Reologia poduselor alimentare — saptamdna 16-20 martie

Bibliografie: Mateescu C., 2008 — Reologia alimentului, Ed. Eurostampa, Timisoara.

4. TEXTURA ALIMENTELOR

4.1. Ce este textura?

Acceptabilitatea alimentelor de catre potentialii consumatori poate fi
divizata in trei categorii majore:
a. aspectul (culoarea, forma) ce se bazeaza pe proprietatile optice;
b. aroma (gustul si mirosul) care este raspunsul la stimulii chimici a
receptorilor din cavitatea bucala;
c. atingerea, ce reprezint4 raspunsul simtului tactil la stimulii fizici
ce rezulta la contactul dintre unele parti ale corpului si aliment.
Aceasta senzatie de atingere este numita “textura”. Textura, alaturi
de aspect si aroma, este un atribut calitativ important pentru cele mai multe
produse agroalimentare. Importanta texturii ca si o componenta a calitafii
alimentelor reiese si din aparitia in 1979 a revistei “Journal of Texture
Studies”.
Textura unui produs alimentar solid sau semi-solid se datoreaza
structurii si organizarii lui la nivel celular si subcelular. Cu toate ca exista
posibilitatea imitarii culorilor stralucitoare ale fructelor proaspete §i a
fabricarii aromelor, imposibilitatea imitarii texturii este un obstacol real in
calea producerii unor fructe artificiale. Exista imitatii ale sucurilor de fructe,
care au succes pe piati, deoarece pe langa aroma s-a putut imita si
vascozitatea sucurilor naturale. Producatorii de fructe trebuie sa faca eforturi
pentru a aproviziona piata cu produse cu texturad excelentaé, deoarece
existenta pe piaté a unor fructe cu texturaé moale poate facilita acceptarea
unor fructe solide artificiale, atunci cand ele vor aparea.
Desi pentru lucratorii din industria alimentara din USA cuvantul
“textura” inseamna un atribut calitativ, nu existé inc o definitie complect
satisfacatoare sau universal acceptata pentru acest cuvant, aplicat produselor
agroalimentare. O piedica in definitia texturii 0 constituie faptul ca in
realitate textura este un grup de proprietati a produselor agroalimentare.
O definitie data de Bourne, M.C., unul din pionierii cercetarilor din
domeniul texturii, afirma ca “proprietdtile texturale ale unui aliment sunt
acel grup de caracteristici fizice puse in evidenja prin simtul tactil si care
sunt legate de deformarea, dezintegrarea si curgerea unui produs alimentar
la aplicarea unei forte, fiind masurate obiectiv prin functii ale forfei,
timpului si distantei” [1]. Aceast& definitie exclude unele proprietati fizice
Reologia poduselor alimentare — saptamdna 16-20 martie
Bibliografie: Mateescu C., 2008 — Reologia alimentului, Ed. Eurostampa, Timisoara.

cum ar fi temperatura, precum si proprietatile optice si electrice, care nu au

nimic comun cu textura. Kramer a definit textura ca fiind “una din cele trei
proprietati senzoriale primare ale alimentelor legate in intregime de
alingere sau simp’, iar Szczesniak a definit-o ca “o manifestare a
proprietdtilor reologice ale alimentelor” [2}.
Definitia daté de Organizatia Internationala pentru Standardizare
confera texturii toate afributele reologice si structurale (geometrie si
suprafata) ale produselor alimentare percepute prin mijloace mecanice gi
prin intermediul receptorilor tactili, vizuali si auditivi [3]. Probabil, cea mai
completa definitie apartine lui deMan “fextura este modul in care
componentele structurale ale alimentului sunt aranjate intr-o micro- si o
macrostructura, precum si manifestarile exterioare ale acestei structuri” [2].
Pentru a putea face o predictie a comportdrii unui produs
agroalimentar in cursul procesarii, transportului, manuirii, precum gi in
timpul masticafiei, este necesara evaluarea texturii lui. Un rol important in
intelegerea naturii parametrilor texturii |-a avut aparitia “Profilului Texturii”.
Aceasta tehnica experimentala implica utilizarea metodelor senzoriale si
instrumentale pentru realizarea profilului texturii unui produs solid [4]. O
alta inovatie majora a fost adaptarea unui dispozitiv de testare a rezistentei
materialelor la masurarea proprietatilor texturale ale alimentelor [5].
Proprietatile texturale pot fi evaluate fie prin méasuratori
instrumentale, fie senzorial. Evaluarea instrumentala a_proprietatilor
texturale include masurarea fortei, timpului, distantei, lucrului mecanic, a
vitezei de curgere si a altor caracteristici mecanice. Cele mai uzuale sunt
metodele ce implica masurarea fortei. In functie de geometria aparatului.
masurarea proprietatilor texturale se poate realiza prin tehnica extrudarii.
strapungerii, forfecarii, compresiei (simple si multiple), indoire — incovoiere.
torsiune.
Evaluarea senzoriala se extinde de la determinarea unui parametru
textural, pana la o analiza completa a profilului texturii, care in functie de
aliment poate include 15 — 30 descriptori texturali. Cei mai_utilizati
parametri senzoriali ai texturii sunt: duritatea, crocanta, coeziunea.
masticabilitatea, adezivitatea, rigiditatea, puterea de incleiere, vascozitatea.
fibrozitatea, granulozitatea, aspectul de pasta, aspectul de fulgi, aspectul
unsuros, umiditatea [6].
Reologia poduselor alimentare — saptamdna 16-20 martie
Bibliografie: Mateescu C., 2008 — Reologia alimentului, Ed. Eurostampa, Timisoara.
Reologia poduselor alimentare — saptamdna 16-20 martie
Bibliografie: Mateescu C., 2008 — Reologia alimentului, Ed. Eurostampa, Timisoara.

4.2, Evaluarea senzoriala a texturii alimentelor

Perceptia senzoriala implica doua etape separate:

Etapa achizitiei datelor. prin rdspunsul celulelor fotosensibile la
‘umina, miscarea membranelor elastice din ureche provocata de undele
sonore, stimularea chimica a receptorilor pentru miros si gust, raspunsul
samtului tactil la atingerea alimentului, activitatea muschiulara in cursul
masticatiei si inghitiri:
Etapa analizei datelor, in care sunt implicate cai neurale complexe,
urmata de interpretarea datelor de catre creter [7].
Raspunsul senzorial la stimulii mecanici sau de alta natura nu poate
creste la nesfarsit. perceptia senzoriala putand deci fi descris&é matematic
erintr-o lege a puterii, valabila pe un domeniu limitat de valori a stimulilor.
Presupunand ca raspunsul senzorial (@) trebuie sa atinga asimptotic un nivel
de saturare (@s), ‘raspunsul poate fi normalizat in forma unui raspuns
adimensional (}). ce poate varia intre 0 si 1:

yo (4.1)
wD.

Deoarece nivelul de saturare se atinge asimptotic, raspunsul

normalizat poate fi descris de relatia exponentiala:
Yoo =l]-exp{-C-x™) (4.2)

unde: X = @ Sau Y — Mp
(0, — pragul initial al raspunsului
C.m—constante (C < 1).

Dezvoltand in serie MacLaurin exponentul din relatia de mai sus, se

obtine seria:
. Cc’ xem Cc: om

e nox = 1-C-x™
—_ = " 4+ — 5) ~~ 31 + wees (4.3)
4.

iar rdspunsul normalizat va avea forma:

2 42m 4 3-mm

¥=C-xm EX OOK (4.4)

: 21 3!
Reologia poduselor alimentare — saptamdna 16-20 martie
Bibliografie: Mateescu C., 2008 — Reologia alimentului, Ed. Eurostampa, Timisoara.
Reologia poduselor alimentare — saptamdna 16-20 martie
Bibliografie: Mateescu C., 2008 — Reologia alimentului, Ed. Eurostampa, Timisoara.

Intrucét C < 1, pentru valori mai mici ale lui x termenii superiori ai
seriei se pot neglija $i in consecinf{a perceptia senzoriala a unui stimul poate
fi descrisa printr-o lege a putern [8]:
Y,., ix} =C-x"™ (4.5)

Vascozitatea fluidelor alimentare poate fi si ea evaluaté senzorial,

constatandu-se pentru un sirop (fluid Newtonian) o dependenfa dupa o lege a
puteril intre vascozitatea (77) si aprecierea senzoriala a fluiditatii din gura (7):
T=k-n? (4.6)
in aceasté expresic, k si p sunt constante specitfice fiecarui fluid.
Dependente similare s-au obfinut si in cazul fluidelor ne-newtoniene (supe,
sosurl, hidrocoloizi) [7, 9].
Senzatia auditiva este importantaé pentru perceptia multor alimente.
7gomotul generat in cursul masticatiel anumitor produse agroalimentare
poate fi caracterizat prin trei descriptori: crocanta, rontaitul si faramitarea.
Alimentele crocante, cum ar fi extrudatele din aluatul de paine, genereaza
sunete In care predomina frecvente mai mari de 5 kHz [10]. Crocanta este o
senzatie acustica, detectaté de ureche fn cursul ruperti unui aliment crocant.
Aceste alimente produc un sunet caracteristic, cu un domeniu larg de
frecvente, predominante fiind tonalitatile joase, cantitatea totalA de sunete
fiind un indiciu al gradului de crocant& [1]. In schimb morcovii, care se
ronf{aie, genereaza in timpul masticatiei sunete in care sunt dominante
frecvenfe de 1,25 — 2 kHz. Alimentele sfaramicioase (biscuitii uscati)
genereazA sunete cu frecvente inalte si joase [10]. Frecventa semnalului
sonor emis de produsele crocante scade cu cresterea valorii activitatii apei
[11].
Degajarea CQ) prin aluat in cursul coacerii, permite obtinerea une
bune texturi, caracteristice painii [12]. S-a stabilit ca exista o legatura intre
proprietatile texturale ale alimentelor si fenomenul de tranzitie sticloasa [13].
Un numar de alimente obtinute din cereale, cum ar fi cele folosite la micul
dejun precum gi produsele tip snack, au o texturd poroasa, crocanta
caracteristica, crocanta fiind esentiala pentru calitatea acestor produse [14].
Ele isi pastreaza proprietatile texturale dacd continutul lor de apa este scAzut.
Expuse la umezeala absorb apa $i ca rezultat al plastifierii apei isi pierd
crocan{a. Pierderea crocantei poate fi considerat un fenomen de colaps,
guvernat de tranzitia sticloasa.
Reologia poduselor alimentare — saptamdna 16-20 martie
Bibliografie: Mateescu C., 2008 — Reologia alimentului, Ed. Eurostampa, Timisoara.

Produsele crocante pe baz4 de cereale (extrudatele, napolitanele,

biscuitii) sunt dure, dar sfaramicioase. Ele sunt produse amorfe, deci sunt in
stare sticloasAd si trebuie sa ramana in aceasté stare pentru a-si mentine
crocanta in cursul depozitarii. Unele produse crocante, chiar daca sunt in
starea sticloasé suferaé modificdri semnificative ale comportarii mecanice
[15]. Folosind testele acustice si analiza senzoriala, s-au studiat proprietatile
texturale ale alimentelor crocante pe baza de cereale la diferite continuturi de
apa. Efectul apei asupra crocantei, a capacitatii de faramitare si a intensitatil
sunetului emis la rupere se datoreaza initierii miscarii moleculare ce precede
sau insoteste tranzitia sticloasa. Asa s-a constatat cA painea alba isi modifica
comportarea la cresterea continutului de apa, de la o comportare
caracterizata prin faradmitare la un continut de 9% apa, la un comportament
elastic dac& continutul de apa este 14% [16]. La —15°C painea cu 40%
umiditate, iar la temperatura camerei cea cu 14% umiditate se comporta ca
un polimer sintetic, fiind sticloasa si fragilA si cu valoare mare a modulului
de elasticitate a lui Young. Cu cresterea temperaturii sau a valorii activitafii
apei (ay) apare tranzitia sticloasa, modulul lui Young isi micsoreaza brusc
valoarea in jurul valorii temperaturii tranzitiei sticloase (T,), lar painea
devine elastica [17].
S-a stabilit o dependenta sigmoidala a rigiditatii painii in raport cu
ay, Scaderea rigiditatii fiind marcantaé la ay = 0,6 — 0,8, Daca ay > 0,85 nu se
mai pot obfine valori pentru rigiditatea produselor [18].
Pentru a copia sau a modela procesul ce are loc in gura in timpul
masticatiei trebuie ca in prima etapa a perceptiei organoleptice sa se
conceapa 0 schema de desfégurare a evaludrii, care sa contina descriptorii
texturali ce se vor evalua, precum gi definirea lor. Nu exista o schema etalon
pentru evaluarea senzorialé a texturii, ea diferind de la un aliment la altul
[7]. Evaluarea caracteristicilor texturale se realizeaza de catre evaluatoni,
care de cele mai multe ori sunt antrenati cateva zile inaintea evaluarii propriu
zise. Rolul antrenamentului este si pentru a obisnui evaluatorii cu schema de
desfasurare a evaluarii. Pentru antrenamentul lor se folosesc produse inrudite
cu alimentul ce urmeaza a fi testat, produse care pot fi considerate etalon,
deoarece li se cunosc proprietatile texturale. De exemplu evaluarea
senzoriala a texturii carnaciorilor de pui s-a realizat prin comparafie cu doua
standarde (carnaciori) preparate in laborator [19], iar la antrenarea
evaluatorilor folositi la evaluarea texturii cartofilor dulci prajiti s-au utilizat
cartofi dulci fierti in abur [20].
Reologia poduselor alimentare — saptamdna 16-20 martie
Bibliografie: Mateescu C., 2008 — Reologia alimentului, Ed. Eurostampa, Timisoara.

Pentru aprecierea senzoriald a atributelor texturii evaluatoril au la

dispozitie o scala hedonica descriptiva ce poate avea un anumit numéar de
puncte, cum ar fi 6, 8, 14, sau alte valori intregi. Scala descriptiva a fost
introdusa in 1957 ca metoda de apreciere. Pentru ca datele sa poata fi
evaluate statistic, fiecare evaluator are la dispozitie la fiecare sortiment
evaluat minim 5 probe. In general se utilizeazd o scala de 14 puncte pentru
notarea intensitatii atributului, 1 corespunzand atributelor nedetectabile, iar
14 pentru cele extrem de intense [21]. Crocanta unor produse tip snack s-a
evaluat cu o scala de 6 puncte: 0 — extrem de rigid, ] — foarte rigid, 2 — rigid,
3 — rigiditate medie, 4 — crocant, 5 — foarte crocant [22]. Textura carni de
vita s-a realizat prin evaluarea senzoriala a fragezimii ei, avand la dispozitie
o scara hedonicé de 8 puncte: | — foarte rezistenta, 2 — rezistenta, 3 —
rezistenté moderataé, 4 — putin rezistenté, 5 — putin fraged, 6 — fragezime
moderata, 7 — frageda, 8 — foarte frageda [23].
in literatura de specialitate existaé numeroase studii dedicate evaluarii
senzoriale a texturii unor produse alimentare, exemplificand cu cartofii dulce
prajiti [20], pireul din cartofi dulci in care s-au adaugat ca agenti de
restructurare gume alimentare si derivati de celuloza, untul [25], gelurile
proteice induse termic [26, 27].
Analiza senzoriala a inghetatei depozitata 5 zile la— 30°C, urmata de
pastrarea inainte de consum timp de doua zile la —- 18°C, a permis evaluarea
gradului de rece, a conftinutului de crema si a vitezei de topire in gurd.
Evaluarea s-a realizat pe probe de 100 g, aduse la 4°C, temperatura optima
de consum a inghetatei. S-a constatat ca datele obtinute depind de
compozitia initiala, iar pentru a imbunatati calitatile texturale este necesara
destabilizarea emulsiei de fractiuni grase ce se afla in produsul final [28].
Analiza senzoriald a unor produse pufoase din cereale avand diferite
continuturi de apa a permis aprecierea crocanf{ei $i rezistenfei. Absorbtia
umiditatii induce, datorité plastifierii, micsorarea sigmoidala a valorilor
parametrilor senzoriali ai texturii [29].
La evaluarea senzoriala a texturli carnii, se poate omite rezistenta,
deoarece ea este combinatia a doua note: (dria (forta ceruta pentru rupere) $i
coeziunea (deformarea datorata dintilor inainte ca proba sa se rupa). Intrucat
nu se poate stabili ce cota din senzatia de rezistenta revine fortei $i cat revine
deformarii, rezistenta nu poate fi un parametru textural pentru carne [30].

Evaluarea senzoriala a texturii carnaciorilor din carne de vita cu

continut scazut de grasimi presupune notarea pe o scala de 8 puncte a
Reologia poduselor alimentare — saptamdna 16-20 martie
Bibliografie: Mateescu C., 2008 — Reologia alimentului, Ed. Eurostampa, Timisoara.

coeziunii, rigiditatii si suculentei, Adaugarea calciului permite obtinerea

unor cémaciori mai moi, mai putin elastici si cu grad redus de
mastecabilitate [31].
Fragezimea este cel mai important factor al perceperii calitati cami
de catre consumatori. Ea poate fi imbunatatita prin procesarea carnil imediat
dupa sacrificarea animalului [23]. Pentru evaluarea senzoriala a fragezimil
carnii de vitd existA o serie de descriptori texturali cum ar fi: inmuierea la
apdsarea cu dintii, fragmentarea fibrei la masticatie, ugurinta la masticatie,
reziduu la masticatie, suculenta, pentru care se poate utiliza si o scala
hedonicd de 14 puncte, valorile mari fiind favorabile [32]. Rigiditatea si
coeziunea unor produse din carne (salam, hamburgheri, carmmaciori, peste)
cresc prin adaugarea unor ingredienti cum ar fi « si A - carrageenan (preparat
coloidal din alge rosii) sau proteine pe baz& de soia. Acegti ingredienti se
selificd, prin gelifiere crescand caracteristicile texturale ale produselor din
care [19, 33-37].
Textura este o calitate de mare importanta pentru fructe $1 legume.
deoarece influenteazi comportarea lor in timpul procesarii, manuirii §1
transportului. Astfel sucu! poate fi extras cu randament mare din fructele $i
legumele proaspete care au caracteristici texturale pronuntate. Dupa oparire
textura slabeste, iar sucul de morcovi nu mai poate fi extras decat cu consum
mare de energie [38]. Procesarea la presiune inalta ca o alternativa netermica
la procesarea termica conventionala, permite obtinerea uneil texturi apropiate
de cea initiala in cazul fasolei verzi, a morcovilor si cartofilor [39]. La
depozitare, prin micsorarea valorilor caracteristicilor mecanice ale texturil
apare fenomenul de inmuiere, astfel ca textura fructelor si legumelor sufera
modificari.
Perele proaspete au © textura moale moderata care se pierde rapid la
depozitare, in schimb proprietatile texturale ale arahidelor nu s-au modificat
in cursul depozitarii [40]. Pentru a preveni inmuierea la depozitare, se
injecteaza ioni de calciu sub forma de CaCl. Tonii de calciu reactioneaza Cu
proteinele din mezocarp gsi endocarp, pastrandu-se astfel integritatea
structuralé a peretilor si membranelor celulare. Dupa 6 luni de depozitare,
rigiditatea ardeilor si castravetilor nu s-a modificat la produsele injectate cu
solutie de CaClz 0,5% [41]. Prezenta etilenei in depozit, in concentratii de
ordinul ppm, ca rezultat al continuarii proceselor biochimice gi dupa ce
fructul a fost cules reduce, dupa un mecanism deocamdata necunoscult,
proprietatile texturale ale pepenilor, fructelor kiwi, bananelor [42].
Reologia poduselor alimentare — saptamdna 16-20 martie a
Bibliografie: Mateescu C., 2008 — Reologia alimentului, Ed. Eurostampa, Timisoara.

Congelarea, o alta metodd de conservare, cauzeaza deteriorari ale

membranelor provocand in cazul perelor, capsunilor, tomatelor o inmuie
re
excesiva la decongelare (43, 44]. Congelarea lenta permite formarea
unor
cristale mari de gheata in exteriorul celulelor avand ca efect concentrarea
lichidului extracelular si micsorarea continutului de apa din exteriorul
celulei. Aceasta va permite difuziunea apei protoplasmatice din celula
spre
exterior, deteriorand structura celulei si deci textura produsului. Conge
larea
brusca induce aparitia cristalelor de gheajé atat in exteriorul
cat si in
interiorul celulei, provocand astfel distrugeri ireversibile ale celule
lor [45].
Nu se cunoaste inca, pentru majoritatea fructelor si legumelor, viteza
optima
de congelare pentru a nu afecta semnificatiy caracteristicile lor textura
le.
Prin procesul de congelare — decongelare se di struge crocanta vegetalelor.
Pentru lansarea pe piaté a unui produs nou se poate recurge si la
un
test de acceptabilitate. Acest test este realizat de evaluatori amator
i care
provin din randul studentilor si cadrelor didactice de la o facultate
cu profil
alimentar, sau pot fi cetateni oarecare (posibili cumparatori). Numarul
lor
este de ordinul zecilor, desi s-au intalnit Situatii in care s-a apelat
chiar la
200 persoane. Acesti evaluatori. cdrora li s-a facut o instruire
sumard, au la
dispozitie o scala hedonicd de 9 puncte (9 — extrem de placut, 1 — extre
m de
neplacut). Ei pot aprecia textura in ansamblu, de la ruperea primei
bucati
pana la inghitirea ei. Pe langa textura ei mai apreciaza culoarea,
gustul,
mirosul, precum gi o acceptabilitate globala. Un scor peste 5 obfinu
t prin
acest test, este un indiciu al acceptarii de cAtre consumatori a produ
sului pe
plata.

4.3. Instrumente utilizate pentru. masurarea comportarii

alimentelor la deformare si curgere
Industria alimentara utilizeaza multe instrumente empirice pentru
a
masura comportarea la deformare si curgere a produselor alimentare
(tabelul
4.1). Aceste dispozitive nu se folosesc pentru a determina
proprietati
reologice fundamentale, dar rezultatele obtinute isi pot gasi diverse
aplicatii
la: controlul calitatii, corelare cu datele senzoriale, sau chiar
sa serveasca ca
standarde oficiale sau la identificari. Fructele si legumele utilizate
ca materii
prime alimentare sunt materiale neomogene, neizotrope cu
geometrii
complexe. Numai dispozitivele pentru masuratorile empirice sunt
capabile
de a masura comportarea acestor materiale. fiind un mijloc potriv
it pentru a
caracteriza aceste produse alimentare.

10
Reologia poduselor alimentare — saptamdna 16-20 martie
Bibliografie: Mateescu C., 2008 — Reologia alimentului, Ed. Eurostampa, Timisoara.

Tabelul 4.1 — /nstrumente utilizate pentru realizarea testelor empirice tipice $1

modalitatea de utilizare la produsele alimentare [46]
Caracteristica determinata, sau tipul de masuratori
Dispozitivul
realizate cu dispozitivul

Consistometru Adams Consistenta pireurilor alimentare semifluide

Tenderometru Armour
Compresometru! Baker
Testerul la presiune Ballauf
Testerometrul BBIRA
Gelometru Bloom
Consistometru Bostwick
Tester la presiune Chatillon
Tester la presiune Effi-Gi
Extensigraf
Farinograf
Tenderometru pentru mazare
FMC
Sistem de testare a_ texturii
—
Fragilitatea carnii de vita
{mbatranirea. painii
Teste de strapungere a fructelor si legumelor
Duritatea produselor crocante $i tratate termic
Teste de strapungere a gelurilor si jeleurilor gelatinoase
Curgerea alimentelor si pireurilor pentru sugari
Teste de strapungere a fructelor $i legumelor
Teste de strapungere a fructelor si legumelor
Comportarea aluatului
Calitatea produselor de coacere din faina de grau
Calitatea si maturitatea mazarei verde proaspete
Accesoriu pentru multe alimente

FCT
Texturometru GF Accesoriu pentru multe alimente
Haughmetru Calitatea ouadlor
Hilker-Guthrie plummet Compactibilitatea smantanii fermentate
Dispozitiv universal de testare Accesoriu pentru multe alimente
Instron
Presa de forfecare Kramer Fragilitatea mazarei si a altor alimente alcatuite din
macroparticule
Tester la presiune Magness- Teste de strapungere a fructelor si legumelor
Taylor
Tester pentru geluri coloidale Teste de strapungere pentru geluri din extracte marine
marine
Mixograf Calitatea produselor de coacere din faina de grau
Tenderometru pentru mazare Calitatea si maturitatea mazarei verde proaspete
Ottawa
Sistem de md&surare a texturil Accesoriu pentru multe alimente
Ottawa
Tester pentru textura Pabst Rigiditatea alimentelor alcatuite din macro-particule
Penetrometru Rigiditatea untului $i margarinei
Torsiometru Plint Sortimente de branza din lapte acru
Rezistograf Calitatea produselor de coacere din faina de grau
Ridgelimeter Rigiditatea pectinei si jeleurilor din fructe
Analizor raspuns compresie Accesoriu pentru multe alimente
Stevens
Suculometru Maturitatea si calitatea porumbului dulce proaspat

11