Cap.

1 Argument

Vinul este o băutura alcoolică,obţinută prin fermentarea mustului de struguri proaspeţi

sau stafidiţi.Obţinerea vinului este un proces de lungă durată,care necesită o îngrijire
deosebită,începînd de la recoltarea strugurilor şi pînă la învechirea şi maturarea acestora.

Viţa-de-vie(Vitis Vinifera)se cultivă pe teritoriul ţării noastre aproape în toate

regiunile.Din documentele arheologice găsite în diverse zone,rezultă ca viţa-de-vie a fost
cultivată din cele mai vechi timpuri,iar vinul era folosit la ospeţe chiar şi de către geto-
daci.Deoarece clima şi solul corespund cultivării acestei valoroase plante, în ţara noastră se
acordă o atenţie deosebită extinderii viticulturii.

În urma studiilor făcute pe o perioadă lungă,prin raionarea viticulturii s-au stabilit care
sunt soiurile care dau cele mai bune rezultzate în fiecare potgorie atît ca producţie la hectar cît şi
din punct de vedere calitativ. S-a dezvoltat,în mod special,cultivarea soiurilor de struguri de
masă,folosindu-se atît soiuri timpurii cît şi soiuri tîrzii,care să asigure consumul de struguri în
stare proaspată,să aibă boabe mari şi cărnoase,gustoase,aspectuoase şi rezistente la transport şi
păstrare.

Prin raionarea strugurilor pentru vin,s-a urmărit atît cultivarea unor soiuri valoroase cît şi
obţinerea unor vinuri tipizate,cu caracteristici bine definite.Vinurile romaneşti sunt apreciate atît
de consumatorii interni cît de cei externi,otinîndu-se de-a lungul anilor numerose premii şi
medalii la concursurile mondiale.În ţara noastră s-au realizat,in ultimii ani construcţii vinicole
moderne,de mare capacitate,dotate cu utilaje corespunzatoare unui nivel tehnic ridicat.S-au
proiectat şi construit unitaţi de vinificaţie situate în centrul podgoriilor unde se realizează
prelucrarea strugurilor;fermentarea mustului şi obţinerea vinului nou. S-au construit unitaţi
pentru condiţionarea şi învechirea vinurilor,precum şi pentru îmbutelierea şi livrarea lor pentru
consum.Pentru depozitarea şi învechirea vinului s-au construit pivniţe şi crame moderne dotate
cu sisteme de condiţionare a temperaturii si umiditaţii aerului la parametrii optimi.

1
 Cap.2 Materia prima- strugurii

Strugurii reprezintă materia primă pentru vinificaţie. Din punct de vedere

morfologic,strugurele este alcatuit din două părţi distincte:ciorchinele şi boabele. Ciorchinele
reprezintă scheletul strugurelui,iar boabele,adevăratele fructe în care se acumulează
apa,zaharurile,acizii,substanţele pectice,arome,etc.

Prin zdrobirea boabelor şi presare se obţine mustul.Acesta este tulbure deoarece conţine în
suspensie sustanţe celulozice,substanţe pectice,pereţi celulari şi resturi de pieliţe.Parţile solide
ale strugurilor care răman după extragerea mustului poartă denumirea de tescovină.În cazul
strugurilor pentru vinificaţie boabele reprezintă 93-98% din greutatea acestora.Ele reprezintă o
mare variaţie în ceea ce priveşte forma,mărimea şi culoarea.Strugurii pentru vinificaţie conţin
între 500-1000 boabe la 1Kg. de struguri.Pulpa reprezintă partea cărnoasă a bobului fiind
alcatuită dintr-o parte celulozică,formată din pereţii celulelor,şi dintr-o parte lichidă(mustul)în
care sunt dizolvate zaharurile,acizii,sărurile minerale şi alte componente chimice.

- strugurii pentru vinificaţie:

a) vinuri albe: Crâmpoşie, Galbenă de Odobeşti,Creaţă, Fetească albă
b) vinuri roşii: Fetească neagră,Băbească,Cabernet-Sauvignon, Merlot
c) vinuri aromate: Muscat Ottonel,Tămâioasă românească, Busuioacă

2
Cap.3 Schema procesului tehnologic de obţinere a vinului

STRUGURI

RECEPŢIE

SULFITARE

ZDROBIRE-DEZCIORCHINARE

SCURGERE MUST RAVAC

PRESARE

ASAMBLARE MUST

(MUST+RAVAC+PRESĂ)

LIMPEZIRE

CORIJARE

FERMENTARE

ÎNGRIJIREA VINULUI

3
 ÎMUTELIERE

Cap.4 Procesul tehnologic de obţinere a vinului

4.1 Recepţia strugurilor-strugurii sunt aduşi la cramă în coşuri,containere din material

plastic,bene de lemn,sau bene basculante metalice.De la cules şi transport se poate transmite
strugurilor un conţinut de fier sau cupru,care duce ulterior la
cassarea strugurilor,deci se impune un control riguros al modului de protecţie al benelor
metalice.
4.2 Sulfitarea-Dioxidul de sulf se foloseşte în vinificaţie de mult timp,datorită proprietăţilor
sale ca antiseptic,limpezitor,antioxidant,decolorant şi conservant al aromelor.Ca orice substanţa
chimică care se adaugă produselor alimentare,SO 2-ul trebuie administrat în doze riguros
controlate.

4.3 Zdrobirea strugurilor- are scopul de a separa mustul de struguri,pentru ca acestea să

vină în contact cu drojdiile care produc fermentaţia alcoolică.Această operaţiune se face cu
ajutorul unor utilaje numite zdrobitoare.

Dezciorchinarea-prin dezbrobonire se înţelege separarea ciorchinilor de boabe,în scopul

evitării influenţei negative a acestora asupra calităţii mustului.Pentru efectuarea dezbrobonirii se
folosesc maşini numite dezbrobonitoare sau dezciorchinătoare.

4.4 Separarea mustului ravac-după zdrobire si dezbrobonire,în mustuiala obisnuită,o parte

din must se află liber,urmînd ca ele să fie separate de pieliţe si seminţe.Acest must provenid din
centrul bobului este mai sărac în resturi de pulpa,pieliţă,însă mai bogat în zahăr,acizi,substanţe
azotoase,tanin,etc.Este mai armonios constituit,se limpezeşte mai repede şi poartă numele de
ravac.

4.5 Presarea boştinei-la prepararea vinurilor albe,boştina de struguri,obţinuta după scurgerea

mustului ravac,este trecută la presare pentru epuizarea în must.Utilajele folosite pentru presarea
boştinei trebuie să asigure separarea unui procent cît mai mare de must,iar calitatea mustului să

4
fie cît mai bun.Alegerea tipului de presă se face în funcţie de tipul de vin care urmează a se
obţine şi de cantitatea destruguri ce se prelucrează.

4.6 Limpezirea musturilor-mustul de la presă conţine în suspensie pieliţe,parţi de

ciorchine,pulpă,praf,etc,produse care nu aduc nicio îmbunătăţire calitativă vinului ;ci dimpotrivă
măresc depozitul de drojdie micşorînd prin aceasta capacitatea de fermentare si creînd greutăţi la
tragerea vinului de pe drojdie.

Metode folosite pentru limpezirea musturilor-limpezirea se poate obţine prin mai multe
metode,în funcţie de starea strugurilor şi de dotarea unităţii.În orice metodă de limpezire
folosită,mustul trebuie să se afle sub protecţia unei doze de SO 2adăugat pe struguri,înainte de
zdrobire şi în mustul obţinut după scurgere şi presare pentru protecţie antioxidazică,doza ce
variază in funcţie de starea de sănătate a strugurilor,între 40-100 mg/lSO2 total,adăugat în părţi
egale pe struguri şi must.

Limpezirea spontană are loc în toamnele reci,cînd strugurii sunt sănătoşi,limpezirea se face
spontan,în timp de 10-20h.

Limpezirea prin folosirea frigului artificial.Centrele mari şi moderne sunt dotate cu instalaţii
frigorifice şi cu spaţii de limpezire adecvate acestui tratament.

Rolul bioxidului de sulf în vinificaţie-bioxidul de sulf se foloseşte în vinificaţie de mult

timp şi în multe ţari datorită proprietătţlor sale de antiseptic,limpezitor,antioxidant,decolorant si
conservant al aromelor.Această substanţă se introduce în mustul proaspăt pentru a întîrzia
fermentaţia spontană,uşurînd astfel limpezirea,precum şi selecţia drojdiilor prin rolul sau
antiseptic asupra unor specii.Acţiunea de antiseptic este în funcţie de doză.Bioxidul de sulf este
fungistatic sau fungicid,bacteriostatic sau bacteriocid,avand deci rol de stabilizator
biologic.Exercită o acţiune selectivă prin aceeea că inhibă activitatea unor specii de drojdii şi
bacterii nedorite în vin şi neadaptate la dozele de bioxid de sulf folosit.Acţiunea antioxidantă se
bazează pe proprietăţile sale de a reţine oxigenul,deci acţionează ca agent reducător,fapt ce are
rol pozitiv pentru evoluţia vinului.Acţiunea de conservant al aromelor,datorită blocării proceselor
de oxidare şi deci de denaturare a acestora.

5
 4.7. Corijarea musturilor cu compoziţii chimice anormale- compoziţia chimică a mustului
are un rol hotărîtor asupra calităţii viitoarelor vinuri.Cu cît mustul este mai armonios
constituit,cu atît vinul rezultat va fi de calitate mai bună.Calitatea vinului depinde de compoziţia
mustului din care a provenit,fiecare parte a strugurelui avînd o influenţă mai mare sau mai mică
după cum ele au luat parte la obţinerea mustului.Pentru a se putea remedia la timp unele
neajunsuri ce ar putea să apară în vin,trebuie să se cunoască bine compoziţia chimică a
mustului.Cînd musturile au o compoziţie chimică anormală se aplică corectarea lor pentru a
obţine vinuri corespunzătoare.

Toate corecţiile care se aplică,atît la must cît şi la vin,se fac în limitele admise de Legea viei
şi a vinului care reglementează aceste adaosuri.Se admite astfel adăugarea în must a maximum
1,5gr. dall alcool/l şi o corecţie la must sau la vin de 0,5g/l la aciditatea totală,exprimat în acid
sulfuric (corecţia se face la must cu acid tartric,iar la vin cu acid citric).

4.8 Fermentarea- vinul se obţine prin fermentarea alcoolică a mustului de

struguri.Fermentaţia alcoolică constă în descompunerea glucidelor,sub influenţa enzimelor
secretate de drojdii,în alcool etilic şi bioxid de carbon.Transformarea glucidelor din must în
alcool etilic are loc într-un proces biochimic sub influenţa unui complex de enzime,formîndu-se
mai mulţi produşi intermediari.Alături de alcoolul etilic şi bioxidul de carbon se formează şi alte
substanţe ca produşi secundari ai fermentaţiei alcoolice:glicerina,acid succinic,acid acetic,alcooli
superiori,etc.Microorganismele care produc fermentaţia alcoolică sunt drojdiile.

Drojdiile utilizate industrial ca agenţi ai fermentaţiei alcoolice fac parte din genul
Saccharomyces(Meyen)Rees.

4.9 Îngrijirea vinului;tragerea de pe drojdie, sulfitarea vinului

Formarea vinului cuprinde fazele de la sfîrşitul fermentaţiei pînă la primul pritoc,timp în care au
loc o serie de transformări de natură fizică şi microbiologică.

Maturarea vinului-în perioada maturării au loc transformări biochimice şi fizico-chimice

cunoscute numai în parte.Acţiunea oxigenului,a unor biocatalizatori a temperaturii,a diferitilor
fermenţi şi a altor factori,prin rolul pe care îl au în dezvoltarea vinului,duce la desăvîrşirea
maturării lui.Prin faza de maturare a vinurilor se înţelege faza în care au loc fenomenele de

6
oxidoredeucere la un potenţial ridicat şi au loc insolubilizări şi precipitări ale substanţelor
coloidale nestabile din vin.

Învechirea vinului-în această perioadă au loc unele reacţii reciproce între diferitele
componente ale vinului,dînd naştere la substanţe noi care contribuie la formarea unor fenomene
de esterificare care au loc în perioada de învechire.

4.10 Îngrijirea vinului- Înainte de a fi date în consum,vinurile sunt depozitate în vederea

formării,maturării şi învechirii lor,în depozite speciale.În timpul păstrarii,vinurile trebuie îngrijite
pentru a se evita îmbolnavirea şi degradarea lor.Deasemenea,sunt condiţionate,în vederea
limpezirii şi a stabilizării,înainte de a se îmbutelia.

4.11.Îmbutelierea vinurilor-se face cînd acestea s-au format şi maturat,au indci

organoleptici şi fizico-chimici corespunzători sortimentului şi sunt stabile.Înainte de a fi
îmbuteliate,vinurile sunt examinate din punct de vedere al rezistenţei la aer,precum şi al
compoziţiei chimice,efectuîndu-se analiza de laborator ale principalelor componente alcătuindu-
se buletinul de analiză care trebuie să însoţească fiecare şarjă.În cazul în care un vin nu
corespunde standardelor în vigoare,trebuie luate măsuri de corijare a deficienţelor,prin
cupajare,sau egalizare cu alte vinuri,sulfitare,cleire,stabilizare termică,etc.

Înainte de îmbuteliere se face o filtrare finală,printr-un filtru cu plăci care să-i confere
vinului o limpiditate cristalină.La anumite vinuri superioare,de desert sau aromate,se face o
filtrare sterilizată pentru a i se asigura şi o stabilitate biologică.

7
Cap.5 Clasificarea vinurilor

1.Vinuri de consum curent:

-vin de masă cu alcool 8,9%

-vin de masă superior cu alcool minim de 9%

2.Vinuri de calitate superioară:

-vinuri de calitate superioară cu alcoolemie minim 10,5%(VS)

-vinuri de calitate superioară cu denumire de origine minimum 11,5%(VSO)

-vinuri de calitate superioară cu denumire controlată şi trepte de calitate minimum 11,5%

(VSCO)

3.Vinuri clasificate după conţinutul de zahăr:

-vinuri seci-4% zahăr/l

-vinuri demi-seci-4,12 %zahăr/l

-vinuri demi-dulci-12,50% g zahăr/l

-vinuri dulci>50 g. zahăr/l

4.Vinuri speciale:

-vinuri spumante(şampanie)

-vinuri spumoase

-vinuri aromatizate,cu aromă.

8
 Cap.6 Analiza fizico-chimica a vinurilor

a) Determinarea aciditatii totale - vin

Principiul metodei: titrarea unui anumit volum de vin cu o solutie alcalina,pana la reactie
neutra stabilita cu ajutorul unui indicator.
Aparatura si reactivi necesari:
- pahar Erlenmeyer de 100 ml
- pipeta 10 ml
- biureta
- solutie NaOH 0,1n
- indicator albastru de bromtimol sau rosu fenol
Mod de lucru:
- Daca vinul contine CO2 , vinul se dagazeaza prin agitare cu ajutorul unui agitator magnetic.
- Intr-un pahar Erlenmeyer se introduc 10 ml vin
- Pipeta, fara a fi scoasa din vas se spala cu 20 ml apa distilata, care raman in acelasi vas.
- Se adauga 3- 4 picaturi indicator.
- Se titreaza cu NaOH 0,1 n, pana la coloratia gri-bruna(la vinuri albe), respectiv gri-verzui(la
vinuri rosii.
Calcul:
Acidit.tot. = V1 x 0,0075 x f x 1000 g/l (acid tartric)
V2
V1= volumul de NaOH 0,1n utilizat la titrare, exprimat in cm
V2= volumul probei luata in lucru,in cm3
0,0075= g acid tartric,corespunzator la 1cm3 Na OH 0,1n
f = factorul solutiei NaOH 0,1n

Interpretare rezultat:
Acidit tot.= 0,4 – 5 g/l
Acidit.> 5 g/l,indica otetirea vinului.

9
b) Determinarea concentratiei alcoolice a vinului

- Metoda ebuliometrica -
Principiul metodei:determinarea temperaturii de fierbere a apei,care variaza in functie de
presiunea atmosferica si corespunzator acesteia se determina temperatura de fierbere a vinului.
Aparatura necesara:
- ebuliometru
- rigla cu scara temperaturilor si scara gradelor alcoolice
- cilindru gradat, 50 ml
Mod de lucru:
I ) Se determina punctul de fierbere a apei astfel:
- se introduc in rezervorul ebuliometrului 50 ml apa
- se aduce la fierbere (3-4 minute),urmarindu-se stationarea mercurului pe termometru
- se deplaseaza rigleta cu punctul 0, in dreptul temperaturii de fierbere a apei
I I ) Se determina punctul de fierbere a vinului astfel:
- se introduc in rezervor 50 ml vin
- se monteaza refrigerentul cu apa la partea superioara
- se aduce la fierbere vinul, urmarindu-se stationare mercurului (1-2 minute)
- se citeste temperatura de fierbere a vinului pe rigla,iar pe rigleta se citeste concentratia
alcoolica (exprimata in % vol.) , corespunzatoare temperaturii respective
Interpretare rezultat
Sortimente vinuri- clasificare in functie de continutul in alcool :
- vin de masa - alcool 8-9 %
- vin de masa superior –alcool min 9%
- vin de calitate superioara (VS) – alcool min.10,5%
- vin de calitate superioara cu denumire de origine (VSO) – alcool min.11,5%
- vin de calitate superioara cu denumire de origine controlata si trepte de
calitate(VSOC) – alcool min.10 %
Concentratia alcoolica: - 16% la vinurile tari
10
 13 – 16 % la vinurile semitari
8 – 10 % la vinurile usoare
c) Determinarea extractului sec total - vin

Principiul metodei: se evapora vinul de analizat la temperatura de fierbere,se usuca la

etuva si se cantareste reziduul obtinut

Aparatura necesara:
- etuva
- exicator
- capsula de portelan
- cilindru gradat 50 ml,sau pipeta cu bula ,50 ml
- balanta analitica
-
Mod de lucru:
- se cantareste capsula goala la balanta analitica ,se determina m1 (grame)
- se introduc in capsula, 50 ml vin
- se evapora la sursa de caldura,pana la consistenta siropoasa
- capsula cu proba se introduce in etuva, 2 h la 100º C
- se raceste capsula cu proba in exicator
- se cintareste la balanta analitica, determinandu-se masa capsula + extract = m2 (grame)

Calcul:
Extract sec total = (m2 – m1) x 1000 (g/l)
V
V = volumul de vin luat pentru determinare, in cm
m1 = masa capsulei goale (g)
m2 = masa capsula + extract sec (g)
d) Determinarea bioxidului de sulf liber - vin

11
 Principiul metodei:se titreaza iodometric continutul total de substante reducatoare, se
oxideaza anhidrida sulfuroasa cu apa oxigenata, dupa care se titreaza iodometric celelalte
substante.
Metoda se bazeaza pe oxidarea SO2 liber cu I2 in mediu acid:
SO2 + 2H2O H2SO4 + H2O
Iodul in exces este pus in evidenta cu o solutie de amidon 1%, care se coloreaza in
albastru,in momentul cand tot SO2 liber a reactionat.
Aparatura si reactivi:
- pahare Erlenmeyer
- pipeta cu bula, 50ml
- biureta
- apa oxigenata 10%
- solutie I2 0,02n
- solutie amidon 1%
- solutie H2SO4 1:2
Mod de lucru:
- intr-un pahar Erlenmeyer se introduc 50ml vin, se adauga 2-3 ml solutie
amidon si 1 ml solutie H2SO4
- se titreaza cu solutie I2 pana la coloratie albastra, se determina V (cm3 I2)
- in alt pahar Erlenmayer se introduc 50 ml vin,1 ml solutie amidon si 0,5 ml
solutie H2O2
- se titreaza cu I2 pana la coloratie albastra, se determina V1 (cm3 I2)
Calcul:
SO2 liber = (V – V1) x 0,64 x 1000 mg/l
50
V = cm3 I2 0,02n, folositi la prima titrare
V1 = cm3 I2 0,02n, folositi la a doua titrare
0,64 = mg SO2, corespunzator la 1 cm3 I2 0,02n

12
e) Determinarea bioxidului de sulf total - vin

Principiul metodei:prin titrarea probei de analizat cu NaOH si H2SO4, se pune in libertate

anhidrida sulfuroasa din combinatiile sale cu zaharuri si aldehide, dupa care se titreaza
iodometric in mediu acid.
Aparatura si reactivi:
- pahar Erlenmayer
- pipeta cu bula, 50ml
- biureta
- solutie NaOH 1n
- solutie I2 0,02n
- solutie amidon 1%
- solutie H2SO4 1:2
Mod de lucru:
- intr-un pahar Erlenmayer se introduc 50ml vin
- se adauga 10 ml solutie NaOH, se inchide paharul cu dop,se agita,apoi se lasa
in repaus 5 minute
- se adauga 2-3 ml solutie amidon si 1,5 ml solutie H2SO4
- se titreaza cu solutie I2 pana la coloratie albastra, ce persista 10 secunde
- se introduc 40 ml NaOH,se lasa in repaus 5 minute
- apoi se adauga 5 ml solutie H2SO4
- se titreaza cu I2 pana la coloratie albastra

Calcul:
SO2 total = V x 0,64 x 1000 = 12,8 V mg/l
50
V = cm3 I2 0,02n, folosit la ambele titrari
V1 = cm3 I2 0,02n, folositi la a doua titrare
0,64 = mg SO2, corespunzator la 1 cm3 I2 0,02n

13
Cap.7 Norme de protecţie a muncii în laboratorul de analize

Activitatea într-o unitate de producţie, potrivit Legii care reglementează normele de

protecţie a muncii,este,începută pentru orice persoană încadrată în unitate,cu un instructaj de
protecţie a muncii obligatoriu.Instruirea se face de către conducătorii locului de muncă.

Legislaţia constituie un ansamblu de norme juridice pentru asigurarea condiţiilor,apărarea

vieţii şi sănătăţii participanţilor la procesul de muncă.

Are ca scop prevenirea accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale.

Acte normative privind protecţia muncii:

1.Legislaţia primară:Constituţia României, Codul Muncii,legea 90/1996 privind protecţia

muncii,Norme generale de protecţie a muncii,Norme generale de prevenire şi stingere a
incendiilor.

2.Legislaţia secundară:Norme specifice de protecţie a muncii,Standarde specifice de securitate a

muncii,Normativ de acordare a echipamentului de protecţie.

3.Legislaţia terţiară:Legi şi decrete privind regimul produselor toxice,materialelor

explozive,folosirea curentului electric,poluarea mediului,măsuri de protecţie a muncii.

Pentru a cunoaşte normele de protecţie a muncii este necesară instruirea(instructajul de

protecţie a muncii).

Instructajul de protecţie a muncii este activitatea prin care executantul işi însuşeşte normele
de protecţie a muncii.Se întocmeşte fişa de protecţie a muncii care este un document în care se
consemnează activităţile de instruire.Instructajul se face la locul de muncă anual şi instructajul
periodic(lunar).

14
 Cap 8 Concluzii

Vinul a fost considerat, din cele mai vechi timpuri, «cel mai preţios rod» pe care omul,
prin munca mâinilor sale, l-a putut smulge pământului. Vinul, produs în ţara făgăduită poporului
ales, făcea parte, împreună cu cerealele şi uleiul, din hrana zilnică a poporului iudeu. Vinul era
nu doar un element esenţial al cinelor sabatice iudaice, dar şi dovada bogăţiei şi a bunăstării. Ca
delicatesă pentru a îmbucura inima omului, vinul nu avea voie să lipsească de la nici o masă
sărbătorească; era considerat şi medicament pentru alungarea tristeţii şi pentru a da uitării grijile
şi necazurile.

Având un rol atât de important în viaţa de zi cu zi şi fiind parte din creaţia lui Dumnezeu,
vinul fost folosit şi la actele de cult, ca ofrandă: era turnat la baza altarului de jertfă sau peste
jertfă. Vinul a devenit unul din roadele pământului pe care iudeii obişnuiau să le ofere preoţilor
ca răsplată pentru slujirea lor.

La creştini, încă de la începuturi, vinul a fost folosit la agape, precum şi la comemorarea

celor morţi, prin stropirea mormintelor. Se folosea, în acelaşi timp, la pecetluirea înţelegerilor,
chiar şi de natură negustorească, sau la încheierea prieteniilor, căsătoriilor etc.

Privit din punct de vedere profan, vinul este un simbol a tot ceea ce viaţa poate oferi mai
frumos: prietenia, iubirea omenească şi, în general, bucuria de a trăi, reprezentată atât de potrivit
prin imaginea familiei adunate în jurul mesei ce se hrăneşte cu pâinea şi vinul, oferite omului din
bunătatea lui Dumnezeu.

Conform izvoarelor biblice, descoperitorul şi primul cultivator al viţei-de-vie a fost Noe,

care, necunoscând efectele consmului de vin, a fost surprins de tăria acestuia, pierzându-şi
controlul (Gen 9,20). În acest text, dincolo de sublinierile mai mult sau mai puţin istorice, este
evidenţiat caracterul binefăcător şi, în acelaşi timp, pericolul pe care îl reprezintă consumarea
vinului fără măsură. Importanţa vinului pentru om, respectiv pericolul pe care îl reprezintă, pot fi
documentate prin nenumărate citate din Vechiul, respectiv Noul Testament. Unul dintre cele mai
frumoase texte îl găsim în Cartea lui Ben Sirah, care spune: «Vinul este viaţă pentru om, dacă se

15
bea cu măsură» (31,27). Profeţii amintesc, deseori, de fericirea care va fi dăruită poporului
israelit oprimat, sub formă de «cantităţi nemăsurate de vin», însă şi de foarte multe ori poporul
este avertizat pentru că-l jigneşte pe Dumnezeu «prin distrugerea viilor şi substragerea vinului».
Ei îi ceartă, în mod destul de dur, pe bărbaţii în funcţii de conducere care beau prea mult,
deoarece prin excesul lor uită de Dumnezeu şi de responsabilitatea pe care o au faţă de un popor
«şi aşa destul de oprimat». Cărţile sapienţiale îşi îndreaptă atenţia asupra urmărilor pe care le are
consumul excesiv al vinului.

Observaţiile cărţilor biblice nu şi-au pierdut importanţa şi veridicitatea nici până astăzi:
băutorul sărăceşte, devine violent, se dedă plăcerilor trupeşti, nu mai judecă şi devine imprudent
în vorbe şi fapte. În alte cuvinte, consumul excesiv de alcool îl conduce pe om la pierderea
demnităţii de om, fără de care nu poate fi nici bun creştin.

Însuşi Isus, stând la masă cu vameşii şi păcătoşii, a folosit vinul ca mijloc de a intra în
contact cu «oiţele rătăcite» ale societăţii iudaice, şi aceasta în ciuda pericolului de a fi considerat
«mâncător şi băutor». Deseori, a făcut referinţă asupra faptului că El este viţa, iar noi mlădiţele,
chemate să aducă roade, şi anume «vinul cel nou». Odată cu venirea lui în lume, «vinul nou»
devine simbol al începutului timpului mesianic. Isus aseamănă Noul Legământ, încheiat prin
Întruparea sa, cu vinul nou care sparge burdufurile vechi. Nu în mod întâmplător pomeneşte Isus,
la Cina cea de Taină, imediat după instituirea Euharistiei, de vinul pe care El îl va bea împreună
cu «ai săi» la ospăţul escatologic din Împărăţia Tatălui ceresc. Până şi ucenicii săi, adică toţi cei
care cred în El şi-l urmează, vor putea bea din vinul nou în Împărăţia lui Dumnezeu, în timp ce
aici, pe pământ, ei sunt invitaţi să se întărească cu vinul devenit «Sângele Domnului», memorial
al Sângelui vărsat pe cruce ca jertfă de răscumpărare pentru întreaga omenire.

Scrisorile pastorale ale Sf. Paul către Timotei şi Tit, recomandă pe de o parte vinul ca
fiind benefic omului, îndemnând pe de altă parte la atenţie şi cumpătare. În Scrisoarea către
Efeseni, Paul se alătură părerii cărţilor sapienţiale, atrăgându-ne atenţia să nu ne ameţim cu vin,
pentru că acesta dă frâu liber plăcerilor senzuale şi dăunează duhului divin.

Păstrând vie în memorie cugetarea de mai sus, experienţa negativă trăită de «viticultorul»
Noe şi de mulţi alţii asemenea lui, inclusiv în zilele şi în comunităţile noastre creştine, cunoscând

16
importanţa vinului pentru sănătatea şi viaţa proprie, şi mai ales pentru bunul curs al vieţii sociale
şi religioase, nu ne rămâne decât să fim receptivi la învăţămintele părinteşti ale Sfintei Scripturi.

E cazul, deci, să ne luăm hotărârea bună de a cinsti harul dat nouă de bunul Dumnezeu,
preţuind vinul, cu măsură şi cumpătare.

17
 Am efectuat analize fizico- chimice la cateva probe de vin:

Produsul/ Vin1-FETEASCĂ Vin2-CABERNET Vin3-GRASĂ DE

Caracteristici COTNARI
ALBĂ SAVIGNON

Caracteristici Lichid Lichid limpede,roşu,gust Lichid

organoleptice limpede,cristalin,culoare şi miros limpede,galben,dulce
galben-pai,gust şi miros plăcut,caracteristic puţin acrişor,aromat
specific soiului soiului,dulce-acrişor

Aciditate 4,5g/l 4,2g/l 3,8g/l

g acid tartric/ l

Concentratie alcoolica 11,1% 11,5% 11,00%

% alcool

SO2 liber 52,3 mg/l 20 mg/l 15 mg/l

mg / l

18
 BIBLIOGRAFIE

1. Mariana Coman,Dana Ioana Ion-Manual pentru cultură de specialitate industrie

alimentară,Editura Oscar Print,Bucureşti 2004.

2. El.Petrescu,Gheorghe Moldoveanu-Tehnologii în industria alimentară,Editura Didactică şi

Pedagogică,Bucureşti 1982.

3. Olimpia Pană-Utilaje şi tehnologii în industria Alimentară fermentativă,Editura Didactică şi

Pedagogică,R.A,Bucureşti 1992.

19