Sunteți pe pagina 1din 31

1.

Introducere
Sunt o multime de oameni care au auzit, au citit in reviste de culturism
despre proteina de zer, dar din cauza marketingului ce practica unele firme (si de
la noi) sunt pacaliti si cumpara produse de calitate proasta. De vina este si presa
noastra, fiecare firma are revista proprie, unde face reclama pt produsul ei. Pana
acuma bine pentru.t ca peste tot in lume asa se face, dar nu prea dau informatiii
despre suplimente referitoare la tehnologii, cercetari din domeniu si mai ales nu iti
arata fabrica, utilajele, echipamentul (oare de ce?).
Si asta se face intentionat pt ca daca habar nu ai, nu ai dubii si inghiti
prostiile ce scriu astia in revista lor cica: echivalent cu produse americane la un
pret pt buzunarul nostru. Prostii. Nu iti da informatii ca daca ti ar dadea imediat
tiar pica fisa ca ai fost fraierit!
Si atunci cine ar cumpara produsele lor? Produse de calitate de standard
occidental se pot obtine numai din materii prime care se pot cumpara numai de la
firme din occident. De ce ? Pentru ca firmele mici de la noi (si nu numai de la noi)
nu au suficienta putere financiara ca sa cumpere echipamentul necesar pt
producerea zerului. Sa nu mai vorbim despre patente referitoare la tehnologii de
ultima generatie care se vind la preturi enorme (daca se vind). De obicei si firmele
mari cumpara de la firme renumite in domeniu materia prima, in cazul nostru
zerul, deci nu se ocupa de fabricare, ei numai "dau gustul, ambaleaza si vind". Si
aici intervine dimensiunea firmei, cu cat este mai mare firma, cumpara in cantitati
mai mari si astfel obtine un pret mai scazut. Deci o firma mica trebuie sa plateasca
o suma mai mare pentru ca nu poate sa cumpere cantitati mari. Deci nu are cum sa
scoata la un pret mai mic aceeasi calitate!
Cu asta nu am vrut sa spun ca firmele mici produce numai produse proaste,
dar citeodata nici nu iti spun (si nu scrie nici pe eticheta) ce contine de fapt cutia
respectiva. Te amageste ca este un produs super in loc sa-ti spun "mai prietene asta
este un produs care stie atita nu este cel mai grozav dar are un pret destul de
atractiv".
Sa vedem ce trebuie sa stiti, ca sa puteti sa alegeti fara sa va temeti ca luati
teapa:
G eneratiile de proteine de zer
1. Zerul dulce proteine: 12-16% grasime: 10-12% lactoza: 75+ Zerul dulce aste un
praf uscat printr-un procedeu de pulverizare, din cauza continutului ridicat de
lactoza este foarte dulce si contine multe grasimi.
2. Zer filtrat cu filtru simplu proteine: 34% grasime: 6-12% lactoza: 50+. Filtrarea
rapida elimina lactoza din zerul dulce si ridica nivelul proteinei la 34%, din acesta
cauza se mai numeste si zerul de 34%.
3. Zer ultrafiltrat sau Zer RO proteine: 50-75% grasime: 6-10% lactoza: 15-35+
Cu filtrare mai fina sau prin metoda RO (Reverse Osmosis) se elimina inca o
cantitate de lactoza si grasime. Denumirea in engleza: ULTRAFILTRED WHEY
PROTEIN CONCENTRATE
1

4. Zer ultra si microfiltrat(CFM) proteine: 75-80% grasime: 3-10% lactoza: 4-7%


Cu filtrul fin microporoas se elimina si mai multa lactoza, grasime si unele
minerale. Prin hidroliza greutatea moleculara nu se modifica. Denumirea in
engleza: CFM (cross-flow microfiltred) sau WHEY PROTEIN ISOLATES
5. Zer obtinut prin schimb de ioni: proteine: 90-95% grasime: 3-10% lactoza: 12%
Exista doua metode de schimb de ioni, prima metoda cu aparatul tip
coloana se obtine un zer usor denaturat din care lipsesc toate fractiile
immuglobine. A doua metoda este cea de amestecare in reactor, elimina problema
anterioara deci nu filtreaza asa de tare zerul si procedeul este mai ieftin.
Denumirea in engleza: ION EXHANGED WHEY PROTEIN
6. Hidrolizatele- proteine: 80-88%, grasime: 1-4%, lactoza: 2-5%
Zerul se hidrolizeaza cu acizi sau cu enzime, prin acest procedeu se modifica
greutatea moleculara si fractiile zerului. Numai zerul hidrolizat cu enzime
(predigerat) este capabil sa influenteze organismul spre balanta pozitiva de azot.
Azotul este un component al proteinei, cand mai mult azot este inmagazinat in
muschi avem o balanta pozitiva de azot. Balanta pozitiva de azot este sinonima cu
cresterea masei musculara. Retentia de azot este un semnal ca tesutul muscular
depoziteaza proteina. Denumirea in engleza: HIDROLIZED WHEY PROTEIN
La ce sa fiu atent?
Deci sunt 3 tipuri de zer pe piata: concentratele (Ultrafiltered whey),
izolatele (CFM) si hidrolizatele (Hidrolized Whey)
Unele produsele de virf contin si enzime, de exemplul complexul
Aminogen. Enzimele ajuta la digerarea si la absorbtia proteinei. Zerul de calitate
proasta este potential periculos pentru organism. Din pacate majoritatea
proteinelor de zer ce se gasesc in comert sunt zerul hidrolizat cu acizi, care este o
proteina denaturata cu un continut ridicat de sare si contine aminoacizi toxici de
tip D . Bineinteles ca nici un producator nu o sa faca reclama ca produsul lor nu
corespunde standardelor! Cumparatorul decide, un criteriu foarte important este
continutul de sare (natriu). Daca la 100gr de zer continutul natriului depaseste
250-300mg atunci precis ca este vorba despre un zer hidrolizat cu acizi. Multe
firme fac reclama ca produsul lor ar contine 100% zer. Asta este numai marketing,
proteina 100% nu exista nici macar in laborator nu se poate obtine. Zerul izolat cel
mai bine prelucrat este cam de 93%! Trebuie sa stiti ca praful de zer exista in doua
forme. Prima forma este cel obtinut in laborator unde se elimina apa din zer si asa
se da concentratia (dry basis- in forma uscata). Forma asta obtinuta nu reflecta
concentratia reala pt ca in realitate (nu in laborator) proteina de zer totdeauna
contine cam 5% apa. Deci in forma a doua (cel natural) concentratia proteinei este
mai scazuta din cauza apei. Daca o firma scrie pe eticheta produsului concentratia
proteinei obtinut in laborator atunci apara pe eticheta de ex WPI 98%, asta nu-i
adevarat! Si pana acuma vorbim numai despre proteine neprelucrate, fara gust! Si
sa nu mai vorbim despre proteinele instante care sunt in voga in occident in cazul
2

carora se mai adauga niste substante care scad procentul proteinei inca cu 1-2%.
Deci cele mai bune proteine de zer sunt de aproximativ 90%, dar majoritatea
proteinelor de zer ce se vind nu sunt izolate, sunt concentrate care au concentratia
de 80-82%.
Acum am ajuns la procedeul cind se mai adauga substante responsabile pt
gust si alte substante: de ex care impiedica formarea spumei exagerate. Prin acest
procedeu se adauga ceva carbohidrati si/sau grasimi pentru ca de obicei se
foloseste cacao, maltrodextrina etc. Sunt unele firme producatoare care incearca sa
bage cat mai putin din aceste substante. In final o proteina ajunge la o concentratie
de 80% si asta este un izolat! Proteinele obisnuite sunt undeva la 66-75%, asta nu
inseamna ca nu sunt bune dimpotriva, dar daca o firma scrie pe eticheta un numar
mai mare ar trebui sa va puna pe ginduri cat de real este cea ce este scris pe
eticheta, in acest caz vorbim despre firma neserioasa! Cand un produs are adaugat
substante responsabile pentru gust continutul de carbohidrati si de grasime este
peste 0, si in proteina naturala deja se gasesc de obicei din amindoua. De exemplu
la un produs cu gust de ciocolata este cel mai evident pt ca continutul lor de cacao
este de 5-10% care normal ca contine grasime si carbohidrati. Totdeauna uita-te la
procentul de grasime si de carbohidrati, daca sunt prea mici sau sunt 0, si
procentul de proteine este prea mare atunci produsul nu este cea ce scrie pe el! Din
pacate proteinele de calitate totdeauna sunt scumpe, deci teoria ca cel mai ieftin
este cel mai bun nu este valabila! In momentul respectiv cel mai bun zer este zerul
izolat (CFM)
Nu te lasa pacalit de marketingul firmelor care ti-ar vinde orice. Sunt multe
produse pe care este scris cu litere mari ca contine zer CFM dar in realitate marea
majoritate a proteinei este un concentrat si numai o mica parte este CFM!
Standardul international prevede cum trebuie sa fie scris pe eticheta
continutul lor. La ingrediente primul component scris trebuie sa aiba concentratia
cea mai mare din produs, scazind in ordine descrescatoare, ultimul ingredient scris
pe eticheta avand cel mai mic procent din produsul respectiv. Deci atentie mare
daca primul ingredient este de ex: ultrafiltered whey concentrate si al doilea
ingredient este whey protein isolates, inseamna ca produsul de fapt este un
concentrat si nu un izolat! Asta este numai marketing in realitate procentul
izolatului in aceste suplimente este de 1-3% deci nesemnificativ! Unele firme baga
un procent foarte mic de CFM, pt a putea scrie pe cutie cu litere mari: CFM
WHEY.
Atentie la pret daca pretul la un protein CFM de la o firma mai putin
cunoscut este mult mai ieftina decit un produs similar de la o firma cu renume,
atunci ceva este in neregula! Daca diferenta este mai mare de 20% renunta pt ca
precis este o teapa! Totdeauna uita-te pe eticheta cu atentie si daca ai dubii
renunta!
Mai bine dai mai multi bani si primesti ce ai asteptat decit sa cumperi mai
ieftin un produs care nu contine cea ce este scris pe eticheta. Daca vreti calitate
cumparati de la producatori cu renume internationala, din pacate la noi in tara nu
3

se importa prea multe marci si nu toate produse care vin din america sunt de
calitate!
Calitatea costa deci fii atent nu te lasa pacalit!
2. Generalitati.
Tehnica convenional de filtrare folosit n industria alimentar realizeaz
reinerea particulelor de ctre masa filtrata (filtrarea pe strat, plac sau membran),
n condiiile n care direcia de curgere a lichidului este perpendicular fa de
poziia materialului filtrant, debitul de filtrare scznd treptat datorit formrii
unui strat (depozit) care conduce la creterea rezistenei hidraulice i de filtrare.
Prin metodele mai noi de filtrare se realizeaz o curgere tangenial a lichidului de
filtrat, ceea ce permite limitarea creterii depozitului colmatat i ameliorarea
debitului de filtrare. Filtrarea tangenial este interesant pentru lichidele
colmatante adicentru cele care conin coloizi i particule micronice (la care
evident se refer vinul, berea i sucurile).
Folosind membrane cu caracteristici deosebite i curgerea tangenial a
lichidelor, se pot realiza separri i concentrri fr consum de energie termic i
fr denaturarea componentelor sensibile la cldur (avem de-a face cu o cernere
selectiv a particulelor mici i foarte mici care nu pot fi fracionate separate prin
procedee clasice).
Filtrarea tangenial acoler urmtoarele domenii: microfiltrarea, diafiltrarea i
osmoza invers.
Microfiltrarea reprezint tehnica de membran reinere a particulelor cu
dimensiuni mai mari de 0,1 m ( > 1000 ). Se rein materiale n suspensie,
bacterii, virusuri, macromolecule cu MM > 500 000. presiunea aplicat este egal
cu 0,1 - 0,5 MPa.
Ultrafiltrarea reprezint tehnica de membran de separare, fracionare,
concentrarea de substane macromoleculare sub aciunea unei presiuni tangeniale,
prin membrane cu pori ce au dimensiuni de 0,001 - 0,1 m, masa molecular a
particulelor care pot fi reinute fiind de 500- 500 000 (macromolecule de proteine
i coloizi). Presiunea de filtrare ajunge la 1 MPa, iar viteza fluxului pa la 1 m/s.
Diafiltrarea este o variantiltrrii care se poate realiza discontinuu, avnd loc
o serie de concentrri ale soluiei urmate de diluii ale retentatului prin adugare
unei soluii de splare (ap, soluie sodic etc.) i continuu, n care soluia de
splare se adaug la retentat la un debit identic cu debitul de curgere a permeatului
(ultrafiltratului). Diafiltrrile sunt adesea urmate de faza de ultrafiltrare clasic.
Osmoza invers sau hiperfiltrarea reprezint un proces de concentrare n
soluie a unor substane cu masa molecular mic (zaharuri, ioni, acizi organici
etc., cu MM < 500) prin aplicarea unei presiuni tangeniale la membran. Se
realizeaz, n consecin, o trecere prin difuzie a substanei dizolvate sau sau n
stare coloidal prin porii membranei cu = 4 - 6 nm. Pentru realizarea acestui

efect este necesar o presiune care poate atinge 10 MPa (de regul ntre 1 i 6
MPa).
Deshidratarea sucurilor din legume i fructe, a siropurilor, se poate efectua
prin ultrafiltrare cu mult mai ieftin, dect, de exemplu, prin evaporare sau
congelare, fr pierderea componentelor volatile i fr modificarea gustului,
procese ce au loc la concentrarea prin evaporare. La deshidratarea sucurilor,
extractelor de cafea, proteinelor, diferitelor esene, berii, calitatea produselor
prelucrate prin ultrafiltrare nu a sczut, dar unele cazuri s-a mbuntit. La
folosirea membranelor din acetoceluloz s-a realizat concentrarea sucului de mere
pn la coninutul substanei uscate de 40%.
n filtratul separat se gseau mai puin de 1% substane solubile, n majoritatea
acizi.
Vinul este un produs biologic instabil dac nu este clarificat nainte de
mbuteliere.
Modificrile ireversibile pot aprea sub aciunea agenilor chmici (sruri
tartrice, coloizi glucidici, proteici), i a agenilor biologici (drojdii, bacterii
responsabile de fermentaii secundare i apariia diferitelor boli).
n prezent, filtrarea vinurilor const n: o filtrare grosier pe kiselgur; o
filtrare pe plci care permite reinerea ultimelor particule din suspensie i a
majoritii microorganismelor (deci nu se asigur o sterilizare perfect); o filtrare
pe membrane de polimeri care au eficien mare dar i un pre de recondiionare
ridicat datorit rezistenei termice i chimice reduse. Deci, ultrafiltrarea vinului
separroteinele din el. Vinurile cu un coninut destul de mare de proteine sunt
dispuse la casri proteice reversibile i ireversibile (ceea ce nu modificai aspectul).
Ultrafiltrarea vinului se folosete i pentru separarea cleiurilor i
mucozitilor vegetale i pentru determinarea indicelui de polimerizare, care
caracterizeaz fiecare vin. Se constat interaciunea moleculelor de antociane i a
taninurilor la vinurile vechi.
La producere vinurilor din struguri, osmoza invers permite rezolvarea
problemei stabilizrii. Cum se tie, n vin i sucul de struguri se gsete tartrat de
potasiu care este n stare aproape saturat. La pstrarea vinului, tartratul de potasiu
precipit ceea ce duce la tulburarea vinului i formarea sedimentului pe pereii
buteliei. Metoda clasic de stabilizare este refrigerarea vinului pn la anumite
temperaturi (aproape la temperatura de ngheare). Dar aceast metod nu permite
sedimentarea complet a tartratului. La folosirea osmozei inverse, prin
membranrece n special apa i alcoolul etilic, iar ionii de potasiu rmn n
concentrat.

3.Descrierea membranelor utilizate


Membranele folosite pentru filtrarea tangenial sunt asimetrice
(anizotrope) i sunt n general constituite dintr-o pelicul superficial cu grosime
de 0,1-0,15 , microporoas, care alctuiete membrana propriu-zis cu anumite
proprieti de retenie i rezisten hidraulic. Aceast membran acoper o
structur cu grosime i porozitate mai mare care are rolul de suport mecanic i de
drenaj, rezistena acestui strat la curgerea tangenial fiind mic.
Unele membrane sunt prevzute i cu un strat de armare care le mete
rezistena.
Cu membranele asimetrice se pot atinge debite de permeat ridicate, chiar
dac se opereaz la presiuni relativ mici. Dintre membranele asimetrice amintim:
1. acetatul de celuloz care este o membran din prima generaie. Acetatul
constituie membrana propriu-zis, fixat pe un suport poros de drenare (fr strat
de armare). Acest tip de membrane prezint dezavantajul c se comport
necorespunztor la aciunea agenilor chimici, la temperaturi ridicate i sunt
sensibile la aciunea microorganismelor;
2. policlorura de vinil, polisulfonele (polisulfamide), polielectroliii
compleci pe baz de polistiren, polihidroximetilacrilamid, copolimeri de
acrilonitrili (Soc. Rhome Poulenc a pus la punct o serie de membrane pe baz de
copolimeri acrilonitrilmetalil sulfonat de sodiu+copolimer acrilonitri-metil-2-vinil
piridin quaternizat de sulfat de metil), poligalactoza-metilocrilat, poli-2,6
dimetilfenilen-eter sulfonat. Aceste membrane sunt din generaia a doua i sunt n
general mai complexe. De exemplu pelicula ultrasubire de
polihidroximetilacrilamid sub form de reea, care asigur selectivitatea, este
fixate un strat microporos de polisulfon cu grosime de 50 , servind ca suport
protector. Aceasta l arndul su este fixat pe un supori mpslit de poliester sau
polipropilen cu grosime de 100-200 m cu rolul de a mri rezistena mecanic a
ntregului ansamblu;
3. membrane minerale (inerte din punct de vedere chimic): oxid de zirconiu
(sau oxid de aluminiu), care se depune pe un strat de crbune ales pentru stabilitate
chimic, mecanic, termic (membrane SFEC, CARBOSEP); membrane ceramice
cu mare rezisten termic, chimic i mecanic. Aceste membrane sunt
compatibile cu orice pH, cu majoritatea solvenilor organici i agenilor oxidani,
fiind sterilizabile cu vapori de ap.

Efectele bune ale consumului de lapte fac obiectul unor studii foarte vaste
iar unele rezultate ale acestora merita cunoscute.
Corpul uman nu poate stoca aminoacizi, acesta fiind unul din motivele pentru care
este necesara alimentarea cu proteina completa (continand toti aminoacizii).
Nivelul proteic necesar poate fi atins mai usor folosind o proteina de
calitate mare ( zer ) decat una de calitate mai mica ( carne, cereale ).Oul
( albumina ) a fost foarte multa vreme catalogat drept proteina numarul 1 ca
valoare biologica. Cu toate acestea, anumite studii arata ca zerul (lactalbumina)
este mai bun, intrucat contine o cantitate mai mare de aminoacizi BCAA cu rol
anticatabolic ( previne pierderea de masa musculara).
Laptele de vaca are 18% zer si 82% caseina, laptele uman are 67% zer su
33% caseina.
Substanta

Vaca

Om

beta-lactoglobulina

57 %

putin

alpha-lactalbumina

21 %

42 %

immunoglobulina G

11 %

1%

albumina serica

7%

9%

immunoglobulina A

2%

15 %

lactoferina

putin

30 %

Lactoferina este o proteina care reduce captarea LDL colesterolului de catre


macroface => reduce oxidarea LDL in interiorul macrofagelor => reduce
transformarea acestora in celule spumoase =>reduce ateroscleroza. (1)
Sobolanii care au fost hraniti cu o dieta foarte bogata in zer prezinta VLDL
colesterol plasmatic si colesterol hepatic mai redus decat cei hraniti cu caseina/soia
. Nivele alimentare mai scazute de zer au dus doar la scaderea colesterolui hepatic.
Efectul a fost explicat prin faptul ca proteina din zer redusa a legat acizii
biliari, obligand ficatul sa sintetizeze alti acizi biliari, cu scaderea rezervelor de
colesterol hepatice. O alta explicatie ar fi ca anumite componente ale zerului pot
scadea sinteza hepatica de colesterol. Sobolanii hraniti cu zer au consumat mai
putine calorii decat cei hraniti cu caseina (acest lucru poate fi util stiind ca
restrictia calorica este singura metoda de alungire a vietii dovedita). (2)

Un studiu de 6 luni pe soareci a aratat o crestere cu 30% a vietii celor


hraniti cu zer, in contrast cu cei hraniti cu alta sursa de proteina. (3)
Totodata, studii efectuate pe hamsteri au aratat ca viata acestora creste
semnificativ daca in dieta exista albumina (comparativ cu o dieta standard), dar nu
proportional cu cantitatea de albumina .
Lactalbumin level male female
10 % lactalbumin (whey) 43 % 54 %
20 % lactalbumin (whey) 52 % 46 %
40 % lactalbumin (whey) 39 % 62 % (4)
Restrictia calorica prelungeste viata. Studii facute pe animale cu au aratat
ca si restricatia proteica poate prelungi viata, dar rezistenta la infectii este scazuta
in aceste animale si adesea este necesara monitorizarea lor in locatii speciale,
sterile.
Raspunsul imun umoral (anticorpi) si celular (limfocite) al animalelor
hranite cu 20% proteina din zer a fost semnificativ mai mare decat raspunsul imun
intr-o dieta cu 20% proteina din sursa : caseina, soia, porumb, albus de ou, grau,
peste, soia, vita, spirulina, alge etc. (5)
Expansiunea clonala a limfocitelor si productia de anticorpi necesita
existenta anumitor aminoacizi, unul dintre cei mai importanti fiind cisteina. Zerul
contine de 8 ori mai multa cisteina decat caseina. Administrand direct cisteina
catre celule apare o crestere masiva a glutationului ce mareste la randul lui sinteza
de AND limfocitar (deci o crestere a limfocitelor). Raspunsul umoral (adica
sinteza de anticorpi) al soarecilor hraniti cu zer a fost de 5 ori mai mare decat al
celor hraniti cu caseina sau caseina imbogatita cu cisteina (6) , (7)
Glutationul (GSH) este un tripeptid compus din cisteina, glicina si acid
glutamic, fiind denumit si gama-glutamil-cistein-glicina. In afara celulelor,
cisteina este toxica. In interiorul celulelor cisteina creste secretia de glutation mai
putin ca glutamil-cysteina(un dipeptid). Glutamil-cisteina din alimente(dieta)
creste mai mult glutationul decat cisteina singura. Proteinele din zer precum betalactoglobulina, albumina, lactoferina sunt foarte bogate in glutamil-cisteina.
Concentratiile hepatice de glutation sunt mai mult decat duble in sobolanii
hraniti cu zer decat in cei hraniti cu soia/caseina. GSH este unul dintre cei mai
puternici antioxidanti celular , un mecanism defensiv important impotriva
8

radicalilor liberi de tip hidroxil si peroxid ce pot afecta AND-ul celular ducand la
apritia de mutatii.
Nivelul de glutation in ficat, rinichi , inima si creier sunt cu
30%,34%,20%,30% mai scazute in soarecii batrani decat in cei maturi.
Concentratiile de glutation din ochi sunt in mod normal foarte inalte,
cristalinul avand un mecanism propriu ce faciliteaza captarea glutationului.
Scaderea acestui nivel se asociaza cu aparitia cataractei la varstnici. (9)
Intr-un experiment ce a avut drept scop inducerea cancerului de colon la
soareci, toate animalele hranite cu proteina din zer erau inca in viata la finalul
experimentului , in contrast cu doar 66% din cei care au fost hraniti doar cu
caseina. Acest lucru demonstreaza abilitatea zerului de a neutraliza substante
cancerigene (10).
PROTEINA DIN ZER ARE DECI NUMEROSE ROLURI
1) ANTIOXIDANT, CRESTE NIVELUL DE GLUTATION
2) IMUNOSTIMULANT, IMBUNATATIND RASPUNSUL IMUN CELULAR SI
UMORAL
3) PRELUNGESTE DURATA VIETII SI CALITATEA ACESTEIA IN
ANIMALELE DE STUDIU
4) ANTICANCERIGENA
5) ANTIATEROSCLEROTICA, HIPOCOLESTEROLEMIANTA

4. Descrierea tehnologiei
Membranele sunt elemente filtrante cu dimensiuni submicronice ale porilor,
care permit separarea componentelor din amestecuri complexe. In functie de
dimensiunea porilor, membranele pot retine la suprafata lor atat particule aflate in
suspensie (prin microfiltrare), cat si compusi dizolvati (prin ultrafiltrare,
nanofiltrare, osmoza inversa).
Datorita avantajelor pe care le prezinta aceste materiale filtrante fata de cele
clasice (separare eficienta la temperatura mediului ambiant, productivitate ridicata
prin selectarea unui regim de curgere optim, simplitate in operare etc),
membranele si tehnicile membranare cunosc in prezent, pe plan mondial, o
dezvoltare continua. Astfel, daca la nivelul anului 1992 in SUA vanzarile de
membrane se situau la 680 milioane $, in 2001 aceasta valoare s-a dublat. Pana in
anul 2008, prognozele indica o crestere de 8,3% pe an a vanzarilor de membrane
destinate tratarii apelor uzate, obtinerii apei potabile, purificarii bauturilor si a altor
lichide din industria alimentara. Pe piata membranelor s-au impus firme dintr-o
serie de tari dezvoltate (SUA, Germania, Japonia, Franta), cum ar fi Abcor, Pall,
Millipore, Sartorius, Koch Membrane, Du Pont. Tehnologiile dezvoltate de aceste
firme, care realizeaza nu doar materialele filtrante, ci si instalatiile in componenta
carora intra acestea, sunt recunoscute ca facand parte din clasa tehnologiilor
neconventionale si ecologice.
Odata cu membranele clasice, a caror aplicabilitate se datoreaza efectului
de separare a componentelor unui amestec pe baza diferentei dintre marimea
moleculelor acestora, s-au obtinut membrane cu proprietati superioare in
recunoasterea si separarea speciilor chimice din medii lichide complexe. Obtinerea
acestor tipuri de membrane a fost posibila datorita dezvoltarii continue a stiintei
materialelor micro - si nanostructurate, cu proprietati fizice, chimice,
electrochimice sau optice predefinite. In general, materialele de acest tip se obtin
prin aplicarea unui strat foarte subtire din compusul cu proprietati predefinte pe un
material membranar suport, rezultand, in acest fel, membrane compozite.
Pe plan mondial exista o intensa preocupare pentru modernizarea
tehnologiilor si echipamentelor specifice operatiilor de purificare si recuperare a
componentelor utile din lichidele alimentare, atat pentru produsele principale, cat
si pentru produsele secundare, care rezulta din procesele tehnologice,
accentuandu-se in special valorificarea lor in alimentatia umana. Prin aplicarea
proceselor membranare, calitatea produselor alimentare lichide destinate
consumului este mult imbunatatita si riguros controlata, pe baza unor standarde
moderne, exigente.

10

Scurta prezentare a membranelor si a tehnicilor membranare


Stiinta si tehnologia membranelor sunt tratate in ultimii ani ca domenii
interdisciplinare care includ notiuni de chimia polimerilor, chimie fizica si
inginerie chimica. O definitie exacta si completa a membranei, care sa includa
aspecte referitoare la structura sa, mecanismul de separare si domeniul de utilizare,
este dificila. In sensul cel mai larg, unanim acceptat de oamenii de stiinta,
membrana este o bariera selectiva care participa activ sau pasiv la transferul de
masa intre fazele pe care le separa.
Procesele care utilizeaza membrana ca element central au aplicabilitate
multipla in separarea si concentrarea componentelor unor solutii, amestecuri de
gaze sau vapori, avand in prezent statutul de tehnologii de varf.
Membranele cunoscute in prezent sunt diferentiate prin natura si tipul materialului,
structura si domeniul de aplicare. Pe baza acestor criterii de clasificare,
membranele sunt:
a) dupa natura materialului naturale si sintetice;
b) dupa tipul materialului polimerice si anorganice;
c) dupa structura poroase si dense (neporoase);
d) dupa domeniul de aplicare de microfiltrare (MF), ultrafiltrare (UF),
nanofiltrare (NF), osmoza inversa (OI), dializa (D), electrodializa (ED),
distilare membranara (DM), pervaporaie (PV) si electroosmoz (EO).
Membranele poroase, care au cele mai multe aplicatii la nivel industrial, se
subdivid la randul lor, dupa forma si distribuia porilor, in membrane simetrice
(structura definita prin pori cilindrici, drepti sau inclinati, uniform distribuiti sau
microsferulite monodisperse), membrane asimetrice (structura formata din
micropori cu diametre variabile, dispusi intr-un strat foarte subtire, cu grosimea de
0,1 1 m, numit strat activ si macropori neregulati, care formeaza substratul
macroporos cu o grosime de 100 200 m) si membrane compozite (structura
caracterizata printr-un strat activ compact, simetric sau asimetric, un strat
intermediar de legatura si un substrat macroporos).
Pentru obtinerea de membrane utilizate la nivel industrial metoda cea mai
cunoscuta si cea mai aplicata, in prezent, este inversia de faza. Conceptul de
inversie de faza presupune transformarea unei solutii polimerice omogene intr-un
sistem de doua faze una bogata in polimer, care formeaza partea continua a

11

membranei poroase si alta saraca in polimer, care umple porii din structura
membranei.
Procesul are trei etape principale:
- dizolvarea polimerului intr-un solvent adecvat;
- peliculizarea solutiei polimerice pe o suprafata plana sau tubulara;
- precipitarea polimerului (inversia de faza propriu-zisa).
In functie de tipul polimerului, de concentratia solutiei polimerice, de
grosimea peliculei, de modalitatea si conditiile de precipitare, prin inversie de faza
se obtin membrane cu structura simetrica pentru marea majoritate a aplicatiilor
cunoscute (MF, UF, OI etc.), in forma plana sau tubulara.
Realizarea practica a proceselor de separare prin membrane implica
instalatii specifice, in care elementul central este dispozitivul care contine
incorporata membrana, denumit modul membranar. Membranele in forma plana
pot echipa module cu diferite geometrii, de tipul filtrelor clasice cu rame si placi,
sau pot fi utilizate la realizarea de elemente filtrante, membrana avand configuratie
pliata sau spiralata. O instalatie de separare a componentelor dintr-un amestec prin
intermediul membranelor poate cuprinde unul sau mai multe module membranare.
Utilizarea tehnologiilor neconventionale membranare in industria laptelui
Industria laptelui este, fara indoiala, sectorul din industria alimentara in
care procesele de membrana au cea mai larga aplicare, acestea fiind utilizate in
cele mai diverse scopuri, de la concentrarea sau fractionarea componentelor
(osmoza inversa, ultrafiltrarea) pana la separarea macro- sau micro-componentelor
si a celulelor microbiene, prin microfiltrare si nanofiltrare.
Laptele poate fi utilizat ca atare sau poate constitui materie prima pentru
obtinerea unui numar mare de produse finite, cu valoare nutritiva mare. Prin
indepartarea microorganismelor si a sporilor acestora din lapte, in proportie de
pana la 99,99%, in functie si de incarcatura microbiana initiala a acestuia, se poate
obtine un lapte organic, ecologic sau biologic, cu valoare nutritiva
nemodificata. Un asemenea lapte se poate utiliza la fabricarea branzeturilor si in
forma cruda, cu valoare nutritiva si biologica ridicata. De asemenea, productia se
poate axa pe branzeturile traditionale romanesti.
S
epararea si concentrarea componentelor laptelui au multiple aplicatii in
industria laptelui, de la imbogatirea a numeroase produse in proteine valoroase din
punct de vedere biologic (continand toti aminoacizii esentiali), pana la utilizarea
acestor proteine la fabricarea produselor pentru sugari (concentrate proteice, in
special din zer).
12

Alte componente, lactoza de exemplu, pot fi utilizate, de asemenea, in


biotehnologiile alimentare pentru obtinerea de biomase, din care se pot obtine
formule lactate pentru alimentatia sugarilor, pentru industria farmaceutica etc.
Incepand cu anii 1970, tehnicile membranare s-au extins in numeroase domenii ale
industriei laptelui.
In actuala criza mondiala de proteine, in particular de origine animala, care
tinde sa se accentueze, laptele si subprodusele laptelui reprezinta o remarcabila
sursa proteica pentru alimentatia umana. Procedeele tehnologice moderne,
neconvenionale, pe baza de membrane, permit o viguroasa si eficienta separare a
substantelor componente din lapte si zer, asadar o mai buna prelucrare, conservare
si utilizare a acestora.
Tendina actuala este aceea de integrare a procesului de obtinere a
membranelor, de caracterizare functionala a acestora si de fabricare a produsului
dorit. Se urmareste, deci, realizarea de membrane specializate pentru un anumit
produs sau chiar pentru imbunatatirea unei caracteristici determinate a acestuia.
Pe plan national, in domeniul producerii de membrane si sisteme
membranare Centrul de cercetare pentru materiale macromoleculare si membrane
are o experienta vasta, fiind si singurul producator din tara. Preocupari in
domeniul membranelor si proceselor membranare exista si in cadrul unor
universitati din tara, dar numai la nivel de laborator.
Din pacate, la noi in tara aceste tehnici moderne, cu avantaje certe atat sub
aspect nutritional, cat si economic, nu sunt aplicate in prezent in industria laptelui.
Exista doar o singura instalatie pentru fabricarea branzeturilor prin
ultrafiltrare, achizitionata din import cu costuri ridicate. Daca pe plan international
aplicarea procedeelor membranare in industria laptelui este impusa prin standarde
de calitate deosebit de exigente, in Romania aceste procedee sunt aplicate la scara
redusa si datorita permisivitatii sistemului de calitate. Se impune cu necesitate
alinierea nivelului tehnologic din industria laptelui la cel existent pe plan
international, odata cu aderarea la Uniunea Europeana si conformarea sistemului
romanesc al calitatii la cel european.
Impactul tehnic, economic si social al utilizarii tehnicilor membranare in
industria laptelui
Implementarea pe scara mai larga a tehnologiilor membranare in industria
laptelui va extinde domeniul de aplicabilitate a membranelor si va permite
realizarea in tara a unor instalatii echipate cu membrane specifice pentru
prelucrarea laptelui si a derivatelor acestuia. Pretul estimativ al unei astfel de
instalatii este de circa 15 000 euro, la o capacitate de 1 500 l /h lapte prelucrat.
Acest pret este de circa doua ori mai scazut decat al unor produse similare
din import. Prin extinderea aplicatiilor instalatiilor echipate cu membrane
asimetrice si producerea acestora in serie, se realizeaza importante economii
valutare.
Utilizarea proceselor membranare conduce la eficientizarea productiei, prin
reducerea costurilor materiale, energetice (fiind eliminate procesele termice de
13

pasteurizare) si de manopera, concomitent cu cresterea calitatii produselor si


diversificarea gamei sortimentale. Prin dezvoltarea de noi capacitati de producie,
se creaza noi locuri de munca.Prin valorificarea produselor secundare din lapte se
diminueaza poluarea surselor de apa din zona unitatilor prelucratoare. Avand in
vedere faptul ca instalatiile membranare se pot pune in functiune cu cheltuieli
mici, iar consumurile energetice sunt reduse, acestea pot fi amplasate cu usurinta
si in zone izolate, defavorizate, contribuind astfel la relansarea economica locala.
Prin utilizarea tehnologiilor membranare este posibila aplicarea sanitarizarii
laptelui chiar la centrele de colectare, reducandu-se pierderile datorate acidularii
laptelui, care nu ar mai putea fi procesat.
Pentru un producator din industria laptelui care utilizeaza tehnologii
membranare specifice se estimeaza un profit de circa 10 000 euro pe an, atat ca
urmare a economiei de energie, cat si prin recuperarea tuturor componentelor
laptelui si utilizarea eficienta a acestora in fabricarea unor produse alimentare.

14

Membrane si procese de membrana


In cadrul proceselor de separare, pe langa procesele clasice de separare
(distilarea, rectificarea, extractia, schimbul ionic, filtrarea, centrifugarea,
sedimentarea), au aparut o serie de alte procese, cunoscute ca procese de
membrana.
Procesele de membran au cunoscut, incepand cu anii '70, o dezvoltare
spectaculoasa, utilizandu-se la nivel industrial in domenii cum ar fi: tratarea apelor
reziduale, tehnologiile medicale, industria chimic. Evolutia rapida si diversa a
acestor tehnologii a fost posibila datorita punerii la punct a tehnicilor
experimentale de preparare si caracterizare a membranelor.
Un sistem complex format dintr-un solvent in care se gasesc dizolvate
specii chimice ionice, molecule si macromolecule si dispersate macromolecule,
agregate moleculare si particule, poate fi separat in componente prin procese
membranare. Datorita gamei largi de utilizari a acestora se evidentiaza cinci
importante procese membranare (microfiltrarea, ultrafiltrarea, osmoza inversa,
dializa si electrodializa) care acopera intregul domeniu de marimi de particule de
separat, egaland in versatilitate sedimentarea in camp centrifugal. Procesele
membranare permit si separarea unor specii chimice dizolvate, deci fracionarea
unor sisteme omogene, asemanandu-se din acest punct de vedere cu extracia,
distilarea sau schimbul ionic.
Dupa cum se observa din tabelul 1, microfiltrarea, ultrafiltrarea,
nanofiltrarea i osmoza inversa au ca fora motrice diferenta de presiune, acestea
numindu-se procese de baromembrana. Procesele de baromembrana ocupa primul
loc in gama aplicatiilor industriale. Aceste procese sunt de obicei incadrate in
categoria tehnicilor de filtrare inaintata. Astfel, osmoza inversa este similara unei
deshidratari prin hiperfiltrare, ultrafiltrarea seamana cu tehnicile de concentrare,
purificare si fractionare a macromoleculelor sau dispersiilor coloidale, iar
microfiltrarea este consacrat in separarea suspensiilor. Practic fiecare proces
membranar se poate constitui intr-o alternativa viabila pentru alte procese de
separare.

15

Tabel nr. 1 Procesele membranare si caracteristicile lor.


Procesul de membran Tipul
Forta motrice
membranei
Microfiltrare (MF)
Simetrica
Presiune
microporoasa hidrostatica
(0,1 - 10 mm) (0,1 - 1 bar)
Ultrafiltrare (UF)
Asimetrica
Presiune
microporoasa hidrostatica
(0,01 - 0,1
(0,5 - 5 bar)
mm)
Nanofiltrare (NF)
Asimetrica cu Presiune
strat activ
10 - 30 bar

Osmoza inversa
Hiperfiltrare (HF)

Asimetrica cu Presiune
strat activ
20 - 200 bar

Dializa (D)

Simetrica
microporoasa

Separarea gazelor

Compozite si Presiune
si
poroase
gradient
de
concentratie
Cationice si Potential
anionice
electric

Electrodializa (ED)
Membrane lichide

Distilare
membrane
Pervaporatia

Gradient
de
concentratie

Lichida

Potential
chimic

prin Microporoasa

Presiune
vapori

Asimetrica

Presiune
partiala
16

de

de

Mecanism de Aplicatii
separare
Curgere
Filtrare sterila,
capilara
si clarificare
adsorbtie
Curgere
Separarea
capilara
solutiilor de
macromolecul
e
Curgere
Separarea
capilara
si anionilor de
solubilizare - valente
difuzie
diferite.
Fractionarea
de amestecuri
organice
Solubilizare - Separarea
difuzie
sarurilor
si
microsolvitilor
din solutii
Difuzie
Separarea
diversilor
solviti
din
solutii
macromolecul
are
Solubilizare - Separarea
difuzie
gazelor
din
amestecuri
Schimbul de ndepartarea
sarcini
ionilor
din
solutii
Solubilizare - Separarea
difuzie
cu ionilor
si
purtator
speciilor
biologice
Transportul
Apa ultrapura,
vaporilor prin concentrarea
membrane
solutiilor
Solubilizare - Separarea
difuzie
lichidelor

vapori
Electrodializa
membrana

cu Cationice,
anionice,
microporoase

Electroosmoza

Microporoasa

Reactoare membranare

Asimetrice,
cationice,
anionice

17

organice

Gradientul de Transportul si Obtinerea


concentratie
schimbul de NaOH
de
sarcina
inalta puritate,
a clorului, a
hidrogenului
Gradient
de Difuzia ionilor Uscarea unor
potential
si si moleculelor substante
concentratie
solide umede
Functie
de Difuzia,
Obtinerea
reactia
schimbul de produselor de
chimica
sarcina,
fermentatie,
curgerea
indepartarea
capilara
gazelor
din
reactoare

Structura membranelor
Membranele polimerice sau anorganice, sintetice sau naturale au ca
principala caracteristica structura. Termenul "structura" se refera in cazul acesta la
textura (morfologia) membranelor, care din acest punct de vedere poate fi:
simetrica, asimetrica sau compozita.
Membranele omogene se obtin din materiale care nu permit formarea de
structuri asimetrice sau compozite si sunt destinate unor aplicatii care utilizeaz
morfologii membranare anizotrope sau care nu necesita valori mari ale fluxurilor
de produs.
Structura membranara influenteaza criteriile de selectare a materialelor
membranare, constituind factorul esential in mecanismele de separare si transport.
Astfel membranele poroase, materiale care conin goluri de dimensiuni
mult mai mari decat dimensiunile moleculare, conform clasificrilor
internationale, pot fi membrane macroporoase, mezoporoase si microporoase,
dupa cum marimea porilor este mai mare de 50 nm, cuprinsa ntre 50 si 2 nm si
respectiv mai mica de 2 nm. Procesul de transport al speciilor chimice prin acest
tip de membrane, avand ca forta motrice gradientul de presiune, concentratie sau
potential electric, are loc prin sistemul de pori printr-un mecanism de curgere
capilara.
Membranele neporoase nu posed pori detectabili microscopic, acestea
fiind asimilate, din punct de vedere structural, cu un solvent imobil pentru
moleculele supuse transportului. Procesul de transport prin membranele de acest
tip se efectueaz printr-un mecanism de solubilizare-difuzie, speciile chimice se
dizolv i difuzeaz n interiorul membranei sub aciunea gradientului de
concentraie i / sau de presiune. Un factor important n procesul de transport prin
membranele neporoase l constituie interacia dintre faza fluid i membran. Ca
urmare a procesului de interacie, membrana se poate gonfla n fluid sau poate fi
complet dizolvat.

18

Fig. 1 Structura membranelor actuale: a) membrane simetrice; b) membrane


asimetrice; c) membrane compozite.
TIPURILE DE CURGERE IN PROCESELE MEMBRANARE

19

Colmatarea grupeaza trei fenomene:


adsorbtia macromoleculelor la contactul cu membrana
obturarea mecanica a porilor cnd dimensiunea moleculelor de solut este
apropiata de cea a porilor
formarea unui gel datorita cresterii conc. moleculelor de solut la suprafata
membranei.
Reducerea colmatarii se realizeaza prin spalare inversa (contracurent).

20

CLASIFICAREA MEMBRANELOR
Criterii: dupa natura lor:
membrane naturale
membrane sintetice
dupa tipul materialului:
membrane polimerice
membrane anorganice (sticla, metal, ceramica)
membrane hibride organic-anorganice
membrane lichide
dupa structura:
simetrice
asimetrice
compozite

21

Reprezentarea schematica a structurilor membranare

22

Forta de transfer
P
gradient de presiune

Relatia
fenomenologica
Legea HagenPoiseuille
JV = - Lp dp/dx

Factor de
proportionalitate
Rezistenta
hidrodinamica, Lp

Procedeul
Microfiltrare (MF)
Ultrafiltrare (UF)
Nanofiltrare (NF)
Osmoza inversa
(OI)
Permeatia gazoasa
(PG)
Pervaporatia (PV)

PROCESELE DE MEMBRANA SI FORTA MOTRICE NECESARA

C
gradient de concentratie

Legea lui Fick


Jm = -Dm dc/dx

E
gradient de potential electric

Legea lui Ohm


JI = -I/R dE/dx
I = U/R

gradient de temperatura

Legea lui Fourier


Jk = - dt/dx

Coeficient de
difuzie, Dm

Dializa (D)
Hemodializa (HD)
Membrane lichide
(ML)
Rezistenta electrica, Electrodializa (ED)
R
Electrodializa cu
membrane bipolare
(EDME)
Conductivitatea
Termo-osmoza
termica,
(TO)
Distilarea prin
membrana (DM)

Tehnicile cu membrane se incadreaza in ambele categorii (majoritatea in categoria


a 2-a). Acestea sunt tehnologii curate sau ecotehnologii tehnologii ale
viitorului.
APLICATII (ultimii 30 ani):
Numeroase sectoare de activitate:
- industria chimica si petrochimica
- industria farmaceutica

23

- industria agro-alimentara
- tratarea efluentilor
- apa potabila
- sanatate (dializa renala)
- microelectronica
- energie
- purificarea, separarea gazelor
- ingineria biologica
- biotehnologie etc.
AVANTAJELE PROCEDELOR MEMBRANARE:
consum energetic mai redus;
tratare la temperatura ambianta (fara degradare termica)
conditii de operare simple;
posibilitatea operarii continue;
posibilitatea de cuplare cu alte procedee clasice de separare;
caracteristici diverse ale membranelor, adaptate scopului urmarit;
cost de investitii si de operare redus.
Elementul important este membrana: bariera selectiva care separa doua
compartimente si permite trecerea preferentiala a unei specii n raport cu altele,
sub influenta unei forte de transfer. Puterea de separare este rezultatul diferentei
in viteza de transfer a componentilor, determinata de forta de transfer si de
interactiile cu membrana.

24

Caracteristicile de separare sunt determinate de:


natura stratului polimeric;
marimea porilor;
viteza transportului de masa (invers proportionala cu grosimea membranei).

MICROFILTRAREA (MF)
Separare: - microparticule
- compusi emulsionabili
- microorganisme
Membranele de MF: - pori asimetrici
- pori capilari
Diametrul porilor = 0,1 10 m
Metode de obtinere: - inversia de faza
- deformarea prin intindere
Materiale: - celuloza regenerata - poliamida
- triacetat de celuloza - poliester
- polisulfona - policlorura de vinil
- policarbonat - membrane ceramice
Aplicatii industriale:
- industria alimentara (clarificare si sterilizare: bere, vin, otet, sucuri)
- purificarea apelor:
- apa potabila
- ape reziduale
- spargerea emulsiilor ulei/apa
- purificarea mediilor de biosinteza
25

- industria chimica (purificare coloranti)


- industria farmaceutica
ULTRAFILTRAREA (UF)
Separare: compusi cu mase moleculare cuprinse intre 500 si 50 000
Daltoni:
- zaharuri
- biomolecule (proteine)
- polimeri
- particule coloidale
Membranele de UF: Diametrul porilor = 0,1 1 nm (10 - 1000)
Tehnici de obtinere: - inversie de faza
- tehnica sol-gel
Materiale: - acetatul de celuloza
- policlorura de vinil
- poliacrilonitril
- policarbonat
- poliimide
- polisulfona
- poliarilsulfona
- oxid de zirconiu
- oxid de aluminiu
Configuratie: - plane
- tubulare
- fibre capilare
Aplicatii industriale:
- industria alimentara (concentrare lapte, recuperare proteine din zer)

26

- farmaceutica
- biotehnologii
- purificarea apei
OSMOZA INVERSA (OI)
Separare: compusi cu mase moleculare mici ( 1000) si cu dimensiuni sub
0,001 microni
Materiale: - acetat de celuloza modificat
- polisulfona
- poliamida
- poliimida
- materiale ceramice
Configuratie: - tubulare
- spiralate
- hollow-fiber (fibra cu canal)
Aplicatii industriale:
- desanilizarea apei de mare
-

obtinerea apei pure


microelectronica

pentru

centralele

- concentrarea laptelui
- prelucrarea apelor uzate
- concentrarea sucurilor de fructe
- industria vinurilor, otetului si a berii etc.
Membrane de microfiltrare cu sau fara support MEMBRAFIL
Polimer: polisulfona, policarbonat, acetat de celuloza
Caracteristici:
diametrul mediu al porilor: 0,1 - 0,4 microni
numarul total de pori: 1010 1012 pori/cm2
porozitate: 75 85%
flux de apa distilata: 1000 2000 l/m2 h, la 1 bar.
27

termice

si

Membrane de ultrafiltrare cu sau fara suport


Polimer: polisulfona, acetat de celuloza
Caracteristici:
flux de apa distilata: 150 500 l/m2 h, la 1 bar
cut-off : 10000 20000 Da
porozitate totala: 80 85%

5.ANEXE

28

Fig. 1 Structura membranelor actuale: a) membrane simetrice; b) membrane


asimetrice; c) membrane composite

29

Reprezentarea schematica a structurilor membranare

30

Bibliografie
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

http://en.wikipedia.org/wiki/Membrane
http://en.wikipedia.org/wiki/Cell_membrane
http://www.meatsystems.ro/
www.atcinvestment.ro/uploadpoze/
www.triago.ro/ro/wine/membr_filter.htm
www.labshop.ro/Filtre/Filtrare.html
www.ara.ro/Information/news/2008/05.Mai/Primul%20Anunt
%20Conferinta%20Membrane%20Bucurest
8. apejiu.ro/download/Intalnirea%20de
%20informare.../masuri_suplimentare.doc

31