Curs 7 Dezvoltarea Aparatului Digestiv 1

- CURS 7,
M D ANUL I,
O EP SEMEST
RF A RUL II,
O R RO,
F T 2019-
U A 2020,
N M MEDICI
CȚ E
NĂ
IO ȘT
N II ANATO
N MIE ȘI
ȚE EMBRI
Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași
CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR HÎNGANU MARIUS VALERIU

Dezvolt
area
sistemul
ui
digestiv
şi
a
periton

Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Po
CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR

CUPRINS
DIVIZIUNILE TUBULUI DIGESTIV

INTESTINUL ANTERIOR
INTESTINUL MIJLOCIU
INTESTINUL POSTERIOR
CONSIDERATII CLINICE
MALFORMATII CONGENITALE

Diviziunile tubului digestiv
I. Intestinul primitiv = parte a cavitatii viteline incorporata in
interiorul embrionului
II. Sacul vitelin + alantoida = partile cavitatii viteline ramase
inafara

Tubul digestiv primitiv
• Are 3 portiuni (acoperite de endoderm):
1. Proenteron (capat proximal)
2. Mezenteron + ductul vitelin
3. Metenteron (capat distal)
4. Faringele
• Endodermul – epiteliul mucoasei, celule parenchimatoase
• Mezodermul splanhnic – stroma, patura musculara,
tesutul conjunctiv si peritoneul

Mezenterele
• Mezenterul dorsal acopera proenteronul, mezenteronul si o
parte a metenteronului
• Va forma: mezogastrul dorsal (omentul mare),
mezoduodenul, mezocolonul si mezenterul.
EXIST
A
DOA
R PE
ESOF
AGU
L
TER
MIN
AL,
STO
MAC
SI
DUO
DEN




Intestinul anterior
(proenteronul)
• Sapt. IV – diverticulul respirator (pe peretele ventral al
intestinului anterior) – septul traheo-esofagian –
primordiul respirator + esofagul
• Sapt. IV – dilatatie fusiforma a intestinului anterior – se
mareste si se roteste in jurul axei longitudinale si antero-
posterioare (dextrogir), impreuna cu nervii vagi

Peretele gastric posterior creste mai mult - curburile.
Segmentul caudal se deplaseaza in sus si ladreapta iar cel cranial spre stanga si descendent.
Formarea bursei omentale, prin tractiunea

la stanga a mezogastrului dorsal

Sapt. V – mugurele splenic intre foitele mezogastrului ventral aflat in
rotatie. Mezogastrul dorsal vine in raport cu peritoneul parietal posterior
si degenereaza ambele – lig. Spleno-renal si Gastro-splenic.
La acelasi nivel se formeaza si pancreasul (organ secundar retroperitoneal)
– lig. Pancreatico-splenic.

Pancreasul
• 2 muguri – ventral si dorsal (din endodermul duodenal)
• Mugurele dorsal – in mezenterul dorsal
• Mugurele ventral – langa ductul biliar. Formeaza
procesul uncinat si partea decliva a pancreasului cefalic.
• In urma rotatiei, mugurele ventral ajunge inferior si posterior
de celalalt
• Ductul pancreatic principal – din partea distala a
ductului pancreatic dorsal si cel ventral
• Ductul accesor – partea proximala a ductului pancreatic dorsal
• Insulele Langerhans – din luna a 3-a. Secretia de insulina – din
luna a 5-a.

• In rotatia stomacului, mezogastrul dorsal se extinde caudal,
peste colonul transvers si intestinul subtire – marele oment.
• Origin
e–
partea
termin
ala a
intesti
nului
anteri
or +
cefalic
aa
i
n
t
e
s
t
i
n
u


Duodenul se roteste spre stanga – ia contact cu peretele
posterior al trunchiului – mezoduodenul dorsal drept se uneste
cu peritoneul, fixate la pancreas si dispar.
Mezenterul unui segment al primei portiuni ramane (bulbul).
Originea dubla explica vascularizatia din trunchiul celiac si AMS.


Ficatul si caile biliare
• ½ sapt. III – dintr-o evaginatie a epiteliului endodermic distal
al proenteronului
• Celulele diverticulului hepatic invadeaza septul transvers
• Legatura cu intestinul anterior se ingusteaza – ductul biliar, cu
o evaginatie ventrala (vezicula)
• Cordoanele celulare hepatice se intrepatrund cu
venele viteline si ombilicale - sinusoide



• Mezenterul ventral = omentul mic + lig falciform = mezodermul
ramas intre ficat, proenteron si peretele abdominal anterior.
• O mica parte a ficatului va ramane in contact cu septul transvers
(mezoderm compact – viitorul centru tendinos) – aria nuda
(pars affixa).
• Sapt. X – functia hematopoietica
• Sapt. XII – secretia biliara

Intestinul mijlociu
(mezenteronul)
• Din sapt. V are un mezenter scurt si comunica cu sacul vitelin
(ductul): DII – 1/3 stg a colonului transvers
• AMS
• Apare ansa primara – proximal comunica liber cu sacul vitelin
(duodenul distal, jejeun + ½ ileon)
• Alungirea rapida - hernia ombilicala fiziologica (sapt. a 6-a),
extracelomica.


• Rotatie in jurul AMS – 270° - doar jejunul si ileonul (in
timpul herniei – 90°)
• Retractia herniei – sapt. a 10-a (jejun, ileon, primordiu cecal)
• Apare apendicul
• vermiform

Mezenterele
• La finalul rotatiei, cand partea caudala a ansei ajunge in
dreapta, mezenterul se roteste in jurul originii AMS si
se alipeste PPP.
• Are loc fixarea (coalescenta) colonica
• Mezenterul colonului transvers fuzioneaza cu marele oment –
mobil


Intestinul posterior
• Formeaza intestinul deservit de AMI
• Segmentul terminal patrunde in cloaca – canalul ano-rectal
Cloaca
• Acoperita de endoderm si, doar ventral de ectoderm
• Intre endo- si ectoderm – membrana
• Septul uro-rectal (mezoderm) o separa de alantoida si va
forma centrul perineului
• Sfarsitul sapt. 7 – perforarea membranei
• Canalul anal: la exterior – ectoderm si la interior - endoderm

a. tr I.
ah
St eo Malform
Co
en -
oz es
atii
esofagien
ns
a of
ag
e
Atrezia -
id
ia
polihidra
mnios
er
Fistula ati
i
cli


II. Malformatii gastrice
a. Stenoza pilorica
b. Duplicatia gastrica
c. Sept prepiloric
III. Malformatii hepatice si ale cailor biliare
a. Variante de lobulatie
b. Ducte accesorii
c. Duplicatie veziculei biliare
d. Atrezie biliara extrahepatica/intrahepatice

IV.
Malform
atii
pancreati
ce
Pancreas
inelar
Pancreas
accesor


V. Malformatii mezenteriale
a. Volvulus
b. Hernie retrocolica
c. Omfalocel
d. Gastrischizis
e. Diverticulul Meckel – persistenta ductului vitelin
f. Chist vitelin
g. Rotatia inversa
h. Duplicatii ale anselor
i. Atrezii/stenoze




VI. Malformatiile intestinului posterior
a. Fistule recto-uretrale
b. Fistule recto-vaginale
c. Atrezii recto-anale
d. Imperforatia anala
e. Megacolon aganglionar (maladia Hirschsprung)


Curs 7 Dezvoltarea Aparatului Digestiv 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 7 Dezvoltarea Aparatului Digestiv 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

- CURS 7,

Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR HÎNGANU MARIUS VALERIU

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR HÎNGANU MARIUS VALERIU

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR

DIVIZIUNILE TUBULUI DIGESTIV

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR

Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR HÎNGANU MARIUS VALERIU

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR HÎNGANU MARIUS VALERIU

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR HÎNGANU MARIUS VALERIU

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR HÎNGANU MARIUS VALERIU

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR

Formarea bursei omentale, prin tractiunea

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR

Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR HÎNGANU MARIUS VALERIU

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR HÎNGANU MARIUS VALERIU

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR HÎNGANU MARIUS VALERIU

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR HÎNGANU MARIUS VALERIU

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR HÎNGANU MARIUS VALERIU

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR HÎNGANU MARIUS VALERIU

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR HÎNGANU MARIUS VALERIU

Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR HÎNGANU MARIUS VALERIU

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR HÎNGANU MARIUS VALERIU

Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR HÎNGANU MARIUS VALERIU

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR HÎNGANU MARIUS VALERIU

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR HÎNGANU MARIUS VALERIU

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR HÎNGANU MARIUS VALERIU

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR HÎNGANU MARIUS VALERIU

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR HÎNGANU MARIUS VALERIU

S-ar putea să vă placă și