PARTICULARITĂŢI PRIVIND PREGĂTIREA PREOPERATORIE ŞI ÎNGRIJIRILE

POSTOPERATORII ÎN AFECŢIUNI ALE APARATULUI GENITAL FEMININ

PREGĂTIREA PREOPERATORIE
Aspecte generale

Intervenţia chirurgicală reprezintă un eveniment deosebit în viaţa pacientului, în general,

şi a femeii, în special, care va fi resimţită ca un şoc sau ca o agresiune percepută conştient sau
inconştient.
Pacienta va manifesta sentimente pozitive (dispariţia durerii, ameliorarea dau dispariţia
simptomelor, perspectiva de vindecare), sau sentimente generate de neadaptare (anxietate, frică
de suferinţă, de moarte, de a nu se mai trezi din anestezie sau de a se trezi în timpul intervenţiei,
teama de mutilare, de schimbare a imaginii corporale, de atentat la pudoare).
Faţă de acest stres preoperator, persoana îşi construieşte mecanisme de apărare în scopul
de a-şi menţine integritatea psihică, exprimate în următoarele comportamente:

- bolnava se comportă ca un copil dependent, care se lasă în voia celor ce

a) regresia
o îngrijesc;
- bolnava este permanent nemulţumită, neîncrezătoare, i se pare că nu este
b) agresivitatea la fel de bine îngrijită, consideră că are nevoie de mai multe îngrijiri şi
atenţie;
- întâlnită mai ales la bolnavele cu cancer, care refuză să creadă că
c) negarea „tocmai lor li s-a întâmplat". Nu sunt capabile să recepţioneze mesajul; nu
realităţii înţeleg informaţiile furnizate (sentimentul poate fi răspândit la întreaga
familie);
- traduce o mare anxietate, o mare dificultate de a-şi exprima
d) izolarea în sine sentimentele, uneori pare indiferentă şi privirea parcă ar spune "Faceţi ce
vreţi cu mine, nu mă interesează, scăpaţi-mă de asta, vă rog";
e) comportament - pare că ştie tot, că are foarte mult curaj, dar, în majoritatea cazurilor,
hiperton ascunde o mare nelinişte.

Este foarte important ca asistenta să cunoască toate aceste comportamente diferite, astfel
încât să nu judece greşit bolnava după reacţiile manifestate într-un anumit interval, dar şi pentru
a face o analiză pertinentă a informaţiilor, să stabilească problemele şi obiectivele de îngrijire, să
aleagă corespunzător intervenţiile de nursing.
Trebuie să existe totdeauna timp suficient pentru a putea culege informaţii complete,
pacienta simţindu-se mai apropiată de asistentă, care este tot femeie şi este capabilă să-i înţelegă
gândurile nerostite.
Asistenta trebuie să ajute pacienta să accepte operaţia, mai ales când este vorba de o
operaţie mutilantă.
Reacţiile şi comportamentul soţului, familiei, şi prietenilor vor afecta percepţia şi
adaptarea psiho-socială a pacientei, ca şi durata convalescenţei. Trebuie respectată dorinţa
acesteia cu privire la diagnostic, să fie păstrat secretul profesional, întrucât nu toate femeile
doresc să se ştie că sunt ameninţate de o boală necruţătoare, că au suferit sau vor suferi o
intervenţie care modifică schema corporală.
 Probleme deosebite ridică femeile diagnosticate cu cancer, la care în afara intervenţiei
există şi teama de moarte, dar şi la cele cu intervenţii mutilante, urmate de modificarea schemei
şi imaginii corporale, preocupate de modificarea comportamentului sexual (imposibilitatea
raportului sexual, lipsa libidoului, reacţia partenerului), de pierderea feminităţii şi atractivităţii,
cu atât mai mult, cu cât cancerul de col apare mai ales la femeia sexual activă.
În cazul cancerului, comportamentele prezentate pot fi manifestate şi în alte moduri, în
funcţie de percepţia proprie fiecărei femei şi uneori, de educaţia religioasă.

Intervenţii chirurgicale pentru afecţiuni ginecologice

Afecţiunile ginecologice care pot fi tratate chirurgical sunt numeroase: tumori alei
aparatului genital, infecţii ginecologice, tulburări de statică uterină (prolaps uterin), malformaţii
congenitale.
Intervenţiile asupra aparatului genital se pot efectua pe cale abdominală (în marea
majoritate a cazurilor), pe cale vaginală sau perineală (pentru perineu şi în alte leziuni jos situate)
şi mixte (abdominală şi vaginală).
Cele efectuate pe cale abdominală se împart în două categorii:
a) intervenţii în care organele se păstrează şi continuă să-şi îndeplinească funcţia:
conservatoare • rezecţia parţială de ovare
• restabilirea permeabilităţii trompei, implantare sau reimplantare de
trompă.
b) intervenţii - în care organele se elimină, funcţia este eliminată sau grav afectată.
mutilante Pentru organele pereche (ovare, trompe) îndepărtarea unilaterală lasă
posibilitatea reproducerii, dacă restul aparatului genital este sănătos.
Dintre intervenţiile mutilante amintim:
• extirparea ovarelor (ovarectomia unilaterală sau bilaterală)
• extirparea trompelor (salpingectomie unilaterală sau bilaterală)
• extirparea anexelor (trompe şi ovare - anexectomie unilaterală şi
bilaterală)
• îndepărtarea uterului (histerectomie), care poate fi subtotală (se
păstrează colul la tinere, dacă este sănătos); totală, când se suprimă
numai uterul; sau lărgită (Wertheim cu sacrificarea totală a uterului şi
anexelor, indicată în cancerul de corp şi col uterin, uneori ca măsură
preventivă în cancerul de sân, fibromul uterin la femeile peste 40 de
ani).

Intervenţiile pe cale joasă vaginală sau perineală sunt diverse şi pot fi împărţite în
a) operaţii restauratoare (de refacere) pentru prolaps genital şi ruptură de perineu:
• colporafie anterioară (refacerea peretelui anterior pentru cistocel);
• colpoperineorafie (pentru refacerea peretelui posterior în rectocel şi a planşeului pelvin);
• ambele tehnici atunci când există cistorectocel.
b) intervenţii mutilante:
• histerectomie;
• colpectomie (suprimarea vaginului, cu imposibilitatea raporturilor sexuale).
c) chiuretajul uterin
d) intervenţii pe vagin şi vulvă.
Asistenta medicală trebuie să cunoască tipurile de intervenţii şi calea de abordare, deoarece
pregătirea pentru operaţie şi îngrijirile postoperatorii prezintă particularităţi de la caz la caz.

PREGĂTIREA PREOPERATORIE PENTRU INTERVENŢIILE PE CALE

ABDOMINALĂ

a) Bilanţul - cuprinde examinări curente, aceleaşi ca în intervenţiile abdominale:

preoperator hemoleucograma, hematocrit, grup sanguin, Rh, uree sanguină şi glicemie,
VSH, TS, TC, timp Howell, timp QUICK, examen de urină, examen radiologie
toracic, electrocardiogramă şi un examen al secreţiilor genitale
- în funcţie de vârstă şi de tarele biologice existente, medicul poate să solicite şi
alte explorări: fibrinogen în sânge, colesterol în sânge
- în cazul cancerului genital, când se pune
problema unei intervenţii lărgite, inevestigarea se face amănunţit, pentru a
aprecia corespunzător starea biologică a bolnavei şi pentru a obţine informaţii
cât de extinsă este boala
- ca şi în alte intervenţii pe abdomen, alimentaţia din ziua preoperaţiei este uşor
digerabilă, seara nu mai mănâncă, eventual primeşte o cană cu ceai, pâine
prăjită şi brânză de vaci. Se face o clismă seara şi dimineaţa.
b) Îngrijirile - tratarea unei eventuale infecţii cu antibiotice prescrise de medic după
specifice antibiogramă, începând cu mai multe zile înainte de intervenţie şi continuând
urmăresc: după aceea
- corectarea anemiei, deoarece în multe afecţiuni ginecologice sânge rărea este
importantă şi repetată, ceea ce predispune la complicaţii postoperatorii - şoc,
tromboze. La nevoie se face transfuzie
- în cancerul de col uterin este indicat ca înainte de operaţie bolnava să facă
tratament cu cobalt pentru, securitatea oncologică, în scopul prevenirii
diseminării bolii intra- şi postoperator.
c) Pregătirea - se face în funcţie de obiceiul secţiei, de regulă începând înainte cu o zi de
locală operaţie
- cu o seară înainte, se îndepărtează pilozitatea pubiană, se face baie generală,
se îmbracă bolnava cu rufărie curată
- regiunea pe care se face incizia se dezinfectează cu alcool şi se acoperă cu
comprese sterile
- dacă acest lucru nu a fost făcut, pregătirea se poate realiza şi în ziua
intervenţiei, prin spălarea şi uscarea regiunii urmată de dezinfecţia cu alcool
sau tinctură de iod
- cu ocazia pregătirii regiunii se observă dacă în vecinătatea zonei nu există
puncte de foliculită, eczeme, intertrigo, deoarece sunt surse de infecţie
postoperatorie
- în dimineaţa intervenţiei, se măsoară temperatura şi TA, se îndepărtează lacul
de pe unghii, este atenţionată să nu-şi dea cu ruj, explicându-i că astfel pot fi
mai bine urmărite funcţiile circulatorii şi respiratorii a căror tulburare
intraoperatorie se evidenţiază prin cianoza buzelor şi unghiilor
- înainte de intrarea în sală, îşi goleşte vezica, se poate monta o sondă
permanentă
- se face spălătură vaglnală.