UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI,

ȘTIINȚE SOCIALE ȘI PSIHOLOGIE
FILIALA CÂMPULUNG

RESURSELE INFORMATICE FOLOSITE

ÎN PREDAREA LECȚIEI DE GEOGRAFIE
LA CLASA A IV-A

COORDONATOR:
LECT.UNIV.DR.MIU FLORENTINA
STUDENT:
CEAUȘESCU I. ALINA

2019
 CUPRINS

ARGUMENT...................................................................................................3
CAPITOLULI.PSIHOLOGIA INVĂȚĂRII ȘI DEZVOLTAREA COPILULUI DE LA 6 LA
12 ANI..................................................................................................................6
1.1 Dezvoltarea personalității în perioada școlarității mici.........................................6
1.2 Adaptarea copilului la activitatea școlară.............................................................10
CAPITOLUL II. METODE ȘI TEHNICI DE PREDARE-ÎNVĂȚARE......................13
Specificul învățării noțiunii de geografie..................................................16
Informatizarea-componentă.......................................................................17
Metode și tehnici specifice geografiei clsasei A-IV-a........................... 19
CAPITOLUL III.CERCETARE METODOLOGICĂ...................................................25
3.1 Ipoteza..............................................................................................................25
3.2 Obiective...........................................................................................................25
3.3 Organizarea.......................................................................................................26
3.4 Metode de cercetare..........................................................................................28
3.5 Cercetarea propriu-zisă.....................................................................................31
3.6 Evaluarea................................................................................................................41
3.7 Concluzii...........................................................................................................47

CONCLUZII..............................................................................................49
BIBLIOGRAFIE........................................................................................50
ANEXE......................................................................................................53

2
 ARGUMENT

Trecerea de la învațarea conceptuală presupune drepr obiect-țintă obiectivizarea

educațională printr-un interes deosebit din parte cadrului didactic din învățământul primar în
sfera competențelor dobândite de elevi corelat cu capacitatea de a prezenta informați, de a
implementa desene si schițe pe hartă, de areinterpreta si citi, de dobândi deprinderi și priceperi
în sfera geografiei.
În lucrarea „Resursele informatice folosite în predarea lectiei de geografie” este
despre modernizarea clasică de predare a geografiei ajutandu-ne de tehnologie.
În istorie ”Informatica” era folosita și dezvoltata ca stiinta matematică ,în timp ce
primele calculatoare s-au dezvoltat în telecomunicații și electrotehnică.
Termenul ”INFORMATICĂ” provine din alaturarea cuvintelor informatie si
matematică. Informatica este domeniul care se ocupa cu stiudiul metodelor de prelucrarea a
informatiei cu ajutorul sistemelor de calcul.
În societatea modernă unde toata lumea tinde să se transforme într-o societate
informațională ,apare nevoia încă de la cele mai mici varste ,copiii sa fie pregătitți pentru
contactul cu lumea în care traiesc cu ajutorul calculatorului.
Modernizarea școlii românești presupune ca aceasta sa tina pasul cu tehnoligia si cu
provocariile la noile solicitarii pe care mediul social-profesional le impune.
Scoala trebuie sa tina pasul cu tehnologia si sa inteleaga ca ,calculatorul ofera
elevilor si nu numai posibilitatea sa redea continuturi intr-o maniera noua,atractiva,viu colorata
,asigura o tratare interdisciplinara ,incorporeaza o gama larga de demonstratii si
exemplificari,iar jocurile didactice pot solicita atentia distributiva si dezvoltarea unor abilitati
sau afinitati față de unele științe.
Calculatorul poate fi utilizat in procesul de invatare –predare, dar nu inlocuieste
integral invatatorul doar in ajuta pe acesta in activitatea de predare.
Georgrafia este o disciplica cu caracter aplicativ ,fapt pentru care impune ca în lectii
sa li se aduca in fata elevilor diferite elemente ale mediului,sa li se reproducă unele fenomene
ale naturii, acestea ar putea fi realizate cu ajutorul proiectoarelor,planșelor interactive
,calculatorul.
Didactica geografiei este procesul de invățământ care urmarește relația între
predare,învațare ,evaluare și modalitatiile de implicare a eleviilor in vederea realizarii unei
armonii dintre componente.
În scoala primara predarea geografiei este de a explica fenomenele complexe ale
Pamantului ,raporturile de interdependenta dintre acestea ,cat si descrierea intregului planetar.
Didactica generală are ca subramură didactica geografiei, care urmărește metodele,
principiile și procedeele de predare plasându-le lângă obiectivele legate de sfera geografiei
privită ca obiect și știință de învățământ.
Triunghiul didactic cu aplicabilitate la didactica geografiei pune pe primul plan relația
profesor-cunoștințe , având în vedere relația elevi-cunoștințe sau relația învățare-motivare.
Geografia dezvaluie sensul geografic al obiectivelor si fenomenelor si sa traga
concluzii pentru activitatea practica.Metodica predarii geografiei are o stransa legatura cu
psihologia si pedagogia generala.Aceste obiecte le ofera date despre particularitatiile de
varsta ,despre legile cunostintelor si formarii deprinderilor.
Modernizarea învăţământului impune apropierea activităţii didactice de cea ştiinţifică,
iar acest mod de organizare presupune respectarea principiilor metodologice ale geografiei
aplicate şi în cercetarea şi interpretarea fenomenelor şi proceselor geografice.
Desi georgrafie ca stiinta este inca din antichitate ,primele forme de predare a
acesteia sunt prezentate in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea,cand apar pe langa

3
manastirii ,scoli si biblioteci.Prima persoana care a folosit cuvantul ”geografie”a fost
Eratosthenes.
Geografia ca disciplina de invatamant are un rol deosebit in formarea si educarea
elevilor.
Elevul de clasa a IV-a este la prima lui experienta cu geografia ca disciplina,chiar
daca primele informatii despre geografie le obtine chiar din invatamantul
prescolar.Introducerea acestei discipline este pregatita chiar din anii anteriori prin studierea de
texte care conțin elemente geografice,la discipline cum ar fi limba si literatura romana si stiinte
al naturii.
Am ales aceasta tema impreuna cu mentorul meu deoarece din punctul meu de vedere
disciplina ”georgrafie”este foarte important in dezvoltarea pshihica si intelectuala a elevului.
Își imbogateste cunostintele si afla prin intermediul acestei discipline relația omului cu mediul
inconjurator si importanta pe care o are acesta . Ajutându-se de domeniul informatic acesta
devine mult mai atractiva pt copii.
Resursele pe care le poate folosi un profesor de georgrafie pot fi de mai multe tipuri
cum ar fi videoproiectoare,plase interactive,tablete etc.
Acestea pot reda intr-un mod panoramic toate fenomenele naturii si mediul
inconjurator ajutandu-i pe elevii sa inteleaga mai mica ceea ce se intampla cu mediul in
conjurator.
Didactica geografiei analizează procesul de învățământ la disciplina geografie prin
ideea relației dintre predare,învățare,evaluare.

CAPITOLUL I. PSIHOLOGIA INVĂȚĂRII ȘI DEZVOLTAREA COPILULUI

DE LA 6 LA 12 ANI

1.1 DEZVOLTAREA PERSONALITATII IN PERIOADA ȘCOLARITĂȚII MICI

4
 Spre deosebire de antepreşcolaritate care a fost perioada debutului personalităţii, a
apariţiei unor elemente componente ale ei, preşcolaritatea este perioada formării iniţiale a
personalităţii, perioada apariţiei primelor relaţii şi atitudini ce constituie un nivel superior de
organizare a vieţii psihice a copilului. În această perioadă vom asista la detaşarea, desprinderea
copilului de câmpul perceptiv, o mai mare organizare şi stabilizare a comportamentelor. Lucrul
acesta este posibil, după cum arată A. N. Leontiev, datorită modificărilor esenţiale care se
produc în structura activităţii psihice. Elementele cele mai semnificative ale activităţii, care
suferă modificări importante la această vârstă, care suferă modificări importante la această
vârstă, le constituie motivele – ca factori stimulatori ai activităţii. Locul motivelor biologice din
perioada antepreşcolarităţii este luat treptatde motivele şi trebuinţele sociale ale copilului;
legăturile dintre motive sunt generate de propria interioritate a copilului, ele supunându-se unui
proces treptat de ierarhizare, subordonându-se unele altora. Ca urmare, comportamentele
copilului încep să devină unitare, coerente.
Dat fiind faptul că activitatea copilului este stimulată de motive corelate, stabile, care
se întăresc reciproc, se pun bazele formării personalităţii – ca structură psihică relativ stabilă,
invariabilă. Aşadar, ierarhizarea şi stabilizarea motivelor constituie condiţia esenţială a formării
personalităţii preşcolarului.
Cele mai importante achiziţii la nivelul personalităţii prepşcolarului sunt:
existenţa “eului”; formarea conştiinţei morale; socializarea conduitei.
Perioada prescolara poate fi impartita in 3 subcategorii:prescolarul mic(3-
4ani),prescolarul mijlociu(4-5ani), prescolarul mare(5-7ani).
Prescolarul mic se caractrizeaza printr-o puternica expansiune copilul traieste frenezia
explorarii mediului.Perioada prscolara mica este cea de trecere de la centrarea organismului de
satisfacerea necesitatiilor imediat spre activitatii in care modalitatiile de satisfacere sunt mai
complexe si mai ales de tip pshihologic.
Preescolarul mijlociu se adapteaza mai usor mediului din gradinita ,jocul este in mare
masura bazat pe actiuni ,iar activitatile sunt mai solicitante.Cunostintele despre mediul
inconjurator sunt mult mai bogate.
Reactiile emotionale sunt mai controlate si mai in acord cu cerintele parintiilor sau
educatorilor.O alta caracteristica este ritmul accelerat al socializarii copilului.
Prescolarul mare (5-7ani) are activitati din ce in ce mai sistemtice ,desi activitatea de
baza ramane jocul.Incepe pregatirea pentru scoala.Perceptia transformata in observatie se
exersaza si devine percepere ,limbajul capata o structura mult sistematizata si inchegata ,fiind
constituit dupa regulile gramaticale;apar primele forme a gandirii logice ,orientate spre
sismatizarea si observarea faptelor particulare ;sunt utilizate unele procedee de memorare .
Educatia considera ca una dintre cele mai complexe activitati sociale,deoarece si
desfasoara la interferente si interdictiune cu cele mai diverse evenimente ,procese si factori
,presupune o subtila cunoastere de catre cadrele didactice a fenomenului in esenta sa si a
consecintelor care decurg pentru practica educativa.
Educatia pentru valori corespunde necesitatii de a le forma copiilor o conduita civica
bazata pe cunoasterea cotidiana a regulilor vietii sociale,democratice intr-un stat e
drept.Educatia pentru valori urmareste:initierea copiilor in practicarea unui comportament
activ,responsabil,capabil de toleranta si respect fata de sine si de ceilalti ,constient de drepturi
si de datorii,liber si deschis spre alte culturi.
Avand in vedere idealul educational al scolii romanesti ,educatia se starduieste sa
actioneze asupra comportamentelor ei pentru a dezvolta posibilitatile pentru care dispune
copilul.Pentru aceasta trebuie sa cunoastem asa cum este el pentru ca dandu-ne seama de
posibilitatile sale,sa-l ajutam sa-si dezvolte calitatile si sa-si corecteze defectele.A educa
inseamna a forma deprinderile de respectare a normelor ,a intaririi dorinta fiecaruia de a se
conduce bine ,a dezvoltarii simtului datoriei si al obligatiilor morale fata de ceilaltalti.
5
 Adaptarea copilului la real si traducerea realului prin perceptii si reprezentari a fost
urmarita in evolutia desenului copiilor de la 2 la 10ani .G.Luquet descrie mai multe stadii de
evolutie a desenului pe varste:stadiul mazgalelii pana la 2 ani,stradiul realismului fortuit, de la
3 ani,stadiul realismului nereusit de la 4 ani si stadiul realismului intelectual intre 4 si 8 ani
,apoi stadiul realismului vizual intre 9-12ani.
Intrarea in scolarizare se subordona caracteristicilor de profil ale unei faze de
tranzitie,ocupand o pozitie importanta in configuratia tabloului copilul.Aceasta marcheza
inceputul celei de-a treia subperioade a copilariei,continuand pana in pragul pubertatii.
Inceputul vietii scolare este acelasi cu inceputul activitatiilor de invatare,aceasta
cerandu-i copilului un efort intelectual considerabil si o mare rezistenta fizica.
Disponibilitatile fizice se integreaza treptat dinamicii solicitarilor psihice.Procesele
de crestere si de maturizare continua la nivelul sistemului nervos.Ritmul trebidant al activitatii
scolare il face pe copil sa para mereu grabit.
Varsta scolara,denumita si copilaria a treia se distinge prin latenta
sexuala,orientare obiectiva a intereselor, diminuare a egocentrismului,sociabilitate crescuta dar
inca nediferentiata toate pivotand in jurul constructivismului,ca trasatura care isi cauta tot mai
multe prilejuri de a se exercita si de a se impune ca dominanta .
Mediu scolar in care copilul de 6 ani este primit este complet diferit de cel familial,el
fiind creat,cum observa M.Debesse,nu pentru a distribui satisfactii afective ,ci pentru o munca
disciplinata continua,organizata.
Adaptarea la scoala,la ocupatiile si relatiile scolare presupune o oarecare maturitate
din partea copilului,care sa-i insufle capacitatea de a se lipsi de afectivitatea ingusta din mediul
familial si de interesele imediate ale jocului, presupune a patrunde intr-un nou univers de
legaturi sociale si a-si asuma indatoriri.
Mediul scolar aduce cu el un mediu mai rece si mai putin protector fata de cel
familial .Cadrul didactic inclina spre legaturi mai putin intime si rezervate fata de elevi.
Observarea comportamentelor copiilor ,convorbirile cu educatorii,cu parintiii
identifica existenta unei simptomatologii a trecerii si implicit,a adaptarii de la copilaria
prescolara,dominata de structurile si motivele activitatii lucide ,la copilaria scolara ,ce tinde a
se aseza sub influenta dominanta a structurilor si motivelor activitii de invatare .
Aceastra trecere si adaptare se face sub influenta maturizarii unor premise psihice
interne,intre care pot fi mentionate: dezvoltarea motivelor si a intereselor de cunoastere ale
copiilor si posibilitatea convertirii lor in suport al efortului intelectual dirijat;capacitatea de a
efectua actiuni variate nu numai in plan material ci si simbolic ;premisa a dezvoltarii memoriei
logice si a gandirii abstracte ;cresterea indicelui independentei proceselor intelectuale,care iau
forma unor actiuni teoretice speciale ,ce vor juca un rol deosebit in medierea demersurilor
cognitive solicitate de invatare.
In principiu se poate sustine ca in jurul varstei de sase ani,luata ca norma se formeaza
premisele trecerii de la activitatea de joc la invatamant dar,dar faptul ca trecerea si adaptarea la
noua situatie pot sa decurga inegal de la copil la copil ,ne permite sa admitem ca valide cele
doua situatii;cea a copiilor la care premisele necesare trecerii la scolaritate s-au maturizat ,dar
formal,ei raman,insa prescolari ,desi pot realiza activitatea de invatare cea a copiilor la care
premisele trecerii cunosc o oarecare intarziere in formarea lor,desi formal,ei au inceput sa
desfasoare noua forma de activitate,invatatura,dezvoltarea lor fiind inca dependenta de
structuriile jocului.
Necoincidenta nivelurilor de pregatire pentru adaptarea la sarcinile scolare se poate
exprima ca instalarea premiselor trecerii la invatatura ,se produce inaintarea racordarii formale
la noua activitate si atunci ,copilul ,nesatisfacut de realitatea vechii sale pozitii sociale,acorda
mai putina atentie jocului ,inlocuindu-l cu alte activitati pana cand ia contact cu scoala fie ca
formarea premiselor ramane in urma trecerii formale la activitatile de tip scolar si atunci
copilul, mergand la scoala in conditii de insuficenta pregatire psihologica ,resimte insatisfactia
6
de pe urma noi sale pozitii sociale,pe care o percepe ca factor frustrator ,de intrerupere a
continuitatii activitatii datatoare de satisfactii ,jocul.
Decalajul dintre polul social-obiectiv si polul psihologic-subiectiv genereaza
disonante pentru ambele categorii de copii,aflati in pragul scolaritatii.
Solutionarea acestui decalaj dintre cele doua si implicit detensionarea,trecerea
copiilor intr-o noua faza a dezvoltarii,pe care o voim numai postcritica,nu se poate face decat
prin interventia mediatoare a unui factor special (ex.factorul pedagogic).Completarea si
perfectionarea conditiilor psihologice interne sunt absolut necesare ,deoarece ramanerea in
urma se poate croniciza.Si intr-un caz si in altul,reusita parcurgerii fazei postcritice ,de
adaptare la cerintele scolii .depinde de modul cum se asigura introducerea copilului in setul de
sarcinii salicitate mediului scolar.
Daca de exemplu sarcinile de invatare nu vor satisface si nu vor stimula trebuinta
cognitiva,definitorie pentru copii din prima categorie ,acestia vor incerca din nou si vor
deschide perspectiva reusitei atat de necesara corectarii si cointeresarii celor din categoria a
doua in procesele invatarii,acestia isi vor spori si mai mult disonanta jocului prin invatare.
Declanșând un proces de adaptare la un mediu foarte diferit cei din familie,scoala
,gradinita isi exercita de fapt calitatea ei formatoare asupra evolutiei psihice a copilului.

1.2ADAPTAREA COPILULUI LA ACTIVITATEA ȘCOLARĂ

Intrarea in scolarizare se subsumeaza intru totul caracteristicilor de profil ale unei faze
de tranzitie ,ocupand o pozitie speciala in configuratia tabloului copilariei.Ea marcheaza
inceputul celei d-a treia subperioada a copilariei ce se intinde pe un spatiu de patru ani ,pana in
pragul preadolescentei.
Începutul vieții școlare este ,in același timp ,inceputul activitatii de invatare ,care in
cere copilului nu numai un efort intelectual considerabil ,ci si o mare rezistenta fizica.
Varsta școlară ,denumită și copilaria a treia se distinge prin orientarea obiectivă a
intereselor ,diminuare a egocentrismului ,socialitate crescută dar încă nediferențiată toate
acestea pivotând in jurul constructivismului ,ca trasătura ,care își caută tot mai multe prilejuri
de a se exercita și de a impune ca dominantă.
Adaptarea la școala ,la ocupațiile școlare presupune o oarecare maturitate din partea
copilului ,care sa-i insufle capacitatea de a se lipsi de afectivitatea mediului familial, pentru a
pătrunde intr-un nou univers de legaturi sociale .Studiile au inregistrat multiple dificultati de
adaptare generate fie de o baza psihofiziologica ,fie de fixatiile si conflictele afective de
sorginte sociofamiliala,fie de insusi de mediul scolar.
Mediul scolar aduce cu el un climat mai rece si mai putin protector decat cel familial
si cel de la gradinita.Cadrul didactic inclina spre raporturi mai rezervate si mai putin imtime cu
elevii,iar colegii de scoala sunt mai putin dispusi sa dea dovada de intelegere fata de cel ce sta
imbufnat si asteapta alintari.
Observare comportamentelor concrete ale copiilor ,convorbirile cu parintii,cu
educatorii si copii sugereaza existenta unei simptomatologii a trecerii si implicit ,a adaptarii de
la copilaria prescolara ,dominata de structurile si motivele activitatii lucide ,de la copilaria
scolara ,ce tinde a se aseza sub influenta dominanta a structurilor si motivelor activitatii de
invatare.
Adaptarea scolara reprezinta calitatea si eficienta realizarii legaturii dintre
personalitate elevului si cerintele pe care le impune scoala.rolul dee elev impune pentru acesta
o serie de indatoriri.Perioada de intrare a copilului in primul ciclu scolar este denumit de unii
specialisti ca fiind etapa care marcheaza incheierea copilariei.In periaoada scolara invatarea
devine principala ocupatiei si fundamental de activitate al copilului.Activitatea scolara este
punctul de testare a dezvoltarii copilului din punct de vedere cognitiv cat si rational si afectiv.

7
 Copilul intrat in sistem are in fata 2 mari sarcini:sa stea cuminte si sa dobandeasca cat
mai multe cunoștințe.
Randamenul scolar reprezinta performantele obtinute de un elev la un obiect ,la un
concurs,care pun in evidenta un anumit nivel de pregatire teoretica si practica ,un nivel de
dezvoltare psihica.
Constrangerile comportamentale sunt si ele destul de evidentiate deoarece copilul
trebuie sa stea jos, sa fie atent la activitati,sa raspunde cand este intrebat,iar raspunsurile sa fie
unele oficiale.Acesta trebuie sa respecte reguli pe care institutia la care sunt inscrisi le are.
Uneori se modifica si relatia dintre parinti si copii deoarece acestia sunt foarte
atenti la tot ce il inconjoara si au mai multe asteptari ca pana acum.
Reusita scolara are un sens mai larg si ea desemneza adaptarea elevului la cerintele
scolare,echilibrarea cu aceste cerinte susceptibila a fi evaluata prin nivelul de desfasurare a
activitatii.Ea are la baza un element de comparatie furnizat de continutul programei si
cunotiintele si abilitatiile pe care le poseda real elevii.Reusitele scolare pot fi mai inalte sau mai
scazute ,in functie de marimea corelatiei dintre cerintele programei si performantele elevilor.
Reusita scolara are o conitionare complexa ,,factorii care influnteaza asupra ei putand
fi grupati in doua mari categorii:factori externi si factori interni .Inteligenta este un aranjament
de procese logice imagnative ,verbale ,un ansamblu de actiuni si scheme operatinale care
permit subiectului sa faca fata cu succes solicitarilor si situatiilor complexe,noi.

CAPITOLUL II. METODE ȘI TEHNICI DE PREDARE-ÎNVĂȚARE

2.1. SPECIFICUL INVĂȚĂRII NOȚIUNII DE GEOGRAFIE

Geografia este disciplina care are caracter aplicativ,fapt pentru care se solicita ca in
fata elevilor sa se foloseasca elemente din natura si sa se reproduca diferite fenomene ,acestea
putand fi realizate prin mijloace de invatamant.
Geografia este procesul de invatamant prin care se imbina aspectele-socio umane cu
cele naturale in contextul globarizarii sa sesizeze interdependenta dintre ele.
Latura caracteristica a geografiei consta in insusirea fenomenelor cu ar fi:asezarea
geografica,forma si dimensiunea unei suprafete .
Predarea geografiei in clasa a –IV-a ajută la dezvolatrea memoriei.Prin predare
acesteia ajutam la dezvoltarea spiritului de observatie si stimuleaza curiozitatea stiintifica.De
regula reprezentarea fenomenelor geografice este facuta in mod dinamic si nu static.
Aceasta ca obiect de studiu ,impreuna cu celelalte obiecte de invatamant,contribuie la
educatia intelectuala a elevilor.Ai invata pe acestia sa gandeasca prin prisma geografiei ii
invatam sa priveasca fenomenele naturii si societatii in continua dezvoltare ,sa patrunda in
legaturile lor interne ,sa se
Didactica este știința care studiază fenomene de predare și condiții de achiziționare a
cunostințelor de către profesor.

8
 Didactica geografiei este procesul de invatamant care face legatura dintre
predare,invatare,evaluare si conduitele pedagogice ale subiectului actiunii si modalitatiile de
raspuns ale elevilor .
Geografie este materia care ii fac pe elevii sa descrie si sa inteleaga sensul geografic
al obiectelor si fenomenelor .
Metodica predarii geografiei este in legatura cu pshihologia,pedagogia generala si
geografia,acestea ducand la baza ei stintifica ,oferindu-ne date despre particularitatile de varsta
ale elevului.
Prin definitie metodele de invațământ sunt instrumente de transmitere și asimilare a
cunostințelor ,de dezvoltare și formare a unor calități intelectuale .
Conceptul de procedeu didactic construiește un concept nou ,un mod de invățare
definit ca ”grup de metode și procedee care operează într-o situație și invățare”.
Cunoscând metodica predarii geografiei ,aceasta da sansa ca profesorul sa se
autocritice si sa aplice creator metodele indicate de ea.Aceasta ajuta profesorul sa se
perfectioneze in permanenta si sa deschida perspectica perfectionarii didactice si a muncii de
cercetare stiintifica in vederea dobandirii talentului didactic.
Pentru ca lectiile de geografie sa fie cat mai atractive ,am cautat sa folosesc mai multe
metode ,pe care le-am imbinat in functie de specificul lectiei.
Un aspect in predarea geografiei il constituie cunoasterea ei practice.Ii formeaza pe
elevi sa dobandeasca orientari in natura cu ajutorul instrumentelor naturale,de asemenea sa se
poata orienta in teren cu ajutorul hartilor.
Cu ajutorul ramurilor economice nationale ,geografia isi aduce aportul la orientarea
profesionala a elevilor .
Continutul care se preda trebuie sa fie adaptat varstei elevului dar totodata sa fie si
stiintific.Activitățiile de învățare trebuie să fie generate de obiectivele urmărite și nu de
conținuturi.Ca orice disciplină de studiu, geografia, trebuie înțeleasă ca obiect particular dar și
general, cu obiecte și fenomene diferite și separate ,cu legături inerne care trebuiesc înțelese în
totalitatea și interdependența lor. Privit prin prisma celor de mai sus, elevul, în timp va înțelege
cauzalitatea fenomenului studiat cu celelalte fenomene precum și legătura dintre ele. Ca obiect
de studiu, geofrafia se particularizează prin existența hărții, ea concrtizând configurația unei
suprafețe, așezarea geografică, forma și dimensiunile. Ca particularitate a unui teritoriu,
însușirile și dimensiunile lui cel mai bine sunt redate prin hartă.Învățătorul are datoria ca atunci
când efectuează cu clasa o excursie în ambientul local să atragă atenția elevilor asupra tuturor
aspectelor legate de elementele întâlnite.
În studiile de specialitate învățarea este multidimensională iar obiectul şi procesul
învățării conțin un valoros potențial formativ-educativ. În acest sens profesorului de
geografie îi revine misiunea:
- să creeze situații de învățare valoroase, din punct de vedere formativ şi educativ, pe
un fond cognitiv generalizat;
- să pună în valoare întreaga încărcătură etică, socială, estetică;
- să dezvăluie, cu grijă, semnificațiile umane şi sociale ale conținuturilor
ştiințifice;
- să aleagă strategiile adecvate;
- să acorde atenția cuvenită selecției, esențializării, actualității, concretizării
cunoştințelor predate;
- să asigure o participare intensivă a clasei şi o mai bună personalizare a învățării şi a
predării, o mai bună adaptare la particularitățile elevilor, la experiența lor de viață, la
posibilitățile lor reale, la motivațiile lor.
Împreună cu celelalte discipline socio-umane, cu întreaga activitate de educare,
geografia îşi aduce o contribuție însemnată la formarea elevilor, a concepției ştiințifice
despre lume şi viață a acestora. aceasta presupune o foarte strânsă legătură şi
9
intercondiționare între cunoştințe-atitudini-convingeri-concepție-comportament, astfel încât
ele să formeze un tot unitar.
Din punct de vedere educativ, formarea unei concepții ştiințifice, unitare şi
integratoare, despre lume şi viață, este necesară şi obligatorie mai ales la nivelul
învățământului liceal, deoarece, după parcurgerea lui, elevii vor intra, propriu-zis, în
viață, în societate.
Educația prin geografie include şi vocația de educare patriotică a elevilor ,
profesorul doreşte formarea la elevi a unui sistem de cunoştințe privind geografia patriei
cât mai complet şi la un nivel ştiințific corespunzător.
Formarea unor priceperi şi deprinderi completează imaginea dată de sistemul de
cunoştințe geografice. În această categorie putem include formarea deprinderii de a citi şi
interpreta hărțile precum şi mijloacele moderne audio-video. Totodată, ca latură a
capacității de investigare a fenomenelor geografice, este foarte important trezim elevilor
interesul şi deprinderea de a cerceta independent orizontul local, adică acea porțiune a
teritoriului patriei de care sunt legați prin activitatea zilnică. De exemplu, dacă întâlnesc un lac
să explice elevilor care este sursa naturală de creere a lacului, ce animale trăiesc în el, ce
suprafață are, de ce origine este.Învățătorul trebuie să explice elevilor ce influență are
Formarea şi educarea elevilor în spiritul unei înalte responsabilități umane
cuprinde o serie de domenii educative cum ar fi: formarea unei atitudini pozitive față de mediul
înconjurător ,convingerea că buna calitate a mediului reprezintă o condiție esențială a
sănătății oamenilor. Profesorul de geografie formează la elevi convingerea că protecția naturii
şi prin ea a culturii, nu aşteaptă numai o soluție tehnică, ci şi una morală. Problematica umană
trebuie legată conştient de apărarea naturii, de înțelegerea dublului caracter al raporturilor om-
natură şi a efectelor muncii sociale asupra componentelor mediului. cercetarea mediului în
mijlocul naturii cu elevii permite îmbogățirea bagajului de cunoştințe, sesizarea legăturilor
reciproce dintre fenomene şi nu în ultimul rând, necesitatea de a iubi şi proteja mediul
natural.
Educația intelectuală a elevilor se referă la ansamblul transformărilor ce au loc la
nivelul proceselor intelectuale (memorie, observare, analiză, sinteză, gândire convergentă şi
divergentă) învățarea geografiei trebuie să contribuie la exersarea şi dezvoltarea acestor
procese , respectiv la dezvoltarea spiritului de observație , operativitatea gândirii, creativitatea
gândirii şi imaginația creatoare.

2.2 INFORMATIZAREA

În toate situaţiile de introducere a unui element pedagogic nou, care produce

schimbări esenţiale în practica învăţământului, şi pătrunderea calculatorului în sprijinul
optimizării predării-învăţării-evaluării a generat opinii contradictorii: fie că este văzut ca un
remediu universal, care să-l înlocuiască total pe profesor, fie este întâmpinat cu rezervă, cu
dezinteres.Integrarea resurselor informatice în lecţia de geografie poate fi realizată în toate
etapele lecţiei, de la momentul aperceptiv, până la evaluare şi efectuarea temelor şi în toate
tipurile de lecţii, rezultând variante strategice, în funcţie de stilul profesorului. În privinţa
timpului acordat, resursele TIC pot fi utilizate în ponderi variate, de la rezolvarea unei sarcini
(câteva minute)la utilizarea majoritatii timpului.
În raport cu problemele instruirii, resursele informatice pot fi eficient integrate în
lecţia de geografie în mai multe situaţii:
- pentru vizualizarea informaţiilor, prin succesiunea imaginilor, afişarea de scheme,
planuri, prin grafică interactivă, prezentarea de modele, imagini dinamice, asamblate sub formă
de prezentări multimedia în Microsoft Power Point;
- tablă electronică, pentru derularea de imagini vizuale variate, simple sau în
combinaţie: desene, diagrame, scheme, texte subliniate, scriere variată;
10
 - pentru simularea unor procese geografice sau modele funcţionale (eroziunea
solului, circuitul apei în natură, dinamica plăcilor tectonice, Sistemul Solar etc.);
- pentru efectuarea de exerciţii de instruire şi aplicare, de obicei sub forma unui
chestionar, dintre care unele se pot prezenta sub formă de joc pentru a învăţa, de exemplu,
localizarea unor state, unităţi de relief sau coordonatele geografice;
- pentru realizarea de prelucrări statistice şi/sau grafice – cum ar fi sortarea şi
prelucrarea unor date meteorologice, hidrologice, demografice şi întocmirea unor reprezentări
grafice adecvate: diagrame (histograme, climograme, etc.), cartograme, hidrograful nivelurilor
şi debitelor, cheia limnimetrică, piramida vârstelor ş.a.;
- pentru realizarea de hărţi şi diverse prelucrări cartografice, prin folosirea unor
programe speciale care propun fonduri de hartă (ce se pot completa), fişiere de date, tipuri de
prelucrare a datelor, biblioteci de simboluri ce sunt foarte utile pentru învăţarea de către elevi a
noţiunilor de cartografie;
- pentru analiza hărţilor electronice care intră în componenţa unui sistem
informaţional geografic, care permite caracterizarea complexă şi obiectivă a unor unităţi
geografice;
- pentru analiza şi prelucrarea imaginilor satelitare şi obţinerea de informaţii
geografice amănunţite asupra unor teritorii;
- pentru editarea de texte şi/sau de documente: atât de către profesor, pentru lecţie
(texte, grafice, hărţi, întrebări), cât şi de către elevi, de exemplu în vederea unei expuneri orale,
referat, proiect etc.
Cele două tipuri de învăţare – indusă (dar susţinută de resurse informatice) şi
interactivă – pot coexista, fiecare cu anumite ponderi, având în vedere rezistenţa tradiţiei, cât şi
anumitor calităţi pe care le are sistemul tradiţional, care este un factor de incitare a capacităţilor
intelectuale – atât ca manifestare, cât şi ca dezvoltare.
Rezultă necesitatea abordării unei atitudini raţionale, caracterizată prin utilizarea
prudentă a calculatorului, conform criteriilor pedagogice şi metodice, introducerea resurselor
informatice progresiv atât în lecţii cât şi în activitatea independentă. Toate elementele
procesului de învăţământ antrenate în secvenţa proiectată trebuie avute în vedere atunci când
facem instruire asistată de calculator: conţinut, nivelul elevilor, metode, mijloace, forme de
organizare.
În esenţă, metoda instruirii asistată de calculator oferă accesul comod şi eficient la
informaţiile şi cunoştinţele cele mai noi, este o metodă nouă şi eficientă de predare, învăţare şi
evaluare a cunoştinţelor, instruire şi formare permanentă.
Prin apelul la această metodă, elevul poate deveni centrul de greutate al educației – nu
se mai recurge la antica schema expunere-întrebare-răspuns, ci discutăm de răspunsuri de la
care se construiesc întrebări. Elevul construieşte fenomenul, din răspunsuri, prin experienţă,
experiment, simulare, modelare de fenomene, de procese. Pedagogia modernă, susținută într-o
bună măsură de noile tehnologii, pune elevul în prim-plan.

2.3 METODE ȘI TEHNICI SPECIFICE GEOGRAFIEI CLSAEI A-IV-A

Cuvântul metodă provine din grecescul methodos,ceea ce înseamnă cale de urmat în

scopul atingerii unui obiectiv, sau un mod de urmărie, de căutare, de cercetare și aflare a
adevărului.
Putem define metoda ca: drum sau cale de urmat în activitatea comună a educatorului
și educaților, pentru îndeplinirea scopurilor învățământului, adică pentru informarea și
formarea educaților.De-a lungul studiilor de pedagogie, s-a construit și diferența care trebuie
făcută între metodă,pe de o parte, și procedeu didactic, pe de alta.

11
 S-a convenit că metoda de învățământ reprezintă o entitate mai cuprinzătoare, în timp
ce procedeul este fie doar o parte alcătuitoare a metodei, fie un element de sprijin, fie un mod
concret de valorificare a metodei.
În viziunea principiului didactic al participării conştiente şi active a elevilor la propria
lor instruire, metodele de învăţământ constituie elemente de lucru cu ajutorul cărora elevii
dobândesc cunoştinţe, priceperi, deprinderi, fie sub îndrumarea directă a învăţătorului, fie în
mod independent, dezvoltându-ţi potenţialul creator.
Atfel spus, metoda desemnează o cale pe care învăţătorul o urmează pentru a ajuta
elevii să găsească ei înşişi o cale proprie de parcurs în vederea aflării ( descoperirii) unor noi
adevăruri, consemnate în noi cunoştinţe, în forme comportamentale.
După cum acţiunea de predare sau cea de învăţare cuprinde mai multe operaţii
ordonate într-o anumită logică, tot astfel, metoda include în componenţa ei o suită de procedee
care pot însoţi fiecare operaţie.
Relaţia între metodă şi procedeu este dinamică şi anume : metoda poate deveni
procedeu în contextul altei metode sau, un procedeu poate fi ridicat la rang de metoda
Funcţiile metodelor
Funcţiile metodelor de învăţămant sunt:
- funcţia instrumentală se referă la utilizarea metodelor ca instrumente de instruire ;
- funcţia cognitivă prin care metodele devin obiecte de cunoaştere şi achiziţii pentru
elevi ;
- funcţia formativă prin care metodele au implicaţii directe în exersarea capacităţilor
intelectuale, afective şi volitive.
Oricare ar fi metoda de învăţămant utilizată,ea trebuie să activeze elevii ,adică să-i
antreneze la elaborarea conceptelor sau noţiunilor geografice fie prin activitatea intelectuală în
grup,fie prin îmbinarea acesteia cu cea practică.
O prima clasificare are în vedere un criteriu istoric,de raportare a metodelor la
cerinţele de ieşiri şi de astăzi ale învăţămantului departajandu-le în două mari grupe:
a) metode vechi,denumite “tradiţionale”sau “clasice-dogmatice” ori “didaticiste”,în
esenţă care fac apel la comunicarea directă,în curs de transformare şi ele,şi :
b) metode noi sau “moderne”,expresie a celor mai recente inovaţii pedagogice,cu
accent pe dezvoltarea personalităţii elevului.
Literatura de specialitate cunoaşte o diversitate a modurilor de clasificare a
metodelor de învăţămant între care ,redăm mai jos cateva dintre ele:
1.Metode explozive :
a) povestirea;
b) descrierea geografică;
c) explicaţia.
2.Metode conversative sau dialogate:
a) conversaţia ;
b) discuţia colectivă;
c) comparaţia ;
d) problematizarea
3.Metode bazate pe utilizarea textului scris:
a) folosirea manualului şi dicţionarului ;
b) utilizarea lecturilor geografice ;
c) folosirea tablei ;
d) metoda de lucru cu harta şi globul geografic ;realizarea unor
machete,planuri,hărţi,grafice.
4. Metode de explorare şi descoperire :
a) metode de explorare nemijlocită cum sunt:observarea sistematică şi independentă a
obiectelor şi fenomenelor geografice;lucrările experimentale cu caracter practic;
12
 b) metoda descoperirii pe hartă şi în natură.
5. Metode de explorare a realităţii geografice prin intermediul substitutelor
acesteia:
a) folosirea,demonstrarea şi realizarea materialului intuitiv:tablouri,fotografii,albume
tematice şi metodica utilizării lor(tehnica de colectionare,clasare,depozitare);
b) utilizarea proiecţiilor luminoase , a casetelor video ,televiziunii şi filmului didactic;
c) metoda modelării.
6.Metode bazate pe acţiune:
a) exerciţiul;
b) metoda algoritmizării;
c) jocul didactic.
“Metodele noi ,spune J.Piaget,sunt cele care ţin seama de natura proprie copilului şi
fac apel la legile constituţiei psihologice a individului ,la legile dezvoltării lui”.
Permanent,în activitatea pe care o desfaşoară învăţătorul trebuie să fie preocupat de
rezolvarea urmatoarelor probleme prin studiul geografiei patriei:
a) ce predau elevilor şi ce expun în faţa acestora?
b) ce obiective urmaresc să realizez prin predarea subiectului respectiv?
c) ce metode şi procedee voi folosi în vederea însuşirii cu uşurinţă a noului material?
d) ce material didactic ajutător pot să prezint în vederea însuşirii cunoştinţelor de
geografie şi a formării priceperilor şi deprinderilor la elevi?
Alegerea metodelor de predare nu se face la întamplare,ci în funcţie de o serie de
factori obiectivi cum sunt:logica internă a ştiinţei geografice,legile pedagogiei ale fenomenului
învăţării etc.,cat şi de factorii subiectivi;
personalitatea învăţătorului, psihologia elevului sau psihologia clasei privită ca grup
de lucru.
În viziunea modernă metodele de predare trebuie concepute în aşa fel încat să-l
introducă pe elev cat mai mult în climatul activităţii de învăţare pe bază de descoperire
ştiinţifică.Prin urmare a instrui şi a educa pe copil în şcoală nu presupune să-i dăm adevărul
nostrum,ci,să-i dezvoltăm propria gandire dezvoltandu-i imaginaţia pană la gandirea noastră.
Aceasta înseamnă că locul central în predarea noului material trebuie să-l ocupe
metodele euristice, mijloacele moderne de învăţămant (audio-vizuale,televiziunea,filmul etc.).
Numai îmbinand în predare,cuvantul viu (povestirea,explicatia, demonstratia),cu cel
scris (lectura geografica,materialul didactic etc.) şi introducand imaginea vizuală sub diferitele
ei forme (zone geografice-munţi,dealuri,podişuri si campii cu ajutorul diafilmului,sau
diapozitive,televiziune etc.) atunci învăţătorul poate realiza un învăţămant modern care să
răspundă cerintelor tot mai mari pe care societatea noastră cu o economie de piaţă le ridică în
faţa şcolii romaneşti.
In predarea geografiei la clasele primare se folosesc metode şi procedee îmbinate
armonios una cu alta,ca,spre exemplu:expunerea orală a materialului nou este însoţită de
demonstraţia şi observaţia independentă a elevilor;cu conversaţia sau dialogul,cu folosirea
tablei,a graficelor,a schiţelor etc.In afară de aceste metode generale,în predarea geografiei se
folosesc şi metode specifice ca,spre exemplu,metoda lucrului cu harta şi cu globul.Astfel,se
folosesc în primul rand metode axate pe intuirea directă a obiectelor şi fenomenelor geografice
pe baza observaţiilor direct în cadrul excursiei,pe explicarea fenomenelor private pe
desen,fotografii,tablouri,mulajelor geografice etc.O largă folosire o are la această clasă munca
cu manualul(formarea deprinderilor de a citi şi extrage ideile principale din lecţia de
geografie).
Aplicarea metodelor în predarea-învăţarea geografiei în ciclul primar
1.Metode de transmitere şi însuşire a noilor cunoştinţe.
a)metode expositive euristice

13
 Metodele expozitive euristice oferă informaţii,determină urmărirea conţinutului logic
şi sugerează căile pentru a ajunge la adevăr.Această metodă se desfaşoară sub diferite
modalităţi:
-expunerea orală cursivă sau însoţită de explicaţii verbale;
-convorbiri sau dialog învăţător-elev
-elev-învăţător;
-prelegere şcolară şi povestire descriptivă
Aceste metode asigură conducerea de către învăţător a lecţiei.In şcoală, în clasele
primare (a III-a şi a IV-a) elevii au puţine cunoştinţe despre diverse obiecte şi
fenomene,cuvantul învăţătorului constituind principalul izvor de cunostinţe pentru elevi.
In funcţie de materialul ce se predă,metoda expunerii orale capătă diferite
forme:explicarea noului material de către noul învăţător,povestirea,descrierea,prelegerea
şcolară.
b) expunerea sistematică constituie o metodă de bază în predarea geografiei pentru că
ea asigură ordonarea logică a conţinutului ştiinţific al lecţiei.
c) explicaţia este metoda prin care se urmăreşte lămurirea şi clarificarea unor
noţiuni,principii.
Ex: La tema “Munţii Carpaţi”se explică modul de formare a munţilor prin
încreţire şi prin izbucnirea vulcanilor.
d)povestirea,este o altă formă expunerii cu caracter de naraţiune sau descriere prin
care sunt prezentate fapte,evenimente şi întamplări îndepărtate în spaţiu,feomene ale
naturii,peisaje geografice,fenomene economice,călătorii geografice etc.,pe care elevii nu le pot
cunoaşte altfel.In timpul povestirii se pot folosi lecturile geografice în diferite secvenţe ale
lecţiei,care au rolul să trezească imagini vii,intuitive şi să starnească interesul pentru lecţie.
2. Metode conversative sau dialogate.
a) conversaţia este una dintre metodele active cel mai frecvent folosită în învăţămantul
primar,inclusiv în predarea geografiei la toate tipurile de lecţii.Eficienţa ei depinde de modul
cum este concepută şi utilizată pe parcursul desfăşurării fiecărei lecţii.
Conversaţia reprezintă o convorbire sau un dialog între învăţător şi elev prin
care se dirijează învăţarea,se stimulează activitatea de cunoaştere făcand parte din categoria
metodelor fundamentale ale învăţămantului,fiind utilizataîincă din antichitate (metoda
Socratică)
b) comparaţia-în predarea geografiei are o deosebită însemnătate deoarece cu ajutorul
ei se stabilesc asemănări si deosebiri care există între obiectele şi fenomenele geografice
evidenţiindu-se trăsăturile specifice ale acestora.Astfel,ea contribuie la formarea
reprezentărilor şi noţiunilor geografice constituind operaţia de gandire.
c) problematizarea-constă în aplicarea unor procedee prin care se urmăreşte creearea
situaţiilor-problemă care antrenează şi dirijează gandirea elevilor în activitatea de rezolvare a
acestora.
3) Metode de explorare şi descoperire
a)observarea geografică.
Constituie metoda esenţială în procesul de formare a reprezentărilor şi noţiunilor
geografice,însoţind celelalte metode de învăţămant.
Pe baza percepţiei directe,cu ajutorul observaţie elevii participă activ la procesul
cunoaşterii.Copiii privesc lumea înconjurătoare,văd obiectele şi fenomenele dar,nu ştiu să
observe, să sesizeze ceea ce au comun şi ceea ce le deosebeşte.De aceea, invăţătorul este acela
care formează la elevi perceperea şi deprinderea de a observa.
4) Metoda demonstraţiei.
Demonstraţia, ca metoda de învăţămant constă în utilizarea unor obiecte,procese sau
reproduceri,mai mult sau mai puţin schematice ale acestora,în vederea acumulării de
informaţii despre ele şi a familiarizării cu executarea corectă a soluţiilor respective
14
 5) Metode bazate pe acţiune.
a) exerciţiul constituie o metoda didactică fundamentală care se bazează pe acţiuni
motrice sau intelectuale ce se repetă relativ identic cu scopul automatizării şi interiorizării
unor modalităti sau tehnici de lucru de natură motrică sau mintală.
A efectua un exerciţiu înseamnă “a executa o acţiune în mod repetat şi conştient,a
face un lucru de mai multe ori în vederea dobandirii unei îndemanări,a unei deprinderi”
In funcţie de conţinutul lor se pot delimita două categorii principale de exerciţii:
motrice şi operaţionale.
După funcţiile îndeplinite există exerciţii:
-de iniţiere, de bază (de fixare şi consolidare), corective, aplicative,
recapitulative, de evaluare şi verificare, operatorii, de observare şi analiză, de asociaţie,de
exprimare concretă(desen,de orientare ), de exprimare abstractă,-de creaţie(descrieri şi
compuneri geografice).
b) metoda algoritmizării constă în elaborarea şi aplicarea unor scheme constituită
dintr-o succesiune de secvenţe sau operaţii,în vederea rezolvării unor probleme tipice şi a
asimilării pe această bază a cunoştinţelor concomitent cu formarea capacităţilor operaţionale
corespunzătoare.

15
 CAPITOLUL III METODOLOGIA CERCETĂRII

III.1 IPOTEZA CERCETĂRII

La baza cercetării pedagogice stă relația profesor-elev, cheia acestei relații
interacționale derivă din problemele ce apar în demersul didactic.În întregul proces de predare-
învățare-evaluare are ca fundament un tot de multă muncă-răbdare-tact pedagogic.
Confirmarea sau infirmarea cercetării pleacă de la activitatea de documentare și
experimentare în proces real de instruire.S-a constatat faptul că ridicarea randamentului la
învățătură în activitatea de tip școlar este strâns legat de metoda bazată pe instruirea asistată de
calculator, pe scurt I.A.C. Ca fapt direct,Ioan Cerghit a încadrat I.A.C-ul în categoria metodelor
de raționaizare a procesului de învățare-predare, cu efect direct asupra relații intedisciplinare
învățare-elev.Ca rezultantă directă a celor expuse mai sus putem constata faptul că în prezent
învățătorul s-a transformat în moderator-îndrumător al activitații educaționale.

III.2 OBIECTIVE
*Stabilirea modului prin care I.A.C duce către traseul direct la informații;
*Împletirea metodelor clasice cu cele moderne în procesul de raționalizare a învățării
și predării;
*Eficentizarea optimă a randamentului elevilor;
*Îmbinarea procesului de comunicare și interrelaționare a elevilor cu tehnologiil
moderne de transmitere a informațiilor în procesul de învățământ;
*Identificarea metodelor prin care utilizarea calculatorului este preferată de copii ca
rezultantă directă aprocesului de învățare prin caracteristicile lui: imagine animată, vie ,
colorată-aspect interactiv;
*Legătura directă dintre progranele de calculator și predarea eficientă;
*Stabilirea principiilor eficiente în învățarea geografiei ca aport la procesul
educațional și caliativ al învățămntului.

III.3 ORGANIZAREA CERCETĂRII

Locul de implementare al cercetării:Școala Gimnazială Nanu Muscel
Perioada de cercetare:pe parcursul unui an școlar 2018-2019-etapa inițială, de
constatare(septembrie-octombrie),etapa de formare-ameliorare (octombrie-martie),finală(mai) .
Disciplina de învățământ vizată în cercetarae:Geografie, clasa a-IV-A.
Eșantionul de participanți: stabilirea colectivului de control-martor, ca rezultantă
directă a principiului omogenizării în corelație directă cu clasa experimentală.
Clasa experimentală:-clasa a-IV-a B
Clasa de control:-clasa a-IV-a A-tradițonal.

Caracterizarea subiecților.
A existat o asemănare relativă între gradul de pregătire corelat cu posibilitățile
inelectuale ale elevilor celor două clase, cu rezultanta directă în modul de
comparare.Obiectivele urmărite au fost aceleași dar modul prin care s-au realizat a fost diferit
în timpul procesului de învățare –predare a geografiei.

16
 Cercetarea experimentală s-a desfășurat pe un lot de 20 elevi:12 fete și 8 băieți (clasa
experimentală)

Clasa experimentală

Fete Baieti

Cercetarea a avut ca țintă un grup social format și închegat încă din perioada
preșcolară.Se remarcă faptul că grupul experimental, clasa a –IV-a B -20 elevi, sunt omogeni
ca vîrstâ,mediu de proveniență și nivel de școlarizare.În procsul educațional specific acestei
clase s-a pus accent pe corelarea posibilităților intelectuale individuale și de grup în realizarea
diferitelor activități educaționale, lucru ce a condus la stabilirea unor relații de colaborare-
cooperare-simpatie directă între elevi.A fost creat efectul de stimulare în obținrea de rezultate
bune și foarte bune.Acest lucru a fost posibil prin privirea elevului ca parte individuală și de
grup în procesul decizional.
Resursele utilizate în procesul cercetării:
1.Documente curriculare:
*Manualul de geografie în clasa a IV-a;
*Programa disciplinei Geografie la clasa a-IV-a;
*Ghidul metodologic aplicativ al programei de geografie;
*Metodica de predare a geografiei în ciclul primar.
2 .Documente geografice.
3. Alte materiale:atlase feografice,planșe, cărți de literatură geografică.
4.Resurse informatice.

În cadrul cercetării întreprinse am pornit de la ideea unui experiment didactic care să

aibă ca rezultantă directă ameliorarea unei ipoteze de lucru cu efect imediat în demersul
didactic formatic cu elevii.Ei urmau să confirme sau să infirme ipoteza de lucru.Cercetarea
experimentală a inițiat maimulte etape:
-etapa preexperimentală, cu aspect constatativ.S-a aplicat testul inițial și totodată
s-au cules informațtii directe de la ambele clase despre situația reală a procesului formativ-
instructiv.S-a stabilit nivelul general și matricea valorică atât pentru clasa experimentală cât și
pentru cea de control.Astfel, la începutul anului şcolar 2018-2019, la disciplina Geografie,
dupa două săptămâni de recapitulare a cunoştinţelor din anii anteriori, în perioada cuprinsă
între 26-30 septembrie au fost susţinute testele de evaluare iniţială în conformitate cu ordinele
ministeriale şi programele în vigoare , am întocmit matricea de specificaţii, testele initiale,
foile de răspuns şi baremele de corectare.
17
 -etapa experimentală a fost compusă din două părți:
-tipuri distincte de învățare(proiectate și aplicate) la clasa experimentală.
-proces normal de învățare și instruire la clasa de control.

-etapa de control (etapa finală) a presupus un test final aplicat celor două clase
(experimentală și de control) și o prezentare Power Point ale căror rezulate au fost obținerea
diferențelor apărute în predarea asistată de calculator și totodată eficiența modului de învățare
folosit.

III.4 METODA DE CERCETARE

În desfășurarea orelor de geografe s-a folosit predarea prin metoda problematizării,
metoda observației la orele tradiționale de predare dar și predare asistată de calculator ca metod
modernă de predare.
Instrumentele de lucru și procedeele folosite la învațarea și predarea geografiei au fost:
-hărți ilustrate;
-cărți cu lecturi geografice;
-manualul școlar geografic;
-videoproiectorul;
-laptop;
-studiu individual.
S-a avut în vedere ca lecțiile să fie concepute pe alteranarea permanentă între
tradițional și modern și să constituie forma primordială de predare-învățare.S-a urmărit ca
timpul să fie fix, adică metodele si mijloacele utilizate să nu fie mari consumatoare de timp, să
se încadreza în structura specifică.Totodată cercetarea prezentată a avut ca scop realizarea unor
anumite țluri instructiv-educative și utilzarea unor procedee și mijloace tipice de învățare.
Eficiența lecției de geografie a crescut considerabil ,fapt dovedit și de testul
final,datorită utilizării calculatorului, a hărților inteligente găsite pe diferite site-uri de
specialitate,aspect ce a condus la formarea de imagini vii ale ținuturilor studiate în predarea
tradițională, cu efect direct asupra capacității de meorare a elevilor.
În cercetarea întreprisă s-a utilizat următoarul sistem de metode de cercetare:
-Metoda interviului, aplicată atît elevilor implicați în cercetre cît și învățătorilor care
predau la clasa a-IV-a.Elevii au fost chestionați sub aspectul impactului avut de diferitele tipuri
de activități didactice asupra însușirii geografiei, precum și de aspecte legate de motivația
participării, atitudinare și conduită.Interviul luat la clasa a-IV-a s-a axat pe inițiativele optime
care stau la baza tipurilor și formelor de organizare didactică corelate cu plusurile și minusurile
implementării lor în procesul educațional.
-Metoda anchetei pe bază de chestionar a avut ca scop obținrea de idei și opinii de la
elvii implicați în experiment cu privire la:
-stilul de învățare;
-motivația învațării;
-interesele învățării;
-dorințele referitoare la studiul geografiei;
-tipul de inteligență.
Chestionarele au fost aplicate și la învățătorii care predau la clasa a-IV-a și au conținut
întrebări referitoare la:
-modul tipurilor de activități didactice utilizate în procesul instructiv;
-frecvența utilizării lor în activitățile educaționale;
-rolul formativ-educațional al acestora în procesul eduacativ.
Metoda analizei produselor activității școare privită atît ca termen de proces, dar și de
produs. Au fost analizate produsele finale, intelectuale ale activității elevilor

18
(desene,colaje,colecții,afișe), toate furnizând informații cu privire la nivelul de competență
realizat și nivelul de indice intelectual realizat.
Metoda observației, avînd ca scop cunoașterea directă a activității și
comportamentului elevilor la lecții și tipurile de activități didactice folosite.În etapa de
constatare, observațiile au avut ca scop analiza situațiilor de învățare de tip clasic la elevii din
clasa de control în paralel cu stratgiile și stilul de predare adoptat la această clasă.
În etapa experimentală sudierea s-a orientat spre poziționarea atitudinii și a nevoilor și
a motivației elevilor utilizate în experiment:reacția elevilor în diferite situații de
învățare;modificările survenite în structura cognitivă și de atitudine ale fiecărui elev în
parte;mijloaceșe didactice utilizate și eficența strategiei folosite;identificarea eventualellor erori
de proceduri în aplicarea celor expuse mai sus.
Metoda cercetării documentelor curriculare și altor documente școlare, a avut la
bază analiza CURRICULUMULUI NAȚIONAL pentru învățământul primar, planul cadru ,
programa școlară pentru clasa a-IV-a la disciplina Geografie,planificările anuale,proiecte de
lecții,fișe de lucru.
Analiza documentelor d mai sus a oferit informații utile pentru desfșurarea
experimentului.
Metoda testuluia fost folosită în toate etapele cercetării,respectiv:
-testele de cunoștințe sau formative cu predilecție pentru verificarea atingerii
obiectivelor de către elevi;
-posttestul,în etapa finală,ca obiectiv de validare a obiectivelor cercetării.
-pretestul,în etapa preexperimenatală ca scop de determinare a nivelului grupelor de
elevi.

III.5 CERCETAREA PROPRIU-ZISĂ.

La grupul experiment cât și la grupul de control s-a aplicat testul inițial ținând cont
de caracterul său constatativ.
Calculatorul are marele avantaj de aprezenta teste grilă cu vizualizarea întrebării
cumulativ cu variantelede răspuns,totul însoțit de imagini sugestive.Atuul oferit de calculator
constă în intracțiunea dintre calculator și răspunsul selectat de ele atât auditiv cît și
vizual.Totodată oferă afisaj cu punctajul acordat răspunsului corect plus punctajul cumulat
până la momentul vizualizării.Cele enumerate mai sus conduc spre o notare rapidă, eficientă și
obiectivă.O importantă deosebită este dată de faptul ca testele grilă pot fi actualizate periodic.În
predarea geografiei ne pot ajuta imaginile realizate în mod profesionist și care pot fi obținute de
pe internet sau cd-uri.
Pentruaeficientizaprocesuldepredare-învățarelageografieșiamotivaeleviicreându-leo
modalitateatractivădestudiuamfolositelementedetehnologiainformațieipecalculatorîn
predarealecției“Dealurileșipodișurile”dincadrulunitățiideînvățare“ElementedegeografieaRomâniei.
Relieful”.
Mi-am propus ca elevii să dobândească conceptele: deal, podiș, culme, vale,
depresiune,suprafață
înclinată.Amutilizaturmătoarelemetode:conversațiaeuristică,dialogul,explicația,
problematizarea,brainstorming-ul,diagramaVenn,demonstrațiacuajutorulhărții.Pentrufiecare
situațiedeînvățareamfixatcâteunobiectivoperațional:săidentificepehartădealurișipodișuri,săcaracteri
zezedealurileșipodișuriledintr-oimagineprinconversațiedirijatădeprofesor, să identifice bogățiile
existente în dealuri și podișuri, să enumere principalele componente ale formelor de relief
respective și să precizeze modul de formare pentru dealuri și podișuri.
Nivelinițial:eleviicunoșteaucaracteristicilegeneralealereliefuluișialeorizontuluilocal,
aveaureprezentăricorectedespreMunțiiCarpațișiștiausăseorientezepehartă.
Un exemplu delecţie utilizat la clasă.

19
 Amorganizatproiectuldelecțiedespre„Dealurișipodișuri”pepatrupaginiweb interconectate.
Paginile web au o structură clară, aerisită și atrăgătoare care să permită o navigare
simplă.

Figura1.MunțiiCarpați

Pentru prezentare, am folosit un laptop, un videoproiector și un ecran. Elevii

și-au
formatreprezentăriledesprepodișînfuncțiedereprezentareapecareoaudespredeal,datorităfaptului că
dealurile le sunt cele mai familiare. Folosind bikemap.net am călătorit pe un traseu cu
dealuri.Prinobservațiidirecte,princomparareadealurilorcupodișurileșiprinsesizareaunor
aspectespecificeeleviisi-auconstruitcunoștințeledespreacesteformederelief.
Pentru realizarea prezentării power point „Dealurile și podișurile” mi-am fixat mai
întâi ideile și am colectat materialele necesare. Am urmărit ca prezentarea să aibă o structură
logică,săînceapăcu informațiilemaiimportante,săfolosescpropozițiiscurte,clare.
Pentrumanipulareaimaginiloram folositaplicațiilePaintsiPhotoScape.

20
Figura 2 Dealurile și podișurile

21
 Cuajutorulaplicațieibubble.usamrealizathartaconceptuală„DepresiuneaTransilva
niei”și ampublicat-
opepaginaweb“Demersuldidactic”.Esteoaplicațiesimplăpentrucreareadehărți
conceptualecolaborativeonline.Hărțilepotfistocatesauexportatecaimaginisauhtmlpentruafi
publicate, printate sau trimise prin email.

Figura 3. Harta conceptuală „Depresiunea Transilvania

Am folosit Diagrama Venn pentru conştientizarea eficientă a elementelor
comparative, pentru a găsi asemănări şi deosebiri între dealuri și podișuri.
Lecția ne-
aoferitprilejuluneiabordărimultidimensionalintegratoareaproblemelorprotecției,
conservăriiși ameliorăriimediuluiînconjurător.
Participareaactivălaacțiunilegatedemediu
poateextindeconștientizarearaporturilordintreacestașielevi.Acțiuniledeecologizareamediul
ui îi poate face pe elevi să devină mai critici, să își asume responsabilități, sărecunoască
importanțaproblemelordemediupentruodezvoltaredurabilă.

22
 Lecțiile asistate de calculator utilizate la ora de geografie au avut
următoarele rezultate:
-exemplificarea și receptarea noilor cunoștințe;
-refacerea și reevaluarea forțelor intelectuale;
- deconectrea fizică și intelectuală;
-amprentarea unor tehnici noi de lucru;
-automatisme noi,crearea de noi deprinderi și priceperi intelctuale.
Ca mod de desfășurare, pe timpul experimentului s-au aplicat teste formative cu
scopul de a verifica realizarea obiectivelor stabilite prin inocularea la elevi a:
-angajament, spirit în diferite situații de învățare;
-sporirea cunoștințelor, abilitățlor,deprinderilor.

Pentru o evaluare eficientă, care să motiveze și șă stimuleze implicarea elevilor am

folosit prezentarea power point “Dealurile și podișurile. Evaluare”. Elevii și-au dezvoltat
spiritul de observație,și-auamintitșiși-aufixatcunoștințeledobânditeînprocesuldepredare-
învățare.Amobservatcapacitateadeanaliză,deînțelegereșide relaționareaelevilor.

Figura 5. Evaluare: Dealurile şi podişurile

Procesul de învăţământ convenţional va fi mai întai concurat şi apoi înlocuit

de învăţământul asistate lectronic şi soft,TIC constituind o o portunitate şi o provocare pentru
dezvoltarea continuă. Noile tehnologii educaționale au capacitatea de a include multiple
modalități de comunicare, oferind oportunități pentru o învățare autodirijată și colaborativă
astfel încât elevii să fie mai bine pregătiți pentru economia competitvă.
Informațiile au reușit să capteze atenția copiilor,stîrnindu-le
curiozitatea,suplimentând informațiile utilizate de manual, oferindu-le în acelaș timp acestora,
un support practice dar și visual.

23
 1.Citește cu atenție următoarele ghicitori. Alege răspunsurile corecte

ţime mijlocie Forma netedă și-ntinsă Culmi înalte, ascuțite câmpia dealul lacul marea m
unteşicâmpie, Presăratcupomişivie, Ce săfie?
C-omaredegrâucuprinsă. Potecuțe șerpuite, râul
…………………………….. ………………………………….. Mări de brazi, subsol bogat! Locu-acesta-i minunat
Ideal de colindat!
..............................................
Nu sunt apă curgătoare,
Darmănascdinapemulte. Bălțile-misuntsurioare
E o apă nesfârșită Suntlacâmp,ladeal,lamunte.
Și de plaje străjuită. ………………………………….. Călătorcemergeagale
………………………………….. Numaipeundeevale.
…………………………………..

dincasetă:

Numește formele de relief ilustrate în următoareleimagini:

..................................... ..................................... ...........................

Corecteazăurmătoareleenunțuri(taieceeaceestegre 4.Cu ce culoare se

șit): reprezintă pe hartă?
Ex: Dunărea este unrâu /fluviu. Colorează corespunzător!
APELE
Resursele din subsolul Carpaţilor sunt sǎrace /bogate.
Muntele este cea mai joasă / înaltă formă derelief. MUNȚII
Terra (Pământul) este un continent / oplanetă.
Marea Neagră este o apă stătătoare /curgătoare. DEALURILE
La câmpie se cultivǎ pomi fructiferi /cereale.
Capra neagră trăiește în zona de deal /munte.
CÂMPIILE

24
 Realizeazăcorespondența:

Munți păduri de stejar și fag, viță de vie, pomi fructiferi, cărbuni

Dealuri

salcâmul, salcia, cereale, gaze naturale, petrol

Câmpii

pajişti, păduri de brad, cărbuni, fier, aur, sare , ape minerale

5. Deseneazăceletreiformederelief(muntele,dealul,câmpia)șiunanimalspecific.
DESCRIPTORI DE PERFORMANȚĂ

N Foarte bine Bine Suficient

r. item
I. Completează corect Completează Completează corect
1. răspunsul a 5 – 6 ghicitori; corect răspunsul a 3 – 4răspunsul a 1 – 2 ghicitori;
ghicitori;

I. Scrie denumirea Scrie denumirea Scrie denumirea

2. corectă a 3 forme corectă a 2 forme corectă pentru o
de relief; de relief; formă de relief;

I. Rezolvă corect 5 – Rezolvă corect 3 – Rezolvă corect 1 –

3. 6 enunțuri; 4 enunțuri; 2 enunțuri;
I. Colorează corect în Colorează corect în Colorează corect în
4. 4 situații; 3 situații; 1 - 2 situații;
I. Realizează corect Realizează corect Realizează corect
5. corespondența corespondențapentr corespondența
pentru toate enunțurile; u două enunțuri; pentru unenunț.

I. Desenează și Desenează și Desenează și

6. colorează corespunzător încolorează corespunzătorcolorează corespunzător în
toate cele trei situații; două situații; cazul unei singure forme de
relief.
Școala Gimnazială Nanu Muscel,Câmoulung,Muscel Propunător:Ceausescu
Alina

Clasa experiment
Data susţinerii testului iniţial: 27.09.2018
Elevi prezenţi: 20
Elevi absenţi: 0
Clasa de control
25
 Data susţinerii testului iniţial: 28.09.2018
Elevi prezenţi: 20
Elevi absenţi: 0
CLASA TOTAL CALIFICATIV
ELEVI Fb B S I
. . . .
Clasa 20 11 6 3 -
experiment
Clasa de 20 12 5 3 -
control

Situația calificativelor în uma evaluării inițiale a elevilor la clasa a -IV-a

Foarte bine Bine Suficient Insuficient

Figura 1 Diagrama testului inițial
Aspecte pozitive:
toţi elevii clasei au fost prezenţi
Aspecte negative:
media clasei este mică;
elevii nu au cunoştinţe despre existenţa categoriilor variate de itemi;
cea mai mare parte a elevilor nu deţin cunoştinţe generale despre România
III.6.Evaluarea
Test Geografia României clasa a IV-a
Marile unităţi geografice ; Geografie ; clasa a IV-a
1.Ce forme de relief sunt redate prin următoarele versuri?
a )Au păduri de brad, b) Culmile sunt mai domoale, c)Locul neted şi
întins
Vârfuri ascuţite, Pantele sunt mai uşoare. Cu-n covor de grâu
cuprins.
Cărări şerpuite, Păduri de stejari şi fag, (……………….)
Culmi încărunţite. Vii, livezi, cărbuni şi sare.
Locu-i minunat Ce formă de relief e oare?
Pentru colindat (……………….)
(……………)

26
 2. Numeşte cele trei grupe ale Munţilor Carpaţi
:____________________________________
3. Taie cuvântul nepotrivit pentru fiecare enunţ.
Carpaţii sunt munţi tineri/bǎtrâni.
Locurile prin care se traverseazǎ munţii se numesc depresiuni/trecǎtori.
Izvoarele subterane sapǎ în rocile moi/tari formǎnd peşteri.
Resursele din subsolul Carpaţilor sunt sǎrace/bogate.
In interiorul/exteriorul arcului carpatic este situatǎ depresiunea colinarǎ a
Transilvaniei.
Dealul are pante domoale/ abrupte şi culmi rotunjite/ascuţite.
Ỉn subsolul dealurilor se gǎseşte petrol/minereu de fier.
Dealurile şi podişurile din interiorul/exteriorul Carpaţilor s-au format prin încreţirea
scoarţei terestre.
La câmpie se cultivǎ în special pomi fructiferi/cereale.
La câmpie creşte salcâmul/bradul.
Vara, la câmpie este foarte frig/cald.
Linia orizontului pare mai departe la câmpie/munte.
Apele curg repede/lent în zona de câmpie.

4. Completează enunţurile lacunare utilizând termenii dintre paranteze:

Carpaţii Orientali se întind de la ......................................................până
la.................................................Sunt munţi ............................................................. şi
munţi ................................. .

Carpaţii Meridionali sunt .......................................... munţi din România. Se

întind de la ..................................................... ....până
la ..........................................................
Carpaţii Occidentali au ........................................................................... şi
sunt............................................... Se întind între ...............................................
şi .................................................
(Valea Barcăului, vulcanici, Valea Prahovei, cei mai înalţi, cei mai
fragmentaţi, graniţa cu Ucraina, Culoarul Timiş-Cerna, cele mai mici înălţimi,
Valea Prahovei, Valea Dunării, de încreţire)

5.Realizează corespondenţa între cele două coloane realizând enunţuri corecte:

*Podişul Dobrogei *situat în mijlocul arcului carpatic
*Podişul Moldovei *aşezat în partea de sud a Carpaţilor Meridionali
*Podişul Getic *aşezat în partea de est a Carpaţilor
Orientali
*Podişul Transilvaniei *aşezat în partea de sud-est a ţării
*aşezat în vestul ţării
6. Marchează varianta corectă:
Depresiunea Transilvaniei este:
un podiş b) o câmpie c) o unitate deluroasă d) un munte
Subcarpaţii sunt situaţi:
în estul şi sudul Carpaţilor b) în centrul ţării c) în sudul şi vestul
Carpaţilor
Câmpia Româna are trei diviziuni:

27
 C. Vlăsiei, C. Transilvaniei şi C Bărăganului b) C. Moldovei, C. Vlăsiei, C,
Olteniei
C. Olteniei, C. Vlăsiei şi C. Bărăganului d) C. Moldovei, C. Transilvaniei,
C. de Vest
• Delta Dunării, cel mai tânăr pământ al ţării este situată:
a ) la estul Câmpiei Române b ) în sudul ţării c ) la vărsarea Dunării în
Marea Neagră
În subsolul Subcarpaţilor se află:
petrol, ape termale b) păduri, fâneţe şi cărbuni c) sare, ape curgătoare şi gaze
naturale.
7. Realizează corespondenţa între forma de relief şi bogăţiile care îi corespund:
Câmpii pajişti, păduri, cărbuni, fier, aur
Dealuri cereale, petrol, gaze naturale
Munţi păşuni, păduri, livezi, vii, cărbuni, petrol, gaze
naturale,
ape minerale, sare
8.Completează cu termenii următori: încreţirea, aşezări, carpatică, diferite, largi,
a treia, foioase, asemănătoare.
Munţii ocupă………………. parte din relieful României. De aceea ţara noastră este o
ţară…………… .Majoritatea munţilor din România s-au format prin……………..........
scoarţei pământului.
Dealurile şi podişurile au înălţimi .............................. dar
înfăţişări ........................................... . Râurile au văi ................... Vegetaţia este formată din
păduri de ....................... Dealurile şi podişurile prezintă numeroase..............................
9. Completează casetele, scriind numele fiecărei forme de relief indicate prin
numere

1
2
2 4
1 3
6
4
5 5
7 3
6
7
10. Uneşte corespunzător:

munţi 200 m - 800 m

dealuri şi podişuri 0 m - 200 m Ui
câmpii 800 m - 2500 m

28
 TEST DE EVALUARE FINALĂ, GEOGRAFIE, IUNIE , 2019
CLASA A IV-A

1. Recunoaște fiecare unitate de relief numerotată, scriindu-i numele.

Colorează corespunzător harta , folosind culorile convenționale.

10 8
7 1
5 4

2 9
6
3

2. Scrie : în casetele din exteriorul hărții, numele țărilor vecine corespunzător

locului
În casetele din interiorul hărții, numele apelor indicate de săgeți.

29
 3Completează:
A. România este o țară de marime ______________, fiind așezată in
______________________________
Cel mai înalt vârf muntos din România este ____________________ din
Munții__________________ .
Cea mai întinsă câmpie este __________________________ .
Cel mai lung râu din partea de sud este _______________, iar cel mai lung ce curge
spre vest este__________
Cea mai roditoare zonă agricolă, parte a C. Române este____________________ .
Cel mai mare colector din partea de vest este _____________ .
B.Cea mai mică așezare omenească este _____________, iar cea mai mare,
___________________ .
România este împărțită, administrativ – teritorial, în : _______________,
_____________ și __________
Are , în total , ____ de județe și __________________________ .Bucureștiul este
împărțit în _____ sectoare.
Populația țării este de aproximativ ________________________.

4.Scrie un text cu conșinut geografic despre localitatea ta.Te vei referi la : numele
localității(dacă in trecut se numea altfel, vechimea ei),dacă este municipiu, oraș, sau
sat,poziționarea pe harta, unitatea de relief unde este situată. judetul din care face parte, ,
numarul aproximativ de locuitori, obiective industriale, istorice, de cultură și educație

_________________________________
____________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

30
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
__________________________________________________________________
Geografia județului și numele convențional –geografice constituie punctul de plecare
(ca nivel recapitulativ) în învățarea geografiei României.Ce înseamnă acest lucru:
-reactualizarea cunoștințelor elevilor din anii anteriori, ca bază pentru asimilarea
noilor cunoștințe despre geografia României;
-prezentarea hărții fizice a României cu scopul de a identifica formele de relief și
apele care o străbat;
-studierea poziției geografce a României,hotarele și vecinii țării.
Astfel:
Clasa experiment
Data susţinerii testului iniţial: 25.05.2019
Elevi prezenţi: 20
Elevi absenţi: 0
Clasa experiment
Data susţinerii testului iniţial: 30.05.2019
Elevi prezenţi: 20
Elevi absenţi: 0

CLASA TOTAL CALIFICATIV

ELEVI Fb B S I
. . . .
Clasa 20 11 6 3 -
experiment
Clasa de 20 10 6 4 -
control

31
 Situația calificativelor obținute în urma testului final

Foarte bine Bine Suficient Insuficient

III.7.Concluziile cercetării

Gradul de implicare într-o activitate cerută nu este la fel, ci diferă de la şcolar la

şcolar. 12 din totalul de elevi se vede că le place să învețe cu ajutorul calculatorului în timp
ce patru dintre aceştia aprofundează cunoştinţele. 4 şcolari sunt interesaţi însă îşi pierd
interesul în timp ce 4 şcolari îşi caută alte preocupări. Din acest lucru rezultă faptul că metoda
problematizării aplicată aici are 60% reuşită la copiii care sunt implicaţi în procesul de
învăţare , 20% rezolvă sarcina cerută de metodă dar nu finalizează sarcina în timp ce alţi 20%
nu realizează sarcina cerută de această metodă.

CONCLUZII FINALE

32
 Geografia este știința care ne ajută să înțelegem mai bine caracteristicile structurale
și culturale ale lumii în care trăim. Educația geografică oferă valorile, cunoaștințele,
conceptele și aptitudinile necesare pentru cunoașterea propriei personae, a legăturii noastre cu
planet în care trăim și a relațiilor interumane în general. Ignorarea geografiei impune o
intensificare atât cantitativă cât și calitativă a educației geografice în școala primară.
În acest scop, principalele sarcini ale metodicii predării geografiei sunt:
stabilirea scopului instructiv-educativ al învăţământului geografic în şcoala de
cultură generală, în raport cu cerinţele dezvoltării societăţii şi cu pregătirea multilaterală a
elevilor;
selectarea şi precizarea conţinutului şi volumului de cunoştinţe geografice ce se
predau la clasa a IV-a. Astfel, în programe sunt cuprinse aceste cunoştinţe accesibile vârstei
copiilor şi care îi ajută la înţelegerea naturii şi societăţii, la formarea depriceperi si deprinderi
geografice;
aplicarea principiilor şi metodelor pedagogiei generale, care asigură însuşirea
conştientă şi temeinică a cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor geografice, ţinând seama
de vârsta şcolarului şi de puterea lui de înţelegere;
indicarea materialului didactic necesar la lecţiile de geografie, a modului cum îl va
folosi şi ce materiale pot fi confecţionate;
îndrumarea activităţii în afară de clasă şi şcoală la geografie şi integrarea ei în
activitatea comunitară;
îndrumarea perfecţionării continue a predării geografiei prin introducerea în
programe a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei geografice (adaptate la vârsta elevilor) şi prin
folosirea mijloacelor tehnice audio-vizuale.
Studierea geografiei trebuie indubitabil legată de practică. În acest sens, elevii trebuie
învățați elemente care mai târziu să le fie utile în practică. Astfel, pe lângă noțiunile strict
teoretice, la ora de geografie trebuie organizate și activități practice.
Predarea geografiei la clasa a-IV-a ajută în același timp la dezvoltarea memoriei. Nu
este vorba de memorare mecanică, ci de reținerea datelor geografice cu ajutorul diferitelor
asociații pe care harta le sugerează.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
Albulescu, I., & Albulescu, M. (2000). Predarea şi învăţarea disciplinelor
socioumane, Editura Polirom, Iaşi. Iași: Editura Polirom.
Ardelean, A., & Mândruță, O. (2012). Didactica formării competențelor. Cercetare,
dezvoltare, inovare, formare, Universitatea de Vest „Vasile Goldiş”, Centrul de Didactică şi
Educaţie Permanentă, Arad. Retrieved 2016, from Scribd,com:
https://ro.scribd.com/doc/129529731/Didac
Bernat, S. (2003). Tehnica învăţării eficiente. Cluj-Napoca: Presa Universitară
clujeană.
Bontaș, I. (1995). București: Editura Pedagogie.
Brune, J. (1970). Procesul educației intelectuale. București: Ed. Științifică.
Brut, M. (2006). Instrumente pentrru e-learning. In M. Brut, Instrumente pentrru e-
learning (p. 42). Iaşi: Editura Polirom.
Cerghit, I. (2006). Metode de învăţământ. Iaşi: Editura Polirom.
Crețu, E. (199). „Psihopedagoie şcolară pentru învăţământul primar. In E. Crețu,
„Psihopedagoie şcolară pentru învăţământul primar. Bucureşti: ”Edictura Aramis.

33
 Cristea, S. (1999). Dicţionar de termeni pedagogici. In S. Cristea, Dicţionar de
termeni pedagogici. București: Editura Didactică și Pedagogică.
Cucoș, C. (1996). Pedagogie. In C. Cucoș, Pedagogie (pp. 63, 352-354). Iași: Ed.
Polirom.
Dulamă, M. E. (n.d.). Retrieved Ianuarie 2017, from DulamaMariaEliza Cărți:
https://sites.google.com/site/dulamamariaelizacarti/home
Dulamă, M. E. (n.d.). Retrieved Februarie 2017, from DulamaMariaEliza CV:
https://sites.google.com/site/dulamamariaelizacv/
Dulamă, M. E. (n.d.). Retrieved Ianuarie 2017, from DulamaMariaEliza creativitate:
https://sites.google.com/site/dulamamariaelizacreativitate/
Dulamă, M. E. (2001). Elemente de didactica geografiei. Cluj-Napoca: Editura
Clusium.
Ielenicz, M. (2007-2013). Formarea profesională a cadrelor didactice din
învăţământul preuniversitar pentru noi oportunităţi de dezvoltare în carieră Proiect
cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane 2007-2013, Bucureșt. București:
https://profadegeografie.files.wordpress.com/.
Ilinca, N. (2007). Didactica geografiei. In N. Ilinca, Didactica geografiei (p. 63).
București: Editura Corint.
Ionescu, M., & Radu, I. (2001). Didactică modernă. In M. Ionescu, & I. Radu,
Didactică modernă (p. 184).
Jinga, I., & Istrate, E. (1998). Manual de pedagogie. In I. Jinga, & E. Istrate, Manual
de pedagogie (pp. 192-197). București: Editura All.
Mândruț, M., Mândruț, O., & Boboc, D. (2012). Marilena Mândruţ, Octavian
Mândruţ, Domnica Boboc, 2012, DDidactica disciplinelor din învăţământul primar: Ştiinţele
naturii şi Geografie. Arad: Centrul de Didactică şi Educaţie Permanentă, Universitatea de
Vest „Vasile Goldiş”.
Mândruț, O. (2012). Formarea profesională a cadrelor didactice din învăţământul
preuniversitar pentru noi oportunităţi de dezvoltare în carieră Proiect cofinanţat din Fondul
Social European prin Programul Operaţional Sectorial. Retrieved 2016, from ro.scribd.com:
https://ro.scribd.com/doc/101226569/Didactica-geografiei-2
Mândruț, O. Ghid de evaluare. Disciplina Geografie, proiectul: „Instrumente digitale
de ameliorare a calităţii evaluării în învăţământul preuniversitar”. In Competențele în
învățarea geografiei. Ghid metdologic. București: Editura Corint.
Mândruț, O. (2012). Instruirea centrată pe competenţe la geografie în învăţământul
preuniversitar. Arad: Universitatea de Vest „Vasile Goldiş”, Centrul de Didactică şi Educaţie
Permanentă.
Mândruț, O., & Dan, S. (2014). Didactica geografiei. O abordare actuală. București:
Editura Corint.
Mândruț, O., Catană, L., & Mândruț, M. (n.d.). Instruirea centrată pe competenţe ,
Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Centrul de Didactică şi Educaţie Permanentă, Arad.
Retrieved from http://www.slideshare.net/stelamirela/instruirea-centrata-pecompetente
Mihăilescu, C., & Pițilă, T. (2006). Geografie - Manual pentru clasa a VI-a.
București: Editura Aramis.
Miu, F. (2013). Didactica geografiei în învățământul preșcolar și primar. București:
Editura Mondor.
Moise, C. (1996). Concepte didactice fundamentale. Iaşi: Ankarom.
Nicola, I. (1994). Pedagogie. București: E.D.P.
Oprea, C. (2006). Strategii didactice interactive de grup. București: EDP.

34
 Păiș Lăzărescu, M., Surdu, M., & Tudor, L. (2006). Compediu de psihologie și
pedagigie. Pitești: Editura Pământul.
Radu, I., & Ezechil, L. (2005). Didactica. Teoria instruirii. Pitești: Ed. Paralela 45.
Tomescu, V. (n.d.). Elemente de didactica geografiei, Universitatea de la Craiova.
Retrieved 2017, from ro.scribd.com: https://ro.scribd.com/doc/101318913/Didactica-
Geografiei-Viorica-Tomescu
Vaidean, G. (1986). Pedagogie- ghid pentru profesori. Iaşi: Ed. Universitpţii Al. I.
Cuza.

ANEXĂ 1 -MODEL PRROIECT DIDACTIC

PROPUS PENTRU DESFĂȘURAREA LECȚIEI

Propunător:Ceaușescu Alina
Obiectul: GEOGRAFIE
Subiectul: RELIEFUL ROMANIEI – caracteristici generale
Clasa: a IV -a
Tipul lectiei: predare - invatare
Motivatia:
Activitatea propusa este importanta deoarece in cadrul ei elevii descopera
informatii despre relieful Romaniei, exerseaza deprinderile de a se orienta pe harta si de a
comunica utilizand elemente de limbaj specific geografiei. Abordarea predarii integrate
faciliteaza transferul de informatii, ofera posibilitatea de valorificare a cunostintelor anterioare
ale copiilor si determina implicarea efectiva a acestora in actul invatarii.
Obiective de referinta:
GEOGRAFIE:
1.5. să localizeze corect elemente ale spațiului geografic (de la localitate la planetă),
într-un context dat;
2.3. să identifice în diferite surse de informare (texte, hărți, imagini etc.) caracteristici
ale realității înconjurătoare;
LIMBA ROMANA:
3.2. să desprindă idei principale și informații de detaliu dintr-un text citit (literar-
nonliterar);
MATEMATICA:
1.5.să efectueze operaţii de adunare şi scădere a numerelor naturale cu utilizarea
algoritmilor de calcul şi a proprietăţilor operaţiilor;
EDUCAȚIE TEHNOLOGICĂ:
4.1.să rezolve probleme practice din realitatea cotidiană, utilizând tehnicile învăţate;

Obiective operaționale: Pe parcursul si la sfarsitul lectiei, elevii vor fi capabili:

35
 O1– sa identifice caracteristicile generale ale reliefului Romaniei intr-un text
dat si pe harta;
O2 – sa localizeze formele de relief pe harta fizico-geografica a Romaniei;
O3 –sa extraga din texte literare date caracteristici ale formelor de relief din tara
noastra;
O4 – sa reprezinte grafic formele de relief, utilizand culorile conventionale;
O5 – sa localizeze formele de relief pe harta muta, realizand machete din plastilina si
colaje cu hartie, frunze;
O6 –sa formuleze mesaje ecologice in propozitii exclamative;
Conditii prealabile: Elevii trebuie sa fie familiarizati cu hartile geografice, sa poata
indica punctele cardinale pe acestea, sa identifice formele de relief dupa culorile
conventionale, sa extraga informatii esentiale dintr-un text citit, sa aiba deprinderi de lucru in
grup.
Evaluare: observarea sistematica, analiza produselor activitatii, evaluare scrisa.
Resurse:
Resurse procedurale:conversatia, explicatia, problematizarea, metoda predictiilor,
Cartea mare, exercitiul, organizatorul grafic, cubul, lucrul cu manualul si harta, metoda 3-2-
1.
Resurse materiale: imagini cu diferite forme de relief, harta fizico-geografica a
Romaniei, CD educational, ghicitori, plastilina, fise de lucru, cubul, video-proiector,
casetofon.
Resurse de timp:50 min.
Evaluare:evaluare orala, analiza produselor activitatii
Bibliografie:
Popescu, M, Pacearca, St. – GEOGRAFIE, manual pentru clasa a IV-a , Bucuresti,
Ed. Aramis, 2006;
Radu, D. – GEOGRAFIE, Suport didactic, clasa a IV-a, Bucuresti, Ed. Aramis, 2004;
Tomescu, V, Popa, V, Alexandru, G, Stan, L – Metodica predarii geografiei si
stiintelor naturii in ciclul
primar – Ed. “Gheorghe Alexandru”, Craiova, 1999;
Lecturi istorico – geografice (antologie de texte), clasele III-IV –Bucuresti, Ed.
Aramis, 1999;
Negrici, M, Nechifor, L, Stefanica, T, Sugestii pentru abordarea transdisciplinara
in invatamantul primar, Galati, Ed. Pax Aura Mundi,2008

I.EVOCAREA - 10 min.

Exercitiu de spargere a ghetii: ''Cheile"

Colectivul clasei este impartit in 4 echipe. Reprezentantii echipelor sunt
chemati in fata clasei sa aleaga cate o cheie. din cele 4 de culori diferite si sa motiveze
alegerea facuta. In cadrul grupei, vor scrie pe post-it ce ar putea deschide/inchide cu cheia
aleasa(1 min.). Fiecare echipa citeste solutiile. Se sugereaza ca acele chei vor inchide
emotiile si vor deschide imaginatia, gandirea, creativitatea.
Se foloseste metoda Cubul pentru actualizarea cunostintelor anterioare.
Fiecare echipa va primi sarcina scrisa pe fata cubului ce are aceeasi culoare cu cheia aleasa
anterior (fișa 1). Se foloseste video-proiectorul pentru a verifica localizarea corecta a vecinilor
Romaniei, pe un CD educational.

36
 II. REALIZAREA SENSULUI - 30 min.
Se împart fiecarei echipe fișe pe care conțin fragmente din texte literare, scrise
de autori romani, care descriu frumusetea formelor de relief din Romania (fișa 2). Elevii au
ca sarcini sa citeasca cu atentie, sa identifice forma de relief si sa extraga din text o
caracteristica a acesteia. Fiecare echipa completeaza o fisa, care se discuta si se afiseaza.
Raspunsurile elevilor constituie tema lectiei care se va preda. Se anunta titlul - Relieful
Romaniei si obiectivele lectiei.
Cartea mare
Elevii sunt chemati in fata clasei, sa se aseze pe mocheta in jurul Cartii mari, care
contine o poveste ale carei personaje sunt: Muntele, Dealul, Podisul, Campia. Li se citeste
tare, rar, cursiv cate un fragment din cartea mare, urmarind cu aratatorul fiecare cuvant,
pentru a citi si copiii in acelasi timp. Se aplica metoda predictiilor, la sfarsitul fiecarei pagini
a cartii. Ultima pagina a cartii se citeste in cor de catre copii.
Individual, fiecare elev va primi o fisa care contine textul povestii (fișa 3) de pe
cartea mare, pentru a o folosi in completarea unui organizator grafic (fișa 4). Organizatorul
grafic se completeaza frontal la tabla si individual pe fise, constituind schema lectiei. Elevii
vor lipi fisa pe caiet. Sunt chemati elevii la harta sa localizeze formele de relief .
Se rezolva la tabla un exercitiu de aflare a termenului necunoscut (fișa 5), pentru a
descoperi inaltimea Vf. Moldoveanu, cel mai inalt munte din tara noastra. Se localizeaza pe
harta.
Fixarea cunostintelor se face prin realizarea unor machete / colaje / desene ce
au ca suport harta muta a reliefului Romaniei. Fiecare grupa isi va alege tehnica de lucru:
modelarea, colajul (cu hartie sau frunze), desenul, apoi vor lucra in echipa, avand ca model
harta din manual. Produsele se expun, se evalueaza oral.
Cat timp lucreaza, elevii asculta cantecul Tara mea, interpretat de Tudor
Gheorghe.
III. REFLECTIA - 10min.
Se poarta discutii despre frumusetea naturii tarii noastre si se cere elevilor sa
alcatuiasca propozitii exclamative care sa contina indemnuri ecologice.
Individual, elevii primesc o fisa de evaluare - metoda 3-2-1(fișa 6). Se fac
aprecieri asupra prestatiei elevilor la ora si se da ca tema pentru acasa citirea lectiei din
manual.

FIȘA 1 - CUBUL

1. Comparaţi graniţa de sud cu Bulgaria, cu graniţa de vest cu Ungaria.

2. Asociaţi, unind prin săgeti, cuvintele care au acelaşi înţeles:
est zare
graniţa hotar
nord apus
vest miazăzi
orizont răsărit
sud harta miazănoapte
3. Aplicaţi: Completaţi casetele cu numele ţărilor vecine României, în funcţie
de punctele cardinale.

37
 4. Argumentaţi: Învecinarea României cu Marea Neagră este un avantaj
pentru ţara noastră.

FIȘA 2
1. ''Spre miazăzi începe adevarata câmpie uscată, netedă, cu puţine văi şi
păduri. Este Bărăganul acoperit cu grâne - marea câmpie a poporului român.''
I. Popovici - ''Ferestrele patriei''

2. ''Culmile domoale ale dealurilor sunt acoperite de livezi de pruni, de meri, de

caişi, de nuci şi în april, când înflorirea le face vizibile de la distanţă, e o uimire să vezi
această ninsoare de flori.'' G. Vâlsan -
''Revederea''

3.''Dar ce frumoasă şi veselă privelişte ni se deschide la ieşirea din chei!

Deodată valea se largeşte, desfăşurând în dreapta podişuri întinse, verzi, acoperite de livezi,
păduri şi porumb.'' Al. Vlahuţă - ''România
pitorească''

4. Cine-a văzut vreodată munţii,

Mai vine iarăşi să-i mai vadă,
Le scapără deasupra frunţii
Cununi de veşnică zăpadă.
Înveşmântaţi în codrii falnici,
Ei îţi trimit o cărăruie
Şi te cheamă să-i cutreieri,
Căci vor povestea lor să-ţi spuie.

FIȘA 3 - CARTEA MARE

38
 (prima pagina)
A fost odată ca niciodată o zână bună ce călătorea prin lume pe aripi de vânt.
Zbura cercetând pământul în lung şi-n lat. Observându-i călătoria obositoare, păsările cerului
au întrebat-o:
̶ Nu-ţi fie cu supărare, Zână bună, ce cauţi neîntrerupt şi nu găseşti?
Oprindu-şi căutarea, Zâna a răspuns:
̶ Caut o ţară mândră şi frumoasă în care să-mi construiesc un palat. Ţinutul
meu trebuie să aibă, în egală măsură, munte, deal, podiş şi câmpie, deci, o imensă grădină cu
relief variat. Visul meu este să cobor din munţi, în trepte, pe dealuri, podişuri şi câmpii. Voi,
fiicele cerului, mă puteţi ajuta?
̶ Cu mare plăcere! Priveşte şi ascultă!
(a doua pagina)
̶ Zână bună, noi suntem munţii cărunţii! Vino în ţara noastră! Ne-am aşezat în
inima ei, ca un zid de nădejde. Avem pante abrupte, vârfuri stâncoase, depresiuni răcoroase şi
înălţimi de peste 800 de metri.
̶ Sunteţi foarte frumoşi şi mi-ar plăcea să trăiesc în inima voastră! Dar eu mai
caut ceva.
Deodată...
(a treia pagina)
̶ Stai, Zână bună, priveşte spre noi! Suntem dealurile cu pante line şi culmi
rotunjite. Suntem aici, la poalele munţilor. Nu suntem inalţi, avem intre 300 si 800 de metri,
dar pădurile, livezile şi podgoriile noastre ţi-ar înfrumuseţa grădina! Şi, ca să te convingem,
iti prezentăm şi pe fraţii noştri, podişurile. Sunt la fel de înalte şi de bogate ca şi noi, doar că
sunt mai netede, ca să te plimbi linistită. Ei, ce spui, rămâi pe aceste meleaguri?
(a patra pagina)
̶ Este minunat acest ţinut! Dar...
̶ Noi te vom convinge , strigară într-un glas câmpiile. Suntem mai pitice, nu
depăşim 300 de metri, dar suntem netede, bogate în grâne. Coboară de pe culmile dealurilor şi
cercetează-ne!
(a cincea pagina)
̶ M-ati convins, dragi forme de relief! Aceasta este ţara pe care o caut! Cum se
numeşte ea?
̶ Întreabă-i pe oamenii minunaţi care trăiesc aici! Te vor primi tare bine!
Românii i-au răspuns:
̶ Trăim într-o ţară de rotunjimea pâinii! Spaţiu pitoresc deal-vale-munte-
câmpie-mare numit România. E locul în care câmpiile ne-au fost leagăn, munţii - cetăţi, iar
Dunărea- apă vie.

FIȘA 4

39
.
E
I
R
U
L
A
D
M
R
U
Ş
D
O
I
P
M
Â
C
I
Ţ
N
U
I
R
L
E
U
F
O
N
A
M
.
.
.
.
.

următor:
FIȘA 5

Dragi copii, printre noi, Carpaţii Româneşti, avem un uriaş. El se numeşte

Moldoveanu. Puteţi descoperi înălţimea lui, aflând termenul necunoscut din exerciţiul

FIȘA 6

........................................

ANEXA 2-DEMERS DIDACTIC UTILIZAT ÎN CERCETARE

Data: 17.12.2018
Clasa: a IV-a
Aria curriculară: Om şi societate
Disciplina: Geografie
( X + 2 456 ) - 2 500 = 2 500

a) Scrie denumirea a trei forme de relief din ţara noastră.

................................., ..................................., .................................
b) Identifică o asemanare şi o deosebire între dealuri şi podişuri.
...................................................................,……………………..
c) Scrie o însuşire a reliefului României.

Unitatea de învăţare: Elemente de geografie a României

Subiectul lecţiei: Vegetaţia, animalele şi solurile
Tipul lecţiei: mixtă

Obiective de referinţă:

1.5. să localizeze corect elemente ale spaţiului geografic (de la localitate la planetă),
într-un context dat;
2.3. să identifice în diferite surse de informare (texte, hărţi, imagini etc.) caracteristici
ale realităţii înconjurătoare;
3.1. să construiască enunţuri simple şi dezvoltate despre fenomene şi fapte observate
în realitatea înconjurătoare.

40
 Obiective de învăţare:

La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:

O1 - să definească termeni geografici învăţaţi: vegetaţie, faună, sol;
O2 - să localizeze pe hartă zonele de vegetaţie şi faună;
O3 - să precizeze plantele şi animalele specifice fiecărei zone de vegetaţie;
O4 - să explice legăturile care există între plante, animale, climă şi forme de relief.

Strategii didactice

Metode şi procee:
conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, observarea dirijată şi nedirijată,
lucrul cu manualul, învăţarea prin
explorare, problematizarea, brainstorming, ciorchinele, jocul didactic;
Material didactic :
manual, caiet, fişe de lucru, harta fizică a României, atlas, tablă, markere,
videoproiector, prezentări în Power Point;
Forme de organizare a colectivului:
individuală, frontală, pe grupe.
Resurse temporale: 45
Forme de evaluare:
probă orală, probă scrisă formativă, probă practică, observare sistematică, temă de
lucru în clasă, temă de lucru acasă, autoevaluare,
interevaluare, portofoliu.
Modalităţi de apreciere a rezultatelor şcolare:
apreciere verbală, apreciere prin calificative, apreciere nonverbală.

Secvenţele
instruirii

Moment organizatoric- 1 minut

Asigur pregătirea materialelor necesare pentru lecţie şi liniştea clasei.
Elevii sunt aşezaţi în bănci pe 5 grupe.
Se pregătesc pentru ora de geografie.
Reactualizarea cunoştinţelor-10 minute.
Solicit elevii să îmi precizeze titlul lecţiei care a fost predată în ora anterioară şi tema
pe care au realizat-o acasă.Elevii precizează titlul lecţiei(,,Apele. Râurile şi lacurile”) şi tema
efectuată acasă (desen - harta ,,Râurile şi lacurile României” din manual, pagina 30).

Reactualizez conţinutul lecţiei prin intermediul întrebărilor:

Ce fel de ape sunt râurile? Dar lacurile?
Câte feluri de ape curgătoare cunoaşteţi? Dar stătătoare?
Cum explicaţi termenul de ,, izvor”? Dar ,,afluent”? Dar ,,confluenţă”?
Cum sunt grupate râurile? Dar lacurile?
Care este cea mai mare apă curgătoare din ţara noastră?Ce importanţă are Dunărea
pentru ţara noastră?
Ce ştiţi despre Marea Neagră?

41
 Solicit localizarea pe harta fizică a României a principalelor râuri şi lacuri.
Elevii sunt atenţi şi răspund la întrebările adresate.
Localizează pe hartă Dunărea, Marea Neagră, principalele râuri din cele trei grupe (
1. râurile din partea de vest; 2. râurile din partea de sud; 3. râurile din partea de est) şi
principalele lacuri, folosind repere (ex. puncte cardinale).
Utilizează în exprimare termeni specifici: râu, fluviu, lac de munte (de deal, de
câmpie, de acumulare), puncte cardinale, hartă, legendă.
Completez verificarea orală a cunoştinţelor cu un joc interactiv realizat în Power
Point.
Elevii sunt atenţi, citesc sarcinile (individual sau frontal) şi răspund.
Propun spre rezolvare o fişă de evaluare formativă (anexa 1).
Completează proba de evaluare formativă.
În urma verificării lecţiei, fac aprecieri colective şi individuale, acord calificative.

Ascultă aprecierile făcute, se autoevaluează,

Captarea atenţiei.
Prezint la videoproiector o imagine cu peisaje din zone de munte, deal, câmpie,
deltă. Iniţiez un brainstorming. Solicit precizarea elementului caracteristic al fiecărui
peisaj.Copiii observă peisajele din imagine şi propun cuvinte, idei tematice. Identifică formele
de relief, făcând corespondenţa cu elementele caracteristice ale aspectelor. (ex. munte –
păduri)
Citesc fragmentul :
,,Munţilor, măreţilor, cu veşmânt de brazi şi fagi, spuneţi voi ce taină ascundeţi, de-
mi sunteţi aşa de dragi ?”
(George Vâslan, Descrieri geografice)
Provoc o discuţie pe baza fragmentului citit:
Cu ce sunt înveşmântaţi munţii?
Cum poate fi numită cu un singur cuvânt expresia ,,veşmânt de brazi şi fagi”?
Ce ,,taină” credeţi că ascund?
Concluzionez că munţii, ca şi alte forme de relief, ascund fel de fel de bogăţii şi
frumuseţi care trebuie cunoscute.
Elevii ascultă cu atenţie textul şi identifică termeni-cheie: munţi, veşmânt, taină.
Răspund la întrebările puse şi încearcă să denumească cu un singur cuvânt expresia
precizată.(vegetaţie)
Anunţarea subiectului şi a obiectivelor.
Comunic, în limbaj accesibil, obiectivele urmărite şi conţinutul învăţării. Precizez că
aceste performanţe sunt posibile numai prin reţinerea informaţiilor prezentate pe parcursul
lecţiei.
Scriu data şi titlul lecţiei pe tablă.(Vegetaţia, animalele şi solurile)
Urmăresc cu atenţie expunerea propunătorului şi-şi manifestă interesul pentru cunoaşterea
unor noi elemente ale spaţiului geografic.
Scriu în caiete titlul lecţiei.
Dirijarea învăţării.
Prezint cunoştinţele lecţiei noi pe baza unui material realizat în Power Point.
Explic termenii care nu sunt înţeleşi: vegetaţie, faună, sol, păduri de conifere,
păduri de foioase.
Solicit elevilor să identifice în conţinutul lecţiei informaţiile esenţiale. Fiecare
grupă va primi câte un fragment pe care îl va explora (grupa I – zona de munte (vegetaţia);
grupa a II-a – zona de munte (animalele); grupa a III-a – zona de deal; grupa a IV-a – zona de
câmpie; grupa a V-a – luncile şi Delta Dunării).

42
 Cer elevilor să localizeze pe harta României zonele de munte, deal, câmpie şi
Delta Dunării.
Întocmesc schema lecţiei pe tablă (anexa 2) în paralel cu informaţiile primite de la
elevi şi cu cele prezentate la videoproiector.
Precizez că vegetaţia şi fauna au răspândirea strâns legată de relief, precipitaţii,
vânt şi temperatura aerului. Scot în evidenţă importanţa pădurilor şi necesitatea protejării
acestora. Închei cu informaţii privitoare la unele plante şi animale care sunt pe cale de
dispariţie. Menţionez că sunt ocrotite prin lege. Susţin cele spuse cu imagini.
Iniţiez o activitate pe grupe cu tema ,,Ocrotirea naturii”. Elevii vor avea de selectat
din acelaşi text informaţii diferite ( I - nume de rezervaţii naturale; II – nume de plante
ocrotite; III – nume de animale ocrotite; IV – măsuri de protejare a pădurilor; V – măsuri de
protejare a plantelor şi animalelor pe cale de dispariţie).
Fac aprecieri asupra modului de participare la predarea noilor cunoştinţe.
Elevii sunt atenţi la materialul prezentat.
Ascultă explicaţiile unor termeni şi pun întrebări (dacă e nevoie).
Fiecare grupă rezolvă sarcina primită: citesc, identifică şi reţin informaţiile
importante din fragmentul indicat.
7. Asigurarea retenţiei şi a transferului
Propun realizarea independentă a unei fişe de lucru (anexa 4 ).
Verific parţial rezolvarea sarcinilor şi apreciez verbal.Elevii rezolvă sarcinile
primite.
Comunică modul de rezolvarea a unor sarcini.
Încheierea activităţii
Scriu pe tablă tema pentru acasă (afiş în care să ilustreze protejarea vegetaţiei şi
faunei).
Facilitez înţelegerea.
Sunt atenţi şi notează tema în caiete

Bibliografie:

Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Consiliul Naţional pentru Curriculum, 2005,

Geografie - programa şcolară pentru clasa a
IV-a, Bucureşti;
Marcela Peneş, Ioan Şortan, 2006, Geografie – manual pentru clasa a IV-a, Editura
Ana, Bucureşti;
Dumitru Pârâială, Viorica Pârâială, Cristian-George Pârâială, 2009, Geografie-
auxiliar pentru clasa a IV-a, Editura Euristica,
Iaşi;
Suport de curs - Noi abordări metodologice în predarea geografiei;
www.didactic.ro.

Anexa 1

Apele. Râurile şi lacurile

Test de evaluare

1) DA sau NU ? :

43
 Un firicel de apă care iese în mod natural la suprafaţa pământului şi începe să curgă
se numeşte părâu.
Apele curgătoare mai mici care se varsă în ape curgătoare mai mari se numesc
afluenţi.
Locul în care se întâlnesc două ape curgătoare se numeşte confluenţă.

2) Scrie numele unui lac:

glaciar………………………..
vulcanic……………………...
de câmpie……………………

3) Scrie în căsuţe numele râurilor:

Anexa 2

44
 la poale - păduri de fag; în regiunile mai înalte - păduri de răşinoase (brad, molid);
păduri tufişuristejarul
de foioase: de jnep
în pădurile de stejar: lupul
în păduri: veveriţa, ursul, cerbul carpatin, lupul, jderul, râsul, mistreţul;soluri
la înălţimi
brunemari: vulturii,
- fertile pentr
soluri subţiri.

sălcii, plopi, arbori iubito

ierburi mici, păioase, cu rădăcini adâncpăsări:
înfiptelebăda,
în pământ;
pelicanul,

şopârla, ariciul, bufniţa, şoarecele;

soluri răspândite pe g
solul – prielnic pentru cultivarea cerealelor.

Anexa 3

Ocrotirea naturii
În ultimii ani, din cauza unor activităţi ale oamenilor, multe specii de animale şi
plante au dispărut, iar altele sunt pe cale de dispariţie.
Pentru a fi protejate s-au luat unele măsuri:
- interzicerea vânatului şi a pescuitului în anumite perioade ale anului;
- interzicerea tăierii în exces a copacilor din păduri;
- înfiinţarea unor rezervaţii naturale;
- declararea unor specii de plante şi animale ca fiind monumente ale naturii.
S-au înfiinţat 14 rezervaţii naturale sau monumente ale naturii: Retezat, Rodna, Delta
Dunării, Apuseni, Ceahlău, Bucegi, Cozia, Piatra Craiului, Cheile Bicazului. Există şi
rezervaţii geologice: Vulcanii Noroioşi, Slănic - Muntele de Sare, dar şi rezervaţii speologice:
Peştera Scărişoara, Peştera Muierii etc.
Sunt ocrotite de lege unele plante, precum: floarea-de-colţ, tisa, bujorul românesc,
narcisa etc.
Dintre animalele protejate de lege fac parte: broasca ţestoasă dobrogeană, cocoşul de
munte, capra neagră, ursul carpatin, vulturul bărbos, râsul, zimbrul, dropia, pelicanul, lebăda
cântătoare etc.

Anexa 4

45
 Activitate pe grupe

,,Natura în dealuri e mai îngăduitoare, mai prietenoasă, mai zâmbitoare, aerul mai
dulce, ploile mai călduţe.”
(George Vâslan, Pământul
românesc şi frumuseţile lui)

,, Dincolo de păpuriş, de stuf şi de ape, mijeşte o geană de lumină trandafirie. Apar

păsări albe şi cenuşii, galbene şi trandafirii, albastre şi negre.”
(Cezar
Petrescu, În Deltă)

,, Muntele îţi poate da mai ales laptele, câmpia îţi poate da mai ales pâinea…”
(George Vâslan, Pământul
românesc şi frumuseţile lui)

,,Numai dincolo de Bucureşti, spre răsărit, începe adevărata câmpie uscată, netedă,
fără văi, fără păduri, fără fântâni…”
(George Vâslan, Pământul
românesc şi frumuseţile lui)

,,Apoi, până la Dunăre nu mai e decât câmpie, cu sate, cu nesfârşite lanuri de

porumb, ovăz sau floarea-soarelui”
(Geo Bogza, Cântecul Oltului

Anexa 5

Vegetaţia, animalele şi solurile

Test de evaluare

Completează enunţurile:

Totalitatea plantelor care trăiesc în România formează ……………………..

României.
Totalitatea ……………………. care trăiesc în România formează fauna României.
…………… este stratul de la suprafaţa pământului în care plantele îşi înfig rădăcina
şi de unde îşi iau apa cu substanţele hrănitoare.

46
 2) Alege varianta corectǎ:

Pădurile de fag pot fi întâlnite:

pe vârful muntelui;
la câmpie;
la poalele muntelui.

Solul de la câmpie este prielnic pentru cultivarea:

pomilor fructiferi;
cerealelor;
viţei de vie.

Capra neagrǎ, animal ocrotit de lege, trăieşte în:

lunca Dunării;
în zonele de deal;
pe stâncile munţilor, la înăţimi mari.

3) Uneşte ceea ce se potriveşte:

păduri de răşinoase deal vultur

stejar câmpie păsări cântătoare

păioase munte şoarece

Anexa 1a

Apele. Râurile şi lacurile

Test de evaluare

Descriptori de performanţă

Cal
ificativul Fb B S

Ite
mi
Ite stabileşte stabileşte stabileşte
mul 1 valoarea de adevăr a valoarea de adevăr a două valoarea de adevăr a
propoziţiilor propuse; propoziţii propuse; unei propoziţii propuse;

47
 Ite localizează pe localizează pe localizează pe
mul 2 hartă şi denumeşte hartă şi denumeşte parţial hartă şi denumeşte
corect elementele corect elementele corect două elemente
spaţiului geografic – spaţiului geografic – ale spaţiului geografic –
numele a 6 râuri; numele a 4 râuri; numele a 2 râuri;
Ite enumeră enumeră parţial denumeşte un
mul 3 denumirile lacurilor, corect denumirile lac, respectând o
respectând cerinţele lacurilor, respectând cerinţă.
date – 3 situaţii; parţial cerinţele date – 2
situaţii;

Anexa 5a

Vegetaţia, animalele şi solurile

Test de evaluare

Descriptori de performanţă

Cal
ificativul Fb B S

Ite
mi
Ite completează completează completează
mul 1 corect enunţurile parţial corect enunţurile corect un enunţ
lacunare – 3 situaţii; lacunare – 2 situaţii; lacunar;
Ite alege corect alege corect două alege corect o
mul 2 toate variantele – 3 variante; variantă;
situaţii;
Ite realizează realizează parţial realizează
mul 3 corect corespondenţa în corect corespondenţa - 4 corect corespondenţa în
6 situaţii; situaţii; 2 situaţii.

Bucureşti este________________ României.

Este aşezată în partea de _____________a României, în Câmpia _____________ şi
este străbătută de râul_____________________şi afluientul sau ______________________.
Bucureştiul este împărţit în ________sectoare şi mai multe _____________.
Obiective (clădiri) importante sunt:
___________________________________________________________________________

E un arc întins spre cer

Ca-n Paris: înalt, stingher.

O legendă... ca-n poveşti! Pe sub pământ să călătoreşti
E triumful României
A dat numele: Bucureşti Doar în Bucureşti reuşeşti.
Dar şi semnul bucuriei
Dacă ştii, atunci mă bucur. E un tren, un tren erou
__________________
Este chiar ciobanul__________ Şi se numeşte____________
48
 Anexa 2
M A L P B R T M

U C D P S D C R

N T L M N B A D

I A C O M U N A

C M A D I A S P

I S R A N R T E

P T G E T E G A

I R S O D S T C

U W J U D E T A

B U B S L D R C

R A A O F I V I

O M D C U N T L

A F U H O T O S

I B E N V A H L

Judet

Resedinta
=orasele cele mai mari din fiecare
judet,care au funcii de conducere si
Municipiu gospodarire a teritoriului intregului judet;
Anexa 3
= orase mai mari, care au functii de
gospodarire doar a unei parti din judet.

Comuna

=unitate administrativ-teritoriala mai mica.

49
Este alcatuita din unul sau mai ulte sate.
50