict de secretul profesional.
Contient de ntinderea responsabilitilor sale, asistenta n cunotina
limitelor, nu recomand i nu execut un tratament fr prescripie medical,
iar n caz urgent i ntr-o eventualitate face raport medicului pn la cel mai
mic detaliu.
Asistenta are obligaia de a executa prescripiile medicului cu inteligen i
loialitate.
Asistenta trebuie s stimuleze i s ncurajeze ncrederea fa de medic i de
ceilali membrii ai echipei sanitare.
Ea trebuie s coopereze cu colegii si i s menin cu ei relaii armonioase.
Asistenta trebuie s fac dovada unei moraliti care s onoreze profesia sa.
17
n conduita sa personal, asistenta nu trebuie s mearg cu bun tiin
contra moravurilor i tradiiilor comunitii n care triete i muncete.
Asistenta mparte resposabilitile i se altur aciunii concetenilor i altor
membrii ai echipei sanitare n vederea de a rspunde nevoilor publicului n
domiciliul sntii pe plan local, naional i internaional.
Eforturile medicului i asistentei medicale au ca scop, ca pacientul s
afirme starea de bine fizic i psihic, s aib respiraie liber, uoar,
eficient, s se poat alimenta pe cale natural i s nu intervin complicaii.
18
CAPITOLUL IV
STUDIU DE CAZ
CAZUL I
Nume : C
Prenume : D
Domiciliul: rural
Varsta: 33 ani
Diagnosticul de internare:Boala cu transmitere sexuala-Sifilis
Diagnosticul la externare:Sifilis primar
Antecedente personale patologice:-gastrita acuta
Conditii de viata si munca: fumator-zilnic fumeaza un pachet de tigari,
consumator de cafea 2-3 pe zi,nu consuma alcool
Istoricul bolii: Pacient in varsta de 33 ani se prezinta la medicul de familie
deoarece in urma cu o zi a observat scurgere peniana pe lenjeria intima , a
prezentat febra ,cefalee,disfagie ,oboseala .In urma anamnezei reiese ca
pacientul in urma cu 3 saptamani a intretinut un contact sexual neprotejat cu
o persoana necunoscuta .
Din analiza datelor culese si a examenelor clinice efectuate, rezulta ca
pacientul este partial dependent si necesita ajutorul nursei pentru satisfacerea
urmatoarelor nevoi fundamentale :
Nevoia de a fi curat,ingrijit, de a ptoteja tegumentele si mucoasele
Nevoia de a-ti mentine temperature corpului in limite normale
Nevoia de a evita pericolele
Nevoia de a se odihni si a dormi
Nevoia de a fi preocupat in vederea real
19
20
Nevoi Diagnostic de Obiective Interventii proprii Interventii delegate Evaluare
nesatisfacute nursing
Nevoia de a Eliminare Pacientul sa Asistenta: -la indicatia medicului Pacientul
elimina inadecvata prezinte o stare -asigura un microclimate pregateste si prezinta o
datorata prezentei de bine ,fara corespunzator, administreaza tratamentul stare de bine
eruptiilor scurgeri peniene -face toaleta organelor medicamentos ,scurgerile
cutanate de la Pacientul sa fie genital(a penisului), -recolteaza secretie peniene s-au
nivelul penisului echilibrat psihic -curata si usuca regiunea peniana pentru examene diminuat
peniana dupa fiecare de laborator, cantitativ,
mictiune, Pacientul
-protejaza patul cu musama si urineaza
aleza, fiziologic si
-serveste pacientul cu basinet, nu mai
-schimba lenjeria de corp si prezinta jena
de pat de cate ori este nevoie, de a cere
-asigura repaus la pat, ajutor
-da dovada ca intelege
pacientul si ca efectueaza
tehnicile cu multa rabdare,
-incurajeaza pacientul ca sa-si
exprime sentimentele legate
de boala,
21
Nevoia de a Alimentatie Pacientul sa Asistenta : -la indicatia medicului va Pacientul
bea si a manca inadecvata prin prezinte o stare -asigura microclimate adecvat pregati si va administra prezinta o
dificultate de a de bine prin exploreaza gusturile tratamentul stare de bine ,
se alimenta ameliorarea pacientului, medicamentos: ,vitamine, este echilibrat
datorita disfagiei disfagiei -aseaza pacientul in pozitie sedative hidro-
Pacientul sa fie sezanda , electrolitic si
echilibrat hidro- -constientizeaza pacientul nutritional
electrolitic si asupra importantei regimului Pacientul
nutritional alimentar in mentinerea sealimenteaza
sanatatii fara dificultate
-serveste pacientul cu
alimente la o temperature
moderata, la ore regulate si
prezentate atragator
-pacientul este ajutat sa
manance la pat
-lasa pacientul sa aleaga
alimentele dupa gusturile
sale, respectand regimul
alimentar
-incurajeaza pacientul
-hidrateaza pacientul
corespunzator
-face bilantul lichidelor
ingeratae si eliminate,
-incurajeaza pacientul
22
Nevoia de a Hipertermie Pacientul sa Asistenta : -la indicatia medicului Pacientul
mentine manifestata prin prezinte -asigura microclimate pregateste si prezinta
temperature febra ridicata tempertura corespunzator, administreaza tratamentul temperature
corpului in (T=39,5*) corpului in -asigura imbracaminte lejera, medicamentos -antibiotic corpului in
limite normale limite normale, -schimba lenjeria de pat si de (Penicilina administrate limite normale
Pacientul sa fie corp de cate ori este nevoie, intramuscular) si dupa prima zi
echilibrat -serveste pacientul cu antipiretice
hidroelectrolitic cantitati mari de lichide,
-aplica comprese
reci,impachetarisi la nevoie
efectueaza frictionari,
-mentine igiena tegumentelor,
-calculeaza zilnic bilantul
hidric
Nevoia de a Culpabilitate prin Pacientul sa fie Asistenta: -la indicatia medicului Pacientul este
actiona dupa intelegerea bolii echilibrat psihic -incurajeaza pacientul sa-si pregateste si echilibrat
propiile ca pe o pedeapsa sis a-si pastreze exprime sentimentele in administreaza medicatie pshic si si-a
convingeri si imaginea de sine legatura cu boala sa, antidepresiva, castigat stima
valori, de a -faciliteaza satisfacerea de sine
practica religia convingerilor sale,
-asigura conditii pentru a-si
face rugaciunile,
-faciliteaza intilnirea
23
cupersoanele apropiate,
-actioneaza
pentrurecastigarea stimei de
sine,
-planifica impreuna cu
pacientul activitati care sa-i
dea sentimental de utilitatii,
-asigura microclimate
corespunzator,
24
taie unghiile,sa se pieptene,
-ajuta pacientul sa-si schimbe
atitudinea fata de ingrijirile
igienice mai ales asupra
igienei intime,
-incurajaza pacientul in
permanenta .
25
CAZUL II
Numele si prenumele:B.F.
Sex: feminin
Varsta: 48 ani
Domiciliul:urban
Diagnostic la internare SIFILIS- Boala cu transmitere sexuala
Diagnosticul la externare:SIFILIS -TERTIAR
Antecedente personale patologice: sifilis primar diagnosticat in urma cu 3
ani ,neglijat.
Motivele internarii:oboseala, ulceratii la nivelul organelor genitale(vulva,
col uterin) ,ulceratii la nivelul palmelor,buzelor, disfonie,febra ridicata,stare
generala alterata,insomnia.
Istoricul bolii: Pacienta cunoscuta si diagnosticata cu sifilis revine pentru
internare in urma regresiei simptomatologiei, este cunoscuta ca fiind o
pacienta dezinteresata de boala si tratament.Se reinterneaza in sectia de Boli
Dermato-venerice pentru investigatii si tratament de specialitate.
Din analiza datelor reiese ca pacienta este dependenta si ca are nevoie de
ajutorul asistentei medicale in vederea satisfacerii nevoilor prioritare :
Nevoia de a se misca si a avea o buna postura.
Nevoia de a comunica.
Nevoia de a dormi si a se odihni.
Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale.
Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele.
26
Nevoi Diagnostic Obiective Interventii proprii Interventii Evaluare
nesatisfacute de nursig delegate
27
boala Pacienta sa dorintele sale, -invata informatii
contactata comunice cu pacienta tehnici de suficiente
indrazneala. comunicare si relaxare, despre
-informeaza pacienta boala sa si
asupra regimului de viata despre
pe care trebuie sa-l urmeze procesul de
pentru a grabi vindecarea si vindecare
evitarea transmiterii Pacienta
infectiei, comunica
-explica pacientei cat este cu
de important sa urmeze indrazneala.
sfaturile medicale pentru a
se vindeca mai repede si
ca vindecarea in mare parte
depinde de ea,
28
si noteaza toate
schimbarile ce survin in
starea acesteia in foaia de
observatie ,
- monitorizeaza functiile
vitale si le noteaza in foaia
de temperatura,
29
Nevoia de a fi Alterarea Ameliorarea si Asistenta: -la indicatia Pacienta
curat, ingrijit, tegumentel disparitia -constientizeaza pacienta in medicului prezinta
de a proteja or si leziunilor legatura cu importanta si pregateste si tegumente
tegumentele mucoaselor ulceroase in cel necesitatea efectuarii administreaza si mucoase
prin mai scurt timp toaletei organelor genital si medicatia curate
prezenta Pacienta sa a intregului organism, (Penicilina ,ingrijite iar
leziunilor prezinte -pregateste materialele administrate leziunile
ulceroase tegumente si pentru baie, intramuscular) ulceroase se
mucoase curate -protejeaza patul cu cicatrizeaza.
si ingrijite. musama si aleza;
-asigura temperature
optime pentru camera si
apa,
asigura intimitatea
pacientei prin folosirea
paravanului,
ajuta pacienta sa-si
efectueze toaleta unde nu
se descurca, -ajuta pacienta
sa-si schimbe atitudinea
fata de aspectul sau fizic si
fata de ingrijirile igienice,
-incurajaza pacienta in
permanenta,
-explica pacientei
necesitatea interventiilor.
30
CAZUL III
Nume : C
Prenume : D
Domiciliul: rural
Varsta: 33 ani
Diagnosticul de internare:Boala cu transmitere sexuala-Sifilis
Diagnosticul la externare:Sifilis primar
Antecedente personale patologice:-gastrita acuta
Conditii de viata si munca: fumator-zilnic fumeaza un pachet de tigari,
consumator de cafea 2-3 pe zi,nu consuma alcool
Istoricul bolii: Pacient in varsta de 33 ani se prezinta la medicul de familie
deoarece in urma cu o zi a observat scurgere peniana pe lenjeria intima , a
prezentat febra ,cefalee,disfagie ,oboseala .In urma anamnezei reiese ca
pacientul in urma cu 3 saptamani a intretinut un contact sexual neprotejat cu
o persoana necunoscuta .
Din analiza datelor culese si a examenelor clinice efectuate, rezulta ca
pacientul este partial dependent si necesita ajutorul nursei pentru satisfacerea
urmatoarelor nevoi fundamentale :
Nevoia de a fi curat,ingrijit, de a ptoteja tegumentele si mucoasele
Nevoia de a-ti mentine temperature corpului in limite normale
Nevoia de a evita pericolele
Nevoia de a se odihni si a dormi
Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii
31
Nevoi Diagnostic de Obiective Interventii proprii Interventi
nesatisfacute nursing
Nevoia de a Eliminare Pacientul sa Asistenta: -la indicatia m
elimina inadecvata prezinte o stare -asigura un microclimate pregateste si
datorata prezentei de bine ,fara corespunzator, administreaz
eruptiilor scurgeri peniene -face toaleta organelor medicamento
cutanate de la Pacientul sa fie genital(a penisului), -recolteaza se
nivelul penisului echilibrat psihic -curata si usuca regiunea peniana pentr
peniana dupa fiecare de laborator,
mictiune,
-protejaza patul cu musama si
aleza,
-serveste pacientul cu basinet,
-schimba lenjeria de corp si
de pat de cate ori este nevoie,
-asigura repaus la pat,
-da dovada ca intelege
pacientul si ca efectueaza
tehnicile cu multa rabdare,
-incurajeaza pacientul ca sa-si
exprime sentimentele legate
de boala,
-explica pacientului
necesitatea recoltarii de probe
biologice,
34
35
CONCLUZII
Oamenii trebuie pui la locul lor, iar cimentul care s-i uneasc
trebuie s fie dragostea. A voi binele celorlali este indispensabil succesului
colectiv. Fiecare dintre noi trebuie s ne facem vrednici de a fi iubii.
A fost necesar s treac 30 de secole pentru a cunoate ceva din
structura omului. Ar trebui o venicie pentru a tii cte ceva despre sufletul
su. Nu este nevoie dect de o clip pentru a-1 ucide(Voltaire Homme)
Profesiunea trebuie s ne fac s devenim nelepi, s gsim locul i
rolul cuvntului plin de buntate. D bolnavului tiina i talentul tu, dar nu
uita dragostea i compasiunea.
Lipsa de sensibilitate este o infirmitate. Sensibilitatea noastr, ns, nu
trebuie s depeasc cugetarea dreapt i munca metodic. A ngrijii un
bolnav nseamn s faci totul ca bolnavul s sufere numai din cauza bolii
sale i nu de frig sau de cldur, din cauza poziiei incomode, pentru c nu i
s-a dat s bea sau pentru c nu a avut scaun. Viaa nu are nici o valoare dac
nu poi fi de folos altuia. Boala, sub o fals aparen de localizare, atinge
fiina n totalitatea ei. Cel care este atins de boal nu este un fizic standard, ci
o fiin care, pe deasupra, poart cu ea iubirile i urile, amrciunile i
nelinitile.
Observaia direct, experiena proprie, puterea de discernmnt
specific fiinei umane au dat sens i valoare luptei cu boala i au rezistat n
confruntarea, adeseori dramatic, cu disperarea, cu suferina, bizuindu-se pe
ncrederea n actul de tmduire i pe gestul de alinare.
Semnificaia lucrului bine fcut n ngrijirea bolnavului implic o
bun pregtire teoretic, o temeinic pregtire practic, pe fondul bunului
36
sim care nsumeaz receptivitatea, buntatea, altruismul, implicarea,
curiozitatea de a tii, la care. cu timpul se adaug experiena, ca procent care
nu trebuie s cunoasc stagnare.
Rezultatul lucrului bine fcut se regsete n aprecierea i recunotina
bolnavului, aprecierea medicului, satisfacia de a fi participat cu competen
i eficien la salvarea unei viei.
Relaia bolnav asistent medical are ca punct de plecare
cunoaterea nevoilor bolnavului i adaptarea activitii de ngrijire la nevoile
lui.
Dilemele etice i insatisfaciile c nu pot fi detectate toate nevoile
bolnavului, mai ales cele de ordin psihologic, pot s apar n urgene, cnd
se impune o anumit ordine a prioritilor, cnd rulajul bolnavilor este mare,
lipsa de urmrire continu a bolnavului prin nepredarea corect a grzilor la
schimbul turelor, destrmarea spiritului de echipa.
Cu toat tehnicizarea actului de ngrijire, cuvntul ce ncurajeaz,
gestul ce alin, privirea ce inspir ncredere, dau sens i valoare dragostei
fa de oameni, respectul pentru via, mreia profesiei care are privilegiul
de a ngriji sntatea corpului, minii i a sufletului oamenilor.
37
BIBLIOGRAFIE
38