Tulburri de conducere cardiac

Exista o stransa legatura intre structura si functia miocardului, precum si intre activitatea electrica si cea mecanica a inimii. Din punct de vedere anatomic miocardul se compune din 2 structuri: -miocardul contractil care reprezinta 90% din masa miocardica -tesutul excitoconductor, care beneficiaza de automatism propriu si emite stimuli electrici ce se transmit prin structurile specifice si prin miocardul de lucru. cest tesut excitoconductor este format din nodulul sinoatrial !eit"-#lac$, fibre internodale, nodulul atrioventricular, fasciculul %is si ramurile sale, reteaua &ur$in'e.

(ivelul la care pot aparea tulburari de formare sau conducere a impulsului

Tulburarile de conducere cardiace apar ca urmare a perturbarii transmiterii stimulilor la nivelul tesutului excitoconductor, fiind rezultatul inexcitabilitatii zonelor situate sub locul de origine a stimulilor. Sunt reprezentate de: -Blocurile sinoatriale -Blocurile atrioventriculare -Blocurile intraventriculare (de ramura) -Sindroame de preexcitatie

Blocul sinoatrial

ste o tulburare de ritm cardiac caracterizata prin blocarea conducerii impulsului electric de la nodulul sinoatrial si atrii.

!auzele aparitiei blocului sinoatrial: -vagotonia -interventii c"irurgicale pe abdomen sau pleura -tumori cerebrale si "ipertensiune intracraniana -boala nodulului sinusal -cardiopatie isc"emica -miocardite -intoxicatia digitalica, c"inidina, betablocante, blocante de canalu de calciu -amiloidoza -"ipotiroidismul -"iper#aliemie

Tipuri de bloc sinoatrial: -bloc sinoatrial de iesire de grad $ -bloc sinoatrial de iesire de grad $$ -bloc sinoatrial de iesire de grad $$$

Bloc sinoatrial de iesire de grad $

%eprezinta o intarziere a transmiterii stimulului electric, o alungire a timpului de conducere de la nodulul sinoatrial la tesutul atrial incon&urator. Se caracterizeaza prin: -intervale '' ce se scurteaza gradual pana are loc o pauza -durata pauzei este mai mica decat cele ( intervale '' precedente -intervalul '' este mai mare decat cel de dinaintea pauzei

Blocul sinoatrial de iesire de grad $$

$nseamna o blocare intermitenta a unui impuls de la nodulul sinoatrial in trecerea sa spre spre tesutul atrial. Se caracterizeaza prin: -absenta intermitenta a undelor ' pe electrocardiograma

Blocul sinoatrial de iesire de grad $$$

Sau complet, de caracterizeaza prin absenta activitatii atriale sau prin aparitia unul alt pacema#er la nivelul atriilor. Se caracterizeaza prin: -pauza electrica constanta a carei durata este egala cu un multiplu al intervalelor ''

Blocul atrioventricular(B)*)

Sunt determinate de o intarziere mai mare de +,,+ secunde a impulsului atrial la nivelul nodulului atrioventricular, pauza ce precede stimularea ventriculara fiind mai lunga decat cea normala. Tipuri de bloc atrioventricular: -bloc atrioventricular de grad $ -bloc atrioventricular de grad $$ -B)* grad $$ tip .obitz $ -B)* grad $$$ tip .obitz $$ -bloc atrioventricular de grad $$$

Bloc atrioventricular de grad $

ste reprezentat de incetinirea conducerii )* prin alungirea intervalului '%(mai mult de +,(+ s). !linic se manifesta prin scaderea zgomotului $ in intensitate.

Blocul atrioventricular de grad $$ Se caracterizeaza prin existenta unei intreruperi a conducerii influxului spre ventriculi dupa un numar de contractii atriale, care poate imbraca doua tipuri. ). Tip $ ce se caracterizeaza prin: -interval '% ce se lungeste progresiv pana cand o unda ' nu mai este urmata de complex /%S. 0upa pauza intervalul '% isi reia valoarea initiala si secventa se repeta periodic. -neregularitatea ritmului, legat de absenta unor contractii.

B.Tip $$ - ce reprezinta blocarea sistematizata sau nu a unui stimul atrial, neprecedata de incetinirea progresiva a conducerii stimulilor anteriori(123, 32( sau neregulat). 'e !4 se observa aparitia unei unde ' blocate, fara modificarea prealabila a intervalelor '% de baza.

Bloc atrioventricular de grad $$$ 0eterminat de blocarea completa a conducerii )*. )ctivitatea atriala este independenta de cea ventriculara(ventriculii preiau conducerea in mod independent de atrii, printr+un ritm "isian sau idioventricular). )pare o disociatie atrioventriculara totala, atriile find activate de 5S), iar ventriculii de un pacema#er ectopic. 0aca morfologia complexelor /%S este normala, iar frecventa in &ur de 6+ de batai pe minut, ritmul este idionodal7 complexele /%S largi si frecventa in &ur de 3+-1+ batai pe minut sugereaza un ritm idioventricular. 'e !4 morfologia undelor ' este normala, atriile fiind activate de impulsuri provenite din 5S)7 frecventa ventriculara este diferita de cea atriala, mai &oasa7 complexele /%S pot avea aspect normal.

Blocurile intraventriculare(de ramura)

Sunt rezultatul unui bloca& al impulsului in ramura dreapta sau stanga a fasciculului 8is. $n mod normal cei doi ventriculi sunt depolarizati simultan. $n caz de bloc de ramura, un ventricul se depolarizeaza putin mai tarziu fata de celalalt, determinand aparitia a ( complexe /%S decalate care duc la largirea complexului /%S9+,,( s si la aparitia a ( unde %. 'ot fi: -minore: durata /%S normala : modificari de morfologie a complexului /%S -ma&ore: marirea duratei /%S : modificari de morfologie a complexului /%S Tipuri de blocuri intraventriculare: -bloc de ramura dreapta(B%0) -bloc de ramura stanga(B%S)

Blocul de ramura dreapta (B%0)

-ramura dreapta a fasciculului 8is este intrerupta complet -primul care se depolarizeaza este *S -*0 se activeaza in a doua etapa prin transmiterea undei de excitatie dinspre stanga spre dreapta -repolarizarea se realizeaza desincronizat, conform principiului ca primul teritoriu activat este primul repolarizat !riterii de diagnostic: -durata /%S crescuta in toate cele ,( derivatii (+,,1-+,,6s) -raport %2S 9, (patologic) in *,-*( ; unde S are aplitudine mica -raport %2S 9, (normal) in derivatiile stangi 0$, a*<, *=-*6 -aspectul complexului /%S: r%>, %%> sau rs%> in *,-*( (undele %>sunt de durata crescuta, largi) -modificari secundare de faza terminala in *,-*( ; ST- unda T, subdenivelat -axa /%S normala

Blocul de ramura stanga (B%S)

-apare cel mai frecvent in cardiopatia isc"emica -ramura stanga a fasciculului 8is este blocata -exagerarea asincronismului depolarizarii miocardului ventricular, ordinea depolarizari fiind normala -intarzierea activarii *S ; se scurteaza etapa depolarizarii simultane a celor doua mase ventriculare !riterii de diagnostic: -durata /%S crescuta(+,,1 ; +,,6s) in toate cele ,( derivatii -raportul %2S normal in toate derivatiile datorita pastrari succesiunii dreapta-stanga de activare ventriculara -aspectul complexelor ventriculare de tip: /S sau ?rS in *,-*( si de tip %%> sau r%> in 0$, a*<, *=-*6 -faza terminala (ST-T) ; modificari de tip depresia segmentului ST, inversia undei T de partea bloca&ului (*=-*6, 0$, a*<) -axa /%S normala

8emiblocurile
Sunt blocuri ale ramificatiei anterioare sau posterioare ale ramurii stangi ale fasciculului 8is. 8emiblocul anterior apare ca urmare a blocarii ramificatiei anterioare a ramurii stangi a fasciculului 8is, caracterizat prin: ax /%S deviat la stanga, /%S anormal sau usor largit, prezenta undei / in 0$ si a undei S largite2profunde in 0$$$. Blocul posterior apare prin blocarea ramificatiei posterioare a ramurii stangi a fasciculului 8is, caracterizat prin: ax /%S deviat la dreapta, /%S normal sau usor largit.

Blocul bifascicular
%eprezinta asocierea blocarii ramureii drepte si a uneia din fasciculele ramurii stangi. Blocarea celor doua fascicule stangi ca si varianta de bloc bifascicular se exprima sub forma de bloc de ramura stanga )cestea se intalnesc in cardiopatia isc"emica, cardiopatia "ipertensiva, miocardite, cardiomiopatii, valvulopatii, boli cardiace congenitale, cord pulmonar cronic, #iper#aliemii.

Sindroame de preexcitatie
Sunt sindroame electrocradiografice datorate prezentei unor circuite de conducere atrio-ventriculare aberante. ). Sindromul @olf-'ar#inson-@"ite (@'@) ; este determinat de activarea anormala precoce a unei parti a miocardului vetricular de catre un impuls supraventricular, datorita prezentei unei cai de conducere aberante intre atrii si ventriculi (fasciculul Aent). ste scurtcircuitata conducerea fiziologica cu intarzierea propagarii stimulului la nivelul 5)*. xista o conducere dubla, prin calea normala si cea anormala )*, o zona a miocardului ventricular fiind activata prematur. %ezulta un complex /%S de fuziune, portiunea initiala a complexului fiind rezultatul activarii precoce pe calea aberanta, iar portiunea finala a complexului fiind datorata activarii ventriculare normale !4: interval '% scurtat B+,,+ s, /%S largit 9+,,( s, prezenta undei delta de preexcitatie pe panta ascendenta a undei %, segment ST si unda T in opozitie de faza cu complexul /%S.

B. Sindromul <oCn ; 4anong ; <evine (<4<) ; datorat existentei fasciculului Dames ; fibre accesorii care leaga 5S), atriile cu portiunea inferioara a 5)*. 'e !4: '% scurtat B+,,( s, /%S cu aspect normal, absenta undei delta, segment ST si unda T nemodificat

!. Sindrom de preexcitatie prin fasciculul .a"aim ; fibre care ies din 5)*2fasciculul 8is si patrund in septul interventricular, scurcircuitand numai conducerea interventriculara normala. 'e !4: interval '% normal, largirea complexului /%S 9 +,,(s, prezenta undei delta, segmentul ST si unda T in opozitie de faza cu complexul /%S.