SCOALA TEHNICA POSTLICEALAHENRI COANDASTEI

SPECIALIZAREA :ASISTENT MEDICAL GENERALIST

DOMENIU:SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA

LUCRARE DE DIPLOMA

Coordonator:BANCIU LAURA,
ASISTENT MEDICAL PRINCIPAL

Absolvent:VAIDA COSMINA

STEI-2012

1
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE
IN INGRIJIREA PACIENTILOR
CU SIFILIS

2
 CUPRINS

INTRODUCERE .......................................................................pag4
CAPITOLUL I-Anatomia organelor genitale............................ pag5
1.1Organele genitale feminine ...................................................pag5
1.2 Organele genitale masculine................................................ pag6
CAPITOLUL II-Sifilisul aspecte generale.............................. pag8
2.1Definitie.Cauze .Mod de transmitere.................................... pag8
2.2Simptome.............................................................................. pag9
2.3Mecanism fiziopatogenetic ...................................................pag11
2.4Investigatii............................................................................. pag12
2.5Tratament ..............................................................................pag13
2.6Profilaxia ...............................................................................pag13
CAPITOLUL III-Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientilor cu
sifilis .....................................................................................................pag15
CAPITOLUL IV-Studiu de caz ..................................................pag19
CAZ I.......................................................................................... pag19
CAZ II ........................................................................................pag25
CAZ III....................................................................................... pag30
CONCLUZII.............................................................................. pag36
BIBLIOGRAFIE........................................................................ pag38

3
 INTRODUCERE

Cu toii contractm diferite boli intr-un moment sau altul al vieii, din
cauza neglijenei noastre sau a altora : rceli, guturai, pojar, etc. Infeciile cu
Transmitere Sexual, spre deosebire de primele, reprezinta urmarea
neglijenei noastre ... i nu numai.

Iniial expresia "boal veneric" desemna att infecia sifilitic ct si

cea gonoreic, considerate ca fiind o singur afeciune. n timp s-a
descoperit c sunt dou afeciuni diferite i s-au descoperit i alte boli (peste
20) ce pot fi transmise pe cale sexual. Infeciile cu Transmitere Sexual
(ITS) sunt afeciuni ale cror ageni patogeni se transmit prin contactul
direct cu zona infectat sau prin fluidele infectate ale corpului - secreii
vaginale, sperm, snge. Termenul este folosit pentru a desemna afeciunile
infecioase transmise, in principal, prin act sexual vaginal, oral sau anal i
ale cror simptome se localizeaz, n special, n zona genital. Spun c sunt
transmise "n principal" prin act sexual fiindc pot fi transmise, dar ntr-o
msur mai mic, i pe alte ci - contactul cu zona infectat, contactul cu
obiecte infectate sau de la mam la ft i spun c simptomele se localizeaz
"n special" n zona genital fiindc pot fi localizate i n alte zone cum ar fi
zona bucal, gtul, ochii.

Sifilisul (luesul), una dintre cele mai grave boli venerice este o boala
complex cu evoluie cronic i cu complicaii foarte grave, mergnd pn la
moarte. In trecut a fcut foarte multe victime,dar la ora actual se poate trata
si vindeca. Oricum, este de preferat s nu o contractezi.

4
 CAPITOLUL I

ANATOMIA ORGANELOR GENITALE

1.1 Organele genitale feminine

Aparatul genital (reproducator) feminin este format din gonada feminina
ovarul, ca si organ principal si calea gonorifica (calea genitala) formata din:
trompe uterine, uter, vagin, col uterin (cervix) si vulva. 1
Ovar :Este o glanda feminina,un organ pereche situat de o parte si de
alta a cavitatii pelvine.Este format din doua glande de forma unui sambure
de migdala cu o lungime de aproximativ 4 cm si o latime de 2,5 cm, grosime
1cm si greutate aproximativ 8g.Sunt fixate la un capat de uter si la celalalt de
pavilionul trompei uterine.
Uterul (miometru) .Este un organ nepereche situat median in bazin
intre vezica urinara si rect. Uterul in interior are o cavitate sub forma de para
rasturnata, captusita cu o mucoasa (endometrul). Este format din trei
portiuni: corpul, istmul si colul.
Trompele uterine 2 tuburi flexibile cu o lungime de 10 12
centimetri si de grosimea unui fir de par.
Cervixul (Colul uterin) este o zona ingustata de trecere catre
vagin, situata in partea inferioara a uterului, care se inchide in timpul
sarcinii.
Vaginul Cavitate flexibila turtita anteroposterior cu o lungime
cuprinsa intre 8 si 12 centimetri si o largime de aproximativ 2,5 centimetri,
care face legatura intre uter si partea externa a organului genital feminin
(vulva).
1 .Nitescu V.- Obstretica ginecologie,editura RA Bucuresti 1996

5
 Vulva - reprezint partea extern a organelor genitale feminine. In
perioada de pubertate, vulva sufera importante transformari, sub actiunea
hornomilor. Aceste transformari constau in: cretere, pigmentarea mai
nchis a regiunii, creterea prului pubian i dezvoltarea clitorisului i a
labiilor.
Vulva este formata din:Pubisul (muntele lui Venus, Labiile mari ,Labiile
mici , Glandele Bartholine (Glandulae vestibulares majores)
,Clitoris ,Meatul urinar , Intrarea vaginului Himenul tesut care inchide
partial intrarea vaginului,la femeile care nu au avut niciodata contact sexual.2
1.2. Organele genitale masculine
Organele genitale masculine formeaz un sistem de transport al
spermei. Ele se limiteaz la dou testicule aezate n scrot, cu canale
excretoare (epidim i canale deferente), glande secretoare i penis.
Testiculele, situate la exteriorul cavitii abdominale, sunt protejate de
scrot, un fel de sac aezat n spatele penisului i considerat a fi o continuare
a cavitii abdominale. Pielea este ncreit, de culoare brun i lipsit de
pilozitate. Sub aceast piele se gsete un strat de esut muscular neted
strbtut de fibre conjunctive denumite dartos, apoi un strat de esut
muscular striat strbtut de asemenea de fibre conjunctive, denumit
cremaster. Muchii netezi se contract involuntar, iar muchii striai se
contract voluntar i involuntar. Aceste trei straturi de esuturi protejeaz
deci testiculele. Testiculul stng este de obicei suspendat mai jos dect cel
drept n scrot.
Testiculele sunt alctuite din mai multe tubulee seminifere rsucite n
jurul lor. Aceste tubulee se adun pentru a forma, n partea lor superioar,
un singur tub rsucit numit epididim. Epididimul se continu cu canalul

2 GHEORGHINA A.;LEMENTE I.;RADULESCU I.-Manual de obstretica ginecologie,Ed.Medicala 1975

6
deferent, tub lung ce ajunge din scrot la canalele ejaculatoare, dup ce n
prealabil se nfaoar n jurul vezicii. Cele dou canale ejaculatoare sunt
scurte i se deschid n uretr.
Penisul este format din dou pri: esutul erectil (corp cavernos i
spongios) i glandul (extremitatea conic). Glandul este acoperit de un pliu
cutanat numit prepu ce este eliminat prin circumcizie.

CAPITOLUL II
SIFILISUL-ASPECTE GENERALE

7
2.1Definitie,Cauze si Mod de transmitere
Sifilisul este o boala/infectie cu transmitere sexuala, care netratata poate
produce complicatii majore. Infectia are perioade alternative de activitate si
inactivitate (perioade de latenta). Simptomele apar in timpul perioadelor de
activitate; in perioadele de latenta nu exista nici un simptom, dar pacientul
este infectat in continuare. Oricine vine in contact cu o persoana infectata cu
sifilis se poate imbolnavi. Nu este necesar contactul sexual pentru a fi
transmisa infectia, aceasta se poate realiza si prin simplul contact cu gura,
rectul sau organele genitale ale unei persoane infectate.
Cauze
Sifilisul este o infectie produsa de bacteria numita Treponema pallidum.
Mod de transmitere
Transmiterea bacteriei se realizeaza de obicei in timpul contactului sexual
vaginal, anal sau oral. Bacteria care determina sifilisul este transmisa de la o
persoana la alta prin contactul direct cu: - leziunea deschisa (sancru) care
apare in timpul stadiului primar - membrane mucoase sau alte tipuri de
leziuni, care apar in timpul stadiului secundar si uneori in cadrul sifilisului
latent.
Leziunile apar de obicei la nivelul organelor genitale externe, vaginului,
anusului sau rectului. Leziunile pot uneori apare pe buze sau in jurul buzelor.
Bacteria patrunde in organism, de obicei prin membranele mucoase, cel mai
frecvent prin cele din jurul organelor genitale si cailor urinare. Rareori
bacteria patrunde in organism prin solutii de continuitate ale tegumentelor,
cum sunt de exemplu taieturile, sau prin sarut, daca persoana infectata are o
leziune la nivelul gurii sau buzelor. Sifilisul se mai poate transmite si prin
folosirea unui ac anterior folosit pentru/de o persoana infectata.

8
O alta cale de transmitere este prin transfuziile de sange, dar aceasta cale
este foarte rar intalnita, deoarece sangele recoltat pentru transfuzii este testat
pentru bolile cu transmitere sexuala si bacteria care produce sifilisul nu
rezista mai mult de 24-48 de ore in conditiile in care este stocat sangele
pentru transfuzii. In cazul femeilor gravide si infectate cu sifilis, bacteria
poate traversa placenta si infecta fatul in orice moment al sarcinii sau al
nasterii (sifilis congenital). Sifilisul nu se transmite prin contactul
intamplator cu scaunele de toaleta, clantele usilor, prin apa din piscine, cazi
de baie, prin haine sau prin vesela. O infectie cu Treponema pallidum in
trecut, nu ofera protectie individului pentru o noua infectie, desi, in rare
cazuri, poate apare o rezistenta fata de boala care protejeaza individul fata de
o noua infectie.
2.2Simptome
Sifilisul are o evolutie in patru stadii, fiecare stadiu avand simptome aparte.
A.Sifilisul primar :In cadrul stadiului primar un sancru, de obicei
nedureros, apare la locul de patrundere al bacteriei in corp. Acesta apare de
obicei in 3 saptamani de la expunere (limitele intervalului sunt de 10-90
zile). Persoana infectata este foarte contagioasa in timpul stadiului primar.
La barbati sancrul apare frecvent in regiunea genitala, de obicei dar nu
intotdeauna, pe penis. Aceste leziuni sunt de obicei nedureroase. La femei
sancrul poate apare la nivelul organelor genitale externe sau interne. Sancrul
poate trece neobservat atunci cand apare la nivelul vaginului sau a partii
inferioare a uterului (cervix) deoarece sunt nedureroase si greu de vizualizat.
Cresterea in volum a limfo-ganglionilor (adenopatia) apare de obicei in
apropierea zonei unde se gaseste sancrul. Sancrul poate apare si alte parti ale
corpului. Cand se intampla acest lucru, sancrul este de obicei inflamat si
produce puroi. Sancrul dureaza 28-42 de zile, dupa care se vindeca fara
9
tratament, lasand o cicatrice subtire. Vindecarea sancrului nu inseamna ca
persoana respectiva s-a vindecat sau ca nu mai este contagioasa.
B.Sifilisul secundar:Sifilisul secundar este caracterizat de o eruptie, care
apare la 4-10 saptamani dupa aparitia sancrului, uneori inainte ca acesta sa
se fi vindecat. Pot apare si alte simptome care arata ca infectia s-a raspandit
in organism. Persoana respectiva este foarte contagioasa in stadiul al doilea
al sifilisului. Eruptia apare pe intreg corpul si include palmele si plantele.
Leziunile au o culoare rosu-maroniu, sunt mici, elevate sau nu, si au mai
putin de 2 cm. Acestea pot fi confundate cu alte leziuni tegumentare. Leziuni
deschise, mici, pot fi prezente la nivelul mucoaselor. Aceste leziuni pot
contine puroi. Leziunile umede au un aspect aparte, fiind numite "condiloma
lata". La persoanele cu pielea inchisa la culoare, leziunile pot avea o culoare
mai deschisa decat pielea din jur. Eruptia se videca fara tratament si fara a
lasa cicatrici in 2 pana la 12 saptamani. Dupa vindecare pielea poate ramane
usor decolorata. Vindecarea eruptiei nu inseamna ca persoana respectiva s-a
vindecat sau ca nu mai este contagioasa.
C.Sifilisul latent (ascuns):In lipsa tratamentului, o persoana infectata cu
sifilis va ajunge in stadiul latent (ascuns) al bolii. Stadiul latent apare la un
an dupa debutul infectiei. Dupa ce eruptia din stadiul doi dispare, persoana
infectata va fi asimptomatica pentru un timp (perioada latenta). Perioada
latenta poate fi de un an, dar se poate intinde intre 5 si 40 de ani. De obicei,
in acest stadiu, un diagnostic corect poate fi pus numai pe baza analizelor de
sange, istoricului bolii sau nasterii unui copil cusifilis congenital. O persoana
este contagioasa in prima parte a stadiului latent si poate fi contagioasa in a
doua parte a acestui interval.

10
D.Sifilisul tertiar (stadiul tarziu)Acesta este cel mai distructiv stadiu al
bolii. El poate debuta la un an dupa infectie sau in orice moment al vietii
unei persoane infectate cu sifilis si care nu este tratata. O persoana infectata
cu sifilis, poate sa nu ajunga niciodata in stadiul tertiar. In cadrul acestui
stadiu, boala poate produce afectiuni grave ale vaselor de sange si inimii,
tulburari mentale, orbire, afectiuni ale sistemului nervos si chiar moartea.
Simptomele sifilisului tertiar depind de complicatiile care apar.

E.Sifilisul congenital: se refera la boala transmisa de catre mama copilului,

in timpul sarcinii sau nasterii. Se recomanda ca fiecare femeie insarcinata sa
fie testata pentru sifilis, din cauza consecintelor severe ale bolii asupra
fatului.
Simptomele sifilisului congenital includ:- rinoree (scurgeri de secretii din
cavitatea nazala) apoasa, inalt contagioasa- inflamatie dureroasa a
periostului (stratul extern al osului)- eruptie contagioasa, ce apare frecvent la
nivelul plantelor si palmelor- anemie (scaderea numarului de hematii)-
cresterea in volum a ficatului si splinei (hepato-splenomegalie)- cresterea in
volum a ganglionilor limfatici (adenopatii)- retard in crestere si dezvoltare.
Pentru ca exista si alte boli cu simptome asemanatoare, diagnosticul corect
este important in tratament.

2.3Mecanism fiziopatogenetic

La circa trei saptamani (desi intervalul se intinde intre 10 si 90 de zile) dupa

infectie, apare o leziune (sancru) care este de obicei nedureroasa, la nivelul
organelor genitale. De obicei, sancrul se vindeca fara tratament in 28-42 de
zile. Acest stadiu poarta denumirea de sifilis primar. Daca nu este tratat se
ajunge la stadiul al doilea (sifilis secundar). In acest stadiu apare o eruptie la
11
aproximativ 2 luni dupa aparitia sancrului, care dispare fara tratament in 1-2
saptamani. Dupa disparitia eruptiei, persoana infectata poate avea o perioada
asimptomatica. Aceasta poarta denumirea de sifilis latent.
Desi simptomele dispar, bacteria ce produce sifilisul ramane in organism si
ataca organele interne. Perioada latenta poate fi de un an, intervalul mediu
fiind de 5 pana la 20 de ani. Persoana infectata este contagioasa in timpul
sifilisului primar, secundar si a primei parti a stadiului latent. In acest timp,
simptomele caracteristice sifilisului secundar pot reapare de mai multe ori
(recaderi). Daca nu este diagnosticat si tratat, se poate ajunge in stadiu de
sifilis tertiar, care este cel mai distructiv stadiu al bolii. In cadrul acestui
stadiu, boala poate produce afectiuni ale vaselor de sange si inimii, boli
mentale (inclusiv dementa), orbire, afectiuni ale sistemului nervos si chiar
moartea. Sifilisul tertiar poate debuta la un an dupa infectie sau in orice
moment al vietii unei persoane infectate cu sifilis si care nu este tratata.
Aproximativ o treime din persoanele infectate dezvolta complicatiile
sifilisului tertiar.

2.4Investigatii

Primul pas in diagnosticul sifilisului este un istoric amanuntit al simptomelor

si al activitatii sexuale si examenul obiectiv. Diagnosticul de sifilis este
confirmat prin teste de sange. Acestea sunt necesare mai ales daca nu sunt
prezente leziunile caracteristice. Daca leziunile sunt prezente, lichidul din
una din ele este examinat la microscop, pentru a evidentia bacteriile care
produc boala (examinare pe camp intunecat). O examinare atenta a pielii si
cavitatii bucale, este realizata pentru a cauta existenta unei eruptii sau a altor
modificari. In cazul femeilor, este necesar un examen ginecologic pentru a

12
cauta semne de sifilis. Sunt cautate leziuni anormale ale vaginului, vulvei,
labiilor, ariei genitale. Aceste leziuni apar in cadrul sifilisului primar.

2.5Tratament

Tratamentul prompt al sifilisului este necesar pentru a vindeca infectia, a

preveni complicatiile si transmiterea la alte persoane. Antibioticele sunt
tratamentul eficient in orice stadiu. Tratamentul antibiotic nu poate vindeca
complicatiile deja aparute, insa poate preveni instalarea unor noi complicatii.
Dupa tratament sunt necesare teste in dinamica, pentru a fi sigur ca
tratamentul a avut succes. Partenerii de viata expusi, trebuie sa fie examinati,
testati si tratati. Penicilina este antibioticul preferat pentru tratamentul
sifilisului. Desi penicilina este tratamentul standard pentru neuro-sifilis,
sifilis congenital sau pentru sifilisul dobandit sau detectat in timpul sarcinii,
alte antibiotice cum ar ficeftriaxona, pot fi luate in considerare. Daca
pacientul este alergic la penicilina, tratamentul este posibil, dar medicul
specialist trebuie sa aleaga cea mai buna optiune de tratament.

2.6Profilaxia cuprinde: - contacte sexuale protejate: este recomandat ca

numarul de parteneri sexuali sa nu fie mare si atunci cand partenerul este
implicat in comportamente sexuale cu risc, sa se foloseasca prezervativul
- folosirea corecta a prezervativului: trebuie verificata data expirarii
prezervativului inaintea folosirii; prezervativul se aplica pe penisul in erectie
inainte de inceperea contactului sexual si se indeparteaza apasand la baza
prezervativului (langa linia de insertie a parului pubian); prezervativul
trebuie indepartat la sfarsitul contactului sexual, cand penisul se afla inca in
erectie
- cumpararea de prezervative care intrunesc standardele de siguranta: acestea
13
trebuie pastrate in ambalaj pana in momentul folosirii
- folosirea diafragmei (prezervativul pentru femei): aceasta este un tub de
plastic, moale, inchis la un capat, care poate fi inserat in vagin cu maxim 8
ore inainte de contactul sexual; nu se foloseste simultan cu prezervativul
obisnuit.

CAPITOLUL III

14
 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIRE PACIENTILOR CU
SIFILIS

Rolul asistentei medicale const n a ajuta persoana bolnav sau

sntoas s-i ctige sntatea ( sau s o asiste n ultimele sale clipe) prin
ndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi ndeplinit singur dac ar fi avut voina
sau cunotinele necesare".
Asistenta medical trebuie s ndeplineasc aceste funcii, a ngriji
astfel bolnavul s-i rectige independena ct mai repede posibil. Va ajuta
bolnavul s respecte prescripiile terapeutice ale medicului.
Unii pot considera foarte limitat acest rol al asistentei medicale de a suplini
la bolnav ceea ce-i lipsete pentru a fi complet ntreg sau independent din
cauza slbiciunii fizice, a lipsei de voin sau de cunotin. Cu ct ne
gndim mai mult , cu att rolul asistentei medicale este mai complex.
Asistentele medicale trebuie s neleag foarte bine ceea ce vrea pacientul i
care sunt nevoile sale pentru a se menine n via i pentru a-i ctiga
existena. Ea va fi pentru un timp : contiina celui lipsit de cunotin,
dorina de a tri pentru cel ce a gndit la suicid, membru pentru cel cruia i-a
fost amputat, ochiul pentru cel ce a orbit, mijlocul de locomoie pentru
copil,cunotine i ncredere pentru mama tnr, vocea celor prea slabi
pentru a se putea exprima".
Rolul ei este cu totul aparte deoarece fiind n locul unde este nevoie de ea,
poate drui dragoste celor suferinzi. De mai multe ori, un zmbet, o vorb
bun o ascultare sunt mult mai benefice dect un tratament complex.
In unitile sanitare, n general se trateaz suferina fizic, nepunndu-se
mare pre pe cea sufleteasc. Oamenii sunt nite fiine minunate, de aceea

15
trebuie tratai ca atare. Ei merit toat atenia noastr i tot efortul nostru
trebuie ndreptat spre a-i aduce la starea de bine.
Viaa oricrui cetean poate fi ameninat la un moment dat, de o suferin
aprut brusc, care-1 aduce ntr-o situaie critic acut ce trebuie rezolvat
de serviciul sanitar cu promptitudine i deosebit competen. Asistenta
medico-chirurgical solicit zi i noapte corpul sanitar. Eficiena asistenei
de urgen impune o munc dus n echip, pentru a fi eficient, cere din
partea fiecruia mult druire, dar n acelai timp mult responsabilitate.
Spiritul acestei responsabiliti cere la rndul ei contiin i competen
profesional, care s asigure pentru bolnavul de urgen,a crui via este
ameninat a se sfri uneori n cteva zile, dar i n cteva ore sau minute
chiar, aplicarea imediat a tuturor msurilor terapeutice care s nlture
cauzele care se opun supravieuirii.
Competena corpului sanitar, pus n valoare de o bun organizare i
dotare a asistenei de urgen, impune, din partea medicilor i a cadrelor
medii, o continu pregtire i perfecionare.
Asistenta medical i ndreapt atenia asupra bolnavilor, ele au
responsabilitatea de a crea un mijloc psihic, social i spiritual favorabil
vindecrii i se strduiesc prin pregtire i exemple s previn bolile i s
promoveze sntatea.
Asistentele sunt n serviciul sntii individului, al familiei i al societii,
ele coordonndu-i aciunile mpreun cu membrii altor profesii din echipa
sanitar.
A servi umanitatea este funcia esenial a asistentelor i motivul profesiei
lor.

16
Exerciiul profesiei este bazat pe nevoile omului, n consecin el nu poate fi
limitat nici de consideraie naional, de ras, de credin, de culoare i nici
de consideraii de ordin politic sau social.
Principiile fundamentale sunt credina n libertile eseniale ale omului i
respectul pentru viaa uman. Profesia recunoate c un cod internaional nu
poate s ia n consideraie, n detaliu tot ceea ce nseamn comportamentul
individual i social al asistentelor condiionat n caz cert de convingeri i
preri personale.
Asistenta are trei responsabiliti principale:pstrarea vieii;alinarea
suferinei;promovarea sntii.
n atenia pe care ea o acord i n exerciiul profesiei sale, asistenta trebuie
ca n tot acest timp s menin cel mai nalt grad calitativ. Trebuie s
vegheze constant la meninerea unui nivel ridicat al cunoaterii sale teoretice
i tehnice.
Asistenta trebuie s respecte convingerile religioase ale pacientului. Ea este
legat strict de secretul profesional.
Contient de ntinderea responsabilitilor sale, asistenta n cunotina
limitelor, nu recomand i nu execut un tratament fr prescripie medical,
iar n caz urgent i ntr-o eventualitate face raport medicului pn la cel mai
mic detaliu.
Asistenta are obligaia de a executa prescripiile medicului cu inteligen i
loialitate.
Asistenta trebuie s stimuleze i s ncurajeze ncrederea fa de medic i de
ceilali membrii ai echipei sanitare.
Ea trebuie s coopereze cu colegii si i s menin cu ei relaii armonioase.
Asistenta trebuie s fac dovada unei moraliti care s onoreze profesia sa.

17
n conduita sa personal, asistenta nu trebuie s mearg cu bun tiin
contra moravurilor i tradiiilor comunitii n care triete i muncete.
Asistenta mparte resposabilitile i se altur aciunii concetenilor i altor
membrii ai echipei sanitare n vederea de a rspunde nevoilor publicului n
domiciliul sntii pe plan local, naional i internaional.
Eforturile medicului i asistentei medicale au ca scop, ca pacientul s
afirme starea de bine fizic i psihic, s aib respiraie liber, uoar,
eficient, s se poat alimenta pe cale natural i s nu intervin complicaii.

18
 CAPITOLUL IV

STUDIU DE CAZ
CAZUL I
Nume : C
Prenume : D
Domiciliul: rural
Varsta: 33 ani
Diagnosticul de internare:Boala cu transmitere sexuala-Sifilis
Diagnosticul la externare:Sifilis primar
Antecedente personale patologice:-gastrita acuta
Conditii de viata si munca: fumator-zilnic fumeaza un pachet de tigari,
consumator de cafea 2-3 pe zi,nu consuma alcool
Istoricul bolii: Pacient in varsta de 33 ani se prezinta la medicul de familie
deoarece in urma cu o zi a observat scurgere peniana pe lenjeria intima , a
prezentat febra ,cefalee,disfagie ,oboseala .In urma anamnezei reiese ca
pacientul in urma cu 3 saptamani a intretinut un contact sexual neprotejat cu
o persoana necunoscuta .
Din analiza datelor culese si a examenelor clinice efectuate, rezulta ca
pacientul este partial dependent si necesita ajutorul nursei pentru satisfacerea
urmatoarelor nevoi fundamentale :
Nevoia de a fi curat,ingrijit, de a ptoteja tegumentele si mucoasele
Nevoia de a-ti mentine temperature corpului in limite normale
Nevoia de a evita pericolele
Nevoia de a se odihni si a dormi
Nevoia de a fi preocupat in vederea real

19
 Nevoi Diagnostic de Obiective Interventii proprii Interventii delegate Evaluare
nesatisfacute nursing
Nevoia de a Eliminare Pacientul sa Asistenta: -la indicatia medicului Pacientul
elimina inadecvata prezinte o stare -asigura un microclimate pregateste si prezinta o
datorata prezentei de bine ,fara corespunzator, administreaza tratamentul stare de bine
eruptiilor scurgeri peniene -face toaleta organelor medicamentos ,scurgerile
cutanate de la Pacientul sa fie genital(a penisului), -recolteaza secretie peniene s-au
nivelul penisului echilibrat psihic -curata si usuca regiunea peniana pentru examene diminuat
peniana dupa fiecare de laborator, cantitativ,
mictiune, Pacientul
-protejaza patul cu musama si urineaza
aleza, fiziologic si
-serveste pacientul cu basinet, nu mai
-schimba lenjeria de corp si prezinta jena
de pat de cate ori este nevoie, de a cere
-asigura repaus la pat, ajutor
-da dovada ca intelege
pacientul si ca efectueaza
tehnicile cu multa rabdare,
-incurajeaza pacientul ca sa-si
exprime sentimentele legate
de boala,

20
Nevoia de a Alimentatie Pacientul sa Asistenta : -la indicatia medicului va Pacientul
bea si a manca inadecvata prin prezinte o stare -asigura microclimate adecvat pregati si va administra prezinta o
dificultate de a de bine prin exploreaza gusturile tratamentul stare de bine ,
se alimenta ameliorarea pacientului, medicamentos: ,vitamine, este echilibrat
datorita disfagiei disfagiei -aseaza pacientul in pozitie sedative hidro-
Pacientul sa fie sezanda , electrolitic si
echilibrat hidro- -constientizeaza pacientul nutritional
electrolitic si asupra importantei regimului Pacientul
nutritional alimentar in mentinerea sealimenteaza
sanatatii fara dificultate
-serveste pacientul cu
alimente la o temperature
moderata, la ore regulate si
prezentate atragator
-pacientul este ajutat sa
manance la pat
-lasa pacientul sa aleaga
alimentele dupa gusturile
sale, respectand regimul
alimentar
-incurajeaza pacientul
-hidrateaza pacientul
corespunzator
-face bilantul lichidelor
ingeratae si eliminate,
-incurajeaza pacientul

21
Nevoia de a Hipertermie Pacientul sa Asistenta : -la indicatia medicului Pacientul
mentine manifestata prin prezinte -asigura microclimate pregateste si prezinta
temperature febra ridicata tempertura corespunzator, administreaza tratamentul temperature
corpului in (T=39,5*) corpului in -asigura imbracaminte lejera, medicamentos -antibiotic corpului in
limite normale limite normale, -schimba lenjeria de pat si de (Penicilina administrate limite normale
Pacientul sa fie corp de cate ori este nevoie, intramuscular) si dupa prima zi
echilibrat -serveste pacientul cu antipiretice
hidroelectrolitic cantitati mari de lichide,
-aplica comprese
reci,impachetarisi la nevoie
efectueaza frictionari,
-mentine igiena tegumentelor,
-calculeaza zilnic bilantul
hidric

Nevoia de a Culpabilitate prin Pacientul sa fie Asistenta: -la indicatia medicului Pacientul este
actiona dupa intelegerea bolii echilibrat psihic -incurajeaza pacientul sa-si pregateste si echilibrat
propiile ca pe o pedeapsa sis a-si pastreze exprime sentimentele in administreaza medicatie pshic si si-a
convingeri si imaginea de sine legatura cu boala sa, antidepresiva, castigat stima
valori, de a -faciliteaza satisfacerea de sine
practica religia convingerilor sale,
-asigura conditii pentru a-si
face rugaciunile,
-faciliteaza intilnirea

22
 cupersoanele apropiate,
-actioneaza
pentrurecastigarea stimei de
sine,
-planifica impreuna cu
pacientul activitati care sa-i
dea sentimental de utilitatii,
-asigura microclimate
corespunzator,

Nevoia de a fi Alterarea Ameliorarea Asistenta: -la indicatia medicului Pacientul

curat,ingrijit de tegumentelor si a leziunilor -explica necesitatea efectuarii pregateste si prezinta
a proteja mucoaselor peniene in cel toaletei organelor genital, administreaza medicatia tegumente si
tegumentele si datorita leziunilor mai scurt timp -pregateste materialele pentru prescrisa ( Penicilina mucoase
mucoasele peniene. Pacientul sa baie, administrata curate ,iar
Carente de igiena prezinte -asigura temperaturi optime intramuscular) leziunile
manifestate prin tegumente si pentru camera si apa, peniene se
insuficiente mucoase curate -protejeaza patul cu musama cicatrizeaza.
cunostinte legate si ingrijite. si aleza,
de igiena intima. -asigura intimitatea
pacientului folosind
paravanul,
-ajuta pacientul sa-si efecueze
toaleta si sa se imbrace, sa si

23
taie unghiile,sa se pieptene,
-ajuta pacientul sa-si schimbe
atitudinea fata de ingrijirile
igienice mai ales asupra
igienei intime,
-incurajaza pacientul in
permanenta .

24
CAZUL II

Numele si prenumele:B.F.
Sex: feminin
Varsta: 48 ani
Domiciliul:urban
Diagnostic la internare SIFILIS- Boala cu transmitere sexuala
Diagnosticul la externare:SIFILIS -TERTIAR
Antecedente personale patologice: sifilis primar diagnosticat in urma cu 3
ani ,neglijat.
Motivele internarii:oboseala, ulceratii la nivelul organelor genitale(vulva,
col uterin) ,ulceratii la nivelul palmelor,buzelor, disfonie,febra ridicata,stare
generala alterata,insomnia.
Istoricul bolii: Pacienta cunoscuta si diagnosticata cu sifilis revine pentru
internare in urma regresiei simptomatologiei, este cunoscuta ca fiind o
pacienta dezinteresata de boala si tratament.Se reinterneaza in sectia de Boli
Dermato-venerice pentru investigatii si tratament de specialitate.
Din analiza datelor reiese ca pacienta este dependenta si ca are nevoie de
ajutorul asistentei medicale in vederea satisfacerii nevoilor prioritare :
Nevoia de a se misca si a avea o buna postura.
Nevoia de a comunica.
Nevoia de a dormi si a se odihni.
Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale.
Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele.

25
Nevoi Diagnostic Obiective Interventii proprii Interventii Evaluare
nesatisfacute de nursig delegate

Nevoia de a Alterarea Pacienta sa si Asistenta : -la indicatia Pacienta

se misca si a mobilitatii recapete tonusul planifica un program de medicului va prezinta o
avea o buna datorita si forta exercitii fizice in functie de pregati si va mobilitate
postura prezentei musculara. capacitatea pacientei, administra normala.
leziunilor Pacienta sa-si invata pacienta care este tratamentul
ulceroase mentina postura adecvata, medicamentos
integritatea pregateste psihic pacienta
tegumentelor si pentru tehnicile de
a mucoaselor. ingrijire,
-suplineste pacienta in
satisfacerea nevoilor sale si
o serveste la pat cu cele
necesare, -reda increderea
pacientei ca imobilitatea sa
este trecatoare.

Nevoia de a Dificultate Pacienta sa-si Asistenta: Pacienta

comunica a in a exprime -discuta cu pacienta si ii este
comunica sentimentele si castiga increderea, echilibrata
legata de temerile legate -da posibilitatea pacientei psihic si
jena fata de de boala sa sa-si exprime nevoile si detine

26
 boala Pacienta sa dorintele sale, -invata informatii
contactata comunice cu pacienta tehnici de suficiente
indrazneala. comunicare si relaxare, despre
-informeaza pacienta boala sa si
asupra regimului de viata despre
pe care trebuie sa-l urmeze procesul de
pentru a grabi vindecarea si vindecare
evitarea transmiterii Pacienta
infectiei, comunica
-explica pacientei cat este cu
de important sa urmeze indrazneala.
sfaturile medicale pentru a
se vindeca mai repede si
ca vindecarea in mare parte
depinde de ea,

Nevoia de a Insomnia Pacienta sa Asistenta : -la indicatia Pacienta nu

dormi si a se manifestata beneficieze de -asigura microclimat medicului mai prezinta
odihni prin apatie un somn corespunzator, pregateste si insomnia ,
odihnitor si -observa somnul,calitatea administraza si
normal din acestuia,raportul dintre tratamentul beneficiaza
punct de vedere starea de veghe si somn, medicamentos: de un somn
calitativ si -intocmeste un program de sedative: diazepam, corespunzat
cantitativ. odihna corespunzator fenobarbital, or cantitativ
organismului, antialgice si calitativ
-face psihoterapie pacienei

27
 si noteaza toate
schimbarile ce survin in
starea acesteia in foaia de
observatie ,
- monitorizeaza functiile
vitale si le noteaza in foaia
de temperatura,

Nevoia de a Cresterea Pacienta sa Asistenta: -la indicatia Pacienta

mentine temperaturi prezinte - asigura paciente medicului prezinta
temperatura i datorita temperatura imbracaminte lejera, pregateste si temperatura
corpului in prezentei corpului in -schimba lenjeria de pat si administreaza corpului in
limite normale leziunilor limite normale. de corp de cate ori este tratamentul limite
ulceroase nevoie, -aplica medicamentos:antia normale.
comprese reci,impachetari lgic, antipiretic.
reci dupa caz,
-serveste pacienta cu
cantitati mari de lichide,
-asigura un microclimate
corespunzator,
-mentine igiena
tegumentelor, -explica
pacientei necesitatea
tehnicilor,

28
Nevoia de a fi Alterarea Ameliorarea si Asistenta: -la indicatia Pacienta
curat, ingrijit, tegumentel disparitia -constientizeaza pacienta in medicului prezinta
de a proteja or si leziunilor legatura cu importanta si pregateste si tegumente
tegumentele mucoaselor ulceroase in cel necesitatea efectuarii administreaza si mucoase
prin mai scurt timp toaletei organelor genital si medicatia curate
prezenta Pacienta sa a intregului organism, (Penicilina ,ingrijite iar
leziunilor prezinte -pregateste materialele administrate leziunile
ulceroase tegumente si pentru baie, intramuscular) ulceroase se
mucoase curate -protejeaza patul cu cicatrizeaza.
si ingrijite. musama si aleza;
-asigura temperature
optime pentru camera si
apa,
asigura intimitatea
pacientei prin folosirea
paravanului,
ajuta pacienta sa-si
efectueze toaleta unde nu
se descurca, -ajuta pacienta
sa-si schimbe atitudinea
fata de aspectul sau fizic si
fata de ingrijirile igienice,
-incurajaza pacienta in
permanenta,
-explica pacientei
necesitatea interventiilor.

29
CAZUL III

Nume : C
Prenume : D
Domiciliul: rural
Varsta: 33 ani
Diagnosticul de internare:Boala cu transmitere sexuala-Sifilis
Diagnosticul la externare:Sifilis primar
Antecedente personale patologice:-gastrita acuta
Conditii de viata si munca: fumator-zilnic fumeaza un pachet de tigari,
consumator de cafea 2-3 pe zi,nu consuma alcool
Istoricul bolii: Pacient in varsta de 33 ani se prezinta la medicul de familie
deoarece in urma cu o zi a observat scurgere peniana pe lenjeria intima , a
prezentat febra ,cefalee,disfagie ,oboseala .In urma anamnezei reiese ca
pacientul in urma cu 3 saptamani a intretinut un contact sexual neprotejat cu
o persoana necunoscuta .
Din analiza datelor culese si a examenelor clinice efectuate, rezulta ca
pacientul este partial dependent si necesita ajutorul nursei pentru satisfacerea
urmatoarelor nevoi fundamentale :
Nevoia de a fi curat,ingrijit, de a ptoteja tegumentele si mucoasele
Nevoia de a-ti mentine temperature corpului in limite normale
Nevoia de a evita pericolele
Nevoia de a se odihni si a dormi
Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii

30
 Nevoi Diagnostic de Obiective Interventii proprii Interventii delegate Evaluare
nesatisfacute nursing
Nevoia de a Eliminare Pacientul sa Asistenta: -la indicatia medicului Pacientul
elimina inadecvata prezinte o stare -asigura un microclimate pregateste si prezinta o
datorata prezentei de bine ,fara corespunzator, administreaza tratamentul stare de bine
eruptiilor scurgeri peniene -face toaleta organelor medicamentos ,scurgerile
cutanate de la Pacientul sa fie genital(a penisului), -recolteaza secretie peniene s-au
nivelul penisului echilibrat psihic -curata si usuca regiunea peniana pentru examene diminuat
peniana dupa fiecare de laborator, cantitativ,
mictiune, Pacientul
-protejaza patul cu musama si urineaza
aleza, fiziologic si
-serveste pacientul cu basinet, nu mai
-schimba lenjeria de corp si prezinta jena
de pat de cate ori este nevoie, de a cere
-asigura repaus la pat, ajutor
-da dovada ca intelege
pacientul si ca efectueaza
tehnicile cu multa rabdare,
-incurajeaza pacientul ca sa-si
exprime sentimentele legate
de boala,
-explica pacientului
necesitatea recoltarii de probe
biologice,

31
Nevoia de a Alimentatie Pacientul sa Asistenta : -la indicatia medicului va Pacientul
bea si a manca inadecvata prin prezinte o stare -asigura microclimate adecvat pregati si va administra prezinta o
dificultate de a de bine prin exploreaza gusturile tratamentul stare de bine ,
se alimenta ameliorarea pacientului, medicamentos: ,vitamine, este echilibrat
datorita disfagiei disfagiei -aseaza pacientul in pozitie sedative hidro-
Pacientul sa fie sezanda , electrolitic si
echilibrat hidro- -constientizeaza pacientul nutritional
electrolitic si asupra importantei regimului Pacientul
nutritional alimentar in mentinerea sealimenteaza
sanatatii fara dificultate
-serveste pacientul cu
alimente la o temperature
moderata, la ore regulate si
prezentate atragator
-pacientul este ajutat sa
manance la pat
-lasa pacientul sa aleaga
alimentele dupa gusturile
sale, respectand regimul
alimentar
-incurajeaza pacientul
-hidrateaza pacientul
corespunzator
-face bilantul lichidelor
ingeratae si eliminate,
-incurajeaza pacientul prin

32
 psihoterapie,
Nevoia de a Hipertermie Pacientul sa Asistenta : -la indicatia medicului Pacientul
mentine manifestata prin prezinte -asigura microclimate pregateste si prezinta
temperature febra ridicat tempertura corespunzator, administreaza tratamentul temperature
corpului in (T=39,5*) corpului in -asigura imbracaminte lejera, medicamentos -antibiotic corpului in
limite normale limite normale, -schimba lenjeria de pat si de (Penicilina administrate limite normale
Pacientul sa fie corp de cate ori este nevoie, intramuscular) si dupa prima zi
echilibrat -serveste pacientul cu antipiretice
hidroelectrolitic cantitati mari de lichide,
-aplica comprese
reci,impachetarisi la nevoie
efectueaza frictionari,
-mentine igiena tegumentelor,
-calculeaza zilnic bilantul
hidric

Nevoia de a Culpabilitate prin Pacientul sa fie Asistenta: -la indicatia medicului Pacientul este
actiona dupa intelegerea bolii echilibrat psihic -incurajeaza pacientul sa-si pregateste si echilibrat
propiile ca pe o pedeapsa sis a-si pastreze exprime sentimentele in administreaza medicatie pshic si si-a
convingeri si imaginea de sine legatura cu boala sa, antidepresiva, castigat stima
valori, de a -faciliteaza satisfacerea de sine
practica religia convingerilor sale,
-asigura conditii pentru a-si
face rugaciunile,

33
 -faciliteaza intilnirea
cupersoanele apropiate,
-actioneaza
pentrurecastigarea stimei de
sine,
-planifica impreuna cu
pacientul activitati care sa-i
dea sentimental de utilitatii,
-asigura microclimate
corespunzator,

Nevoia de a fi Alterarea Ameliorarea Asistenta: -la indicatia medicului Pacientul

curat,ingrijit de tegumentelor si a leziunilor -explica necesitatea efectuarii pregateste si prezinta
a proteja mucoaselor peniene in cel toaletei organelor genital, administreaza medicatia tegumente si
tegumentele si datorita leziunilor mai scurt timp -pregateste materialele pentru prescrisa ( Penicilina mucoase
mucoasele peniene. Pacientul sa baie, administrata curate ,iar
Carente de igiena prezinte -asigura temperaturi optime intramuscular) leziunile
manifestate prin tegumente si pentru camera si apa, peniene se
insuficiente mucoase curate -protejeaza patul cu musama cicatrizeaza.
cunostinte legate si ingrijite. si aleza,
de igiena intima. -asigura intimitatea
pacientului folosind
paravanul,
-ajuta pacientul sa-si efecueze

34
toaleta si sa se imbrace, sa si
taie unghiile,sa se pieptene,
-ajuta pacientul sa-si schimbe
atitudinea fata de ingrijirile
igienice mai ales asupra
igienei intime,
-incurajaza pacientul in
permanenta .

35
 CONCLUZII

Oamenii trebuie pui la locul lor, iar cimentul care s-i uneasc
trebuie s fie dragostea. A voi binele celorlali este indispensabil succesului
colectiv. Fiecare dintre noi trebuie s ne facem vrednici de a fi iubii.
A fost necesar s treac 30 de secole pentru a cunoate ceva din
structura omului. Ar trebui o venicie pentru a tii cte ceva despre sufletul
su. Nu este nevoie dect de o clip pentru a-1 ucide(Voltaire Homme)
Profesiunea trebuie s ne fac s devenim nelepi, s gsim locul i
rolul cuvntului plin de buntate. D bolnavului tiina i talentul tu, dar nu
uita dragostea i compasiunea.
Lipsa de sensibilitate este o infirmitate. Sensibilitatea noastr, ns, nu
trebuie s depeasc cugetarea dreapt i munca metodic. A ngrijii un
bolnav nseamn s faci totul ca bolnavul s sufere numai din cauza bolii
sale i nu de frig sau de cldur, din cauza poziiei incomode, pentru c nu i
s-a dat s bea sau pentru c nu a avut scaun. Viaa nu are nici o valoare dac
nu poi fi de folos altuia. Boala, sub o fals aparen de localizare, atinge
fiina n totalitatea ei. Cel care este atins de boal nu este un fizic standard, ci
o fiin care, pe deasupra, poart cu ea iubirile i urile, amrciunile i
nelinitile.
Observaia direct, experiena proprie, puterea de discernmnt
specific fiinei umane au dat sens i valoare luptei cu boala i au rezistat n
confruntarea, adeseori dramatic, cu disperarea, cu suferina, bizuindu-se pe
ncrederea n actul de tmduire i pe gestul de alinare.
Semnificaia lucrului bine fcut n ngrijirea bolnavului implic o
bun pregtire teoretic, o temeinic pregtire practic, pe fondul bunului
36
sim care nsumeaz receptivitatea, buntatea, altruismul, implicarea,
curiozitatea de a tii, la care. cu timpul se adaug experiena, ca procent care
nu trebuie s cunoasc stagnare.
Rezultatul lucrului bine fcut se regsete n aprecierea i recunotina
bolnavului, aprecierea medicului, satisfacia de a fi participat cu competen
i eficien la salvarea unei viei.
Relaia bolnav asistent medical are ca punct de plecare
cunoaterea nevoilor bolnavului i adaptarea activitii de ngrijire la nevoile
lui.
Dilemele etice i insatisfaciile c nu pot fi detectate toate nevoile
bolnavului, mai ales cele de ordin psihologic, pot s apar n urgene, cnd
se impune o anumit ordine a prioritilor, cnd rulajul bolnavilor este mare,
lipsa de urmrire continu a bolnavului prin nepredarea corect a grzilor la
schimbul turelor, destrmarea spiritului de echipa.
Cu toat tehnicizarea actului de ngrijire, cuvntul ce ncurajeaz,
gestul ce alin, privirea ce inspir ncredere, dau sens i valoare dragostei
fa de oameni, respectul pentru via, mreia profesiei care are privilegiul
de a ngriji sntatea corpului, minii i a sufletului oamenilor.

37
 BIBLIOGRAFIE

1. Vasile Badea, Ctlin Popescu, Royalia Olsavszky: Infecii cu Transmitere

Sexual- Manualul cursantului 2004, pag 15-30.
2. G. Bucur, Dana Angela Opus: Boli Dermato-venerice, Editura Madical
Naional 2002, pag.676-670.
3. Al. Coloiu: Tratat de Dermato-Venerice, Editura Medical Bucureti 1986, pag.
29-36.
4. Al. Coloiu:Dermatovenerologie, Editura practic i pedagogic Bucureti
1993.
5. J.D. Diaconu, Nicor Ana, Popescu Mihaela-Anca, Fratea Cornelia-Cristina:
Dermato-Venerologie, Editura Didactic i Pedagogic Bucureti 1999, pag. 460-
480.
6. J.D. Diaconu, V. Grdin, M. Popescu, V. Badea, M. Ivan, M.E.Petrescu: Bolile
trasnmisibile sexual n Romnia n 1999.

38