Politica de pre a firmei S.C. PALACE S.A.

COLEGIUL ECONOMIC BUZ U

LUC!A!E "E CE!#I$ICA!E A COMPE#EN%ELO! P!O$ESIONALE

Specializarea: technician in activitai economice

Indrumtor, prof. Anton Adriana Candidat, Drimbu Ana-Maria

uzu-!"#"

Cuprin$

I %reul $i mi&ul de mar'etin( #.# %reul ) componenta a mi&ului #.! Submi&ul de preuri #.* %reul +i $trate(ia de piaa #., Dinamica preurilor

II Strate(ii de preuri !.# Coordonatele $trate(iei de preuri !.! Strate(ii in politica de preuri

III -peraionalizarea politicii de pre la nivelul firmei S.C. .%A/AC01 S.A. *.# %rezentarea (eneral a firmei *.! -biectivele politicii de pre *.* 2eflectarea in politica de mar'etin( a preurilor *., -piuni $trate(ice in politica de pre

Ar&'me(t

Ceea ce m-a determinat $ ale( acea$t tem e$te faptul c 3mi dore$c $ continui $tudiile 3n ace$t domeniu +i cred c e$te un bun prile4 pentru a-mi te$ta cuno+tinele +i a 3nvaa lucruri noi. /ucrarea e$te $tructurat 3n trei capitole: 5%reul +i mi&ul de mar'etin(1, 5Strate(ii de preuri1 +i 5 -peraionalizarea politicii de pre la nivelul firmei SC %A/AC0 SA1. %rimul capitol, 5%reul +i mi&ul de mar'etin(1, conine patru $ubcapitole ce $e refer la pre ca +i component a mi&ului de mar'etin(, la $ubmi&ul de preuri, le(atura preului cu $trate(ia de pia +i dinamica preurilor. Mi&ul de mar'etin( e$te un element foarte 3ntalnit 3n domeniul mar'etin(ului, ace$ta reprezent6nd principalul element al tacticii de mar'etin(. 0lementele Mi&ului de mar'etin( $unt cuno$cute $ub numele de 7Cei %atru %7, ace+tia fiind: %re, %rodu$, %romoie +i Di$tribuie. %olitica de pre 3n mar'etin( urmre+te at6t realizarea unei competitiviti ridicate c6t +i con$olidarea poziiei pe pia +i $porirea prin cucerirea de noi debu+ee, a$tfel 3nc6t $ $e acopere cheltuielile de producie, $ $e a$i(ure un beneficiu core$punzator c6t mai mare, recuper6ndu-$e inve$tiiile fcute 3n producie. %reul poate fi un element ma4or al mi&ului de mar'etin(, 3n$ deciziile cu privire la ace$ta trebuie coordonate, 3n mod atent cu cele privind produ$ul, promovarea +i di$tribuia. %reul e$te o variabil particular a mi&ului, av6nd c6teva caracteri$tici care ii confer ace$t $tatut. A$tfel, 3n primul r6nd, de $tabilirea preului depinde rentabilitatea 3ntreprinderii. 8oate celelalte elemente ale mi&ului pot crea valoare pentru con$umatori +i co$turi pentru 3ntreprindere, 3n$ doar preul produce venit, permi6nd acoperirea co$turilor +i obinerea de profit. %reul poate fi definit ca reprezent6nd raportul dintre $uma de bani ce trebuie platit de cumprtor pentru obinerea unei anumite cantiti dintr-un bun $au $erviciu. Al doilea capitol, 5Strate(ii de preuri1, cuprinde dou $ubcapitole care prezint coordonatele $trate(iei de preuri +i $trate(ii 3n politica de preuri. Strate(ia de pre e$te o component a politicii (lobale de mar'etin( +i are 3n vedere folo$irea eficient a preurilor, ca in$trument de promovare a dezvoltrii 3ntreprinderii, penetrarea pe pia, promovarea produ$elor, a$i(urarea unui profit precum +i cre+terea eficienei 3ntre(ii activiti. 9ivelul preurilor poate fi con$iderat criteriul determinant al $trate(iei. :n definirea $trate(iei prin nivelul preurilor $e are 3n vedere 3n aceea+i m$ur produ$ul +i $e(mentul de pia cruia i $e adre$eaz.De re(ul, la $tabilirea ace$tuia, 3ntreprinderea $e va orienta dup co$turi, dup cerere $au dup concuren.

Al treilea capitol, 5-peraionalizarea politicii de pre la nivelul firmei SC %A/AC0 SA1 are trei $ubcapitole 3n care e$te prezentat firma S.C. 5%A/AC01 S.A., obiectivele politicii de pre, reflectarea 3n politica de mar'etin( a preurilor +i opiuni $trate(ice 3n politica de pre a firmei. Societatea comercial 7%A/AC07 SA are $ediul in ora+ul Sinaia, $tr. -ctavian ;o(a, nr. ##, 4udeul %rahova, telefon "!,,<*#!"=#, telefa& *#*===, cont bancar nr. ,""#>?*@#*!"A de$chi$ la 2D Sinaia. Societatea a fo$t 3nfiinat prin B.;.2. #",#<!=."@.#@@", 3n conformitate cu prevederile le(ii #=<#@@" privind reor(anizarea unitilor de $tat, precum +i cu B.;.2. #",#<#@@" privind 3nfiinarea $ocietilor comerciale pe aciuni de intere$ naional. :n condiiile $pecifice economiei de pia, firmele $unt direct implicate 3n mecani$mul formrii preului. Acea$ta nu 3n$eamn c $ocietatea e$te lip$it de p6r(hii ce limiteaz c6mpul de aciune al firmei 3n materie de pre. Determinarea preului de v6nzare a unui produ$ $au $erviciu e$te o $arcin cu at6t mai delicat, cu c6t firma trebuie $ in cont nu numai de le(tura lo(ic 3ntre obiectivele $trate(iei $ale de pia, ci +i de un numr important de re$tricii pe care le impune mediul e&tern 3n care 3+i de$fa$oar activitatea. %entru marea 3ntreprindere, ce acioneaz 3ntr-o economie de pia dezvoltat, preul reprezint o variabil pe declin controlabil, 3n timp ce ma$a mare a firmelor mici +i mi4locii, $e mulume$c cu un (rad de control mai redu$. /a 3nceput, firma a folo$it $trate(ia preului de penetrare pentru aproape toate produ$ele $ale. Ace$t pre a fo$t iniial $tabilit la un nivel redu$, pentru a de$chide rapid piee de ma$ +i pentru a aduce profituri imediate. Dezavanta4ul ace$tui pre e$te c atra(e +i ali competitori, erod6nd poziia pe piaa pe termen lun(. %e viitor, o alt $trate(ie de pre ce $e crede c va fi folo$it de firma PALACE e$te cea a preului par - impar. Se 3ncearc a$tfel influenarea percepiei cumprtorului, deoarece $-a ob$ervat c mai repede cumpr un produ$ care co$t @@@ $au @@=, dec6t unul care co$t #""". %reul reprezint nu numai o p6r(hie economic dintre cele mai importante, un in$trument de ma$ur +i calcul, ci +i un mi4loc de comunicare a firmei cu pia.

I.Pre'l )i mi*'l de mar+eti(&

,., Pre'l - compo(e(t. a mi*'l'i
Definiie: %reul reprezint valoarea de $chimb pentru produ$ele $au $erviciile oferite +i cuprinde co$turile de producie +i de v6nzare, incluz6nd un adao$ comercial din care o parte reprezint profitul v6nztorului. 0l con$tituie rezultatul confruntrii intere$elor economice ale purttorilor cererii +i a ofertei, $ub influena produciei +i a pieei. Din per$pectiva unei 3ntreprinderi, preul con$tituie: C un mi4loc de m$ur a (radului de valorificare a re$ur$elor 3ntreprinderiiD C un barometru al capacitii 3ntreprinderii de adaptare la cerinele mediului +i de influenare a ace$tuiaD C un in$trument de recuperare a cheltuielilor efectuate +i de cuantificare a profitului 3ncorporat 3n valoarea produ$ului. Eormule de calcul: %rofitulF Genituri totale ) Co$turi totale, $au: %rofitulF H%re unitar & cantitatea v6ndutI ) Co$turi totale.

,./ S'0mi*'l de pre'ri

Submixul de pre - urmare+te $tabilirea unui nivel de pre convin(ator pentru fiecare $e(ment de pia, 3n $en$ul reflectrii valorii produ$ului ce $ati$face mai bine dec6t concurenii cerinele con$umatorului. Ace$ta trebuie $ fie acceptabil at6t pentru producator H$-i aduc profitI, c6t +i pentru con$umator H$ di$pun de venituriI. %reul difer de celelalte componente ale mi&ului de mar'etin(, 3ntruc6t (enereaz venituri, 3n timp ce toate celelalte elemente antreneaz co$turi. A$tfel, prin ima(inea pe care o induce, preul afecteaz +i viitorul or(anizaiei, nu numai prezentul. Comparativ cu celelalte elemente ale mi&ului,preul reprezint pentru con$umatori un element de co$t. 2elaia pre-produ$

/a baza relaiei dintre produ$ +i pre $e (a$e$c trei elemente:caracteri$ticile +i nivelul calitativ al produ$ului, mi&ul de produ$ +i $trate(ia de marc. %reul e$te o component acorporal a produ$ului. %rodu$ul, prin cheltuielile implicate 3n obinerea $a, determin nivelul co$turilor care trebuie $ fie recuperate de pre. De a$emenea, cu c6t produ$ul di$pune de caracteri$tici di$tincte +i perceptibile la nivelul pieei vizate, cu c6t valoarea adau(at e$te mai mare, cu atat preul are un rol mai puin important. :n acela+i timp, preul con$tituie un mi4loc de $u$inere a ima(inii unui produ$, put6nd fi, in unele cazuri, un indicator al calitii. :n privina relaiei pre-calitate perceput $e poate $tabili o le(atur direct: cu c6t preul e$te mai ridicat, cu atat cumparatorul percepe o calitate mai mare, atunci c6nd $unt re$pectate o $erie de condiii. %retul 4oac un rol important c6nd e$te printre $in(urele informaii di$ponibile, folo$ite in evaluarea unui produ$. Cu c6t e$te mai mare numarul $timulilor care $ $u(ereze calitatea H ima(inea mrcii, ima(inea ma(azinuluiI, cu at6t preul e$te folo$it mai puin ca indicator al ace$teia. 2elaia pre-comunicaie promotional

/e(atura cu politica de comunicaie promotional con$t 3n faptul c preul e$te un mi4loc de $u$inere a eforturilor promoionale, precum +i un in$trument de promovare, fiind perceput ca o surs de mesaje pentru con$umator. Jn pre 3nalt poate $u(era calitate $uperioar, un pre ce nu variaz poate fi un indiciu a$upra $tabilitii valorii oferite de produ$, 3n timp ce cererea ridicat (enerat de un pre $czut poate atra(e atenia a$upra produ$ului. - parte dintre tehnicile de promovare a v6nzrilor au ca in$trument central preul, aici put6nd fi amintite: ofertele $peciale, bonurile de reducere, rabaturile cantitative, remizele, ofertele de rambur$are. De a$emenea, deoarece e&i$t o relaie mai puternic intre ima(inea de marc +i calitatea perceput, dec6t intre pre +i calitatea perceput, 3ntreprinderile intere$ate $-+i con$truia$c mrci puternice, cu o bun notorietate +i ima(ine prin antrenarea unor eforturi promotionale. Ace$tea le permite folo$irea unor preuri mai ridicate datorit 3ncrederii pe care con$umatorii o au in mrcile lor. 2aportul pre-di$tribuie

:n $tabilirea le(turii dintre pre +i di$tribuie trebuie $ $e ia 3n con$iderare: inten$itatea di$tribuiei, tipul canalului +i confi(urarea ace$tuia. :n ale(erea canalului de di$tribuie +i a preului, 3ntreprinderea trebuie $ aib 3n vedere ima(inea dorit a produ$ului +i cate(oria de cumprtori careia i $e adre$eaz. Jn produ$ de lu& va avea o di$tribuie e&clu$iv, fiind comercializat la un pre 3nalt, 3n timp ce un produ$ de ma$ va avea o di$tribuie e&ten$iv, preul de v6nzare fiind moderat $au chiar $czut. 8ipul canalului influeneaz preul produ$ului, deoarece cu c6t cre$te numrul de intermediari, cu at6t preul tinde $ fie mai mare pentru a a$i(ura un venit core$punzator pentru fiecare dintre ace+tia.

,.1 Pre'l )i 2trate&ia de pia.

%reul, reflect6nd an$amblul condiiilor de producie +i de circulaie a mrfii, poate deveni un in$trument util de aciune pentru firm. %entru a-i valorifica 3n$ ace$te valene, firma trebuie $ manife$te capacitatea nece$ar de comunicare cu mediul ambiant. Deciziile firmei 3n materie de preuri trebuie $ reprezinte, totodat, nu reacii $pontane, $ubordonate unor obiective clare, de per$pective. Ace$t lucru nu poate fi 3nfptuit dec6t prin raportarea preului la $trate(ia de pia a firmei, care prezint nucleul 3ntre(ii activiti de mar'etin(. - abordare $uperficial a rolului preului 3n mi&ul de mar'etin( poate duce la concluzia c aciunile privitoare la pre ar fi $imple decizii impu$e de modificarea $urvenite pe pia. - $ondare de pre poate $alva un lot de marf (reu vandabil $au poate fructifica o con4unctur favorabil ptrunderii pe un nou $e(ment de pia. %e termen lun(, efectele unei a$tfel de decizii pot avea o cu totul alt $emnificaie +i pot compromite anumite obiective $trate(ice ale firmei. :ntre politica de pre +i $trate(ia de pia nu e&i$t doar le(tura de dependen. Dac $trate(ia de pia $e $pri4in 3nc din $tart pe po$ibilitile +i limitele manevrrii de ctre firm a preului, 3n proce$ul promovrii ei practice, acea$ta va putea fi ade$ea folo$it prioritar, ca 5v6rf de atac1 3n r6ndul componentelor mi&ului de mar'etin(. :n cadrul politicilor de mar'etin(, cele mai $tr6n$e le(turi $e realizeaz 3ntre pre +i produ$. Adre$6ndu-$e prin ofert $a unei piee $e(mentate, 3ntreprinderea va folo$i diferite niveluri de pre ale produ$elor $ale, 3n raport cu e&i(enele +i $olvabilitatea re$pectivelor $e(mente.

:ntre pre +i di$tribuie $e realizeaz, de a$emenea, o $tr6n$ le(tur. %reul, prin nivelul $u, trebuie $ acopere eforturile aparatului de di$tribuie +i $ $timuleze diferite forme modeme de comercializare a mrfurilor. - le(tur direct e$te, de a$emenea, +i 3ntre politica de pre +i cea promoional. %reul poate $uplini unele eforturi promoionale $au, dimpotriv, cere cre+terea ace$tora 3n raport cu particularitile pieei. 8oate ace$te le(turi ale politicii de pre cu celelalte componente ale mi&ului de mar'etin( fac parte dintr-un an(rena4 mai lar(, $ubordonat $trate(iei de pia pentru care a optat firma.

,.3 "i(amica pre'rilor

:n timpul vieii unui produ$, e&i$t dou mari tipuri de decizii 3n privina fi&rii preurilor: $i*area pre'l'i 4( mome(t'l la(2.rii $e refer, de fapt, la $ituaia e&i$tent 3n cazul produ$elor noi. :n acea$ta di$tin(em dou $trate(ii: %olitica preului 3nalt 3+i propune fi&area unui pre ridicat cu o mar4 mare +i per$pective de v6nzare limitate cantitativ. Se aplic la produ$ele noi, beneficiind de inovaii tehnice, c6nd nu e&i$t concuren pe pia +i $e bazeaz pe faptul c cerea e$te puin ela$tic +i permite 3ntreprinderii $-+i recupereze co$turile mai inainte de ivirea unor produ$e $imilare ale concurenei pe pia. %olitica preului cobor6t are ca obiectiv ptrunderea pe o pia +i $e bazeaz pe pre$upunerea c ela$ticitatea cererii e$te ridicat. Se aplic 3n cazul e&i$tenei po$ibilitii de contraatac al concureneiD politica preului coborat are caracter $trict temporar. Modificarea pre'l'i pe parc'r2'l cicl'l'i de 5ia. al prod'2'l'i cuprinde6 Ma7orarea pre'l'i -biectivele vizate $unt: Meninerea unui procent al profitului n urma unei cre+teri a co$turilor. Acea$ta pre$upune c +i concurena 3nt6mpin acelea+i probleme +i va proceda la fel.

 Sporirea rentabilitii. Ace$t obiectiv e$te 3nt6lnit 3n rare cazuri +i e&i$t pericolul de patrundere a concurenei. :mbuntirea ima(inii de marc bazat pe relaia pre-calitate. 9ece$it aducerea unor modificri ale produ$ului Hprezentare, ambala4 etc.I. !ed'cerea pre'l'i Acea$t tactic poate fi temporara.. -biectivele vizate $unt: Sporirea ponderii deinute pe pia. Diminuarea preului $timuleaz cererea +i 3n $perana c nu va e&i$ta o reacie $imilar din partea concurenei, volumul v6nzrilor va cre$te. Aprarea $e(mentului de pia. Acea$ta $e 3nt6lne+te frecvent atunci c6nd produ$ul $e afl 3n faza de maturitate a ciclului de via +i el e$te atacat de produ$e noi ale concurenei. C6+ti(area unor noi di$tribuitori +i 3ntrirea reelei actuale. Se practic 3n cur$ul fazei de lan$are +i dezvoltare a produ$ului.

II Strate&ii de pre'ri
/., Coordo(ate ale 2trate&iilor de pre
9ece$itatea formulrii +i tran$punerii 3n practic a unor $trate(ii de preuri reprezint un element indi$pen$abil alinierii firmei la cerinele economiei de pia. Strate(ia de pre reprezint conduita pentru care opteaza firma privitor la nivelul preurilor pe care le practic, la (radul ace$tora de diver$ificare +i mobilitate 3n timp, 3n raport cu e&i(entele $trate(iei de pia dupa care 3+i conduce activitatea. Strate(iile de pre $e cla$ific: aI Lund n discuie nivelul preurilor, ca element $trate(ic, firma poate opta pentru un nivel 3nalt, moderat $au coborat al preurilor +i $erviciilor ce fac obiectul $u de activitate. Modalitile de a4un(ere la numite niveluri de pre, pot con$titui, ele 3n$ele, criterii de difereniere a $trate(iilor. 9u poate fi vorba de o orientare cate(oric, ci mai de(rab de preponderena uneia $au alteia dintre modalitile de $tabilire a nivelului preurilor. Ace$te modaliti $unt: K orientarea dup cerere

K orientarea dup costuri a preului Hco$t-plu$ princin(I K orientarea dup concuren a preurilor Hcompetitive princin(I bI :n funcie de (radul de diver$ificare $ortimental a produ$elor ce fac obiectul activitii de producie $au de comercializare al firmei +i de (radul de omo(enitate al pieei, 3ntreprinderea poate folo$i o palet de preuri de lr(ime diferit. -piunea 3n acea$t privin e$te corelat nemi4locit cu $trate(ia $a de pia +i de produ$. cI Jn alt criteriu de difereniere $trate(ic 3n materie de pre il reprezint (radul de mobilitate al ace$tuia, durabilitatea $a 3n timp. 8ot mai mult c6$ti( teren $trate(iile ce iau 3n con$iderare nece$itatea modificrii preului 3n functie de evolutia ciclului de via al produ$ului, de o$cilaiile $ezoniere, de modificarea unor condiii con4ucturale ale pieei. Strate(ia de pre, mai mult decat cea de produ$, di$tribuie $au promovare, trebuie $ $e caracterizeze prin ela$ticitate, con$tituindu-$e 3ntr-un in$trument eficient de adaptare a firmei la e&i(enele e&trem de dinamice ale pieei. %entru a-+i $tabili nivelul de pre pentru produ$ele $ale, o firm trebuie $ rezolve $ucce$iv o $erie de probleme. 0a trebuie $a-+i determine obiectivele $ale, marimea profitului, cifra de afaceri pe care dore$te $ o atin(a, cota de pia pe care intenioneaz $ o atin(. Dimpotriv, firma trebuie $a-+i e$timeze cat mai corect co$turile de producie +i de comercializare +i $ analizeze rezultatele obinute pe ace$t tr3m de concureni. Atunci c3nd o firm $e hotara+te $-+i modifice preul la unul $au mai multe dintre produ$ele $ale e$te nece$ar ca ea $ poat anticipa po$ibilele reacii ale clientilor +i concurenilor $i la ace$te variaii. 2eaciile clientelei $unt 3n functie de $emnificatia pe care acea$ta o acorda variatiei de pret. 9u acelea$i vor fi reaciile 3n cazul unei reduceri de pre la un bun alimentar de lar( con$um ca in $ituaia unui $erviciu comple& de turi$m +i a(rement. 0&aminarea tuturor factorilor ma4ori ce concur la elaborarea unei $trate(ii de pre eficiente trebuie $ confere firmei ela$ticitate 3n deciziile ce prive$c acea$t component a mar'etin(ului-mi&

/./ Strate&ii i( politica de pre'ri

Adaptarea pre'rilor

C Strategii de preuri zonale - 3n cazul 3n care 3ntreprinderea 3+i comercializeaz produ$ele 3n zone +i ri diferite, vor fi luate 3n calcul cheltuielile de tran$port $tabilind fie preuri mai mari pentru zonele 3ndeprtate, fie $e va apela la incheierea unor operaiuni de contrapartid cu ali importatori. C Strategii de preuri pentru produsele noi - $tabilirea unei baze de pre pentru un produ$ nou, e$te un pa$ nece$ar 3n formularea unei $trate(ii de mar'etin(. Dou $trate(ii $unt folo$ite 3n ace$t caz: - strategia preului nalt Hen(l. price $'immin(I- preul poate fi redu$ treptat de-a lun(ul ciclului de via al produ$ului re$pectiv, la 3nceput cererea tinz6nd $ fie inela$tic. - strategia preului sczut sau de penetrare a pieei Hen(l. penetration pricin(I - pentru a ptrunde pe o pia +i a c6+ti(a rapid o parte important a ace$teia, preurile $unt $tabilite $ub nivelul mrcilor concurente. C Strategii de preuri pentru promovarea liniei de produse - de re(ul, c6nd ale( o $trate(ie de preuri a(enii economici pot nu numai $ $tabilea$c preurile 3n mod individual pentru fiecare cate(orie de produ$, ci pentru o linie 3ntrea( de produ$e. Acea$ta con$t 3n $tabilirea +i a4u$tarea preurilor unor multiple produ$e din cadrul unei linii de fabricaie. 0&i$t mai multe variante de aplicare a ace$tei metode: 1. Preurile captive (engl. captive pricing) :n $ituaia 3n care e$te utilizat acea$t metod preul produ$ului de baz e$te de re(ul $czut, 3n timp ce preurile articolelor au iliare pot fi la un nivel mult mai ridicat. !. Preurile premium (engl. premium pricing) Ace$t pre e$te de$eori folo$it atunci c6nd o linie conine c6teva ver$iuni ale aceluia+i produ$: produ$ele care $unt cele mai 3nalte calitativ vor avea preul cel mai ridicat. Celelalte produ$e vor avea un pre $tabilit a$tfel 3nc6t +i ace$tea $ fie cumprate Hde ctre clienii $en$ibili la pre $au cei care caut tr$turi $pecificeI. ". Preurile #momeal$ (engl. bait pricing) %entru a atra(e clieni, a(enii economici pot $tabili un pre $czut a$upra unui produ$ din cadrul liniei cu intenia de a vinde produ$ele cu preuri mai ridicate, 3n ideea c odat ce clienii au intrat 3n ma(azin vor cumpra ace$te produ$e. %. Preurile de linie (engl. price lining)

Se realizeaz 3n cazul 3n care o or(anizaie fi&eaz un numr limitat de preuri pentru anumite (rupuri $au linii de produ$e. Se porne+te de la pre$upunerea c cererea e$te inela$tic pentru diferite (rupuri H$eturiI de produ$e. Dac preurile $unt atractive +i 3n urma unor modificri u+oare a ace$tora, clienii vor continua $ cumpere. C Strategia preurilor profesionale Hen(l. profe$$ional pricin(I - ace$te preuri $unt folo$ite de per$oanele care au o 3ndem6nare e&traordinar $au o e&perien 3ndelun(at 3ntr-un anumit domeniu Hcei con$iderai ca fiind cei mai buni 3n domeniul re$pectivI. C Strategia de promovare prin preuri Hen(l. promotional pricin(I - preul ca element al mi&-ului de mar'etin( e$te ade$eori corelat cu activitatea de promovare. A$tfel, e&i$t mai multe modaliti de promovare prin preuri: 1. Preurile, leader$ (engl. price leaders) Jneori preul unor produ$e poate fi $tabilit aproape $au chiar $ub nivelul co$tului de producie. Ace$t tip de pre e$te utilizat 3n $upermar'et-uri +i 3n re$taurante. %entru a atra(e clienii, ace$tora li $e ofer preuri speciale pentru unele produ$e. A(enii economici $per ca v6nzrile celorlalte produ$e $e acopere pierderile rezultate din practicarea unor a$tfel de preuri. !. Preuri legate de evenimente speciale (engl. special-event pricing). Implic v6nzri promoionale $au reduceri de pre cu ocazia unui eveniment $pecial $au a unei $rbtori Dac obiectivul de pre e$te $upravieuirea, atunci ace$te v6nzri $peciale pot (enera capitalul nece$ar. ". &trategia preului comparat (engl. comparison discounting). Stabilirea unui pre la un anumit nivel +i $imultan, compararea lui cu un pre mai mare. Ace$ta poate fi un pre anterior produ$ului, preul unei mrci concurente $au preul productorului. %. 'c(iziii pe credit cu dob)nd redus :n loc de a $cdea preul, firma ofer credite cu o dob6nd redu$. Sub acea$t form $e pot achiziiona produ$e de valoare mare Hde e&emplu automobileI, totu+i elementele care 3i fac pe clieni $ nu a(reeze ace$te achiziii, pot fi avan$urile prea mari $au termene de rambur$are prea $curte. *. +,erirea gratuit de asisten -i service Eirma 3+i poate promova a$tfel v6nzrile fiind o alt modalitate de a 5reduce1 preul produ$elor $ale.

.. Preuri cu stimulente -i boni,icaii , con$tituie de a$emenea o form de promovare a v6nzrilor. :n acea$t cate(orie $e cuprind: /abaturile de natur ,uncional Hrabaturi comercialeI $unt acordate de ctre productor propriilor di$tribuitori pentru a facilita ptrunderea produ$elor pe anumite piee, pentru a obine informaii promite cu privire la modificrile ce au loc pe pia, pentru activitatea de depozitare etc. /abaturi n ,uncie de cantitate HremizeI Eirma ia 3n con$iderare, 3n ace$t caz, importana cantitii v6ndute, care poate fi corelat cu o perioad de timp determinat, clienilor permaneni acord6ndu-li-$e rabat de fidelitate. /abaturi n ,uncie de timp H$contulI acordat clienilor care plte$c 3nainte de termenul normal de $caden. /abaturi acordate pentru produse cu anumite de,ecte . :n ace$t caz, pentru a nu rm6ne 3n $toc cu produ$e, firma acord o anumit reducere a$upra preului de v6nzare. 0oni,icaiile reprezint un alt tip de reduceri acordat clienilor fideli $au poate con$ta 3n returnarea unui articol vechi cu ocazia achiziionrii unuia nou, 3n cazul produ$elor de folo$in 3ndelun(at. /educerile periodice $unt reduceri temporare de pre, realizate pe o baz $i$tematic. De e&emplu, reducerile anuale de $rbtori $au reducerile re(ulate de pre 3n cazul autoturi$melor atunci c6nd $unt introdu$e noile modele. /educerile ocazionale reprezint o variant a celor prezentate mai $u$, 3n ace$t caz clienii nemaiput6nd anticipa momentul efecturii reducerilor. :n ale(erea preului final $unt luate 3n calcul +i a$pecte psihologice care vizeaz reaciile emoionale ale cumprtorilor 3ncerc6ndu-$e influenarea percepiei a$upra preurilor pentru ca ace$tea $ apar mult mai atractive. 0&i$t o mare varietate de preuri p$iholo(ice, 3ntre care: 1. Preul de re,erin (engl. /e,erence pricing) Stabilirea unui pre moderat la un produ$ +i pla$area lui l6n( un model $au o marc mult mai $cump, clientul percep6nd 3n ace$t fel preul primului produ$ ca fiind mai atractiv. !. &tabilirea unor preuri pentru produse grupate cu dou variante: vinderea +i ambalarea a dou $au mai multe produ$e complementare Hen(l. bundle pricin(I 2a' ambalarea +i vinderea a dou $au mai multe produ$e identice Hmultiple-unit pricin(I la preuri mici. ". &trategia meninerii unor preuri moderate (engl. ever1da1 lo2 prices)

%entru a elimina aplicarea unor frecvente reduceri de pre, anumite firme prefer $ menin un pre relativ $czut pentru produ$ele $ale. %. &trategia preurilor #magice$ Sunt preuri fi&ate pe con$iderente numerolo(ice, de obicei terminate 3n cifra @, prin care $e 3ncerc influenarea cumprtorilor. *. Preurile tradiionale (engl. customar1 pricing) %reul anumitor bunuri $unt fi&ate pe baza perpeturii unor tradiii, prefer6ndu-$e 3n unele cazuri, modificarea cantitii pe unitate de produ$ dec6t a preului, pentru a nu $cade volumul v6nzrilor.

III Operaio(ali8area politicii de pre la (i5el'l firmei SC PALACE SA

1., Pre8e(tarea &e(eral. a firmei

I$toric +i evoluie Societatea comercial 7%A/AC07 SA are $ediul in ora+ul Sinaia, $tr. -ctavian ;o(a, nr. ##, 4udeul %rahova, telefon "!,,<*#!"=#, telefa& *#*===, cont bancar nr. ,""#>?*@#*!"A de$chi$ la 2D Sinaia. Societatea a fo$t 3nfiinat prin B.;.2. #",#<!=."@.#@@", 3n conformitate cu prevederile le(ii #=<#@@" privind reor(anizarea unitilor de $tat, precum +i cu B.;.2. #",#<#@@" privind 3nfiinarea $ocietilor comerciale pe aciuni de intere$ national. SC 7%A/AC07 a fo$t inre(i$trat la -ficiul 2e(i$trului Comerului cu nr. L<!@<#>*<#@@# +i la M8-D;L% cu cod fi$cal #**!?!!. Societatea $-a con$tituit prin reor(anizarea fo$tului 7-EICIJ/ LJD080A9 D0 8J2ISM %2AB-GA7 ) unica 3ntreprindere de $tat din 4ude care de$fa$ura activitate 3n $ectorul turi$mului pana 3n #@?@, preluand o parte din patrimoniul ace$teia, re$pectiv o reea de uniti de turi$m Hcazare, alimentaie public, a(entieI din ora+ul Sinaia.

/a con$tituire, $ocietatea a avut un capital $ocial de #"" A"" mii lei, $ub$cri$ +i vr$at inte(ral de $tatul rom6n. Capitalul $ocial de #, *"* !?* mii lei, 3nre(i$trat 3n evidenele contabile, e$te format din #, *"* !?* aciuni nominative cu valoare nominal de #""" de lei fiecare, deinute a$tfel la date de *#."*.#@@?: Eondul %roprietii de $tat: A !@" >"* aciuni ) =",@AMD Acionari per$oane fizice +i 4uridice A "#! >?" aciuni ) ,@,"*M.

-biect de activitate -biectul de activitate al $ocietii a+a cum e$te $tipulat in $tatut, completat prin certificarea 3n$crierii de meniuni la 2e(i$trul Comerului cuprinde urmatoarele domenii: Activiti inte(rale de turi$m, 3n $taiunea Sinaia +i 3n zonele limitrofe Hcazare, alimentaie, a(rement, rezervri, etc.I De$facere mrfuri 2eclam +i publicitate -r(anizarea +i comercializarea pro(ramelor de e&cur$ii, odihn +i tratament balnear, 3n ar +i 3n $trinatate Activitate de import - e&port 8ran$port turi$tic, tran$port marf -peraiuni valutare

Activitatea de$f+urat p6n 3n prezent con$t 3n pre$taii turi$tice Hcazare, alimentaie, contractare $ervicii, etc.I +i 3n comer. 2e$ur$e materiale aza tehnico-material de care di$pune $ocietatea $e comercializeaz 3n: A6 Structuri de cazare $i alimentaie public B6 Structuri de a(rement C6 Structuri de tratament

A: Structurile de cazare +i alimentaie public $e materializeaz 3n dotri $pecifice unei $taiuni montane, +i anume, comple& hotelier +i de alimentaie 7%A/AC07 cla$ificat cu cate(oria de confort trei $tele. Avanta4ului comparativ le(at de confort i $e adau( cel le(at de ampla$area deo$ebit de favorabil, 3n parcul $taiunii atenu6ndu-$e a$tfel din efectele ne(ative determinate de traficul +i animaia $pecifice centrului ora+ului. Botelul di$pune de !>= de locuri de cazare in camere de #, !, * paturi $au 3n apartamente dotate cu telefon, radio +i televizor. Compe&ul hotelier 7%A/AC07 mai include re$taurant, bar de zi, $al de conferine, $al de tratative, club di$co, ma(azin, (hi$eu de $chimb valutar, parcare etc : Structuri de a(rement Aciunile de a(rement, di$tracie, petrecere a timpului liber $au alte $ervicii $uplimentare au ca $uport fie baza material a $ocieii ) $paii de alimentaie public cu rol important +i 3n a(rementare Hbar, di$cotec, cofetrie, tera$e, re$taurantI, fie a altor $ocietai de acela$i profil din $taiune $au a admini$traiei ora+ului. C: Structuri de tratament 9eav6nd un profil de $taiune de tratament $ocietatea nu di$pune de o baz material 3n ace$t $en$D turi+tii clieni ai $ocietaii 7%A/AC07 SA pot beneficia 3n$ de $erviciile de cur +i tratament pre$tate la %oliclinica alnear 7%ltini+7. Concurena %rincipalii concureni ai SC 7%A/AC07 SA SI9AIA $unt alte $ocieti pre$tatoare de $ervicii turi$tice din $taiunile Sinaia, %redeal +i %redeal. -ferta de $ervicii de cazare +i alimentaie public a concurenei e$te $imilar la cate(oriile ! $i * $tele He&cepie fc6nd hotelul de , $tele MA2A, 3n$cri$ $ub numele unui lan hotelier internaional renumit 3n ceea ce prive+te calitatea deo$ebit a $erviciilorI. Comple&ul hotelier MA2A a intrat in funciune in anul #@@= +i con$tituie un important concurent pentru $e(mentul de clientel cu e&i(ene ridicate. Cu ace$t comple& $ocietatea 7%A/AC07 $e afl 3n raporturi de concuren indirecta datorit cla$ificrii inferioare a hotelurilor %A/AC0 +i CA2AIMA9. u+teni, +i anume: Mara Inve$t Sa, a$ociat cu firma de renume internaional BolidaN InnD Internaional Sa SinaiaD Montana SaD -rizont Sa din

aza material a concurenilor SC 7%A/AC07 SA e$te 3n$ con$tituit din $tructuri de cazare +i alimentaie public cu un (rad mai ridicat de uzur, av6nd 3n vedere c nu toate au beneficiat de reparaii capitale 3n ultimii ani. Se remarc o baz concurenial cu un potenial 3nc neprecizat, 3n $pecial pentru $ectorul vile, reprezentat de $ectorul privat. Se e$timeaz o po$ibil cre+tere a (radului de or(anizare a ofertei particulare din zona prin aciunile unor firme private mici cu activitaile de turi$m, dar fara baz proprie de cazare. 0$timarea $e bazeaz at6t pe con$truciile noi aprute 3n zon c6t +i pe numrul mare de capaciti poteniale de cazare renovate 3n ultima perioad. %iaa de de$facere ) clienii Se(mentul de pia cruia i $e adre$eaz oferta de $ervicii a SC 7%A/AC07 SA e$te foarte lar( cuprinz6nd at6t cererea de $ervicii de cazare, alimentaie public +i a(rement a clienilor per$oane particulare Hdirect $au prin a(enii de turi$mI, c6t +i aceea de $ervicii turi$tice core$punzatoare de reuniuni, $impozioane, con(re$e, etc. %ot fi mentionae 3n ace$t ultim caz con(re$ele de Cardiolo(ie +i -ftalmolo(ie, Conferina 9ational a In(inerilor de In$talaii, Conferinta 9ational a Luri+tilor din 2om6nia, 3ntruniri ale Eederaiilor 2om6ne de Eotbal, rid(e +i ;o, $impozioane ale or(anizaiei %BA20 +i ale Eundaiei 7Ban$ Siedel7. Acea$t form $pecial de turi$m reune+te un procent ridicat din totalul turi+tilor ce au beneficiat de $erviciile SC 7%A/AC07 SA. :n perioada actual 3ntr-o con4unctur economic nefavorabil e&ploatrii core$punzatoare a potenialului turi$tic, oferta $ocietii 7%A/AC07 SA e$te comercializat +i $ub forma turi$mului de Oee'-end de cele mai multe ori independent de e&i$tena unor intermediari cu canalele de di$tribuie. Acea$t variant e$te facilitat +i de $ituarea $taiunii Sinaia 3n apropierea unor ora+e mari: ucure+ti ,%loie+ti, ra+ov, 86r(ovi+te. Serviciile comercializate de SC 7%A/AC07 SA $unt oferite clienilor per$oane fizice care $e adre$eaz direct Hfr intermediari-a(eniiI unitailor turi$tice, precum +i per$oanelor 4uridice, reprezentate de a(enii de turi$m, in$tituii, $ocieti or(anizatoare de evenimente cu caracter profe$ional, cultural, etc. %rincipalele $ocieti +i a(enii cu care 7%A/AC07 SA colaboreaz at6t 3n $e(mentul de turi$m intern c6t +i cel internaional, $unt: 5Boro$cop Srl1, 5LPinfo 8our$1, 5Simpa 8uri$m1, 5%aralela ,=1, 5Codec$1, 5!B 8ravel A(encN1, 5Mar$hall 8ouri$m1, 5Atlantic 8our1, 5Qin($ International 8ravel 8ouri$m1 etc.

1./ O0iecti5ele politicii de pre

:n condiiile $pecifice economiei de pia, firmele $unt direct implicate 3n mecani$mul formrii preului. Acea$ta nu 3n$eamn c $ocietatea e$te lip$it de p6r(hii ce limiteaz c6mpul de aciune al firmei 3n materie de pre. Determinarea preului de v6nzare a unui produ$ $au $erviciu e$te o $arcin cu at6t mai delicat, cu c6t firma trebuie $ in cont nu numai de le(tura lo(ic 3ntre obiectivele $trate(iei $ale de pia, ci +i de un numr important de re$tricii pe care le impune mediul e&tern 3n care 3+i de$fa$oar activitatea. %entru marea 3ntreprindere, ce acioneaz 3ntr-o economie de pia dezvoltat, preul reprezint o variabil pe declin controlabil, 3n timp ce ma$a mare a firmelor mici +i mi4locii, $e mulume$c cu un (rad de control mai redu$. %reul reprezint nu numai o p6r(hie economic dintre cele mai importante, un in$trument de ma$ur +i calcul, ci +i un mi4loc de comunicare a firmei cu pia. -biectivele politicii de pre $unt: 'tacul concurenei prin intermediul preului, pentru a o determina $ renune la pre$tarea de $ervicii $imilare cu cele ale firmei. 'prarea n ,aa o,ensivei concurenei, prin alinierea preurilor firmei la cele ale celorlali parteneri din bran+, $au prin ridicarea $emnificativ a nivelului preului, 3n cazul unor $ervicii de pre$ti(iu. Ptrunderea e tensiv pe pia, la baza ace$teia $t6nd fi&area unui nivel de preuri $uficient de acce$ibil pentru cel mai lar( $e(ment de con$umatori. 3ntenia de a lua #caimacul pieei$, prin fi&area unui nivel 3nalt de pre al $erviciilor, acce$ibil numai anumitor $e(mente de clientele, foarte pretenioa$e +i cu un (rad 3nalt de $olvabilitate Hcapacitate de platI.

1.1 !eflectarea 4( politica de mar+eti(& a pre'rilor

8arifele practicate de SC 7%A/AC07 SA Sinaia $unt 3n conformitate cu normele le(ale 3n vi(oare ) -rdinul Mini$trului 8uri$mului nr. @><=Dec#@@= care $tabile+te tarifele ma&imale admi$e a fi practicate de unitile de cazare rom6ne+ti. De a$emenea politica tarifar mai are la baza -M8 nr. #><#A Ianuarie #@@A +i -M8 nr. #<## Ianuarie !""#. Ambele acte normative la$ la latitudinea centrului economic politica tarifar, inclu$iv faciliti, $cutiri de tarife pentru anumite cate(orii de turi+ti, ca de e&emplu: ziari+ti +i an(a4ai ma$$-media, $alariai din turi$m, pen$ionari, elevi, $tudeni, 3n funcie de (radul de ocupare al $tructurii turi$tice de primire, de $ezon +i de alte criterii. -M8 nr # aduce o noutate, 3n $en$ul c obli( la tarife unice. Se pot aminti, de a$emenea, ca norme le(ale ce $unt avute 3n vedere, B;2 nr !A><!! februarie !""#, B;2 nr ,!*<!= aprilie !""#, B;2 nr. *"><? martie !""#. Botr6rea ;uvernului 2om6niei nr !A> prevede decontarea $erviciilor 3n lei pentru turi+tii $trini cu cota de 8GA ", iar B;2 nr. ,!* prevede c decontarea $e poate face +i 3n valut 3n conformitate cu prevederile re(ulamentului valutar. B;2 nr. *"><? martie !""# precizeaz c deintorii de $tructuri de primire turi$tic vor practica tarife de cazare nedi$criminatorii +i unice pentru turi+tii rom6ni +i $trini. %entru fundamentarea tarifelor $e au 3n vedere: co$turile, obinerea unui profit, $tructura turi+tilor Hrom6ni $au $triniI, perioada de $ezonalitate He&tra$ezon, $ezon intermediar +i $ezon de v6rfI, prevederile u(etului de Genituri +i Cheltuieli. Sezonalitatea e$te apana4ul a(entului economic, iar pentru turi$mul internaional e$te adaptat pieelor pe care e$te lan$at produ$ul turi$tic re$pectiv. 8oate ace$te elemente coordonate duc la $tabilirea efectiva a tarifelor +i preurilor.%reurile practicate de ace$t hotel $unt cele rotunde. In ceea ce prive$te di$tribuia produ$ului turi$tic, pentru lr(irea $ferei potenialilor turi+ti, 3n cadrul $ocietii nu $-au mai 3ncheiat contracte de pre$tri $ervicii dec6t cu un numr re$tr6n$ de firme: una pentru turi$m internaional H-nt Carpati ucure+tiI, +i un contract pentru turi$m intern cu Sc Boro$cop Srl. Ace$te contracte au fo$t 3ncepute cu =, re$pectiv ! ani 3n urm, +i concretizate an de an prin protocoale de acord. S-au conceput de a$emenea, 7Minute de colaborare7: #. Minuta de colaborare pentru turi$m internaional or(anizat !. Minuta de colaborare pentru turi$m intern or(anizat 4inuta de colaborare pentru turism internaional organizat prevede urmatoarele:

#. Colaborarea pentru turi$m internaional or(anizat, pe baz de comenzi, emi$e cu minim A zile 3nainte de 3nceperea $e4urului. !. Decomandarea $erviciilor $e va face cu minim = zile 3nainte de 3nceperea $e4urului. *. Serviciile vor putea fi oferite numai dup confirmarea $cri$ a pre$tatorului 3n limita locurilor di$ponibile. ,. %achetul de $ervicii cuprinde: cazare +i ma$. 0$te obli(atoriu de valorificat 3ntre(ul pachet de $ervicii, 3ntr-una din variantele: cazare +i pen$iune completD cazare +i demipen$iuneD cazare +i mic de4un. 0&cluderea $erviciului de ma$ atra(e dupa $ine neonorarea de catre pre$tator a $erviciului de cazare. %re$tatorul accept ca $ervicii pariale numai $erviciile de ma$ pentru turi+ti individuali $au 3n (rup aflai 3n tranzit. Serviciile de ma$ $e vor acorda a$tfel: - pentru turi+ti individuali: pe baz de tichet-le(itimaie la toate re$taurantele din cadrul SC 7%A/AC07 SA, prin comenzi ctre recepiile hotelurilor, comenzi care 3n ace$t caz vor cuprinde +i $erviciile de cazareD - pentru turi+ti 3n (rup prin comenzi ctre re$taurantele hotelurilor re$pective #. %reurile de decontare +i perioadele practicrii lor 2'(t ata2ate ca a(e*.. !. Decontarea $e va face a$tfel: - In lei ) pentru tarifele +i baremurile cu 8GA - In valut ) pentru tarifele +i baremurile cu cota 8GA 7"7. 4inuta de colaborare pentru turism intern or(anizat $e elaboreaz fie pe tarife ne(ociate, fie pe baz de comenzi. Acea$t minut cuprinde 3n (eneral cam acelea+i elemente ca +i minuta de colaborare pentru turi$m internaional or(anizat, cu unele deo$ebiri +i particulariti: %reurile pentru turi$m intern or(anizat pe perioad 2'(t ata2ate ca a(e*.. %e documentele de valorificare $e va 3n$crie opiunea pentru una din cele trei variante de ma$. 8uri+tii vor fi informai c au de achitat la $o$ire: ta&a de $taiune: =M din valoarea $erviciului de cazare pentru o noapte +i ta&a de $alvamont: = """ lei de per$oanD cele dou valori $e 3nca$eaz pe $e4ur.

Minuta de colaborare pentru turi$m intern or(anizat opereaz numai 3n cazul a(eniilor de turi$m liceniate, 3n conformitate cu re(lementrile 3n vi(oare emi$e de Autoritatea 9aional pentru 8uri$m. 8uri$mul internaional individual 3nre(i$treaz $o$irile cele mai multe 3n perioada de iulieau(u$t, cea mai mare parte din turi+tii $trini provenind din I$rael. 8uri$mul internaional de (rup e$te derulat 3n perioada iunie-$eptembrie +i $e refer la (rupe aflate 3n tranzit pentru pachet complet Hcazare R ma$I, $au $ervicii pariale Hma$, urmat $au precedat de obicei de vizita la Muzeul %ele$I. 8uri$mul intern individual are o mare afluen 3n perioada $rbtorilor de iarn, a $rbtorilor de %a+te, 3n $ezonul de var. :n ultimii = ani $e con$tat o $cdere dramatic a turi$mului individual intern. %entru anumite evenimente, 3n $copul cre+terii circulaiei turi$tice, 3n funcie de timpul liber e&i$tent, $e lan$eaz oferte $peciale care (enereaz intere$ 3n r6ndul turi+tilor autohtoni: oferta de %a+teD oferta de CrciunD oferta de # MaiD oferta Ee$tivalul 8oamnei Sinaiene.

1.3 Opi'(i 2trate&ice 4( politica de pre

/a 3nceput, firma a folo$it $trate(ia preului de penetrare pentru aproape toate produ$ele $ale. Ace$t pre a fo$t iniial $tabilit la un nivel redu$, pentru a de$chide rapid piee de ma$ +i pentru a aduce profituri imediate. Dezavanta4ul ace$tui pre e$te c atra(e +i ali competitori, erod6nd poziia pe piaa pe termen lun(. %e viitor, o alt $trate(ie de pre ce $e crede c va fi folo$it de firma PALACE e$te cea a preului par - impar. Se 3ncearc a$tfel influenarea percepiei cumprtorului, deoarece $-a ob$ervat c mai repede cumpr un produ$ care co$t @@@ $au @@=, dec6t unul care co$t #""". :n cadrul $trate(iei pe termen lun(, firma PALACE va practica abateri temporare de pre care, de obicei $unt valabile o luna de zile. Ace$tea $unt menite $ ofere o mai buna adaptare la pre$iunile pieei, la cererea de moment a con$umatorilor. Ace$te abateri temporare de pre $e vor aplica 3n $pecial pentru produ$ele pentru care $-a ob$ervat o v6nzare mai redu$ datorit preului 5mai ridicat1. Dup ce a fo$t alea$ $trate(ia, urmtorul pa$ con$t 3n $tabilirea preului de baz. %reul de baz e$te nivelul la care firma $e a+teapt ca produ$ul $a fie v6ndut. 0l $e poate $itua pe$te nivelul pieei H$tratificareI, la nivelul pieei H$tatu-SuoI $au $ub nivelul pieei HpenetrareI.

2abaturile $au di$count-urile $unt reduceri directe aplicate la preul de baz. Cele mai frecvente in cazul $tudiat $unt rabaturile promoionale, precum +i oferirea unor a+a zi$e 5bonu$uri1 con$t6nd 3n mic-de4un (ratuit, $al de boOlin(, pi$cin.

ANE9A

#. %reul de decontare +i perioada practicrii lor in cadrul minutei de colaborare pentru turi$m internaional or(anizat: A. !" Decembrie !""@ - !? Decembrie !""@ $i "* Ianuarie !"#" - !" ianuarie !"#" aI CATA20 - e&clu$iv mic de4un:

UJSD<zi<$paiu de cazare B-80/ %A/AC0 VVV cu 8GA cota 8GA " ;A2S-9I02W #=" #!" CAM02W DJ /W #"" @" CAM02W SI9;/0 @" ?" bI MASA: UJSD<zi<per$oan %09SIJ90 C-M%/08W D0MI%09SIJ90 MIC D0LJ9 cu 8GA A" =" != Cota 8GA " >" ," !"

. !# Ianuarie !"#" - *" Iunie !"#" +i #> Septembrie !"#" - #@ Decembrie !"#" aI CATA20 - e&clu$iv mic de4un UJSD<zi<$paiu de cazare ;A2S-9I02W CAM02W DJ /W CAM02W SI9;/0 B-80/ %A/AC0 VVV cu 8GA cota 8GA " #"" ?= ?" A" =" ,=

bIMASA UJSD<zi<per$oan %09SIJ90 C-M%/08W D0MI%09SIJ90 MIC D0LJ9 cu 8GA >= ,= !" Cota 8GA " >" *? #=

C. "# Iulie !"#" - #= Septembrie !"#" aI CATA20 - e&clu$iv mic de4un UJSD<zi<$paiu de cazare ;A2S-9I02W CAM02W DJ /W CAM02W SI9;/0 bIMASA UJSD<zi<per$oan %09SIJ90 C-M%/08W D0MI%09SIJ90 MIC D0LJ9 cu 8GA A" ,A !A cota 8GA " >= ,# !* B-80/ %A/AC0 VVV cu 8GA cota 8GA " !"" #A= #!" #"" #"" @"

!. %reurile ne(ociate pentru turi$m intern or(anizat pe perioada #> Iulie !"#" - #> Septembrie !"#" $unt : aI CATA20 - e&clu$iv mic de4un /ei<zi<Camer $au ;ar$onier ;A2S-9I02W CAM02W DJ /W CAM02W CJ %A8 MA82IM-9IA/ B-80/ %A/AC0 VVV !"" #!" #""

bI MASA: baremuri obli(atorii 3n doua variante:

GA2IA98A I: !!= lei<zi<per$oan: tichet-le(itimaie valabil la toate $tructurile de primire turi$tice cu funciuni de alimentaie din cadrul SC 7%A/AC07 SA GA2IA98A aII-a: @= lei<zi<per$oan: mic de4un-tichet de mic de4un.

#. %reurile de decontare pe perioada #?-!? Decembrie !""@, "!-#= Ianuarie !"#"D #> Ianuarie - *" Iunie !"#" $unt urmatoarele: aI CATA20 - e&clu$iv mic de4un /ei<zi<Camera $au ;ar$oniera ;A2S-9I02W CAM02W DJ /W CAM02W CJ %A8 MA82IM-9IA/ B-80/ %A/AC0 VVV #=" @" A=

bI MASA: baremuri obli(atorii in dou variante: GA2IA98A I: !!= """lei<zi<per$oan: tichet - le(itimatie valabil la toate $tructurile turi$tice cu funciuni de alimentaie din cadrul SC 5%A/AC01 SA GA2IA98A aII-a: A= lei<zi<per$oan: mic de4un - tichet de mic de4un.

Camera dubla

2e$taurant

Botel %A/AC0

BIBLIOG!A$IE

,. Prof.'(i5.dr.

!.85a(

ZA:A!IA;

Catedra

de

Mar+eti(&;

ASE

B'c're)ti; <S'port de c'r2=Mar+eti(& Social=Politic> /. ?. Oltea('; I. Ceti(a; @Mar+eti(&'l 2er5iciilor@; Ed. Mar+eti(& A E*pert; B'c're2ti; ,BB3> 1. Nicole2c' E.; @Mar+eti(&'l i( t'ri2m@; Edit'ra Sport #'ri2m; B'c're2ti; ,BCD> 3. Oltea(' ?. ; @Mar+eti(&'l Ser5iciilor@; Edit'ra Ura('2; B'c're2ti; ,BBB> D. "ia(a Maria ?ra(cea('; Politici de pret; edit'ra Ura('2; B'c're2ti; /EEF> F. Gim BlHtIe; <E2e(tial'l i( Mar+eti(&=editia a do'a; edit'ra !e(tropAStrato(; /EED> C. Sil5ia Olar'; <Mar+eti(&=#eorie 2i aplicatii; edit'ra L'mi(a Le*; B'c're2ti; /EEF> J. KKK.!e&ieLi5e.ro