Sunteți pe pagina 1din 60

ANEMIILE

Mecanisme si modalitati de stabilire a


diagnosticului
Clasificare
I. Anemie absoluta (scaderea absoluta a volumului/numarului de
eritrocite)
A. Scaderea productiei de eritrocite
1. Dobandita
a. Afectarea celulelor stem pluripotente
(1) Anemie aplastica: radiatii, medicamente si substante
chimice (cloramfenicol, benzen) , virusuri (hepatitic, virusul Epstein-
Barr), idiopatic
(2) Anemia din leucemii si sindroame mielodisplazice
(3) Post-chimioterapie
b. Afectarea progenitorilor eritrocitari
(1) Aplazie eritroida pura: infectia cu parvovirusuri B19, medicamente,
asociata cu timom, autoanticorpi
(2) Tulburari endocrine (scaderea necesitatii de oxigen, hipotiroidie)
(3) Anemie sideroblastica dobandita (medicamente)

c. Afectare functionala a progenitorilor eritroizi si a altor progenitori cauzata


de malnutritie sau de alte cauze
(1) Anemie megaloblastica: deficit de vitamina B12, deficit de acid folic,
indusa de medicante (metotrexat, intoxicatie cu fenitoina)
(2) Anemie feripriva
(3) Anemie secundara altor deficite nutritionale
(4) Anemia din bolile cronice si inflamatorii
(5) Anemia din insuficienta renala
(6) Anemia cauzata de agenti chimici (intoxicatie cu Pb)
(7) Talasemii dobandite (observate in unele tulburari clonale
hematopoietice)
(8) Anticorpi anti-etritropoietina
2. Ereditara
a. Afectarea celulelor stem pluripotente: anemia Fanconi
b. Afectarea progenitorilor eritrocitari: sdr. Blackfan-Diamond
c. Afectare functionala a progenitorilor eritroizi si a altor progenitori
cauzata de malnutritie sau de alte cauze
(1) Anemii megaloblastice: malabsorbtie selectiva a vitaminei B12,
deficit congenital de factor intrinsec, deficit de transcobalamina II, afectiuni
ereditare ale metabolismului cobalaminei (acidurie metilmalonica,
homocistinuria), afectiuni ereditare ale metabolismului folatului (malabsorbtie
congenitala a acidului folic, deficit de dihidrofolat, deficit de metiltransferaza)
(2) Defecte ereditare ale metabolismului purinelor and
pirimidinelor (sd. Lesch-Nyhan, aciduria ereditara orotica, etc.)
(3) Tulburari in metabolismul Fe (atransferinemie ereditara,
anemie hipocroma cauzata de mutatia DMT1)
(4) Anemie sideroblastica ereditara
(5) Talasemiii
B. Cresterea distructiei eritrocitelor
1. Dobandita
a. Mecanica
(1) Macroangiopatice (hemoglobinuria de mars, valva cardiaca protezata)
(2) Microangiopatice (CID, purpura trombotica trombocitopenica, vasculite)
(3) paraziti si microorganisme (malaria, bartonelloza, etc.)
b. Mediata de anticorpi
(1) Anemie hemolitica autoimuna cu Ac la cald
(2) Sd. criopatic (boala cu aglutinine la rece, hemoglobinurie paroxistica
afrigore, crioglobulinemie)
(3) Reactii transfuzionale (imediate si intarziate)
c. Hipersplenism
d. Afectarea membranei eritrocitare
(1) Hemoliza acantocitelor
(2) Acantocitoza dobandita si stomatocitoza dobandita, etc.
e. Lezare chimica (arsenic, Cu, cloruri, muscatura de paianjen, scorpion si
serpi veninosi, etc.)
f. Lezare fizica (caldura, oxigen, radiatii)
2. Ereditara
a. Hemoglobinopatii
(1) Siclemie
(2) Hemoglobina instabila
b. Afectarea membranei eritrocitare
(1) Tulburari ale citoscheletului membranar (sferocitoza ereditara,
eliptocitoza, piropoikilocitoza)
(2) Tulburari ale lipidelor membranare (a-β-lipoproteinemie
ereditara, stomatocitoza ereditara, etc.)
(3) Afectiuni membranare asociate cu anomalii ale antigenelor
eritrocitare (sd. McLeod, sd. deficitului de Rh, etc.)
(4) Afectiuni membranare asociate cu tulburari de transport
(xerocitoza ereditara)
c. Defecte ale enzimelor eritrocitare
- deficit de piruvat kinaza (scaderea producerii de ATP)
- deifict de glucoza-6-fosfat-dehidrogenaza – sensibilitate la agenti
oxidanti secundar scaderii glutationului redus
d. Porfirii – scade producerea de Hem cu acumularea precursorilor acestuia
C. Hemoragii sau redistributie sanghina
1. Hemoragii acute
2. Sechestrare splenica

II. Relativa (cresterea volumului plasmatic)


A. Macroglobulinemie
B. Sarcina
Anemii centrale:
- scaderea productiei medulare de eritrocite
- distructia intramedulara a precursorilor eritrocitari

Anemii periferice:
- distructia extramedulara a eritrocitelor
- pierdere de eritrocite
- anemii relative/false prin hemodilutie
DISTRUGEREA ERITROCITELOR

• Intravasculara: redusa cantitativ in mod fiziologic, poate deveni


importanta in anemiile hemolitice. (in care complementul creeaza
orificii in membrana Er), in hemoliza indusa de contactul cu valvele
mecanice cardiace, si in anemia hemolitică microangiopatica.
– Hb se leaga de haptoglobina (1:2) si este transportată la ficat, unde
hemul este convertit in biliverdina, care e apoi catabolizată la
bilirubina.

• Extravasculara: eritrocitele cu deformabilitate redusă si proprietăți


de suprafață alterate sunt ingerate de macrofage.
– In mod patologic scaderea deformabilitatii apare in sferocitoza ereditară
si eliptocitoza ereditară prin scaderea raportului suprafata-volum.
Cresterea viscozitatii intracitoplasmatice apare in siclemie si in HbC.
– Alterarea de membrana apare in multe forme de anemii: anemie
hemolitică autoimuna, sferocitoza ereditara (alterarea membranei duce
la pierderea de K)
ERITROCITE
Aspect:
• forma de disc biconcav
• dimensiune 7,5 m
• celule anucleate
• expun pe suprafata un numar mare
de antigene (sisteme antigenice)
Numar:
• 4,5 - 6 milioane/mm3 la bărbaţi
• 4 – 5 milioane/mm3 la femei
Produse la nivelul maduvei hematogene/ organelor hematopoietice (oasele late,
epifizele oaselor lungi, ficat, splină)
Durata de viata de aprox. 120 zile
Distruse intracirculator si la nivelul tesutului reticulo-endotelial (expun pe
suprafata Factorul de senescenta eritrocitara, glicopeptid cu rol de semnal pt apoptoza,
recunoscut de macrofage)
HEMATOPOEZA
BFU-E au un potential mare de proliferare.
• Raspund la o combinatie de cytokine (EPO,
TPO, IL3 si IL6), si au Ag specifice de
suprafață.
• Sunt inhibate de : Tumor necrosis factor-α
(TNF-α), tumor necrosis factor–related
apoptosis-inducing ligand (TRAIL),
transforming growth factor-β (TGFβ) si
interferon-γ.
• Au potential de autoregenerare.

CFU-E: au un potential proliferativ limitat, nu se pot autoregenera,


au Ag de suprafata diferite, sunt extrem de sensibile la EPO si la
TGFb1 si relativ sensibile la Insulin-like growth factor.
ROLUL ERITROPOETINEI IN REGLAREA HEMATOPOEZEI

Receptori pt EPO se gasesc si in Ebl. dar numărul lor scade pe masură ce se maturează Ebl.
EPO determină scurtarea timpului de tranzit medular și eliberarea în sânge de Er imature
(macrocite prolicromatofile = reticulocite de stress). Fiecare eritroblast are 5 diviziuni
mitotice in 5 zile inainte de a-si pierde nucleul si apoi are o perioada de 2-3 zile de maturare
inainte de trece in sg.
HEMOGLOBINA
Hemoglobina
• Vehicul pentru O2 si CO2
• Formată din 4 lanțuri de globină și 4 nuclee porfirinice (leagă
Fe)
• Reprezintă 95% din totalul cantității de proteine din eritrocite
• La adult:
– Hb A (a2b2) reprezinta 97% din totalul de Hb continut in eritrocit,
– Hb A2 (a2d2) 2.5%, si
– HbF (a2g2 ) < 1% din total

Valoare normală:
– 12–14 g/dl la bărbați
– 10–12 g/dl la femei
SINTEZA GLOBINEI

65% din Hb este sintetizata in eritroblasti si


35% in reticulocite la nivelul
poliribozomilor.

Sinteza e coordonata cu cea a hemului.

Exista 2 clustere genice pentru cele 8 tipuri


de lanturi normale de globina sintetizate in
cursul vietii: cluster b-like (contine genele
lanturilor b, g, d si e) pe bratul scurt al
cromozomului 11 si clusterul a-like (contine
genele lanturilor a si z) pe bratul scurt al
cromozomului 16
METABOLISMUL FIERULUI

Controlul principal al nivelului de


fier in organism se realizeaza
prin:
• Reglarea nivelului absorbtiei
Reglarea eliberarii Fe din
depozite
• Reutilizarea Fe

Excretia zilnica de Fe reprezinta


< 0.5% din totalul de Fe din
organism

Rolul central in reglarea


absorbtiei si eliberarii din
depozite il joaca HEPCIDINA
BIODISPONIBILITATE
Intr-o dieta echilibrata, 2/3 din Fe absorbit in tubul digestiv
este sub forma de complexe de aminoacizi - saruri anorganice
de Fe si 1/3 sub forma de hem.

oxalatii, fitatii, fosfatii, Hidrochinona,


vinul rosu (prin ascorbatul, lactatul,
polifenoli) se leaga de piruvatul, succinatul,
Fe; fructoza, cisteina si
timpul de tranzit rapid, sorbitolul.
secretia de mucus pH acid.

Scad absorbtia Cresc absorbtia


REGLAREA ABSORBTIEI Fe
eritropoeza activa si/sau deficitul de Fe stimulează absorbția;
supraincarcarea cu Fe diminuă absorbția
• Hemul este absorbit cu ajutorul unui transportor HCP1 (hem carrier protein1), identic cu
transportatorul cuplat de protoni

• Fe ionic:
– Fe +3 este redus la Fe+2 de duodenal cytocrome reductaza.
– Este preluat de DMT1 (divalent metal transporter 1) in vilozitatile intestinale si transportat la polul
vascular
– Transferul intra-extra celular necesita prezenta unui canal activ reprezentat de feroportina; feroportina
oxideaza Fe+2 si il transforma din nou in Fe +3 care e preluat de apoferitina in circulatia sanguin

• cantitatea de Fe administrata p.o si cea absorbita este in relatie de proportionalitate


directa (in mod normal).
• Hepcidina (peptid compus din 25 de aminoacizi cu 4 legaturi disulfidice) – se leaga de
feroportină; determină prin aceasta legare internalizarea feroportinei si proteoliza
acesteia;
- celulele senescente formeaza o cantitate mai mica de feroportina cu reducere a
pasajului transmembranar al Fe si acumulare intracitoplasmatica a acestuia
– Sinteza hepcidinei este stimulata de IL 1 si IL 6
– Nivelele de ARNm cresc odata cu cresterea incarcarii cu Fe, in inflamatii si scade in hipoxii, la
aparitia HIF1 ( hypoxia inductible factor ) si in depletia de Fe.
TRANSPORTUL Fe
• Transportorul plasmatic al Fe este
transferina.
• Transferina diferică se leaga de
receptorul pentru transferina (TfR) de pe
suprafata celulara si complexul astfel
format formeaza clustere in mici
invaginari ale membranei celulare.
• Complexul e apoi internalizat prin
endocitoza.
• Veziculele fuzioneaza cu lizozomi si in
pH-ul acid al acestora se elibereaza Fe.
• Complexul apotransferina- TfR se
intoarce la nivelul membranei celulare,
unde, la pH neutru apotransferina e
eliberata si reintra in circulatie.
• Receptorul pentru transferina este un
receptor transmembranar de grup II, cu
capatul amino in interiorul celulei si cu
cel carboxi in exterior. Sinteza lui e
stimulata de deficitul de Fe si inhibata de
hem.
Fe IN ERITROBLASTI
• In eritroblast Fe este
– transportat in mitocondrii pentru a fi incorporat in hem sau
– preluat de feritina in siderosomi – eritroblastii ce contin
siderosomi = sideroblasti (granule mici, 1-3/celula colorate
cu Albastru de Prusia)
• Hem sintetaza insera Fe in protoporfirina

Fe scazut: Normal: Supraincarcare cu Fe


Sideroblastii dispar din Sideroblastii reprezinta sau insuficientă sinteză
maduva osoasa 20-50% din precursorii de protoporfirină:
hematogena eritrocitari Sideroblastii inelari
RECICLAREA FIERULUI DIN HEMATII PRIN
INTERMEDIUL MACROFAGELOR
EXCRETIA FIERULUI
• Pierderea zilnică de Fe = 1mg/zi la bărbați și 2
mg/zi la femeile la ciclu

• Eliminarea se realizează:
– prin celulele intestinale descuamate: 0.5 mg/zi
– Prin exfoliere tegumentară și perspirație
– Urină
– menstre
– Lactație: 1 mg/zi
SECVENTA DE INVESTIGATII ALE
SINDROMULUI ANEMIC
Etapa 1:
1. Hemograma este etapa initiala Prima etapa permite
obligatorie in investigarea CARACTERIZAREA ANEMIEI:
oricarei anemii - Severitatea
2. Frotiul din sângele periferic - Morfologia
este importanta in evaluarea - Potential regenerativ
morfologiei eritrocitare
Daca rezultatele etapei 1 orienteaza
indeajuns de bine dg etiologic, se
Etapa 2: poate trece direct la etapa 3.
Examinarea maduvei osoase O anemie moderata/severa care nu
raspunde la tratament necesita
examinarea maduvei osoase
Etapa 3:
Investigarea etiologiei depinde de
rezultatul primelor 2 etape
Stabilirea tipului si a severitatii
anemiei

I. HEMOGRAMA
II. FROTIUL DIN SÂNGELE PERIFERIC
III.EXAMINAREA MADUVEI OSOASE
I.Hemograma
TEHNICI DE RECOLTARE
TEHNICI DE RECOLTARE, TRANSPORT,
DEPOZITARE

- Dezbracarea pacientului
- Asezarea pe scaunul de recoltare
- Prinderea garoului
- Echipament de protectie pentru persoana care
recolteaza
- Dezinfectie locala
- Prinderea liniei venoase – se folosesc ace speciale de
recoltare (nehemolizante)
- Desfacerea garoului
- Recoltarea propriu-zisa a probei de sange (pe
anticoagulant sau nu)
HEMOGRAMA
1. Numărul de eritrocite (NE)
2. Hemoglobina (Hb) totală
3. Hematocritul (Ht)
4. Indicii eritrocitari
 Volumul eritrocitar mediu (VEM) (MCV)
 Hemoglobina eritrocitară medie (HEM) (MCH)
 Concentraţia medie a hemoglobinei eritrocitare (CMHE) (MCHC)
 RBC distribution widith (RDW) = Variația distribuției eritrocitelor
(VDE)

Analiză uzuală din sangele venos

Proba de sange se recolteaza pe EDTA si trebuie analizata in


laborator in maxim 4 ore din momentul prelevarii.
NUMARUL DE ERITROCITE CIRCULANTE

– valori normale: la femeie 4-5 x 106/mm3


la barbat 4,5-6 x 106/mm3

– valori scăzute: Dacă valoarea numărului eritrocitar scade cu mai


mult de 10% din valoarea normală pacientul este declarat anemic.

a) fiziologic: sarcina
b) patologic: hemodiluţie, hemoragie, hemoliză, anemie, malnutriţie,
IR, boală inflamatorie cronică (poliartrită reumatoidă), infecţii
(endocardită subacută), afecțiuni ale măduvei osoase hematogene,
chimioterapie.

– valori crescute: altitudine înaltă, policitemia vera, deshidratare,


anxietate, stress, boală cardiacă congenitală, BPOC severă, cord
pulmonar, fibroză pulmonară
HEMOGLOBINA

Normal: Adult bărbat 12 - 14 g/dl


Adult femeie 10 - 12 g/dl
Femeie însărcinată > 11 g/dl

Hb este transportorul de oxigen şi bioxid de carbon.


Hb are rol şi de sistem tampon în echilibrul acido-bazic.

Valori anormale ale Hb indică aceleaşi afecţiuni ca şi


numărătoarea eritrocitelor şi Ht (anemie sau eritrocitoză).
VARIATII ALE Hb
Există o uşoară variaţie diurnă a Hb, de maxim 1 g/dl, dimineaţa (cea mai
mare valoare la 8 a.m) fiind mai ridicată decât seara (8 p.m).
La fumători valorile Hb sunt mai ridicate (hipoxie).

OBSERVATII:
• cresterea Hb > 20 g/dl = risc crescut de tromboză (infarctizări)
• scaderea Hb impune administrarea de transfuzii:
- la tineri care nu pot creşte debitul cardiac compensator suficient daca Hb < 6
g/dl SAU Ht < 18%
- la adult fără afectare cardiopulmonară daca Hb < 8 g/dl SAU Ht < 24 %
- la pacienţii vârstnici sau la cei cu afectare cardiopulmonară daca Hb < 10
g/dl SAU Ht < 30%
HEMATOCRITUL (Ht)
Este procentul din volumul total de sânge reprezentat de H.
– valori normale: la femeie 40  5 %
la bărbat 45  5 %

– valori scăzute:
a) fiziologic: sarcină > 33%
b) patologic: anemie, infecţii, hemoliză, hemoragie, insuficienţă
medulară, malnutriţie, hipertiroidie, CH, PAR, MM, leucemie,
hemoglobinopatii, medicamente

– valori crescute:
a) fiziologic: nou-născuţi
b) patologic: hemoconcentraţie, eritrocitoză, eclampsie, boli cardiace
congenitale, BPOC, medicamente
MĂSURARE
Sângele venos este centrifugat.

Se compară înălţimea coloanei de eritrocite cu înălţimea


coloanei de sânge venos total.

coloană de plasmă

coloană de eritrocite
CONCORDANȚA Hb - Ht
Valoarea hematocritului reflectă valoarea hemoglobinei şi a numărului total
de eritrocite. În general, valorile anormale ale hematocritului indică aceleaşi
afecţiuni ca şi valoarea numărului eritrocitelor şi a hemoglobinei.

HCT în puncte procentuale = 3 x Hb calculată în gram pe decilitru, dacă


eritocitele sunt de dimensiuni normale şi conţin o cantitate normală de
hemoglobină.

Rezultate fals modificate:


– Deshidratare: volumul total de sânge este redus, eritrocitele reprezintă
un procent mai mare din volumul total – valori fals crescute ale
hematocritului.
– Hiperhidratare – hematocritul fals scăzut
– Leucocitoza (număr crescut de leucocite) importantă determină
rezultate fals scăzute ale hematocritului

La pacienţii cu modificări morfologice ale eritrocitelor valoarea


hematocritului nu este concordantă cu numărul eritrocitelor.
– eritrocite de dimensiuni mari – procent mai mare din volumul total de
sânge – hematocrit mare.
VOLUMUL ERITROCITAR MEDIU (VEM) =
MEAN CORPUSCULAR OR CELL VOLUME (MCV)

– valori normale: 88 (80–96) fL

– valori scăzute (anemie microcitară): anemie feriprivă, anemia din


bolile cronice, infecţii, sferocitoză, anemie sideroblastică,
hemoglobinopatii, hemoragii, neoplasme, IRC

– valori crescute (anemie macrocitară): sarcină, anemie


megaloblastică, anemie hemolitică, anemie sideroblastică,
anemie aplastică, neoplasme, consum cronic de alcool, afecţiuni
hepatice, medicamente, post-hemoragie, post-menopauză
HEMOGLOBINA ERITROCITARĂ MEDIE (HEM) =
MEAN CELL HEMOGLOBIN (MCH)

– valori normale: 30 (27 - 33) pg/eritrocit

– valori scăzute:
● anemie microcitară (anemie feriprivă, talasemie)
● anemie hipocromă (infecţii, anemia din bolile cronice, anemie
sideroblastică, intoxicaţie cu Pb)

– valori crescute: anemie macrocitară (hemocromatoză)


CONCENTRAŢIA MEDIE A HEMOGLOBINEI ERITROCITARE
(CMHE) =
MEAN CELL HEMOGLOBIN CONCENTRATION (MCHC)

– valori normale (anemia se numeşte normocromă): 34 (33 -


35) g/dL

– valori scăzute (anemia se numeşte hipocromă): anemie


feriprivă, anemia din bolile cronice, infecţii, anemie
sideroblastică, sângerari cronice, hemoglobinopatii,
intoxicaţie cu Pb

– valori crescute (anemia se numeşte hipercromă):


sferocitoză, anemie pernicioasă, siclemie, anemie
hemolitică, deshidratare celulară, medicamente
RBC DISTRIBUTION WIDITH (RDW) = VARIAȚIA DISTRIBUȚIEI
ERITROCITELOR (VDE)
RBC DISTRIBUTION WIDITH (RDW) =
VARIAȚIA DISTRIBUȚIEI ERITROCITELOR (VDE)

– valori normale: 13 (11,5 - 14,5)% sau 38,7 - 45,1 fL


– valori scăzute: nu se întâlnesc !

– valori crescute: alcoolism, boli hepatice, hemoglobinopatii (siclemie),


anemie post-hemoragică, anemie sideroblastică, AHAI, deficit de: G-6-
PDH, Fe, acid folic sau vitamină B12

● Red cell distribution width - coefficient of variation (RDW/CV) =


coeficientul de variaţie (CV)

● Red cell distribution width-standard deviation (RDW/SD) = deviaţia


standard faţă de medie (SD)
RETICULOCITE
Reticulocite – hematii tinere, imature, care contin acizi nucleici reziduali
(ARN), eliberate in circulatie cu 1-2 zile inainte de maturare;
- indicator al eficientei hematopoiezei medulare
A. Numărul de reticulocite (NR)=( %Rx NE)/100 = 0,5-2%xNE
B. Numărul de reticulocite corectat (NRC) = R%* Ht actual/Ht ideal
C. Indexul producţiei de reticulocite (IR sau IPR) = nr de R
corectat%*/Factorul de corectie
Factor de corectie: 1- anemie usoara, 2- anemie medie, 3 anemie severa
Ex: Ht= 10; NR=70%. NRC= 70*10/45= 15
IR= 15/3 = 5 crestere a productiei medulare de 5 ori fata de nivelul
bazal
- un numar mic de reticulocite este prezent in circulatie (in fiecare zi ~1% din
eritrocite sunt inlocuite cu eritrocite tinere eliberate din maduva)
- NR ofera informatii despre capacitatea medulara de a sintetiza celule rosii ca
raspuns la o suprasolicitare (anemia)
- Reticulocitoza- indicator de eritropoieza regenerativa (z2-3 post hemoragie
acuta, NR 15%, 2-4s dupa trat. cu fier/ac folic/vit B12 ,NR 20%)
RETICULOCYTE INDEX
Reticulocyte index (RI) = Reticulocyte production index (RPI) =
Indexul reticulocitar (IR) = Indexul producției reticulocitare (IPR)

Timpul de maturație corectat în funcție de Ht:

Maturația (în zile) a reticulocitelor


Factorul de
Ht (%) în măduva în sângele
corecție "shift"
hematogenă periferic

45% 3,5 1 —

35% 3 1,5 1,5

25% 2,5 2 2

15% 1,5 2,5 2,5


RAPORTUL Ht - RECTICULOCITE
INTERPRETAREA VALORILOR
INDICELUI RETICULOCITAR
– valori normale: IR = 2-3

– valori scăzute (IR < 2 => anemie hipo- sau aregenerativă): alcoolism,
anemie aplastică, anemie, feriprivă, anemie megaloblastică, afecțiuni
hepatice, afecțiuni renale, medicamente

– valori crescute (IR > 3 => anemie hiperregenerativă): sarcină, AHAI,


hemoragii acute, hipoxemie cronică, medicamente

● Anemie + NR ↑ => anemie de cauză periferică

● Anemie + NR↓ => anemie de cauză centrală => OBLIGATORIU


trebuie examinată maduva hematogenă!!!
II. FROTIUL DIN SÂNGE PERIFERIC
MORFOLOGIA ERITROCITARA

Frotiul din sângele periferic


evidentiaza:

Caracteristicile
eritrocitelor normale
 Conţinutul de Hb- evaluare
calitativă
 Anizocitoza - dimensiuni
variate
 Poikilocitoza - forme variate
 Anizocromia
 Policromia - culori variate
 Incluziuni eritrocitare
II. FROTIUL DIN SÂNGELE PERIFERIC
- COLORATIE SPECIFICA A CELULELOR –
MAY-GRÜNWALD GIEMSA
MORFOLOGIA ERITROCITARA PE
FROTIUL DE SANGE PERIFERIC

Caracteristicile H normale:
anucleate, biconvexe, roz, diametrul de 6,7-7,7 μm (în medie 7,2 μm)

Prin examinarea frotiului se pot aprecia:


a) Modificările de culoare, care reflectă indirect modificarile de
conţinut în hemoglobină
b) Modificările de formă ale hematiilor permit orientarea
diagnosticului către un grup de afecțiuni.
ANIZOCITOZA
Anizocitoza - dimensiuni variate
• normocit
• microcit - bolile cronice, siclemie, hemoglobinopatii, neoplasme, sângerări
cronice, policitemie vera
• sferocit – sferocitoză ereditară, hemoliză,
arsuri severe
• macrocit - (8,5 - 10 μm) : sarcină,
vârstnici, alcoolism, A. aplastică,
A. hemolitică, A. pernicioasa,
A.sideroblastică, boli hepatice cronice,
Boli pulmonare cronice, hipotiroidism,
mixedem, neoplasme
• megalocit - (10 - 16μm) —
A. megaloblastică, chimioterapie,
sd. mieloproliferative
MODIFICARI DE MARIME
Microcitoza

 eritrocite mature cu
dimensiuni sub
valorile normale

 anemia feriprivă,
siderobastică
MODIFICARI DE MARIME
Macrocitoza

 eritrocite mature cu
dimensiuni peste
valorile normale

 anemiile megaloblastice
POIKILOCITOZA
FORME VARIATE

• acantocit - afecţiuni hepatice severe, deficit de piruvat-kinaza (PK), uremie,


a-β-lipoproteinemie, intoxicatii
• echinocit - deficit de piruvat-kinază (PK), sângerări gastrointestinale,
neoplasme gastrice, ulcer peptic, hipopotasemie, hipomagnezemie, uremie
• picnocit - anemie hemolitică
• schizocit - fragmentarea patologică a eritrocitelor în cursul unui proces
hemolitic — anemie hemolitică microangiopatică, eclampsie, HTA malignă,
glomerulonefrită, sd. hemolitic-uremic, valvă cardiacă protezată, CID
• drepanocit - eritrocit în formă de "seceră" sau poate îmbrăca forme
neregulate de "virgulă" sau de "bastonaş" — anemie hemolitică, siclemie,
talasemie, hemoglobinopatii
• dacriocit = eritocit în formă de lacrimă/ picătură sau de rachetă de tenis —
anemie hemolitică severă, eritroleucemie, eritropoieză extramedulară,
talasemie, infiltrarea neoplazică a maduvei hematogene
• celule fantomă sau bite cells - deficit de G-6-PDH
MODIFICARI DE FORMA
Poikilocitoza

1 – ovalocite
2 – dacriocite
3 – celulă în ţintă
MODIFICARI DE CULOARE - ANIZOCROMIA

• anulocit = leptocit = codocit = celulă “în țintă” - apare in


thalasemii
• hipercromie - deshidratare celulară, anemie macrocitară,
sferocitoză
• hipocromie - eritrocite palide, slab încarcate cu Hb
Apar in anemie feriprivă, boli cardiace, talasemie, tulburări
ale sintezei de hemoglobină, anemie sideroblastica
MODIFICARI DE CULOARE – POLICROMAZIA

Policromazia - culori variate: hematii mari, mai bazofile, cărora le


lipseste paloarea centrală: bazofilia e datorată acidului ribonucleic
rezidual. Presupune prezența pe frotiu a celulelor tinere, incomplet
maturate, intens colorate

● H. pătate
● reticulocitoză
Apare in perioadele de productie rapida de H., mai ales in A. Hemolitice
sau in A. megaloblastice
MODIFICARI DE CULOARE
Anizocromia
• eritrocite hipocrome şi normocrome pe acelasi frotiu
• anemie feripriva, anemie sideroblastica
INCLUZIUNI ERITROCITARE
• H. nucleate = normoblaști
• corpusculii Howell-Jolly – una sau cateva incluzii violacei in H
vizibile pe frotiul periferic; reprezintă fragmente reziduale nucleare ce
conțin cromatină;
– apar in : anemie hemolitică, anemie megaloblastică, eritrocitopoieză intensă, post-
splenectomie
• corpusculii Heinz – multiple incluzii rotunde, gri, dupa colorare
supravitala cu metil cristal violet; reprezinta agregate de Hb denaturata.
Indica o injurie oxidativa fata de H, cum este cea din deficitul de G-6-
PDH sau in prezenta unor Hb instabile
– Apar in: anemie hemolitică, deficit de G-6-PDH, hemoglobinopatii, hemoliză acută
indusă medicamentos
• Punctațiile bazofile – Multe puncte albastrui, mici in H.; provin din
colorarea clusterelor de poliribozomi in H tinere circulante
– Apara in A. Hemolitice dobândite sau congenitale, in intoxicatiile cu Pb (Pb inhiba
pyrimidin 5’-nucleotidaza, care digera in mod normal ARN rezidual)
CORPII HEINZ
Hb instabila poate precipita in interiorul H, cu aparitia corpilor Heiz.

Acest fenomen se poate pune in evidenta prin coloratie cu albastru cresil briliant
III. EXAMINAREA MĂDUVEI HEMATOGENE

A. Aspiratul medular
1. Raportul E/G (între precursorii eritrocitari şi cei
granulocitari)
2. Morfologia eritrocitară
3. Frotiul medular
B. Biopsia medulară
1. Celularitate
2. Morfologie
STUDIUL FROTIULUI MEDULAR
Frotiul medular se obtine prin:

 punctie la nivelul crestei iliace posterioare

 aspiratia continutului medular

 confirmarea diagnosticului
obtinut pe baza frotiului
de sânge periferic prin
determinarea tipului
de eritropoieză
INDICATII
în cadrul unui sindrom anemic
 Orice pacient cu o anemie de cauza neprecizata
 Orice pacient cu o anemie hipoproliferativă
 Orice pacient la care se suspecteaza o proliferare maligna a
celulelor hematopoetice
 Pacienti la care se face o evaluare a depozitelor de Fe

Loc de efectuare a punctiei: sternal sau in creasta iliaca


Contraindicatii: sindroame hemoragipare de severitate medie sau
mare
STUDIUL FROTIULUI MEDULAR
• evidentierea celularitatii medulare

• stabilirea proportiei diferitelor linii celulare

– 2/3 din celularitate - elementele seriei granulocitare


– 1/3 - precursorii seriei
eritrocitare

• determinarea unei infiltrari medulare

– cu celule neoplazice
– tesut adipos
STUDIUL FROTIULUI MEDULAR
Indicatiile studiului frotiului medular:

 examinarea depozitelor medulare de fier din eritroblasti si


macrofage
– coloratia Perls
– bine reprezentate in A. sideroblastica
– absente in anemia feripriva

Sideroblast = eritroblast încărcat cu Fe


Tipul anemiei Exemple cauze
Mecanism de
producere
Anemie Anemie feriprivă Pierdere cronică de sânge, deficit de fier,
microcitară, tulburări în metabolismul fierului.
hipocromă Anemie Captare deficitară de fier de către
sideroblastică eritroblaşti, sinteză defectuoasă de
porfirine sau hem, de cauză congenitală
sau dobândită
Talasemia Sinteză defectuoasă, determinată genetic,
a lanţurilor alfa sau beta-globuline
Anemie Anemia pernicioasă Deficit congenital sau dobândit de factor
macrocitară, intrinsec
normocromă Anemia prin carenţă Deficit de acid folic
de acid folic
Anemie Anemia aplastică Proliferare deficitară a celulei stem -
normocitară, eritropoeză insuficientă
normocromă Anemia Hemoragii acute sau cronice
posthemoragică
Anemia hemolitică Distrugerea prematură a eritrocitelor
Anemia Deficit genetic de sinteză a hemoglobinei
drepanocitară
Anemia din boli Infecţii cronice, inflamaţii, neoplazii.
cronice