LUCRAREA PRACTICA NR.

Potenialul de aciune (PA) la nivelul cordului i principalele mecanisme de producere a aritmiilor

Celula miocardic de lucru 1. Potenialul membranar de repaus (faza 4) (-90 mV) este determinat de: - pompa 3Na+/K+ - pompa 3Na+/Ca2+ - canale rectificatoare de K+ - cureni de K+

Celulele NSA (nodulul sinoatrial) !!! Nu au potenial membranar de repaus.

1. Faza 4 DLD depolarizare lent diastolic este determinat de canalele de Ca2+ de tip T (tranzitorii) i canalele f (funny permit 2. Faza 0 depolarizare sistolic - stimulul depolarizant (potenialul de aciune al influx de Na+/K+ fiind activate de hiperpolarizarea mb cnd unei celule adiacente) determin deschiderea canalelor rapide de Na+ => influx potenialul membranar devine (-60 mV). In DLD potenialul masiv de Na+ (curent de Na+) de scurt durat care crete valoarea potenialului membranar se modific treptat de la (-60 mV) la (-45 mV). membranar la 20 mV. Dup 0,5 msec canalele de Na+ se nchid. 2. Faza 0 cnd potenialul membranar atinge valoare de (-45 mV) 3. Faza 1 repolarizare iniial se deschid canalele de K+ i Ca2+ dar canalele de se deschid canalele de Ca2+ de tip L (long time activated calcium Ca2+ se deschid mai lent dect cele de K+ => apare un curent repolarizant de channels) care permit un influx important de Ca2+ care crete potenialul membranar de repaus pn la 0-10 mV. scurt durat curent de K+.

4. Faza 2 canalele de Ca2+ sunt deschise => influx de Ca2+ (curent de Ca2+) 3. Faza 3 se deschid canalele de K+ care determin repolarizarea paralel cu eflux de K+ (curent de K+) => pentru o perioad scurt de timp celular. Cnd potenialul membranar devine (-60 mV) se deschid canalele de Ca2+ de tip T i canalele f => se reia DLD. potenialul membranar se menine n jur de 0 mV. 5. Faza 3 Canalele de Ca2+ se nchid => singurele active sunt canalele de K+ care produc repolarizarea membranar.+
1

LUCRAREA PRACTICA NR.2

CANALELE IONICE IMPLICATE N PA. Micarea ionilor n timpul potenialului de aciune se realizeaz sub influena gradientelor electrochimice membranare prin structuri specifice = canale ionice. Canalele ionice prezint selectivitate pentru diferii ioni: Na+, Ca2+ sau K+; sunt canale voltaj dependente funcionarea lor fiind dependent de valoarea potenialului membranar. Canalele ionice au 3 stari posibile: 1. nchis activabil canalul este nchis dar poate fi deschis 2. deschis activ canalul permite trecerea ionilor 3. nchis inactivabil canalul nu permite trecerea ionilor dar nici nu poate fi deschis.

(Katzung - Basic & Clinical Pharmacology, Tenth Edition 2007)

Pentru canalul de Na+: - starea deschis = faza 0 a PA - starea nchis inactivabil = faza 1 + faza 2 + faza 3 a PA - starea nchis activabil = faza 4 a PA. Pentru canalul de Ca2+: - starea deschis = faza 2 a PA
2

LUCRAREA PRACTICA NR.2

starea nchis inactivabil = faza 3 a PA starea nchis activabil = faza 4 + faza 0 a PA.

Pentru canalul de K+ exist doar 2 stri posibile: nchis-activabil=faza 4 + faza 0 a PA i deschisactiv=faza 1+ faza 2 + faza 3.

(Katzung - Basic & Clinical Pharmacology, Tenth Edition 2007)

Propragarea stimulului depolarizant

Depinde de: 1. Excitabilitatea celulelor din aval - capacitatea celulelor de a rspunde la un stimul depinde de uurina deschiderii canalelor de Na+ (pentru celula miocardic de lucru), respectiv Ca2+ pentru celulele cu DLD. Dac celulele se afl n ERP / PRE effective refractory period perioada refractar efectiv, nu pot rspunde la un alt stimul depolarizant. PRE se coreleaz cu durata strii inactivabile a canalelor ionice. Trecerea canalelor din stare 3 de inactivabil n stare activabil are loc n faza 3 a PA in etapa repolarizare membranar. Cu cat repolarizarea se produce mai tardiv, cu atat PRE este mai lunga si invers.

LUCRAREA PRACTICA NR.2

2. Conductibilitate = capacitatea unei celule sau grup de celule de a transmite stimulul depolarizant celulelor adiacente = viteza depolarizrii sistolice cu ct viteza depolarizrii sistolice creste cu att creste conductibilitatea. Viteza depolarizarii sistolice este proportionala cu viteza depolarizarii in celula supraiacenta, exprimata prin panta si amplitudinea fazei 0. Daca un grup de celule nu se repolarizeaza complet (ischemie, tulb.HE, etc.) viteza de lor de depolarizare se reduce => viteza de conducere scade => bloc.

3. Structurile si proprietatile fiziologice ale jonctiunilor intercelulare propragarea stimulului depolarizant in miocard este anizotropica se produce cu viteza mai mare intr-o directie si anume paralel cu orientarea fibrelor exista un numar mult mai mare de conexiuni termino-terminale intre celule decat latero-laterale. Anizotropia afecteaza nu numai viteza de conducere ci si factorul de siguranta al conducerii = raportul dintre marimea curentului generat de celulele din fruntea undei de depolarizare si cea necesara pentru a excita celulele din aval. Anizotropia poate fi implicata in tulburari de conducere daca apare un bloc in sens longitudinal, conducerea se face foarte lent transversal ceea ce creeaza conditii pentru mecanismele de reintrare (vezi mai jos).

4. Legea responsivitatii membranare viteza depolarizarii sistolice este dependenta de valoarea initiala a potentialului membranar. De exemplu, cu cat depolarizarea incepe de la un potential membranar mai electropozitiv, cu atat viteza depolarizarii sistolice si conductibilitatea scad.

LUCRAREA PRACTICA NR.2

Principalele mecanisme de producere ale aritmiilor aritmogeneza

Echilibrul dinamic intre parametrii fiziologici ai cordului conductibilitate si PRE asigura buna functionare a cordului. Cand acesti parametri sunt in echilibru => stimulul depolarizant se formeaza in NSA si circula exclusiv anterograd deoarece retrograd fibrele miocardice sunt in PRE si nu pot fi depolarizate. In mod normal NSA descarcari impulsuri electrice cu o frecventa de 60-100 impulsuri/minut care se transmit rapid atriilor pana la nivelul NAV unde apare o intarziere de 0.15 sec care permite atriilor sa pompeze sangele in ventriculi. Din NAV impulsurile se propaga la nivelul sistemului His-Purkinje si se transmit la nivelul ventriculilor incepand cu suprafata endocardica de la varful ventriculilor si terminand cu suprafata epicardica de la baza ventriculilor. Aritmie cardiaca = depolarizare cardiaca anormala in ceea ce priveste originea impulsului depolarizant, frecventa descarcarii, regularitatea descarcarii si/sau conducerea impulsului depolarizant = anomalie a secventei normale de initiere si propagare a stimulului depolarizant la nivelul cordului.

Mecanisme ce intervin in aparitia unei aritmii cardiace 1. Deficit de initiere a impulsurilor la nivelul NSA => bradiardii sinusale 2. Deficit de propagare a impulsului din atrii catre ventriculi => BAV sau de blocuri de ramura functie de zona afectata 3. Automatism crescut frecventa mare de descarcare a celulelor dotate cu automatism propriu care prezinta DLD (depolarizare lenta diastolica) celulele din NSA, NAV, reteaua Purkinje. a. Stimularea beta-adrenergica, hipopotasemia, intinderea mecanica a m.cardiac (dilatatii) => cresterea pantei fazei 4 (DLD) si cresterea frecventei de pace-maker => tahicardii Acest fenomen poate apare si in celulele miocardice de lucru in anumite conditii unele cel.miocardice de lucru pot capata proprietatea de automatism de exemplu in conditii de ischemie => apare un focar ectopic. Daca focarul ectopic descarca cu o frecventa mai mica decat NSA => extrasistole atriale / ventriculare. Daca focarul ectopic descarca cu o frecventa mai mare decat NSA => ritm anormal sustinut. 4. Mecanisme de reintrare pot fi de 2 tipuri: a. Reintrare pe circuite anatomice prestabilite in mod normal atriile si ventriculii sunt izolati dpdv electric prin inele fibroase, singura legatura electrica fiind NAV. Dar uneori pot exista cai accesorii care fac legatura intre atrii si ventriculi si care de obicei
5

LUCRAREA PRACTICA NR.2

sunt alcatuite din celule cu raspuns rapid. Pana cand impulsul traverseaza NAV, caile accesorii ies din PRE si sunt capabile sa conduca impulsul la nivel atrial si NAV. b. Reintrare de tip functional impulsul poate merge pe cai divergente care ulterior se intalnesc realizand circuite functionale. Cand pe parcursul acestor circuite apar dezechilibre intre conductibilitate si PRE => aritmii prin reintrare.

Daca pe una din ramurile unui circuit functional apare o zona in care PRE creste foarte mult (ischemie), stimulul care circula anterograd va gasi aceste fibre in PRE si va fi blocat. Stimulul care circula pe cealalta ramura poate evolua retrograd pana cand ajunge in zona patologica. Pana ajunge retrograd impulsul, celulele din zona patologica pot iesi din PRE si pot conduce impulsul => circuit de reintrare (bloc unidirectional). Daca se administreaza un medicament care creste semnificativ PRE, atunci stimulul nu va fi condus nici anterograd, nici retrograd la nivelul zonei patologice blocul unidirectional devine bidirectional. 5. Postdepolarizari precoce oscilatii patologice ale PA. Daca sunt destul de ample, postdepolarizarile precoce pot initia tahiaritmii. a. Care pot intrerupe faza 3 a PA influx anormal de Na+ b. Care pot intrerupe faza 4 a PA supraincarcare intracelulara cu Ca2+.