GRĂDINIŢA: P.P.

“Dumbrava Minunată” Fieni

DATA: 11.11.2014
GRUPA: mare Step by Step cu program prelungit „Iepuraşii”
EDUCATOARE: Vîlcea Cătălina-Elena
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: „Când, cum şi de ce se întâmplă?”
PROIECT TEMATIC: „Farmecul Toamnei”
TEMA SĂPTĂMÂNII: „ Fructele toamnei”
TEMA ACTIVITĂŢII: „Fructele şi vitaminele”
FORMA DE REALIZARE: activitate integrată
TIPUL ACTIVITĂŢII: dobândire de cunoştinţe şi consolidare de priceperi şi
deprinderi

COMPONENŢA ACTIVITĂŢII:

ACTIVITĂŢI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ:

 Întâlnirea de dimineaţă: Salutul, Prezenţa, Calendarul naturii, „Fructele şi
vitaminele”

 Tranziţii: „Cerc interior, cerc exterior”, „Ce aş fi dacă aş fi...?”, „Ghicitori

(fructe de toamnă);

JOCURI ŞI ACTIVITĂŢI DIDACTICE ALESE (etapa I):

 Artă- „Pomi fructiferi de toamnă-aplicaţie”
 Alfabetizare-„Cărticica fructelor- exercitii grafice”
 Ştiinţă- „Piramida fructelor de toamnă; fişe de lucru individuale”
 Joc cu rol- „La aprozar”
 Construcţii- „Lădiţe pentru fructe”
 Nisip şi apă- „Livada toamnei”

ACTIVITĂŢI PE DOMENII EXPERIENŢIALE:

DOMENIUL ESTETIC ŞI CREATIV - Educaţie muzicală – Cântec „A, a,

a, acum e toamnă, da!” ,Joc cu text şi cânt: „Bate vântul frunzele!”
 DOMENIUL ŞTIINŢE – Activitate matematică: Joc didactic „Unde s-au
ascuns fructele?”

SCOPUL ACTIVITĂŢII:
 Formarea capacităţilor de exprimare prin muzică;
 Consolidarea capacităţii de observare şi stabilire de relaţii cauzale, spaţiale,
temporale;

OBIECTIVE: La sfârşitul activităţii, copiii vor fi capabili:

 Să numească şi să descrie relaţiile spaţiale relative;

 Să plaseze obiecte într-un spaţiu dat ori să se plaseze corect el însuşi în raport
cu un reper dat;
 Să intoneze cântece pentru copii;
 Să acompanieze ritmic cântecele;
 Să asocieze mişcările sugerate de textul cântecului cu ritmul acestuia;
 Să lipească elementele date pe fişa suport pentru a realiza tema dată;
 Să decoreze fişa de lucru cu elemente grafice cunoscute;
 Să lipească jetoanele reprezentând fructe în spaţiul corespunzător al
piramidei, în funcţie de cerinţă; să rezolve sarcinile din fişa de lucru;
 Să cântărească fructele cu ajutorul balanţei şi să utilizeze banii de jucărie;
 Să construiască cu ajutorul cuburilor din lemn prin aliniere, alipire şi
suprapunere lădiţe pentru fructe;
 Să creeze livada toamnei plantând pomişori.

JOCURI ŞI ACTIVITĂŢI DIDACTICE ALESE (etapa a II-a):

Joc distractiv: „ Zâna Toamnă te roagă să...”

„ Coşuleţul spart”;

METODE ŞI PROCEDEE: observarea, explicaţia, conversaţia, jocul, exerciţiul,

problematizarea, demonstraţia, metoda „Cerc interior, cerc exterior”, metoda „Ce aş
fi, dacă aş fi...?”, metoda „Piramida”, metoda „Diagrama Venn”, metoda „Cadranele”,
metoda „Turul Galeriilor”, munca independentă.

MATERIAL DIDACTIC: planşe reprezentând imagini sugestive pentru fiecare

dintre cele trei strofe ale cântecului, coşuleţe cu fructe, cub, plicuri cu sarcini de
lucru, fişe de lucru, creioane colorate, creioane HB, ecusoane, fişe exerciţii grafice,
cuburi din lemn, nisip, crenguţe naturale, frunze uscate, bani de jucărie, balanţă,
coşuleţe cu fructe diverse, planşă „Piramida”, jetoane „fructe”, lipici solid, fişe suport
„Pomi fructiferi”, elemente necesare pentru aplicaţie (fructe, frunze, nori), decupate
din hârtie colorată, fişe de lucru, planşă „Diagrama Venn”;
Durata: o zi

BIBLIOGRAFIE:
1. „Curriculum pentru învăţământul preşcolar 3-6/7 ani”, Ministerul
Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, 2008;
2. „Revista învăţământului preşcolar” Nr. 1-2/2010 , Editura Arlequin, ;
3. Anca Ilea, Magdalena Stoica, Beatrice Petre–„Muzică- metodică pentru clasa
a XI-a, şcoli normale” , Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1998;
4. Magdalena Dumitrana- „Activităţile matematice din grădiniţă”, Editura
Compania, Bucureşti, 2002
5. Madlena Bulboacă, Marinela Alecu- „Metodica activităţilor matematice în
grădiniţă şi clasa I”, Editura Sigma, Bucureşti, 1996
6. Georgeta Ruiu, Breben Silvia, Gongea Elena - „Metode interactive de grup –
ghid metodic pentru invatamantul prescolar”, Editura Arves, 2007;
 Activitatea debutează cu întâlnirea de dimineaţă marcată printr-un salut. Copiii
spun rugăciunea, se trece apoi la completarea panoului de prezenţă. Se va completa
calendarul naturii cu imaginile potrivite pentru anotimp, an, lună, zi şi data a
săptămânii. Copiii vor preciza starea vremii şi vor aşeza imaginea corespunzătoare.
Un copil care a avut mascota clasei povesteşte cum şi-a petrecut timpul cu aceasta.
Se va purta o scurtă discuţie despre fructele de toamnă şi importanţa
consumării acestora pentru sănătate.
Copiii se vor juca „Cerc interior, cerc exterior”, în cadrul căruia vor discuta
despre fructele de toamnă preferate.
Noutatea zilei:
Copiilor li se va spune o scurtă întâmplare, întâlnirea cu o vrăbiuţă veselă care
povesteşte cu plăcere despre anotimpul toamna, şi a trimis într-o cutie câteva dintre
frumuseţile şi bogăţiile acestui anotimp, ba chiar ne va învăţa şi un minunat cântecel
care îi va plăcea foarte mult Zânei Toamna.
Copiii vor încerca să o încânte pe Zâna Toamnă care a promis că va privi pe
ferestrele sălii noastre de grupă cum ne desfăşurăm activitatea. În cadrul Educaţiei
Muzicale vor învăţa cântecul “A, a ,a, acum e toamnă, da!”, şi vor repeta jocul cu
text şi cânt “Bate vântul frunzele!”, pentru a-i arăta Zânei Toamnă că pot cânta şi
face mişcări în diferite poziţii, în ritmul muzicii.
Se va desfăşura activitatea de educaţie muzicală şi copiii vor învăţa cântecul
“A, a ,a, acum e toamnă, da!”. Activitatea debutează cu exerciţiile de respiraţie,
urmează exerciţiile de omogenizare a vocilor, care se vor realiza prin intonarea unor
sunete vocale
Se va intona model cântecul “A, a ,a, acum e toamnă, da!”. Se va iniţia o
discuţie generală asupra conţinutului cântecului, concomitent cu derularea unor
imagini reprezentative. Se vor explica copiilor cuvintele necunoscute. Se va aminti
copiilor poziţia corectă în timpul cântatului, faptul că trebuie să aştepte tonul de
început , că trebuie să cânte mai tare, dar fără a ţipa, să respecte pauzele şi să execute
unele mişcări după model.
Se va relua interpretarea model. Se va interpreta model prima strofă, apoi aceasta se
va intona împreună cu copiii, se va interpreta model cea de-a doua strofă, apoi se va
intona cu copiii, se reiau prima si cea de-a doua strofă, se interpretează model cea de-
a treia strofă, apoi se cântă împreună cu copiii. Se interpretează toate cele trei strofe
împreună cu copii. După însuşirea cântecului pe fragmente, se va intona integral.
 Cântecul “A, a, a, acum e toamnă, da!” va fi consolidat prin mai multe
variante: pe echipe-fete, băieţi, în perechi, pe grupuri mici.
Se va demonstra jocul cu text şi cânt “Bate vântul frunzele“ executând
mişcările corespunzătoare.
Se va executa jocul cu text şi cânt de către copii, urmărindu-se însuşirea cât
mai corectă a melodiei, a textului şi a mişcărilor în diferite poziţii.
La sfârşitul activităţii de educatie muzicală se va auzi o bătaie in uşă şi poştaşul
va aduce o scrisoare de la Zâna Toamnă. Aceasta îi roagă pe copii să o ajute să aşeze
fructele în cămară pentru că sunt foarte multe si ea nu reuşeşte singură.
După terminarea activităţii de educaţie muzicală, copiii pornesc în descoperirea
materialelor pregătite în centre printr-o tranziţie: “Ce aş fi, dacă aş fi…?”.
Fiecare copil are lipită în piept o imagine a unui fruct de toamnă cunoscut de ei:
măr, pară, strugure, nucă. Educatoarea spune: “Ce aş fi dacă aş fi…(de exemplu:
rotund, roşu, am seminţe şi m-aţi întâlnit în povestea “Albă ca Zăpada?- Mărul).
Merele fac câţiva paşi în faţă pentru a se evidenţia. Se procedează la fel pentru restul
fructelor.
Copiii intuiesc materialele de la fiecare centru, ascultă cerinţele educatoarei şi
sarcinile pentru fiecare dintre centre.
La centrul ARTĂ, copiii vor realiza pomi fructiferi de toamnă (la alegere:
măr, păr, prun), lipind pe fişa suport fructele alese şi frunzele galbene sus pe crengile
copacului şi/sau sub copac, soarele, norii sus pe cer, deasupra copacului.
La centrul ALFABETIZARE, copiii vor realiza “Cărticica fructelor”, formată
din copertă şi file. Ei vor decora cu semne grafice fructele (măr, pară, strugure).
La centrul ŞTIINŢĂ ,copiii vor lucra în grup, lipind pe benzile piramidei sus,
jos sau la mijloc fructe de toamnă în funcţie de cerinţă (fructe zemoase, fructe cu
coaja tare (lemnoasă), fructele dulci, fructele acrişoare). Vor primi fişe de lucru.

În centrul MATEMATICĂ/ MANIPULATIVE, se va desfăşura Activitatea

Matematică prin intermediul jocului didactic „Unde s-au ascuns fructele?”, având
ca sarcini didactice: precizarea caracteristicilor fructului ales; aşezarea fructului în
funcţie de cerinţa; precizarea locului unde a fost aşezat fructului . Ca elemente de
joc, vor fi incluse aşteptarea, surpriza, căutarea şi descoperirea unor obiecte,
închiderea şi deschiderea ochilor, rezolvarea unor sarcini contra timp.
Activitatea va începe cu prezentarea regulilor jocului şi a modului de
desfăşurare. Introducerea în joc se va realiza prin intermediul unei scurte povestioare
vesele: (educatoarea ia un măr pe care îl mânuieşte) “Mărul se rostogoleşte, / Spuneţi
unde se opreşte?”. Copiii răspund precizând locul în care s-a rostogolit mărul.
Educatoarea continuă :”Alergând tot nebuneşte, acum unde se opreşte?”. Copiii spun
în ce loc s-a oprit mărul. “Joacă, se-nvârteşte, sare,/ Priviţi-l! Unde apare?”.
Se va desfăşura un joc de probă pentru verificarea înţelegerii regulilor jocului de
către copii, apoi se va trece la desfăşurarea propriu-zisă a jocului. Educatoarea
solicită un copil, iar ceilalţi închid ochii. Copilul chemat va aşeza un fruct ales din
propriul coşuleţ unde doreşte după ce a arătat colegilor ce a ales. La semnalul
educatoarei (două bătăi din palme) copiii deschid ochii. Copilul care a ascuns fructul
întreabă: “Unde s-a ascuns fructul?”. Copiii vor răspunde individual precizând locul
în care se află fructul, precizând de asemenea ce fruct este (măr, pară, nucă, strugure,
prună), ce culoare are, ce formă are, dacă este mare sau este mic. Apoi, pe rând, copiii
vor aşeza fructele în alte poziţii spaţiale (în faţa/ în spatele coşuleţului, la stânga sau
la dreapta, pe dulap, sub masă, pe scaun, lângă dulap, în coşuleţ, deasupra, dedesubt).
Copiii vor forma perechi şi vor executa un joc în care unul dintre copii ascunde
fructul iar cel de-al doilea precizează unde anume a fost aşezat. Rolurile se
inversează. Apoi, copiii se vor aşeza şi ei în spatele scaunului, în faţa scaunului, în
dreapta scaunului, în stânga scaunului, sub masă, pe scaun.

În complicarea jocului, copiii vor arunca, pe rând, un cub pe feţele căruia sunt
fructe de toamnă (măr, pară, nucă, strugure, prună). În funcţie de fructul care se
găseşte pe faţa cubului în momentul în care acesta se opreşte, copilul din stânga celui
care a aruncat cubul alege de pe masă plicul corespunzător imaginii de pe cub.
Educatoarea citeşte sarcina din plic, sarcină ce va fi rezolvată de către copilul din
dreapta celui a aruncat cubul contra timp, folosindu-se o clepsidră. Se va proceda
astfel până când toţi copiii de la centru vor îndeplini câte o sarcină.Fiecare copil care
rezolvă corect sarcina de lucru va fi aplaudat şi va primi o bulină haioasă. Se va
realiza o diagramă Venn pentru consolidarea poziţiilor spaţiale stânga-dreapta.
Preşcolarii se vor ridica de pe scaune şi vor forma un semicerc în jurul mesei. Vor
aşeza în cercul din partea stângă merele galbene şi merele roşii, în cercul din partea
dreaptă perele galbene şi perele verzi, iar la mijloc, în porţiunea de suprapunere a
celor două cercuri ale diagramei, se vor aşeza fructele de culoare galbenă. Copiii
primesc fişe de lucru.
La centrul JOC DE ROL, copiii vor interpreta roluri de vânzător şi de
cumpărător în aprozarul de fructe. Folosind balanţa şi banii de jucărie, ei vor “vinde”
sau vor “cumpăra” fructe de toamnă.
La centrul CONSTRUCŢII, copiii vor construi lădiţe pentru fructe prin
suprapunere şi alăturare. Ei vor folosi cuburile de lemn în construcţia lor. În timpul
activităţii, vor preciza poziţiile spaţiale în care vor aşeza cuburile. Apoi vor aşeza
fructe în lădiţele construite.
La centrul NISIP ŞI APĂ, copiii vor crea livada toamnei utilizând crenguţe,
fructe, frunze uscate. Vor preciza poziţiile spaţiale în care aşază materialele de la
centru.
Fiecare copil îşi va alege semnul individual şi îl va aşeza în compartimentul
corespunzător centrului dorit. Vor fi sprijiniţi în realizarea sarcinilor, urmărindu-se
realizarea obiectivelor propuse.
După încheierea activităţilor la centre, copiii vor trece în grup pe la fiecare
centru. Se va aprecia activitatea proprie şi pe cea a colegilor.
Se spun câteva ghicitori despre fructele de toamnă.
Apoi se vor juca două jocuri distractive: „Zâna Toamnă te roagă să...” prin
intermediul căruia se va asigura retenţia şi transferul în cadrul activităţii de astăzi.
Copiii sunt aşezaţi pe scăunele în linie dreaptă sau în semicerc. În paralel cu copiii
sunt aşezate coşuri cu fructe de toamnă diverse. La semnalul „Zâna Toamnă te roagă
să îi aduci un măr roşu/galben şi să îl aşezi pe dulap/sub scaunul tău, etc” , copiii
merg spre coşuleţe, îndeplinesc sarcina şi se aşază la loc pe scăunele. Apoi se vor juca
jocul distractiv „Coşuleţul rupt”.
Copiii vor fi aşezaţi în cerc, pe scăunele şi îşi vor alege dintr-un coşuleţ un fruct de
toamnă pe care îl arată grupului. Conducătorul se plimbă în cerc şi spune
(de exemplu): „Mă duc la piaţă cu coşuleţul să cumpăr un măr!”. Copiii care au ales
mărul pornesc după conducător, care îşi continuă drumul şi spune iar: „Mă duc la
piaţă cu coşuleţul să cumpăr o pară!”. Copiii care au ales para se aşază în spatele
merelor. Jocul continuă până când conducătorul exclamă: „S-a rup coşul!” Copiii se
duc repede să se aşeze pe scaun, dar, fiind un scaun mai puţin, cineva rămâne în
picioare şi va fi noul conducător în joc.
Se fac aprecieri asupra întregii activităţi implicând copiii pe cât de mult
posibil, iar în încheiere se mai interpretează încă o dată cântecul învăţat astăzi „A, a,
a, acum e toamnă, da!”
ETAPELE ACTIVITĂŢII CONŢINUTUL ACTIVITĂŢII STRATEGII DIDACTICE
MOMENT Se vor asigura condiţiile necesare desfăşurăii optime a activităţii.
ORGANIZATORIC Mijloacele de învăţământ vor fi distribuite la centre. Mobilierul va fi aşezat
corespunzător.
Copiii vor fi introduşi în sala de grupă, unde vor participa la întâlnirea de Întâlnirea de dimineaţă
dimineaţă, marcată prin:
 Salutul; Conversaţia
 Rugăciunea;
 Prezenţa;
 Stabilirea coordonatelor temporale (anotimp, an, lună, ziua
săptămânii); Cântec
 Completarea calendarului naturii;
 Copilul care l-a avut pe “Pufică” (mascota grupei) povesteşte ce au
făcut acasă;
Se va purta o scurtă conversaţie despre tema abordată în această Cerc interior, cerc
săptămână, evidenţiindu-se importanţa consumului de fructe, faptul că exterior
acestea sunt o sursă de vitamine, adevărat izvor de sănătate. Se va
desfăşura jocul „ Cerc interior, cerc exterior”. În cadrul acestui joc se vor
forma două cercuri concentrice cu număr egal de copii. Aceştia se vor
învârti în direcţii opuse (cercul exterior spre dreapta, iar cercul interior spre
stânga). La semnalul educatoarei “Stop!”, copiii se vor opri, iar cei din
cadrul cercului interior se vor întoarce cu faţa către colegii din cercul
exterior. Stând faţă în faţă, doi câte doi, vor discuta despre fructele pe care
le au pe ecusoanele din piept. Se va comunica apoi în cadrul grupului ceea
ce au discutat (denumire, formă, culoare, mărime, întrebuinţare, etc) şi
importanţa consumării fructelor zilnic.
CAPTAREA ATENŢIEI Copiilor li se va povesti o scurtă ĩntâmplare “ Azi de dimineaţă m-am
 întâlnit cu o vrăbiuţă mică şi drăgălaşă care mi-a povestit ce schimbări a
observat ea în natură. Frunzele copacilor s-au îngălbenit sau au devenit Conversaţia
ruginii şi unele au căzut pe pământ, iarba s-a veştejit, s-au copt fructele
gustoase: mere, pere, struguri, nuci, gutui şi multe altele iar gospodarii nu se
mai opresc din treabă. Culeg fructele, fac must din struguri, gem, compot si
dulceaţă din fructe şi multe alte bunătăţi. După ce am stat de vorbă despre
toate aceste minunăţii ale toamnei bogate, micuţa vrăbiuţă mi-a cântat un
cântec foarte frumos pe care vreau să îl învăţaţi şi voi, copii.
ANUNŢAREA Copiii vor cânta pentru Zâna Toamnă cântecul “A,a,a, acum e toamnă,
TEMEI ŞI A da!”, pe care îl vor învăţa astăzi, dar şi jocul cu text şi cânt “Bate vântul
OBIECTIVELOR frunzele”, pentru a-i arăta Zânei Toamnă că pot cânta şi face mişcări în Explicaţia
diferite poziţii, în ritmul muzicii. Apoi vor continua prin aşezarea fructelor
în diferite poziţii spaţiale în cadrul jocului didactic matematic “Unde s-au
ascuns fructele?”, vor decora fructele din “Cărticica toamnei”, vor împodobi
copăcelul toamnei cu frunze şi fructe, vor construi lădiţe pentru fructe, vor
crea livada toamnei, vor completa piramida fructelor şi vor juca jocuri
frumoase.

DEC –Educaţie muzicală:

DESFĂŞURAREA Predarea cântecului “A, a, a, acum e toamnă, da!”.
ACTIVITĂŢII Se va desfăşura activitatea de educaţie muzicală şi copiii vor învăţa
cântecul “A, a, a, acum e toamnă, da!”. Explicaţia
Activitatea va debuta cu exerciţiile de respiraţie şi omogenizare a vocilor.
Exerciţii de respiraţie Demonstraţia
Copiii vor executa exerciţiile de respiraţie prin suflarea unui fulg imaginar
şi umflarea unui balon, mirosirea unei flori (se inspiră lung, apoi se expiră
lent “Ce frumos miroase floarea!). Exerciţiul
Exerciţii de omogenizare a vocilor
Exerciţiile de omogenizare a vocilor se vor realiza prin intonarea unor
sunete vocale (trompeta “ta-ta-ta”, trenul “uuuuu tu-tu-tu”, maşina “ti-ti-
 tiii”).
Interpretarea model a cântecului Explicaţia
Se va intona model cântecul “A, a, a, acum e toamnă, da!”.
Analiza cântecului
Se va iniţia o discuţie generală asupra conţinutului cântecului, concomitent Demonstraţia
cu derularea unor imagini reprezentative. Le vor fi explicate copiilor
cuvintele necunoscute.
Reluarea interpretării model Exerciţiul
Se va relua interpretarea model.
Însuşirea pe fragmente şi apoi integral a cântecului
Se va interpreta model prima strofă, apoi aceasta se va intona împreună cu Exerciţiul
copiii, se va interpreta model cea de-a doua strofă, apoi se va intona cu
copiii, se reiau prima sic ea de-a doua strofă, se interpretează model cea de-
a treia strofă, apoi se cântă împreună cu copiii. Se interpretează toate cele
trei strofe împreună cu copii. După însuşirea cântecului pe fragmente, se va
intona integral. Demonstraţia
Consolidarea cântecului
Cântecul “A, a, a, acum e toamnă, da!” va fi consolidat prin mai multe
variante: pe echipe-fete, băieţi, în perechi, pe grupuri mici. Jocul
Repetarea jocului cu text şi cânt “Bate vântul frunzele!”
Demonstrarea jocului cu cântec
Educatoarea demonstrează jocul cu cântec “Bate vântul frunzele“,
executând mişcările corespunzătoare.
Executarea jocului text şi cânt de către copii
Jocul cu text şi cânt este executat de copii, urmărindu-se însuşirea cât mai
corectă a melodiei, a textului şi a mişcărilor în diferite poziţii.
OBŢINEREA La sfârşitul activităţii de educatie muzicală se va auzi o bătaie in uşă Surpriza
PERFORMANŢEI şi poştaşul va aduce o scrisoare de la Zâna Toamnă. Aceasta ii roagă pe
copii să o ajute să aşeze fructele în cămară pentru că sunt foarte multe si ea
nu reuşeşte singură.
 După terminarea activităţii de educaţie muzicală, copiii pornesc în Metoda “Ce aş fi dacă aş
descoperirea materialelor pregătite în centre printr-o tranziţie: “Ce aş fi, fi…?”
dacă aş fi…?”.
Fiecare copil are lipită în piept o imagine a unui fruct de toamnă
cunoscut de ei: măr, pară, strugure, nucă. Educatoarea spune: “Ce aş fi dacă
aş fi…(de exemplu: rotund, roşu, am seminţe şi m-aţi întâlnit în povestea Explicaţia
“Albă ca Zăpada?- Mărul). Merele fac câţiva paşi în faţă pentru a se
evidenţia. Se procedează la fel pentru restul fructelor. Demonstraţia
Copiii intuiesc materialele de la fiecare centru, ascultă cerinţele educatoarei
şi sarcinile pentru fiecare dintre centre. Fiecare copil îşi va alege semnul
individual şi îl va aşeza în compartimentul corespunzător centrului dorit.

ARTĂ
La centrul ARTĂ, copiii realiza pomi fructiferi de toamnă (la alegere: măr,
păr, prun), lipind pe fişa suport fructele alese lipind pe fişa suport fructele
alese şi frunzele galbene sus pe crengile copacului şi/sau sub copac, unde
doresc, soarele, norii sus pe cer, deasupra copacului.
ALFABETIZARE
Copiii vor realiza “Cărticica fructelor”, formată din copertă şi file. Ei vor
decora cu semne grafice cunoscute fructele (măr, pară, strugure). Exerciţiul
ŞTIINŢĂ
Copiii vor lucra în grup, lipind pe benzile piramidei sus, jos sau la mijloc
fructe de toamnă în funcţie de cerinţă (fructe zemoase, fructe cu coaja tare
(lemnoasă), fructele dulci, fructele acrişoare).
Vor primi fişe individuale de lucru. Lucrul în echipă

D Ş (Activitate matematică):
Se va desfăşura jocul didactic „Unde s-au ascuns fructele?” având
ca sarcini didactice: precizarea caracteristicilor fructului ales; aşezarea
fructului în funcţie de cerinţa; precizarea locului unde a fost aşezat
fructului. Ca elemente de joc, vor fi incluse aşteptarea, surpriza, căutarea şi
descoperirea unor obiecte, închiderea şi deschiderea ochilor, rezolvarea unor
sarcini contra timp. Exerciţiul

Prezentarea regulilor jocului şi a modului de desfăşurare Observaţia

Jocul se desfăşoară cu întreaga subgrupă, sarcinile de lucru sunt rezolvate Conversaţia

individual sau în perechi, răspunsurile corecte sunt evidenţiate, răspunde
copilul care este numit; Explicaţia
Introducerea în joc se va realiza prin intermediul unei scurte povestioare
vesele: (educatoarea ia un mărpe care îl mânuieşte) “Mărul se rostogoleşte, /
Spuneţi unde se opreşte?”. Copiii răspund precizând locul în care s-a
rostogolit mărul. Educatoarea continuă :”Alergând tot nebuneşte, acum
unde se opreşte?”. Copiii spun în ce loc s-a oprit mărul. “Joacă, se-
nvârteşte, sare,/ Priviţi-l! Unde apare?”.

Desfăşurarea jocului de probă Se va desfăşura un joc de probă pentru

verificarea înţelegerii regulilor jocului de către copii. La semnalul
educatoarei, un copil alege din coşuleţ un fuct şi îl aşază, de exemplu, pe un
dulap de lângă el. Colegii au ochii închişi. La două bătăi din palme, copilul Demonstraţia
trebuie deja să termine de “ascuns” fructul, colegii deschid ochii şi numesc
locul (poziţia spaţială) în care se găseşte fructul ascuns.

Desfăşurarea propriu-zisă a jocului

Educatoarea solicită un copil, iar ceilalţi închid ochii. Copilul chemat va
aşeza un fruct ales din propriul coşuleţ unde doreşte după ce îl arată
colegilor. La semnalul educatoarei (două bătăi din palme) copiii deschid
ochii. Copilul care a ascuns fructul întreabă: “Unde s-a ascuns fructul?” Exerciţiul
Copiii vor răspunde individual precizând locul în care se află fructul, Problematizarea
precizând de asemenea ce fruct este (măr, pară, nucă, strugure), ce culoare
are, ce formă are, dacă este mare sau este mic. Apoi, pe rând, copiii vor
aşeza fructele în alte poziţii spaţiale (în faţa/ în spatele coşuleţului, la stânga
sau la dreapta, pe dulap, sub masă, pe scaun, lângă dulap, în coşuleţ).
Copiii vor forma perechi şi vor executa un joc în care unul dintre copii
ascunde fructul iar cel de-al doilea precizează unde anume a fost aşezat.
Rolurile se inversează.
Apoi, copiii se vor aşeza şi ei în spatele scaunului, în faţa scaunului, în
dreapta scaunului, în stânga scaunului, sub masă, pe scaun.
Complicarea jocului
Copiii vor arunca, pe rând, un cub pe feţele căruia sunt fructe de toamnă
(măr, pară, nucă, strugure, prună). În funcţie de fructul care se găseşte pe
faţa cubului în momentul în care acesta se opreşte, copilul din stânga celui
care a aruncat cubul alege de pe masă plicul corespunzător imaginii de pe Exerciţiul
cub. Educatoarea citeşte sarcina din plic, sarcină ce va fi rezolvată de către
copilul din dreapta celui a aruncat cubul contra timp, folosindu-se o
clepsidră. Se va proceda astfel până când toţi copiii de la centru vor Problematizarea
îndeplini câte o sarcină.Fiecare copil care rezolvă corect sarcina de lucru va Diagrama Venn
fi aplaudat şi va primi o bulină haioasă.
Se va realiza o diagramă Venn pentru consolidarea poziţiilor spaţiale
stânga-dreapta. Preşcolarii se vor ridica de pe scaune şi vor forma un
semicerc în jurul mesei. Vor aşeza în cercul din partea stângă merele
galbene şi merele roşii, în cercul din partea dreaptă perele galbene şi perele Explicaţia
verzi, iar la mijloc, în porţiunea de suprapunere a celor două cercuri ale
diagramei, se vor aşeza fructele de culoare galbenă. Copiii primesc fişe de
lucru.

JOC DE ROL
Copiii vor interpreta roluri de vânzător şi de cumpărător în aprozarul de
fructe. Folosind balanţa şi banii de jucărie, ei vor “vinde” sau vor Jocul de rol
“cumpăra” fructe de toamnă.
 CONSTRUCŢII
Copiii vor construi lădiţe pentru fructe prin suprapunere şi alăturare. Ei vor
folosi cuburile de lemn în construcţia lor. În timpul activităţii, vor preciza Exerciţiul
poziţiile spaţiale în care vor aşeza cuburile. După-aceea, vor aşeza fructe în
lădiţele construite.

NISIP ŞI APĂ
Copiii vor realiza livada toamnei utilizând crenguţe, fructe, frunze uscate. Exerciţiul
Vor preciza poziţiile spaţiale în care aşază materialele de la centru.

Tranziţie: Ghicitori – fructe de toamnă.

ASIGURAREA După încheierea activităţilor la centre, copiii trec în grup pe la fiecare Turul galeriilor
RETENŢIEI ŞI A centru. Ei apreciază activitatea proprie şi pe cea a colegilor.
TRANSFERULUI Asigurarea retenţiei şi a transferului se va realiza prin intermediul jocului
distractiv „Zâna Toamnă te roagă să...”. Copiii sunt aşezaţi pe scăunele în
linie dreaptă sau în semicerc. În paralel cu copiii sunt aşezate coşuri cu
fructe de toamnă diverse. La semnalul „Zâna Toamnă te roagă să îi aduci un
măr roşu/galben şi să îl aşezi pe dulap/sub scaunul tău, etc” , copiii merg
spre coşuleţe, îndeplinesc sarcina şi se aşază la loc pe scăunele. Cei care au Explicatia
ales un obiect greşit sau au încurcat poziţia spaţială vor primi pedepse Demonstratia
hazlii. Conversatia
În continuare, copiii vor juca jocul distractiv „Coşuleţul rupt”. Copiii vor Jocul
fi aşezaţi în cerc, pe scăunele şi îşi vor alege dintr-un coşuleţ un fruct de
toamnă pe care îl arată grupului. Conducătorul se plimbă în cerc şi spune
(de exemplu): „Mă duc la piaţă cu coşuleţul să cumpăr un măr!”. Copiii
care au ales mărul pornesc după conducător, care îşi continuă drumul şi
spune iar: „Mă duc la piaţă cu coşuleţul să cumpăr o pară!”. Copiii care au
ales para se aşază în spatele merelor. Jocul continuă până când conducătorul
exclamă: „S-a rup coşul!” Copiii se duc repede să se aşeze pe scaun, dar,
 fiind un scaun mai puţin, cineva rămâne în picioare şi va fi noul conducător
în joc.

ÎNCHEIEREA Se fac aprecieri asupra modului de desfăşurare a întregii activităţi,

ACTIVITĂŢII implicând cât se poate de mult copiii. Conversaţia