Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Meningita
Meningita
Argument...............................................................................2
Cap.I –Meningita-notiuni generale…………………………...3
1.1Definitie……………………………………………………3
1.2Etiologie…………………………………………………...3
1.3Simptomatologie…………………………………………..5
1.4Diagnostic………………………………………………….8
1.5Complicatii……………………………………………….10
1.6Evolutie…………………………………………………..11
1.7Tratament………………………………………………...11
1.8Profilaxie…………………………………………………13
Cap.II-Plan de ingrijire……………………………………...15
Caz nr.I………………………………………………………15
Caz nr.II……………………………………………………...19
Caz nr.III……………………………………………………..23
Caz nr.IV…………………………………………………….27
Concluzii……………………………………………………..31
Bibliografie…………………………………………………..32
1
ARGUMENT
Virginia Henderson
CAPITOLUL I
2
MENINGITA – NOŢIUNI GENERALE
1.1Definitie
1.2Etiologie
▪ Virusuri ARN:
Enterovirusuri: polio, ECHO, coxsakie.
Togavirusuri: virusul rubeolic.
Arenavirusuri: virusul Armstrong.
Myxovirusuri: virusul urlian, virusul rujeolic, virusurile gripale, virusurile
paragripale.
Rhabdovirusuri: virusul rabic.
Retrovirusuri: virusul HIV.
▪ Virusuri ADN:
3
Herpesvirusuri: virusurile herpes simplex 1 si 2, virusul varicelo-zoosterian,
virusul citomegalic.
Adenovirusuri.
▪ Bacterii:
Coci Gram pozitivi: pneumococ, stafilococ, streptococci diversi.
Coci Gram negativi: meningococ, gonococ.
Bacili Gram pozitivi: listeria monocitogenes, bacilus anthracis.
Bacili Gram negativi: haemophylus influenzae, salmonelle, escherihia coli,
proteus, pseudomonas aeruginosa, klebsiella, brucella.
Mycobacterii: tuberculosis.
Spirochetaceae: leptospire, borelia, treponema.
▪ Fungi: criptococus neoformans, candida.
▪ Chalmidia: chalmidia psittaci.
▪ Mycoplasma: mycoplasma pneumoniae.
▪ Richettsia: diverse specii.
▪ Protozooare: toxoplasmoza gondii, plasmodium.
▪ Metazooare: cysticercus cellulosae, angiostrongillus cantonensi.
4
1.3Simptomatologia
5
• Sindromul infecţios inflamator, constă în principal din febră, cu sau fără
frisoane, alterare rapidă a stării generale, cefalee, curbatură, stare de rău. Acest
sindrom se instalează de la început precedând celelalte manifestări cu mai multe
ore şi reprezintă unul din parametrii clinici de evoluţie a bolii. La nou născut şi
sugar, în 50% din cazuri febra poate lipsi, copilul refuză să sugă, prezintă vărsături
şi diaree, fontanelele bombează, semn extrem de preţios dar care lipseşte în caz de
deshidratare.
7
-ipoteza blocării sistemului monocitar cu endotoxină în cursul unui Sindrom
Sanarelli-Schwatzman generalizat; evoluţia poate fi blocată prin administrarea de la
început a unor doze mari imunosupresoare, de corticoizi.
▪ Manifestări articulare tardive (artrite reactive) de obicei în convalescenţă,
chiar şi în cazurile tratate corect şi precoce cu antibiotice, mecanismul fiind
imunologic.
Forma clinică cea mai frecventă este meningita acută simplă (aproximativ
60% din cazuri).
20-30% din cazuri evoluiază cu tablou clinic de meningococemie (cu
exantem necrotic manifest).
3-5% din cazuri pot realiza tablou de sindrom Waterhouse-Friederichsen.
1-5% sunt cazuri fruste, cu manifestări clinice moderate la care diagnosticul
pe date de laborator poate constitui o surpriză etiologică.
1.4Diagnostic
8
extra celular. Morfologia caracteristică a acestora se poate modifica în cazurile în
care pacienţii au primit deja un tratament cu Penicilina G, germenii având
dimensiuni sporite şi uneori ridicând probleme de diagnostic.
Aspectul morfologic coroborat cu datele clinice, permite de cele mai multe
ori diagnosticul de meningococ, dar confirmarea trebuie obţinută prin culturi
urmate de serotipare sau prin teste imune (CIE, coaglutinarea cu stafilococ sau
latex), aglutinarea LCR cu antiseruri specifice pentru cât mai multe serotipuri de
meningococ.
Culturile se fac direct de pe acul de puncţie, în tuburi de cultură speciale,
încălzite în prealabil la temperatura camerei şi incubate rapid la 37°C la termostat.
Examenul hematologic confirmă existenţa sindromului inflamator: VSH
mult crescută, leucocitoză importantă cu neutrofilie la care se pot adăuga:
hiperglicemie tranzitorie, hiperazotemie, acidoză metabolică sau mixtă.
Alte determinări de mare utilitate sunt:
hemocultura, imediat după internarea pacientului, înainte de începerea
tratamentului.
cultivarea din exudatul nazofaringian mai ales de la persoanele adulte, dar şi
de la copiii din anturajul bolnavului cu scopul depistării sursei.
cercetarea în sânge a prezenţei antigenelor specifice prin CIE, coaglutinare
cu stafilococ sau latex-aglutinarea cu antiseruri specifice.
1.5 Complicatii
10
1.6Evolutie
1.7Tratament
1. Tratament etiologic.
În ordinea urgenţei, se va începe cât mai repede tratamentul etilogic. Luând
în considerare sensibilitatea tulpinilor izolate la noi în ţară se recomandă
monoterapia parenterală cu Penicilina G. Administrarea se va face iniţial prin
injecţii intravenoase. Administrarea în perfuzie nu este recomandată având în
vedere faptul că penetraţia în LCR este direct proporţională cu concentraţia maximă
serică a antibioticului. Doza este de 8 - 12 milioane UI/zi la adult, respectiv 100000
UI/kg corp/zi la copil, fracţionat în 4 administrări zilnice. În zilele următoare se
poate trece la administrarea alternativă intravenoasă şi intramusculară sau numai
intramusculară tot de 4 ori/zi. Durata tratamentului este de 7 zile, dar în cazurile cu
complicaţii sau cu sindrom encefalic persistent se poate prelungi până la 10 zile.
Nu se vor diminua dozele (deşi din a doua sau a treia zi remisiunea clinică ar putea
sugera acest lucru) deoarece scăderea inflamaţiei locale va diminua oricum
11
coeficientul de penetraţie a antibioticului în LCR, astfel că scăderea suplimentară a
dozei riscă să scadă nivelul de antibiotic în LCR sub valoarea CMI.
Ampicilina dă rezultate asemănătoare şi are avantajul unei penetraţii
superioare prin bariera hematoencefalică. Doza este de 8 - 12g/zi la adult.
Datorită apariţiei tulpinilor de meningococ rezistente la penicilină, în SUA,
Africa de Sud, Spania se folosesc cu rezultate foarte bune:
- Ceftriaxonă în doze de 100 mg/kg corp/zi, maxim 4g/zi;
- Cefotaxime în doze de 200 mg/kg corp/zi, maxim 12g/zi;
- Cefuroxima în doze de 200 mg/kg corp/zi, maxim 12g/zi.
Aceste medicamente sunt folosite în monoterapie şi au avantajul unei foarte
bune penetraţii în LCR şi acţiune puternică asupra meningococului.
În ultima perioadă aceste medicamente au început să fie folosite şi în ţara
noastră.
În clinicile de Boli Infecţioase din tara noastră se folosesc cu succes, având
rezultate comparabile cu ale penicilinei şi alte medicamente:
Cloramfenicol 100mg/kg corp/zi;
Rifampicină 600mg/12 ore;
Cotrimoxazol 2g/zi.
Aceste medicamente se folosesc şi la persoanele alergice la Penicilină.
2. Tratament patogenic.
3. Tratament simptomatic.
12
-paracetamol,
-piafen
Pentru combaterea vărsăturilor se administra:
-emetiral,
-metoclopramid,
-torecan.
4. Tratament igieno-dietetic
1.8Pofilaxie
13
- imunoprofilaxie pentru cazurile izolate cu risc permanent (colectivitati de
copii). Se poate folosi vaccin monovalent A sau C, bivalent AC sau tetravalent
ACYW-135. Vaccinarea va fi dublată de chimioprofilaxie in cazul contactului
intim cu bolnavul. Vaccinarea nu este eficienta la copii sub 2 ani. Anticorpii
obtinuţi asigură titru protector timp de 2-4 ani după vaccinare.
14
CAPITOLUL II
PLAN DE INGRIJIRE
CAZUL NR. I
NUME SI PRENUME: I. S.
VARSTA: 17 ani
SEX: F
INALTIMEA: 1,65 m
GREUTATEA: 60 Kg.
ALERGII: nu se stie alergica
DIAGNOSTIC CLINIC: Meningita seroasa acuta de etiologie virala
CONDITII DE VIATA: pacienta locuieste impreuna cu parintii si o sora mai mica,
intr-un apartament cu doua camere, baie si bucatarie; are conditii medii de viata.
COMPORTAMENT: pacienta prezinta un comportament tipic adolescentin (nu
respecta anumite sfaturi primite de la parinti - program de activitate si odihna
incorect urmat (are o conditie buna).
OBISNUINTE SI DEPRINDERI DE VIATA: ii place sa urmareasca filmele de la
TV, sa iasa la plimbare si la distractii, in zilele libere, cu prietenii.
DURATA SOMNULUI: este de 7 ore, uneori mai mult sau putin, are un somn
linistit, rareori se trezeste in timpul noptii, obisnuieste sa se culce la orele 23 si se
trezeste dimineata la ora 6.
ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE: este nascuta la termen, pe cale
naturala, este primul copil, nascut cu o greutate de 3200gr., i-au iesit dintii la 7-8
luni, a mers la 1 an si a inceput sa vorbeasca in jurul varstei de 2 ani. Menarha, la
13 ani, cantitate normala, durata 4-5 zile, interval regulat, fara dureri.
ANTECEDENTE PATOLOGICE: a facut bolile copilariei pana la varsta de 7 ani.
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: neaga TBC, lues, SIDA, hepatita
A,B in familie.
SEMNE SUBIECTIVE: pacienta prezinta fotofobie, redoarea cefei, ameteli,
disconfort manifestat prin greturi, inapetenta.
SEMNE OBIECTIVE: pacienta prezinta facies crispat, greturi, varsaturi, postura
inadecvata, hipertermie, buze uscate, cefalee si gemete.
ISTORICUL BOLII: debut sub forma de viroza respiratorie, in urma cu 4-5 zile,
manifestate prin cefalee, hipertemie, disfagie (stare patologica cu dureri musculare,
15
insotite de pronuntata senzatie de oboseala, intalnita in perioada de inceput a unei
boli infectioase - gripa).
Fiind la scoala la orele de curs si simtindu-se extrem de rau, pacienta s-a
prezentat pentru consult, la cabinetul medical al scolii, unde, medicul, in urma
investigatiilor, i-a dat bilet de trimitere la sectia de Contagioase. Asistenta medicala
de la cabinet i-a masurat si inregistrat functiile vitale: TA=110/80, T =38,8°C,
P=80, R=23, dupa care a anuntat Serviciul ambulatoriu si a fost transportat la sectia
de Contagioase
NEVOI PERTURBATE
DIAGNOSTICUL DE NURSING
PLANUL DE INGRIJIRE
EVALUARE FINALA
17
CAZUL NR. II
NUME SI PRENUME: P. A.
VARSTA: 12 ani
SEX: M
INALTIMEA: 1,50 m
GREUTATEA: 45 Kg.
GRUPA SANGUINA: AB IV RH: (-)
OCUPATIA: elev
ALERGII: nu se stie alergic
DIAGNOSTIC CLINIC: Meningita limfocitara seroasa acuta de etiologie virala
MODUL DE COMUNICARE AL PACIENTULUI: nu s-a putut comunica verbal
cu pacientul,acesta avand o stare generala alterata(febra,cefalee, varsaturi, stare de
somnolenta, disfagie)fiind internat in salonul A.T.I.-copii din sectia “Boli
infectioase”. In schimb culeg date de la apartinatori,din biletul de trimitere,echipa
medicalade ingrijire(asistente,infirmiere)
ANTECEDENTE PERSONALE
a) Fiziologice:
- este primul copil in familie, nascut la termen cu o greutate la nastere de
3,500 kg. A fost alimentat natural pana la varsta de 7 luni si jumatate dupa care i s-
a diversificat alimentatia.
- rezultate scolare: bune
b) Patologice:
- a efectuat vaccinarile conform prescriptiilor medicale;
- a fost bolnav de gripa, faringoamigdalita,bronsita;
- fara antecedente patologice meningiene;
ANTECEDENTE HEREDO –COLATERALE: ambii parinti sunt sanatosi
OBISNUINTE DE VIATA:
a) Conditii de viata si mediu:
Nivel social mediu
Pacientul locuieste cu parintii intr-o casa obisnuita (din caramida) pe un
singur nivel cu o gospodarie modesta. Il sustine familia, diriginta, colegii de scoala.
b) Comportament:
Este o persoana vioaie, vesela si comunicativa care este dispusa sa
aasimileze orice informatie,noutate din domeniul oricarei activitati umane, fie pe
plan intelectual, fie pe plan fizic.
Obiceiuri alimentare: are deprinderi alimentare gresite, prin nerespectarea in primul
rind al orarului meselor principale. Ii plac sucurile acidulate si reci, dulciurile si
fast-food-urile.
18
Istoricul bolii: a debutat brusc in urma cu 48 ore, cu febra, varsaturi, cefalee,
insotite de o stare generala alterata. S-a prezentat la medicul de familie care i-a dat
billet de trimitere la sectia de ,,Boli contagioase’’. Asistenta medicala i-a inregistrat
functiile vitale:T.A.=110/70mmHg, T =38 C, R=24/min, P=85/min
Semne subiective: pacientul prezinta o stare de discomfort general insotita de febra
ridicata ,redoarea cefei ,varsaturi .
Semne obiective: pacientul prezinta facies cu aspect de para ca urmare a inflamarii
si tumefierii glandelor parotide bilaterale. De asemenea, am observat o tonalitate a
vocii foarte scazute, disfagie, manifestata printr-o jena la deglutitie, tegumente
foarte fierbinti,buze uscate, varsaturi insotite de greata. Pacientul este orientat
spatio - temporal .
SURSE DE DIFICULTATE :
NEVOI PERTURBATE
19
- fotofobie
- disfagie
- dispnee
- anorexie
- astenie fizica si psihica
- varsaturi
- contractii musculare
Potential: producerea unor complicatii ce ar provoca aparitia unor sechele pe toata
durata vietii.
PLAN DE INGRIJIRE
20
- explic pacientului necesitatea internarii in spital
- il anunt ca starea lui de sanatate merge spre bine, sa inlature teama si frica
EVALUARE FINALA
Pacientul PA, in varsta de 12 ani, a fost internat cu DIAGNOSTIC CLINIC:
meningita limfocitara seroasa acuta urliana, oreon cu stare generala alterata in
sectia de Boli infecto-contagioase ATI copii, prezentand ca manifesteri de
dependenta redoarea cefei, febra ridicata, inflamarea si tumefierea glandelor
parotide bilaterale, disfagie, pozitie antalgica, anxietate, dureri musculare,
fotofobie.
Pacientul a fost internat pentru investigatii clinice si paraclinice.
21
CAZUL NR. III
NUME SI PRENUME: A R
VARSTA: 34 ani
SEX: F
INALTIMEA: 1,60 m
GREUTATEA: 63 Kg.
GRUPA SANGUINA: 01 RH: (+)
STAREA CIVILA: casatorita
NATIONALITATEA: romana
ALERGII: nu se stie alergicaDIAGNOSTIC CLINIC: Meningita limfocitara
seroasa acuta de etiologie virala
MODUL DE COMUNICARE AL PACIENTEI : greoi , deficitar , datorita starii
generale grave. Pentru a putea usura comunicarea ii pun pacientei intrebari
deschise, la obiect. De asemenea comunicarea se face si cu pauze lungi de catre
pacienta. Datele au mai fost culese de la echipa medicala de ingrijire a
pacientei,din biletul de trimitere, din foaia de observatie si de la apartinatorii
pacientei .
ANTECEDENTE PERSONALE:
a) Fiziologice
- este al 7- lea copil al familiei sale , provenind dintr-o familie dezorganizata
- menarha : la 12 ani si 10 luni , ciclu regulat la 28 zile , durata de 4 zile , flux
abundent avand 6 nasteri si 8 avorturi ( 5 la cerere si 3 spontane din diferite
cauze).
b) Patologice : nu se stie daca a avut boli infectioase in copilarie
- a fost operata de apendicita la varsta de 28 de ani.
- este suferinda de Reumatism Articular Acut ( R.A.A.) inca din copilarie si
Gastrita dobandita pe parcursul vietii datorita unei hiperaciditati si a tratamentelor
prelungite cu medicamente (antiinflamatorii), alimentatiei necorespunzatoare si a
modului de viata.
ANTECEDENTE HEREDO –COLATERALE:
Tatal: necunoscut
Mama: 50 de ani, suferind de R.A.A, H.T.A , actual cu diabet zaharat.
Sotul: 36 de ani, zilier ,aparent sanatos
Frati in numar de 6 , 3 frati si 3 surori – nu stie daca sunt sau nu suferinzi de vreo
boala .
COMPORTAMENTUL DE VIATA : locuieste impreuna cu sotul si 6 copii intr-o
garsoniera . Conditiile de viata si mediu sunt modeste , la limita dintre mediu si
mediocre. Pacienta recunoaste ca este o fumatoare inraita , pe langa faptul ca ea
22
consuma toate produsele alimentare pe baza de carne de porc afumata si
conservata, are si un stil de viata dezordonat.
SEMNE OBIECTIVE: pacienta este orientata spatio-temporal, constienta , avand o
stare de somnolenta. Datorita fotofobiei pacienta are ochii semideschisi. De
asemenea am mai constatat ca pacienta prezinta tegumente palide si in timpul
comunicarii este disfonica- modificarea temporala sau permanenta a vocii ,
interesand timbrul si intensitatea . Pacienta are mereu senzatie de voma. Astenia
marcata a pacientei manifestata prin cearcane periorbitale.
SEMNE SUBIECTIVE : pacienta acuza cefalee , redoarea cefei , inapetenta si
discomfort general manifestate prin semnele clinice ale bolii – lumina puternica o
deranjeaza, iar datorita varsaturilor se simt mult mai slabita , nu se poate deplasa
singura.Toate acestea le-am aflat in urma intrebarilor directe, puse de mine ca
asistenta medicala, pe intelesul pacientei si a gradului sau de cunostinta .
ISTORICUL BOLII
Debut de aproximativ de trei zile cu fotofobie, varsaturi, redoarea cefei, astenie
marcata, inapetenta, ameteli, drept pentru care pacienta s-a prezentat la medical de
familie care i-a intocmit un bilet de trimitere la medical de specialitate . In urma
consultatiei efectuate de catre acesta i s-a pus diagnosticul “ Sindrom meningean –
suspect meningita seroasa “ si i s-a intocmit bilet de internare in sectia de boli
contagioase . Ajunsa in sectia de boli infectioase, dupa 72 de ore s-a confirmat
diagnosticul de “ meningita limfocitara acuta seroasa “ de etiologie probabil virala
si ramane internata pentru tratament.
Daca a mai fost internata : prima internare a fost in sectia de interne in
jurul varstei de 29 de ani cu diagnosticul de gastrita. A doua internare a fost in jurul
varstei de 32 de ani fiind intrernata in sectia de boli infecto-contagioase cu sindrom
febril si viroza respiratorie.
NEVOI PERTURBATE
1) Nevoia de a elimina
2) Nevoia de a evita pericole
3) Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limita normala
4) Nevoia de a fi curat si de a proteja tegumentele
5) Nevoia de a se alimenta si hidrata
6) Nevoia de a dormi si a se odihni
7) Nevoia de a actiona dupa credintele si valorile sale
8) Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura
9) Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea
23
DIAGNOSTIC DE NURSING ( P.E.S.)
Actual: alterarea starii generale a pacientei datorita varsaturilor , imposibilitatea de
hidratare si alimenatie corespunzatoare , alterarea functiilor vitale
Potential: producerea unor complicatii cum ar fi aparitia unor deshidratari masive
in urma varsaturilor
Posibil: alterarea morfo- functionala a sistemului nervos si meningelui proces
infectios
PLANUL DE INGRIJIRE
- asigur repaus la pat, asez pacienta in decubit lateral, la marginea patului, cu capul
intr-o parte si captez varsaturile
- cu rol delegat, administrez tratament medicamentos- antiemetic (Motroclopramid
1f 2 ml i.v.)
- creez un microclimat corespunzator, aerisesc salonul
- cu rol delegat recoltez analize de laborator si administerz tratament conform
prescriptiei medicale cu Ampicilina i.m., HHC i.v. si Paracetamol oral
- sprijin pacienta sa se deplaseze la toaleta
- cu rol automat, masor temperatura corpului, administrez medicatia prescrisa de
medic, antitermice, antibiotice
- aplic comprese umede si reci local, pe frunte
- urmaresc si supraveghe pacienta, masor functiile vitale si le notez in foaia de T°
- invat pacienta despre importanta regimului alimentar
- administrez pacientei un regim hiposodat si hipocaloric si un aport hidric cca
1500 ml/zi
- urmaresc apcienta sa consume numai alimente cuprinse in regim
- creez conditii de odihna si confort
- invat pacienta tehnici de relaxare, sa citeasca reviste
- invat pacienta exercitii de respiratie pentru a-i facilita somnul
- notez orarul somnului, observ calitatea somnului
- ajut pacienta la efectuarea toaletei (dus)
- schimb lenjeria de pat si de corp de cate ori este nevoie
- educ pacienta si-i explic cat de important este sa aiba igiena corespunzatoare
pentru a preveni infectiile
- identific impreuna cu pacienta deprinderile gresite
- corectez deprinderile si obiceiurile daunatoare sanatatii
- fac pacientei educatie sanitara, o incurajez sa gandeasca pozitiv
24
EVALUARE FINALA
25
CAZUL NR. IV
NUME SI PRENUME: M. A.
VARSTA: 18 ani
SEX: M
INALTIMEA: 1,80 m
GREUTATEA: 75 Kg.
GRUPA SANGUINA: AB IV
OCUPATIA:elev
ALERGII: nu se stie alergic
DIAGNOSTIC CLINIC: Meningita limfocitara seroasa acuta de etiologie virala
MODUL DE COMUNICARE AL PACIENTULUI: nu s-a putut comunica verbal
cu pacientul,acesta avand o stare generala alterata(febra,cefalee, varsaturi, stare de
somnolenta, disfagie)fiind internat in salonul A.T.I.-copii din sectia “Boli
infectioase”. In schimb culeg date de la apartinatori,din biletul de trimitere,echipa
medicalade ingrijire(asistente,infirmiere)
ANTECEDENTE PERSONALE
a) Fiziologice:
- este primul copil in familie, nascut la termen cu o greutate la nastere de
3,000 kg. A fost alimentat natural pana la varsta de 10 luni si jumatate dupa care i
s-a diversificat alimentatia.
- rezultate scolare: bune
b) Patologice:
- a efectuat vaccinarile conform prescriptiilor medicale;
- a fost bolnav de gripa, faringoamigdalita,bronsita;;
- fara antecedente patologice meningiene;
ANTECEDENTE HEREDO –COLATERALE: ambii parinti sunt sanatosi
OBISNUINTE DE VIATA:
a) Conditii de viata si mediu:
Nivel social mediu
Pacientul locuieste cu parintii intr-o casa obisnuita (din caramida) pe un
singur nivel cu o gospodarie modesta. Il sustine familia, diriginta, colegii de scoala.
b) Comportament:
Este o persoana vioaie, vesela si comunicativa care este dispusa sa
aasimileze orice informatie,noutate din domeniul oricarei activitati umane, fie pe
plan intellectual, fie pe plan fizic.
Obiceiuri alimentare: are deprinderi alimentare gresite, prin nerespectarea in primul
rind al orarului meselor principale. Ii plac sucurile acidulate si reci, dulciurile si
fast-food-urile.
26
Istoricul bolii: a debutat brusc in urma cu 48 ore, cu febra, varsaturi, cefalee,
insotite de o stare generala alterata. S-a prezentat la medicul de familie care i-a dat
billet de trimitere la sectia de ,,Boli contagioase’’. Asistenta medicala i-a inregistrat
functiile vitale:T.A.=110/70mmHg, T =38 C, R=24/min, P=85/min
Semne subiective: pacientul prezinta o stare de discomfort general insotita de febra
ridicata ,redoarea cefei ,varsaturi .
Semne obiective: pacientul prezinta facies cu aspect de para ca urmare a inflamarii
si tumefierii glandelor parotide bilaterale. De asemenea, am observat o tonalitate a
vocii foarte scazute, disfagie, manifestata printr-o jena la deglutitie, tegumente
foarte fierbinti,buze uscate, varsaturi insotite de greata. Pacientul este orientat
spatio - temporal .
NEVOI PERTURBATE
DIAGNOSTIC DE NURSING
27
Potential: producerea unor complicatii ce ar provoca aparitia unor sechele pe toata
durata vietii.
PLAN DE INGRIJIRE
EVALUARE FINALA
28
Pacientul PA, in varsta de 12 ani, a fost internat cu DIAGNOSTIC CLINIC:
meningita limfocitara seroasa acuta urliana, oreon cu stare generala alterata in
sectia de Boli infecto-contagioase ATI copii, prezentand ca manifesteri de
dependenta redoarea cefei, febra ridicata, inflamarea si tumefierea glandelor
parotide bilaterale, disfagie, pozitie antalgica, anxietate, dureri musculare,
fotofobie.
Pacientul a fost internat pentru investigatii clinice si paraclinice.
CONCLUZII
29
Rolul asistentei medicale in sectia de boli infecto-contagioase este :
- de a asigura un mediu de siguranta si incredere pentru bonlavi.
- de a asigura repaos la pat, fizic si psihic pe toata perioada de internare.
- efectuarea unor anchete epidemiologice in focar, efectuarea
vaccinurilor,inregistrarea functiilor vitale, administrarea tratamentului
medicamentos prescris de medic.
- asigura un regim igieno-dietetic.
- pregateste bonlavul si materialele necesare unor investigatii ca de exemmplu:
punctia lombara pentru examenul L.C.R.
- aplica tehnici specifice de prelevare a produselor patologice si biologice in
vederea depistarii germenilor patogeni.
Lucrarea este structurata pe mai multe capitole care cuprind :
Partea teoretica cu notiuni de anatomie si fiziopatologie, epdemiologie,
morfopatologie, etiologie, complicatii,diagnostic clinic si paraclinic, investigatii,
tratamentul, rolul A.M. general si specific sectiei.
Ma opresc in special asupra subcapitolului :Anatomia si fiziologia
meningelui, unde intalnim mai multe clasificari de meningita.
Meningita acuta poate fi clasificata dupa diferite criterii si anume :
Etiologie, dupa aspectul L.C.R.-ului, dupa mecanismul de producere.
a)dupa etiologie meningitele acute infectioase pot fi cauzate de bacterii,viru-
si,fungi si protozoare.
b) in meningita acuta infectioasa, aspectul L.C.R.-ului(obtinut prin rahicente-za)
poate fi: clar, purulent, hemoragic.
Meningitele acute infectioase constitue o urgenta a patologiei infectioase
datorita persistentei pe plan mondial a unei morbiditati crescute.
In timpul efectuarii stagiului in Sectia de Contagioase, sector de care m-
am atasat si m-a impresionat cel mai mult prin numarul mare de urgente cu bonlavi
ce se prezentau cu diferite boli infectioase.
Cu rol automat si delegat am acordat ingrijiri in aceasta sectie unde am
invatat si practicat multe lucruri noi, cum ar fi: participarea la luarea unor probe de
laborator, punctia lombara pentru L.C.R., recoltare de sange pentru analize, ingrijiri
acordate pe pacienti, am urmarit indeaproape evolutia unor boli si oprirea lor din
evolutie.
BIBLIOGRAFIE:
30
1. Dr. C. Bocarnea: “Boli infectioase si epidimiologice”, Edit. Info-Team,
1999;
31