SCOALA TEHNICA POSTLICEALAHENRI COANDASTEI

SPECIALIZAREA :ASISTENT MEDICAL GENERALIST

DOMENIU:SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA

LUCRARE DE DIPLOMA

Coordonator:DUMA LAURA-MEDIC
Absolvent:LEUCA IOANA

STEI-2012
1

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE

IN INGRIJIREA PACIENTELOR
CU LAUZIE FIZIOLOGICA

CUPRINS

INTRODUCEREpag4
CAPITOLUL I -Noiuni de anatomie a aparatului genital feminine.pag5
CAPITOLUL II Lauzia fiziologica...pag9
1
Diagnostic clinic..pag9
2
Mecanismul nasterii............................................................pag9
3
Conduita in cursul travaliului..pag10
4
Lauzia postpartum..pag14
CAPITOLUL III-Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientelor cu
lauzie fiziologica..pag18
CAPITOLUL IV-Prezentarea cazurilor
5
6
7

Cazul I.......................................................................pag24
Cazul II...........................................................................pag28
Cazul III ......................................................................pag32

CONCLUZII................................................................. .....pag36
BIBLIOGRAFIE................................................................................pag37

INTRODUCERE
3

Nasterea normala sau eutocica reprezinta expulzia fatului pe cai

naturale n prezentatie craniana, longitudinala, pelvina, a unui fat ajuns la
termen.Daca nu se poate vorbi despre un istoric al nasterii din motive lesne
de nteles, se poate vorbi n schimb de o evolutie a nasterii, a cunoasterii
acestui proces si al celor legate de el. Astfel, nca din 1550 I. H. egiptenii
cunosteau unele probleme legate de ginecologie, obstetrica, avort, sarcini,
menstruatie, boli particulare ale femeii si metode de tratament. De asemenea,
aveau unele metode de determinare a sarcinii si a sexului fatului.n Grecia
antica, femeile din Atena erau asistate la nastere de o moasa.Medicii si
moasele din acea vreme practicau palparea abdominala, examenul vaginal cu
specul vaginal, notau schimbarile cervixului si dilatatia.Avortul era cu
desavrsire interzis, fata de situatia din India, unde se considera ca nounascutul nu are spirit chiar ctva timp dupa nastere, din care cauza, copilul
era extras cu manevre foarte crude. si cu toate ca astazi s-a ajuns la
fertilizarea n vitro, ecografie, monitorizare electronica a fatului si altele,
nasterea desi aparent att de fireasca ramne unul dintre marile miracole ale
naturii.

CAPITOLUL I

NOTIUNI DE ANATOMIE A APARATULUI GENITAL FEMININ

Organele genitale ale femeii sunt:

Ovarele ,care produc celule sexuale feminine (ovulele) ;
Tubele uterine,unde se produce fertilizarea si care transporta oul
fertilizat pentru a se implanta in mucoasa uterine;
Uterul,organ principal al gestatiei in care se dezvolta fatul pana la
nastere;
Vaginul prin care fatul este expulzat la nastere si cu rol de
copulatie.Vulva care include organele genitale externe formate din:
muntele pubelui,formatiunile labiale, vestibulul vaginei, clitorisul si
bulbii vestibulului vaginal .

Uterul este un organ fibromuscular,in forma de para,situate intre

vezica urinara si rect.La nulipare masoara 7-8 cm in lungime si 5-7 cm in
5

latime si 3 cm in grosime.Uterul are 3 portiuni:corp(cele 2/3 superioare)col

(1/3 inferioara) si istm (zona de usoara constrictie la jonctiunea dintre corp si
col.
Corpul uterin variaza ca marime si forma in functie de statusul
hormonal si de numarul nasterilor.El prezinta: fundul uterin (portiunea
superioara) coarnele (se continua cu tubele uterine) fata anteroinferioara
(vezicala) fata posterosuperioara (intestinala) si doua margini.
Colul uterin perforeaza peretele anterior al vaginei si este divizat
intr-o portiune supravaginala si unu vaginala.La nou nascuta, corpul uterin si
cervixul au aceleasi dimensiuni, pentru ca la femeia adulta, dimensiunile
corpului sa devina de 2-3 ori mai mari.
Cavitatea cervicala sau canalul cervical are forma fusiforma si
comunica cu cea a corpului uterin prin ostiul intern, iar cu cea a vaginului
prin ostiul extern, de forma circulara la nulipare.Dupa nastere , portiunea
vaginala a cervixului se largeste, iar ostilul extern apare ca si o fanta
transversala cu doua buze,una posterioara si alta anterioara.In timpul sarcini,
uterul creste in dimensiuni odata cu dezvoltarea embrionului si apoi a fatului
, iar in trimestrul III ismul uterin devine segment inferior, iar corpul uterin,
segment superior.
Pozitia uterului este de anteflexie (axul lung al corpului uterin
formeaza cu axul lung al cervixului un unghi de aproximativ 170grade) si
anteversie (axul lung al corpului uterin formeaza cu axul lung al vaginei un
unghi de 90 de grade), dar exista variatii de pozitie, in functie de starea de
plenitudine a vezicii urinare, de varsta, patologia genitala etc.

Tubele uterine (ale lui Falliopio) au rol in transportul celulelor sexuale

(ovucit ,spermii) fertilizarea ovucitului si transportul oului spre cavitatea
uterina pentru ovoimplantatie.Diversi factori , mai ales inflamatori ,pot stopa
migratia tubara a oului ducand la sarcina ectopica tubara..
Ovarele Sunt formatiuni ovalare de de 3 cm lungime, 1,5 cm latime
si 1 cm grosime si au o suprafata neteda inainte de pubertate , apoi reliafata
din cauza ovulatiilor repetate.Ovarele ovulele si au rol de glande
endocrine,prin

secretia

de

hormone

sexuali

(estrogeni

,progesterone,androgeni) Ovarele sunt situate in apropierea peretilor laterali

ai pelvisului, in fosele ovariene.In urma nasterilor repetate se deplaseaza in
jos si inapoi ,spre fundul pelvisului.
Vaginul Este un organ musculomembranos ce formeaza portiunea
inferioara a tractului genital feminin si a canalului de nastere.Vaginul este
situat posterior de vezica urinara si anterior de rect si perforeaza diafragmul
pelvin si urogenital.
Perineul Reprezinta ansamblul partilor moi care inchid inferior
cavitatea pelvina.
Vulva Situata in triunghiul urogenital este formata din formatiunile
labiale (labile mari si labile mici), vestibului vaginei, clitorisul bulbi
vestibulului si glandele vestibulare mari.
Orificiul uretral Este situate in triunghiul perineal urogenital,
anterior de orificiu vaginal si cu 2-3 cm sub clitoris.
Muschii perineului Sunt situati in trei planuri astfel:
In plan profound: ridicatorii anali si coccigenii
In plan mijlociu :transvers profound si sphincter extern al uretrei

 In plan superficial :ischiocavernos,bulbocavernos si striat extern al

anusului
Canalul de nastere (osos si moale) este al doilea obstacol in calea
nasterii fatului , primul fiind colul uterin, iar ultimul perineul.Travensarea
fatului prin canalul de nastere necesita o concordanta intre dimensiunile
canalului osos si cele ale fatului.Canalul moale,fiind extensibil , pune rar
probleme la nastere.
Sanii reprezinta glande specializate ale pielii cu rol de secretia
laptelui.Baza sanului de intinde de la coasta a 2-a pana la coasta a 6-a si de
la marginea laterala a sternului pana la linia medioaxilara.

CAPITOLUL II
LAUZIA FIZIOLOGICA

Nasterea normala sau eutocica reprezinta expulzia fatului pe cai

naturale n prezentatie craniana, longitudinala si pelvina a unui fat care a
ajuns la termen.
2.1 DIAGNOSTICUL CLINIC POZITIV - se bazeaza pe elemente
furnizate de prezenta uterului gravid si a fatului n cavitatea uterina, fiind n
marea majoritate a cazurilor diagnostic de certitudine. Interogatoriul
precizeaza o amenoree de peste 28 de saptamni, marirea progresiva de
volum a abdomenului, prezenta miscarilor fetale. La inspectia snilor se
constata: pigmentarea areolei primare, schita de areola secundara, tuberculii
Montgomery, retea venoasa Haller evidenta.
2.2 MECANISMUL NASTERII
Nasterea se desfasoara de-a lungul unor fenomene succesive numite
,,perioade'' sau ,,fazele'' nasterii. Travaliul normal pentru primipare este de 810 ore, iar la multipare este de 6-8 ore. Travaliul propriu-zis este precedat de
un pretravaliu ce prezinta urmatoarele simptome: contractii uterine
dureroase, neregulate, mai ales noaptea;scade presiunea n etajul abdominal
superior si creste n pelvis; eliminarea, uneori, a dopului gelatinos patat de
snge; colul moale se scurteaza si devine permeabil la deget;
Travaliul propriu-zis ncepe odata cu aparitia contractiilor uterine dureroase,
ce modifica colul. Semnele clinice ce anunta nceputul nasterii
9

sunt:contractiile uterine sistematizate, cu caracter progresiv si cu modificari

ale colului uterin;

eliminarea dopului gelatinos; bombarea membranelor ce

solicita orificiu uterin;

Cuprinde 3 perioade:
1.

Perioada de dilatatie, caracterizata prin contractii uterine dureroase la

interval de 10-15 min.Femeia poate deveni agitata.

2.

Perioada de expulzie a fatului incepe dupa dilatatia complete si

ruperea membranelor.Contractiile se succed la 1-2 minute,durata se
prelungeste la 60-90 secunde, durerile devin din ce in ce mai puternice.
Dureaza de la 30 minte la 1-1/2 ore la primipare si 15-30 minute la
multipare.Apare senzatia de screamat datorita compresiunii rectului.

3.

Perioada de delivrenta, urmeaza la 15-20 minute dupa expulzia fatului

,consta in dezlipirea si eliminarea placentei si membranelor.Se produce in
trei timpi ,dezlipirea placentei,coborarea ei in vagin si expulzia.
Simptome:Stare de agitatie.Contractii uterine dureroase cu o frecventa si
intensitate crescanda.Modificari la nivelul colului (scurtare,stergere,dilatare)
ajungand la dilatatie complecta 10-11 cm.Formarea pungii apelor,ruperea
membranelor.Aparitia senzatiei de screamat.Bataile cordului fetal prezente.
2.3CONDUITA N CURSUL TRAVALIULUI NORMAL
PERIOADA DE DILATAIE
n sala de nastere se urmareste evolutia travaliului dupa: situatia dilatatiei
colului uterin; evolutia prezentatiei; aspectul lichidului amniotic;dinamica
uterina; bataile cordului fetal;

10

Totul se consemneaza n foaia speciala de evolutie a travaliului

(partograma).
PERIOADA DE EXPULZIE ncepe cnd prezentatia apare la vulva. La
aparitia primelor contractii expulzive, parturienta se transporta la sala de
expulzie, asezndu-se pe masa ginecologica.

In expulzie se urmaresc:

dinamica uterina, progresiunea dilatatiei, starea fatului (BCF-urile).

Se face toaleta vulvoperineala si se pregateste cmpul operator, printr-o
dezinfectie larga suprapubiana, vulvoperineala, si a fetei posterointerioare a
coapselor, prin badijonare cu alcool iodat, septozol.
Se izoleaza zona vulvo-perineala, cu cmpuri si ciorapi sterili. Se
dezinfecteaza minile si medicul se imbraca steril cu halat, masca si manusi.
Se explica gravidei modul de coordonare a efortului expulziv, folosirea
presei abdominale, relaxarea ntre contractii. La aparitia contractiei uterine,
parturienta va inspira profund de 2-3 ori, urmand un efort expulziv de 15-30
secunde. Va repeta aceasta de 2-3 ori n cursul fiecarei contractii. n pauzele
dintre contractii i se va administra oxigen. Expulzia va fi moderata, pentru a
se cruta integritatea tesuturilor moi. Craniul apare lent la orificiul vulvar,
degajandu-se usor, dupa prealabila infiltrare cu novocaina 1% (60-80 ml) a
perineului. Daca este indicata epiziotomia, se decoroneaza craniul de
perineu.
La aparitia fetei, aspiram sau stergem secretiile bucofaringiene,
pentru a preveni aspiratia lor. Ne asiguram daca nu exista o circulara de
cordon pericervical, iar daca exista se sectioneaza rapid ntre doua pense,
sau daca este larga, se da peste cap. Palmele se fixeaza pe
11

temporoparietalele craniului fetal si se face rotatia externa a craniului catre

partea n care a fost occipitul. Tragem n jos, degajnd umarul anterior apoi
n sus si nainte, degajnd umarul posterior.
Dupa extragerea umerilor, trunchiul si membrele se degajeaza usor.
Se aseaza fatul pe masa pregatita special n imediata apropiere; se acorda
primele ingrijiri fatului, dezobstrund cu o sonda Nelaton caile respiratorii
superioare. Se pune si se ligatureaza cordonul ombilical, cu un fir de nylon
sau de matase, care trebuie sa fie mai groasa pentru a nu taia cordonul
ombilical, se leaga la 1,5 cm de insertia pe peretele abdominal. Se face un
nod dublu sau mai bine un nod cu o ansa deasupra, facnd un fel de
capison. Suprafata sectionata a cordonului se sterge si se tamponeaza cu o
solutie antiseptica (alcool iodat, septozol), apoi se observa daca mai
sngereaza. Cordonul mai gros se leaga mai sus, astfel ca, n caz de
sectionare, sa putem face a doua ligatura. Se panseaza cu o compresa sterila
suprafata de sectiune a cordonului ombilical, iar deasupra punem un
pansament steril uscat peste care tragem o fasa. Controlam daca nounascutul nu prezinta malformatii. Se precizeaza starea nou-nascutului prin
indicile APGAR. Se face profilaxia oftalmiei gonococice, iar la fetite si a
vulvitei, cu 2-3 picaturi de nitrat de argint solutie 1%. Se cntareste nounascutul se arata mamei, dupa care se trimite n sectia de pediatrie.
CONDUITA N DELIVRENA PLACENTEI (PERIOADA A III A)
Dupa nasterea fatului, cordonul ombilical sectionat, prins n pensa
Kocher se pune pe un cmp steril pe abdomenul mamei. Se asteapta
dezlipirea placentei 15-20 minute.

12

Expulzia placentei poate fi normala (fiziologica) sau anormala

(patologica), cnd apar complicatii. Expulzia normala a placentei se face n
trei timpi: dezlipirea placentei, alunecarea placentei, expulzia placentei din
vagin.
Expulzia placentei din vagin poate fi: - spontana cu decolarea si
expulzia spontana a placentei si a anexelor sale, n afara cailor genitale
(membranele se pot rupe prin greutatea placentei putnd fi retinute n uter).
-naturala cu decolare si expulzie spontana pna n regiunea
cervicovaginala, de unde nu se dezlipeste, apare hemoragia
impunndu-se o interventie activa de decolare si extractie manuala a
placentei;naturala dirijata prin administrare de ocitocice care
decoleaza rapid placenta;
Daca nu apare sngerarea, expulzia placentei poate fi asteptata 45
minute - 1ora. Placenta eliminata se examineaza cu atentie. Ne intereseaza
forma, culoarea, integritatea lobilor si a membranelor, prezenta infarctelor,
locul de insertie a cordonului ombilical.
Placenta dezlipita, datorita contractiilor uterine coboara n
segmentul inferior. Se verifica dezlipirea placentei apasnd podul palmei
deasupra simfizei. Cnd cordonul ombilical nu se ridica odata cu uterul,
placenta este dezlipita. Se tractioneaza usor pe capatul prins n pensa,
aducndu-se placenta la vulva. Se trage n sus si se elimina la exterior.
Placenta se primeste ntre palme si printr-o miscare de rasucire extragem si
membranele n totalitate.

13

Daca gravida pierde snge sau dezlipirea nu se face dupa 40-50

minute, se face extractie manuala de placenta.
CONDUITA N PERIOADA DE CONSOLIDARE A HEMOSTAZEI
(PERIOADA A IVA)
Se urmareste integritatea colului, vaginului, perineului. Se
observa daca s-a contractat uterul. Se face toaleta externa a lauzei. Se pune
pansament vulvar steril si se tine lauza n sala 2-4 ore, fiind atent
supravegheat. Cnd cauza pierderilor de snge este atonia uterina se
administreaza ocitocice.Daca hemoragia nu nceteaza ne gndim la
eventuale resturi n uter sau solutii de continuitate nesaturate
2.4LUZIA POSTPARTUM
Lauzia este perioada dupa nastere in care organismul matern revine la
starea premergatoare sarcinii.Ea incepe imediat dupa perioada a IV-a si
dureaza 6-8 saptamani.Practic ,lauzia se termina cand organismul matern isi
reia ciclicitatea menstruala si ovulatorie.La femeile care alapteaza , prima
menstruatie poate sa apara dupa 6 luni, dar este posibila ovulatia si insalarea
unei noi sarcini.
Modificarile morfologice dupa nastere sunt dominante de fenomenul de
regresie ce apar in toate sectoarele ce au suferit in timpul sarcini, cu exceptia
sanilor, care isi continua fenomenele productive din timpul sarcinii.
Lauzia este impartita in trei perioade: imediata (primele 24 de ore)
,propriu-zisa (7-12 zile) si tardiva (6 saptamani).
Lauzia imediata se caracterizeaza prin manifestari determinate de efortul
fizic si de modificarile metabolice impuse de travaliu: oboseala, somnolenta,
14

bradicardie, poliurie, transpiratii profuse, hiperternie usoara si frison

fiziologic.In aceasta etapa sunt posibile:
Sangerari tardive
Complicatii alea preeclampsiei (eclampsii, hematoame vaginale)
Retentie de urina prin traumatism utero-vezical
Lauzia propriu zisa este caracterizata de fenomenele involutive rapide
ale uterului, care la sfarsitu perioadei devine organ pelvin.In aceasta
perioada pot apare:
Ascensiuni termince (instalarea lactatiei , infectii puerperale)
Revenirea la normal a diurezei si tranzitului intestinal
Colici uterine (dureri lombo-abdominale) la multipare
Accidente tromboembolice
Lauzia propriu zisa este caracterizata de fenomenele involuntive lente
ale organismului matern pentru a reveni la starea pregestationala.
Modificarile organelor genitale: Modificarile involuntive ale lauzei
predomina in sfera genitala
Uterul :Dupa expulzia placentei uterul se retracta, fundul uterin gasindu-se la
nivelul ombilicului.Inaltimea fundului uterin scade cu 1-1,5 cm/zi , astfel ca
in 10 zile devine organ pelvin.Uterul cantareste 1.000g dupa nastere,500g
dupa 7 zile si sub 100g la sfarsitul lauziei.De obicei uterul isi pastreaza
pozitia de anteflexie si anterversie, dar pot apare modificari de pozitie mai
ales la multipare.Regenerarea endometrului are loc dupa 45 de zile de la
nastere.
In ziua a 20-a postpartum poate apare o mica sangerare denumita mica
menstruatie, iar dupa 6 saptamani, femeia care nu alapteaza reintra in
bioritmul menstrual.
15

Colul uterin: isi revine la normal mai rapid decat corpul uterin.Colul, larg
deschis in prima zi de lauzie , isi micsoreaza repede volumul prin reducerea
edemului si disparitia vascularizatiei.Orificiul intern permite patrunderea a 2
degete dupa 2-3 zile , iar dupa 10-5 zile este inchis si secreta mucus.Orificiul
extern isi revine la normal la sfarsitul lauziei si ia forma unei fante
transversale.
Ovarele :Femeile care alapteaza sunt amenoreice, dar s-a demonstrate ca
ovulatia apare dupa 27 de zile de la nastere.Durata medie de aparitie a
ovulatiei esre de 70-75 de zile la femeile care nu alapteaza si de 190 de zile
la cele care alapteaza.Durata ciclurilor anovulatorii depinde de frecbenta
alaptatului la san , de durata fiecarui supt si de proportia de alimentatie
suplimentara.Menstruatia apare dupa 12 saptamani de la nastere la 70% din
femeile ce nu alapteaza.
Modificari generale :Dispare pigmentatia de la nivelul fetei, regiunii
mamare si liniei albe,iar vergeturile se decoloreaza si devin sidefii.Glandele
sudoripare au o secretie crescuta in primele zile postpartum .astfel ca
transpiratiile persista aproximativ 2 saptamani.
Lactatia reprezinta procesul prin care se realizeaza si se mentine secretia
lactate si include urmatoarele etape: mamogeneza, lactogeneza si
galactopoieza.Alaptarea la san are urmatoarele avantaje:

Maturarea sistemului imunitar la nou-nascut

Dezvoltarea emotionala si chiar intelectuala a copilului

Involutia uterine si protectia impotriva cancerului mamar.

16

CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA
PACIENTELOR CU LAUZIE FIZIOLOGICA
Asistenta medicala preia pacienta nou internata, verifica
identitatea,toaleta personala, tinuta de spital si o repartizeaza n salon,
dupa informarea prealabila asupra structurii sectiei si drepturile ce i
revin ca pacienta , perzinta medicului pacienta pentru examinare si da
informatii asupra starii si simptomelor manifestate de aceasta, rezultatul
monitorizarii, tratamentul si ingrijirile acordate conform indicatiilor din
foaia de observatie,identifica problemele de ingrijire a pacientei,
monitorizeaza functiile vitale, stabileste prioritatiile pentru planul de
ingrijire, evalueaza rezultatele otinute pe care le inregistreza in dosarul
de ingrijiri, pregateste pacienta pentru tehnicii specifice, pentru
investigatii speciale sau chirurgicale, administreza medicatia prescrisa
de

medic,

laborator,

recolteaza
pregateste

produse
materialul

biologice
si

pentru

instrumentarul

examen
n

de

vederea

sterilizarii, pregateste echipamentul, instrumentarul si materialele

sterile necesare interventiei, Supravegheaza bataile cordului fetal la
intervale de 30 minute la inceput, apoi la 15 minute,urmareste
succesiunea contractiilor uterine,durata.Consemneaza, la indicatia
medicului ,modificarea colului, starea membranelor in foaia anexa
obstetricalSemnaleaza aparitia unor fenomene ( tulburari de dinamica,
suferinta fetala) ,realizeaza corectarea

medicamentoasa conform

prescriptiei medicale.Supravegheaza starea gravidei prin masurarea

17

pulsului,

tensiunii

arteriale,

temperaturii,

urmareste

comportamentul.Urmareste aspectul lichidului amniotic, raporteaza

asupra modificarilorPregateste materialele necesare pentru asistenta la
nastere:

campuri

sterile,

manusi

sterile,

material

de

dezinfectie,pense,foarfeci sterile,ata pentru cordonul ombilical, materiale

pentru ingrijirea nou-nascutului, material pentru prevenirea oftalmei
gonococice, medicamente pentru degajarea travaliului etc.Colaboreaza
permanent cu gravid, sfatuind-o cum sa respire si sa-si prelungeasca
voluntar contractileSupravegheaza perineul in timpul expulziei ,anunta
medical pentru perinectomie sau epiziotomie in cazul in care opune
rezistentaAsista

expulzia

respectand

timpiiDezobstureaza

caile

respiratorii ale nou-nascutului ,sectioneaza si ligatureaza cordonul

ombilicalObserva si semen de dezlipire a placentei :pierderi mici de
sange ,contractii uterine slabe, coborarea fundului uterin sub ombilic si a
cordonului restant, uter dur contractat,apasarea desupra simfizei pubiene
nu determina ridicarea cordonului restant.Prinde placenta cu palmele
facute caus,rasuceste membranele pentru evitarea rupeii si ramanerii
acestora

in

fete,acordand

cavitate.Verifica
atentie

integritatea

deosebita

placentei

cotiledoanelor

pe

ambele

aberanteVerifica

integritatea tesuturilor moi materne (col,perineu) colaboreaza cu medical

in vederea suturarii. Efectueaza in scris si verbal preluarea-predarea
fiecarei paciente si a activitatii desfasurate n timpul serviciului, n cadrul
raportului de tura,respecta reglementarile privind prevenirea, controlul si
combaterea infectiilor nosocomiale, a conditiilor igienico-sanitare, a
circuitelor sanitare, organizeaza si desfasoara programe de educatie
pentru sanatate, participa si/sau initiaza activitatii de cercetare n
domeniul medical si al ngrijirilor pentru sanatate
18

In timpul travaliului asistenta medicala sta lnga gravida asigurndu-i

confortul psihoafectiv, oferindu-i siguranta; urmareste TA, T, CUD, BCFurile si n general evolutia travaliului; executa examenul general sumar si
obstetrical n lipsa medicului (exceptnd tuseul vaginal ); urmareste cu
precizie dinamica uterina, notnd ritmul, durata si intensitate CUD. ntre
contractii asculta BCF-urile; semnaleaza imediat medicului anomaliile de
dinamica uterina sau modificarile BCF-urilor;
In perioada de expulzie cnd partea prezentatiei ncepe sa ntinda perineul,
asez gravida pe masa ginecologica; pregateste cmpul operator dupa ce face
o dezinfectie larga suprapubiana, vulvoperineala si a fetelor posterointerne
ale coapsei, cu solutie de alcool iodat; aseaza cmpurile sterile, izolnd
regiunea vulvoperineala;explica gravidei modul de executiei a efortului
sustinut; ajuta pe medic la nasterea pe care o asista; daca i se va incredinta
sa asiste o nastere, va respecta ntocmai regulile de asepsie, astfel: isi spala
minile cu trei perii sterile, cu apa sterila si sapun timp de cinci minute
pentru fiecare perie; prima perie folosind-o pna la doua laturi de degete de
plica cotului, a doua perie pna la jumatatea antebratului, iar cu a treia perie
va spala numai mna. Va avea grija ca sa nu atinga obiectele din jur
(nesterile), si ca apa de pe mini sa se scurga spre cot si nu invers. dupa
aceasta minile se freaca cu o solutie diluata de alcool iodat, septozol si
alcool de 70 grade. mbraca bluza si masca sterila;

19

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE N DELIVRENA PLACENTEI

In momentul cnd asteapta dezlipirea placentei, supravegheaza atent
parturienta urmarind starea generala, cantitatea de snge pierdut (maxim 300
ml), fiind pregatita pentru o extractie manuala a placentei; verifica daca
uterul este bine contractat; verifica daca sa dezlipit placenta, prin apasare
cu mna deasupra simfizei pubiene (manevra KUSTNER); extractia
placentei se face numai dupa ce avem certitudinea decolarii placentei (prin
tractiune usoara);
ROLUL

ASISTENTEI

MEDICALE

CONSOLIDAREA

HEMOSTAZEI
Urmareste integritatea colului, vaginului, perineului;se face toaleta externa a
lauzei; pune

pansament

vulvar

steril

si

tine

lauza

2-4

ore

sala;administreaza ocitocice daca gravida are atonie uterina si prezinta

hemoragie; in cazul unei hemoragii prezente, se anunta medicul imediat;
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN LAUZIA IMEDIAT
Simptomele aparute in lauzia imediata (primele 2 ore) sunt: oboseala,
tendinta de somn, uneori frison, puls rar, bradicardic uter dur ,glob de
siguranta la nivelul ombilicului, sangerare moderata.
Interventiile asistentei:
Efectueaza masaj uterin transabdominal pentru favorizarea retractiei si
formarii globului de siguranta

20

 Controleaza sangerarea, anuntand medicalul in cazul in care este crescuta,

nu apare globul de siguranta.
Supravegheza faciesul si comportamentul lauzei
Antreneaza lauza in discutii pentru a nu adormi.Lauza trebuie sa colaboreze
sis a inteleaga ca somnul produce relaxarea musculaturii uterine si sa
favorizeze hemoragia
Administreaza ceai,limonada
Controleaza functiile vitale ,depisteaza semnele socului hipovolemic
Transporta lauza in salon.In timpul transportului trebuie mentinuta lenjeria
de corp iar transportul se face obligatoriu cu caruciorul.
Simpotome: scurgerea lohiilor, involutia uterine, aparitia secretiei
lactate, revenirea la normal a pulsului, tensiunii arteriale (usor cresuta in
travaliu) transit incetinit, diureza crescuta.
Probleme:Deficit de cunostinte privind autoingrijireaPosibila alterare a
ritmului cardiac din cauza sangerarii (determinate de resturile placentare sau
tromboflebitei post-partum)Posibila stare de discomfort in legatura cu
instalarea secretiei lactateAlterarea eliminarilorDeficit de cunostinte privind
ingrijirea sanilor si alaptarea, alimentatia in lauzie
Explica lauzei importanta ingrijirilor igienice pentru prevenirea infectiilor
puerperale (dupa nastere)Efectueaza toaleta locala, schimbarea tampoanelor,
observa lohiile (aspect,miros,culoare, cantitate)Intruieste gravid sa se
autoingrijeascaControleaza involutia uterine (scade cu 1-1,5 cm pe zi)
devenind organ intrapelvin dupa 12 zileMasoara temperatura, pulsul
,tensiunea arterial cel putin de doua ori pe zi, pentru depistarea eventualelor
complicatii (hemoragii, infectii, tromboflebita)Explica modul de instalare a
secretiei lactate, a furiei laptelui care poate fi insotita de cresterea
21

temperaturii pana la 37,5 grade CInstruieste lauza sa-si spele mainile si sanii
inainte si dupa supt, sa evite prelungirea suptului pentru a nu favoriza
aparitia ragadelorStimuleaza mobilizarea precoce a lauzei pentru prevenirea
complicatiilorIncurajeaza

cresterea

cantitatii

de

lichide

din

alimentativeAtentioneaza lauza sa nu consume baututi alcoolice, excitante

(cafea,

ciocolata,

cacao,

ceai

rusesc),

sa

evite

alimentele

flatulente.Efectueaza sondaj vezical in caz de retentie urinara in primele ore

dupa nastereIntruieste lauza la externare: sa isi mentina o buna igiena locala,
sa foloseasca tampoane vulvare sterile, sa evite raporturile sexual 6-8
saptamani, sa nu ia medicamente fara recomandare medicala deoarece unele
se elimina prin secretia lactateSfatuieste familia sa ajute mama in ingrijirea
copilului, precum si in plan emotional, pentru a se adapta noului rol.
Ingrijirile nou-nascutului in sala de nastere sunt:Aspirarea secretiilor (se
evita coborarea sondei in esofag sau introducerea ei pe narine pentru a
impiedica reflexe de tip vagal)Pensarea, sectionare si pansarea cordonului
ombilicalUscarea tegumentelor cu campuri sterile (evitarea termolizei prin
evaporare)Notatia Apgar la 1 minut si la 5 minute dupa pensarea
cordonuluiProfilaxia oftalmei si vulvei gonococice (o picatura de nitrat de
Ag 1% in fiecare sac conjunctival si in spatiul interlabilial)Observarea
malformatiilor sau a leziunilor traumaticeCantarirea,masurarea si aplicarea
bratatii de identificare la copil si la mama.Informarea mamei privin sexul
,greutatea si starea copilului.
Realizarea alaptarii copilului.In primele 24-48 de ore lauza poate sa
stea in decubit lateralIi se asigura un scaun cu spatar : asezata pe scaun, cu
piciorul din dreptul sanului din care va suge copilul sprijinit pe un
scaunelAjutam lauza sa sprijine copilul cu capul pe antebratul ei si cu fata
intoarsa spre san.Ii aratam cum sa isi sustina mamela ca nasul copilului sa
22

fie liber.O instruim pe lauza ca dupa 6 saptamani sa se prezinte pentru

examen local.Reluarea locului de munca se face dupa concediul postnatal.Educam lauza sa evite contactul sexual 6 saptamani postpartum.
CAPITOLUL IV
PLAN DE NGRIJIRE

Cazul nr 1
Nume si prenume: M.D,varsta 26ani
Adresa :urban
Antecedente personale fiziologice si patologice: Menarha-11 ani, Cicluri
menstruale neregulate,Ultima menstruatie:4 septembrie,
Avorturi :3,

Contraceptive: neaga,

Nasteri: 0

Internari anterioare in luna VI de

sarcin pentru Ameninare de avort.

Diagnostic de internare:Sarcina 36 de saptamani, fat viu, membrane rupte,
bazin eutocic, debut de travaliu.Sarcina a fost depistata la 10
saptamani.Controale prenatale lunare, cu evolutie fiziologica.
Motivele internarii: Pacienta M.D in varsta de 26 de ani se interneaza cu
motificari

de

sarcina

in

36

de

saptamani.Fara

CUD,Col

sters,

nedilatat,Scurgere de LA ,Circumferinta abdominal 111 cm,IFU 37

cm,Tonus uterin normal
Pacienta da nastere unui fat viu, de sex F, cu 3300 g, L-49 cm, fara
traumatisme, fara malformatii, scor APGAR 9 iar la 5 minute 10.
Delivrenta placentei 15 minute.

23

24

Nevoia
fundamentala

Diagnostic de Obiective
ingrijire

Interventii proprii

Nevoia de a
respira si a
avea o buna
circulatie

Alterarea
circulatiei
manifestata
prin
tahicardie

-monitorizarea functiilor se administreaza

vitale,temperature,TA,
medicatie prescrisa
-masurarea pulsului la
de medic
fiecare 4 ore
-se linisteste pacienta
-se face bilantul hidroelectrolitic al lichidelor
- Se observa faciesul,
tegumentele

Valorile
pulsului ajung
la limite
normale

- explic pacientei
- administrez
cauzele durerii
medicaia indicat
- evaluez caracteristicile de medic:
durerii: localizare,
intensitate, durat,
frecven, factori care
cresc intensitatea
- asigur un climat de
ntelegere empatic i un
climat de linite,
cldur, umiditate

Pacienta se
simte in
siguranta, mai
confortabil \

Nevoia de a se
misca si a
avea o buna
postura

Obtinerea unui
ritm cardiatic
normal

Dificultate de Pacienta sa aiba

imobilizare
o mobilitate
datorita starii corespunzatoare
generale
Prevenirea
accidentelor ca
urmare a
imobilizarii
prelungite

Interventii delegate Evaluare

25

Nevoia de a
elimina

- stimulez pacienta s se
exprime asupra
experienei dureroase pe
care o triete
- utilizez mijloace
suplimentare pentru
reducerea durerii
- determin pacienta s
practice o respiraie
abdominala 5-10 minute
dup administrarea
medicaiei (Algocalmin
f la indicaia
medicului).-informez
pacienta asupra evoluiei
durerii, a diminurii i
toleranei i aciunii
medicamentului
Efectuez masajul uterin
Eliminare
Se verifica prezenta
Pacienta sa
inadecvata
globului vezical
prezinte mictiuni Introducerea bazinetului
manifestata
prin ischiurie. spontane
cald sub pacienta.
Lasa robinetul deschis
sa curga apa ( sa fie
auzita de pacienta)

Efectuarea
sondajului vezical , Pacienta
prezinta
in conditii de
mictiuni
asepsie
spontane.
Diureza in
curs de 24 de

26

Introduce mainile
pacientei in apa calda.
Nevoia de a
Alimentaie
bea si a manca inadecvat,
deficit
Risc de
deshidratare

Asigurarea
caloriilor
necesare
organismului
Hidratarea
corespunztoare
Asigurarea
bilanului hidric

Se va masura zilnic
Alimentaie i
greutatea corporala
hidratare parental
Se vor observa
eventualele semne de
deshidratare: aspectul
pielii si a mucoaselor,
puls, T.A
Se va servi pacienta cu
alimente preferate de ea
Cantarire zilnica
Se ofera pacientei
alimente usor digerabile,
preferate de pacienta , in
cantitati moderate

ore este 1500

ml
Organismul
nu a suferit
din pdvd. al
alimentaiei

27

Cazul nr 2
Nume si prenume: P.R,varsta 34 ani,provine din mediul rural.
Antecedente heterocolaterale: mama-HTA
Antecedente personale fiziologice si patologice
Menarha-13 ani
Cilcuri menstruale regulate-28 de zile
Ultima menstruatie :20 august
Nasteri -0
Avorturi -3
Contraceptive -neaga
Greutatea la nastere a nou nascutului 3500 g
Diagnostic de internare:Sarcina 38 de saptamani, fat viu, prezentatie
pelvina, membrane intacte, bazin eutocic, debut de travaliu. Se interneaza
acuzand CUD pentru asistenta la nastere.
Interventie chiurgicala principal: operatie de cezariana.Sarcina a depistata la
12 saptamani.Controale prenatale lunare cu evolutie fiziologica.
Motivele internarii:Pacienta P. R. in varsta de 34 de ani, se inteneaza in
data de 18.05.2011 in clinica de obstetrica cu modificari de sarcina in 38 de
saptamani.
Contractii uterine la 10 minute.Tonus uterin normal.Col sters.Nu pierde
lichid aminiotic sau sange.Orientarea fatului longitudinal.Dilatatie ce
permite indexul.Membrane intact.Prezentatie pelvina.
Datorita pozitiei fatului, pacienta are indicatii de operatie cezariana.
Pacinta da nastere unui fat de sex M, cu 3500 g L-50 cm fara malformatii,
fara traumatisme, scor APGAR 9, iar la 5 minute 10.
Delivrenta placentei -16 minute.

28

Nevoia
fundamentala

Diagnostic de Obiective
ingrijire

Deficit de
Nevoia de a fi cunostinte
curat si ingrijit privind
autoingrijirea

Nevoia de a se
misca si a
avea o buna
postura

Pacienta sa fie
capabila sa se
autoingrijeasca

Dificultate de
Pacienta sa aiba
mobilizare
datorita starii o mobilitate
corespunzatoare
generale,a
durerii,a
sangerarii

Interventii proprii

Interventii del

Asistenta explica lauzei

importanta ingrijirilor
igienice pentru
prevenirea
infectiilor,efectueaza
toaleta
locala,schimbarea
tampoanelor,observa
lohiile(miros,aspect,culo
are),aspectul plagii
operate,controleaza
involutia uterina

Administrarea
medicatiei
prescrisa de
medic.
Efectuarea
sondajului vez
in conditii de
asepsie

- explic pacientei
cauzele durerii
- evaluez caracteristicile
durerii: localizare,
intensitate, durat,
frecven, factori care
cresc intensitatea
- asigur un climat de
ntelegere empatic i un
climat de linite,
cldur, umiditate
- stimulez pacienta s se
exprime asupra
experienei dureroase pe
care o triete
- utilizez mijloace
suplimentare pentru
reducerea durerii
- determin pacienta s
practice o respiraie
abdominala 5-10 minute
dup administrarea
medicaiei

Administrez
medicatia indi
de medicAlgocalmin

29

Nevoia de a
dormi si a se
odihni

Alterearea
calitatii
somnului
datorita
dificultati in a
dormi si a se
odihni

Nevoia de a Alimentaie
manca si a bea inadecvat,
deficit
Risc de
deshidratare

Pacienta sa aiba
un somn
odihnitor,sa nu
mai prezinte
durere si sa aiba
o stare de bine
fizic si psihic

- ii explic bolnavei sa
evite oboseala,eficienta
somnului si a odihneiaerisesc salonul- asigur
conditii de microclimat
in salon pentru ca
bolnava sa se poata
odihni- ii recomand
activitati recreativeplimbari in are liber
insotita la inceput

Pacienta sa aiba
un aport
nutritional
corespunzator

- evaluez limitele
-administrez d
persoanei pentru a se
prescrisa de m
alimenta/hidrata i n
funcie de aceasta voi
planifica interveniile:
pacienta poate s
nghit, tie s se
serveasc singur de
tacmuri, ia singur cana
de lichid dar obosete,
- poziionez pacienta
ntr-o poziie comod
pentru alimentaia
pasiv
- sftuiesc pacienta s
mnnce ncet cu
nghiituri mici bine
mestecate (pentru a-i
uura stomacului efortul
de digestie mecanic)
Atentionez lauza sa nu
consume bauturi
alcoolice, excitante,sa
nu consume alimente
flatulente.

30

La indicatia
medicului se
administreza
anxiolitice uso

Cazul nr.3
Numele i prenumele: S.C.,varsta 39 ani.
Adresa : urban
Antecedente heterocolatrale: neaga
Antecedente personale fiziologice si patologice:
cicluri menstruale neregulate,

menarha la 11 ani,

ultima menstruatie 15 august,

Nasteri -o

Avorturi o, Contraceptive orale

Greutatea la nastere a nou nascutului :3000g
Diagnostic de internare: Sarcina 38 saptamani, fat viu, membrane rupte,
debut de travaliu, bazin eutocic.Se interneaza acuzand CUD pt asistenta la
nastere
Motivele internarii: Pacienta S C in varsta de 39 de ani, se interneaza , in
clinica de obstetrica cu modificari induse de sarcina in 38 de saptamani.
Circumferinta obdominala : 103 cm, IFU :32 cm, Contractii uterine : la 7
minute, Tonus uterin normal, Col sters,

Membrane rupte,Lichid amniotic

clar, Prezentatie pelvina.

Pacienta da nastere unui fat de sex F, cu 3000 g, L=55cm, fara
malformatii, fara traumatisme, scor APGAR -8 , iar la 5 minute 10.
Delivrenta placentei -20 min

31

Nevoia
Diagnostic de Obiective
fundamenta ingrijire
la
Nevoia de a
elimina

Nevoia de a se
misca si a
avea o buna
postura

Eliminare
inadecvata
manifestata
prin ischiurie
Alterarea
eliminarii , cu
alterarea
integritatii
tegumentelor

Interventii proprii

Interventii del

Se verifica prezenta
Pacienta sa
globului vezical
prezinte mictiuni Introducerea bazinetului
spontane
cald sub pacienta.
Lasa robinetul deschis
Combaterea
sa curga apa ( sa fie
greturilor si
auzita de pacienta)
varsaturilor
Introduce mainile
pacientei in apa calda.
Pacienta este ajutata in
timpul varsaturilor
Pacienta este asezata in
decubit dorsal cu capul
intr-o parte aproape de
marginea patului.
Pastrarea produsului
eliminat

Dificultate de
Pacienta sa aiba
imobilizare
datorita starii o mobilitate
corespunzatoare
generale,a
plagii
postoperatorii

- explic pacientei
cauzele durerii
- evaluez caracteristicile
durerii: localizare,
intensitate, durat,
frecven, factori care
cresc intensitatea
- asigur un climat de
ntelegere empatic i un
climat de linite,
cldur, umiditate
- stimulez pacienta s se
exprime asupra
experienei dureroase pe
care o triete
- utilizez mijloace
suplimentare pentru
32

Administrarea
medicatiei
prescrisa de
medic.
Efectuarea
sondajului vez
in conditii de
asepsie

Administrez
medicatia indi
de medicAlgocalmin

reducerea durerii
- determin pacienta s
practice o respiraie
abdominala 5-10 minute
dup administrarea
medicaiei
Nevoia de a
dormi si a se
odihni

Alterearea
calitatii
somnului
datorita
dificultati in a
dormi si a se
odihni

Nevoia de a Alimentaie
manca si a bea inadecvat,
deficit
Risc de
deshidratare

Pacienta sa aiba
un somn
odihnitor,sa nu
mai prezinte
durere si sa aiba
o stare de bine
fizic si psihic

- ii explic bolnavei sa
evite oboseala,eficienta
somnului si a odihneiaerisesc salonul- asigur
conditii de microclimat
in salon pentru ca
bolnava sa se poata
odihni- ii recomand
activitati recreativeplimbari in are liber
insotita la inceput

Pacienta sa aiba
un aport
nutritional
corespunzator

- evaluez limitele
-administrez d
persoanei pentru a se
prescrisa de m
alimenta/hidrata i n
(hipercaloric)
funcie de aceasta voi
planifica interveniile:
pacienta poate s
nghit, tie s se
serveasc singur de
tacmuri, ia singur cana
de lichid dar obosete,
efort ce o determin s
renune la
micare/butur
- poziionez pacienta
ntr-o poziie comod
pentru alimentaia
pasiv
- sftuiesc pacienta s
mnnce ncet cu
nghiituri mici bine
mestecate (pentru a-i
33

La indicatia
medicului se
administreza
anxiolitice uso

uura stomacului efortul

de digestie mecanic)

34

CONCLUZII
Lauzia este perioada dupa nastere in care organismul matern revine la
starea

premergatoare sarcinii.Ea incepe imediat dupa perioada a IV-a si

dureaza 6-8 saptamani.Practic ,lauzia se termina cand organismul matern

isi reia ciclicitatea

menstruala si ovulatorie.La femeile care alapteaza ,

prima menstruatie poate sa apara dupa 6 luni, dar este posibila ovulatia si
insalarea unei noi sarcini Modificarile morfologice dupa nastere sunt
dominante de fenomenul de regresie ce

apar in toate sectoarele ce au

suferit in timpul sarcini, cu exceptia sanilor, care isi continua fenomenele

productive din timpul sarcinii.
Lauzia este impartita in trei perioade: imediata (primele 24 de ore)
,propriu-zisa (7-12 zile) si tardiva (6 saptamani).
Lauzia imediata se caracterizeaza prin manifestari determinate de
efortul fizic si de modificarile metabolice impuse de travaliu: oboseala,
somnolenta, bradicardie, poliurie, transpiratii profuse, hiperternie usoara si
frison fiziologic
Lauzia propriu zisa este caracterizata de fenomenele involuntive lente
ale organismului matern pentru a reveni la starea pregestationala

35

BIBLIOGRAFIE
1. Obstetrica fiziologica si patologica Profesor universitar DR
Petrache Vartej
2.Obstetrica normala- Conf .DR .Dan Pascut
3.Obstetrica ginecologica- Profesor Universitar Dr Stefan Ioan
Chiovschi
4.Ghid de nursing Lucretia Titirca
5.Urgente medico chirurgicale sinteze pentru asisatentii medicaliLucretia Titirca
6.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicaliLucretia Titirca.

36