Fisa de documentare

Receptia cantitativa si calitativa a cerealelor

Receptia cantitativã se realizeazã prin cântãrirea cerealelor cu ajutorul

cantarelor tip bascula.
Cantitatea de cereale trebuie sa corespunda cu cea din documentele
furnizorului, in caz contrar se anunta furnizorul(sau un delegat) care este
obligat sa fie prezent la verificarea greutatii produselor.
Stabilirea cu precizie a cantitatii de cereale la beneficiar este importanta
deoarece are ca efect multiplu plata la furnizor si randamentul in
macinare.

Receptia calitativã reprezinta stabilirea calitatii cerealelor prin analize

care se impart in doua categorii:
 analize senzoriale: aspect, culoare, miros, gust, gradul de infestare,
starea de sanatate a boabelor, etc
 analize fizico-chimice: greutatea hectolitrica, umiditatea, masa a
1000 de boabe, sticlozitatea, duritatea boabelor, etc.
Este importanta stabilirea corecta a acestor indicatori calitativi deoarece ei
stau la baza :
 determinarii corecte a gradului de extractie a fainii, crupelor
 la amestecarea cerealelor in vederea formarii unor loturi cu calitatii
omogene
 calitatii produselor finite
Receptia calitativã se realizeazã în laborator de cãtre personal calificat,
utilizându-se aparatura adecvatã (sonde, umidometre, omogenizatoare,
etc.).

Analize senzoriale:

Aspectul se refera la gradul de vechime, gradul de dezvoltare,

uniformitatea ca marime si forma a boabelor, continutul de impuritati.
Continutul de impuritati este dat de impuritatile minerale (nisip, praf),
resturi de ambalaje, boabe depreciate( sparte, seci, strivite), boabe
alterate(putrezite, mucegaite, atacate de insecte), boabe din alte
culturi(secara, orez, ovaz), seminte de buruieni, etc.
Culoarea
- la grau culoarea este de la galben-deschis la galben roscat
- la porumb de la alb-galbui la portocaliu
-la orz de la galben auriu la cenusiu.
Mirosul si gustul trebuie sa fie caracteristic de cereale, fara mirosuri
straine.
Gradul de infestare: se refera la prezenta daunatorilor: gargarita
graului, gargarita orezului, fluturi, acarieni, plosnite, si se determina prin
cernere.
Starea de sanatate a boabelor se refera la prezenta unor bolii precum
mãlura, prezenta mucegaiurilor, etc

Analize fizico-chimice

Masa(greutatea) hectolitricã sau masa volumetricã reprezintã

greutatea exprimatã în kg a unui volum de boabe de 0,1 m3 (1
hectolitru).Se determina cu ajutorul balantei hectolitrice.
Aceastã însusire este importantã din urmãtoarele considerente:
 pentru grâu si secarã constituie parametrul principal dupã care se
stabileste
extractia fãinii
 constituie unul din parametri de stabilire a pretului
 serveste la estimarea cantitãtilor de produs prin cubaj
 reprezintã baza de calcul pentru dimensionarea celulelor de siloz.

Masa hectolitricã este influentatã de o serie de factori:

 umiditatea boabelor
 cantitatea de impuritãti si natura acestora
 forma si mãrimea boabelor
 starea suprafetei boabelor
 grosimea învelisului.

Umiditatea: reprezinta continutul in apa al cerealelor, care nu trebuie sa

depaseasca 14%. Depasirea acesteia conduce la : degradarea
(autoincingerea, mucegairea, incoltirea boabelor) in timpul depozitarii,
cresterea consumului de energie in timpul procesului tehnologic, scaderea
randamentului productiei. Acest parametru se determina cu ajutorul
umidometrului.
.
Masa relativã a 1000 de boabe reprezintã masa a 1000 de boabe de
cereale la umiditatea care o au în momentul determinãrii. La efectuarea
determinãrii nu se aleg boabele cele mai mari sau cele mai mici.
Cerealele destinate fabricãrii fãinii sau crupelor necesitã o greutate
relativã a 1000 de boabe cât mai mare, deoarece aceastã însusire atestã
un continut ridicat de miez care poate fi transformat în fãinã sau crupe cu
un grad mare de extractie.

Tãria sau duritatea boabelor

Aceastã proprietate reprezintã un indiciu privind modul cum cerealele
rezistã la operatiile de vehiculare, pregãtire si prelucrare. Duritatea
boabelor este totodatã un criteriu important de apreciere a consumului de
energie necesarã mãcinisului.

Sticlozitatea si fãinozitatea boabelor

Sticlozitatea boabelor reprezinta gradul de compactizare a endospermului
in bob.
Dupa sticlozitate boabele sunt:
-sticloase sunt cele care in sectiune au aspect sidefat si opun rezistentã
mare la sectionare, iar prin mãcinare se trasformã în proportie mare în
crupe de tipul grisurilor mari si mijlocii si în proportie mai mica în grisuri
mici, dunsturi si fãinã.

-fainoase sunt cele care prezintã un aspect opac- fãinos si opun o

rezistentã mai micã la sectionare. Prin mãcinare se transformã în prima
fazã în crupe din categoria grisurilor mici, dunsturi si fãinã.