LUCRARE DE DIPLOMĂ

ANGINA PECTORALĂ

COORDONATOR: ABSOLVENT:

COMAN (MIHAI) ANA MARIA

SPECIALIZAREA

ASISTENT MEDICINĂ GENERALĂ

ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU ANGINĂ

PECTORALĂ

1
 MOTIVAŢIE

Să fii sănătos este ceva de care suntem întotdeauna pe deplin conștienți ,

deoarece nu este puțin lucru să fii sănătos , puternic , voios , să nu ai nevoie de
ajutorul cuiva , să poți fi tu însuți când dorești cu toată liniștea și bucuria ta .
Am ales ca subiect pentru lucrarea mea de diplomӑ angina pectorală
deoarece morbiditarea şi mortalitatea prin boli coronariene au o frecvențӑ ridicatӑ
şi în continuӑ creştere, cuprinzând tot mai mulţi oameni cu o varstӑ mai tânӑrӑ.
Suferinţele coronariene pun în pericol viaţa bolnavului atât prin consecinţele
lor cât şi prin rӑsunetul resimţit de întregul organism.

2
 MOTTO

„ Ceea ce-l face pe om mai mare decât simpla lui viață , este dragostea pentru
viața celorlalți. ”

L.F. Celine

3
 CUPRINS:

CAP.I. NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A APARATULUI

CARDIOVASCULAR
I.1. NOȚIUNI DE ANATOMIE
I.2. NOȚIUNI DE FIZIOLOGIE
CAP.II. ANGINA PECTORALĂ
II.1. DEFINIȚIE
II.2. ETIOPATOLOGIE
II.3. SIMPTOMATOLOGIE
II.4. CLASIFICAREA
II.5. EVOLUȚIA ȘI PROGNOSTICUL
II.6 DIAGNOSTICUL
II.7.TRATAMENTUL
CAP.III. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI
CU ANGINA PECTORALĂ
CAP.IV. PLANURI DE INGRIJIRE
CAP.V. CONCLUZII
CAP.VI. FIȘA TEHNICA: ELECTROCARDIOGRAMA
CAP.VII. BIBLIOGRAFIE

4
 CAPITOLUL I

NOȚIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI

CARDIOVASCULAR

I.1. NOȚIUNI DE ANATOMIE

Inima este unul dintre cele mai importante organe ale corpului uman ,
funcţionează asemenea unei pompe musculare ce distribuie sângele în întreg
organismul. Aceasta se contractă şi se relaxează asemeni oricărui muşchi, însa este
unică prin faptul că funcţionează pe baza principiului „totul sau nimic”, fiecare
contracţie făcându-se cu toată forţa pe care aceasta o are. Inima este localizată la
nivelul toracelui, in mediastinul mijlociu, o treime din aceasta fiind localizată la
dreapta faţă de linia mediană şi două treimi fiind localizate la stânga liniei
mediene.
Atriul drept
Are forma unui cub ce prezintă spre anterior o prelungire reprezentată de
auriculul drept.
Peretele lateral are aspect neregulat şi la acest nivel se pot identifica muşchii
pectinaţi ai atriului drept.
Peretele medial sau septal este alcătuit din septul interatrial (septul ce separă
cele două atrii). Acesta prezintă în porţiunea centrală o depresiune ce poartă
denumirea de fosa ovală, aceasta corespunzând canalului interatrial a lui Bottalo
din timpul vieţii intrauterine.
Peretele superior prezintă două orificii şi anume: orificiul de vărsare a venei
cave superioare şi orificiul de intrare în auricul.

5
 La nivelul peretelui inferior se pot identifica:
- orificiul de vărsare a venei cave inferioare ce prezintă valva venei cave
inferioare denumită şi valva lui Eustachio;
- anteromedial- orificiul sinusului venos coronar ce prezintă valva sinusului
coronar ce mai poartă denumirea şi de valva lui Thebesius;
- de la nivelul valvei lui Eustachio pleacă spre peretele septal o proeminenţă ce
poartă denumirea de banda sinusală ce conţine tendonul lui Todaro. Sub acest
tendon se poate identifica triunghiul lui Koch ce este delimitat: superior de
tendonul lui Todaro, inferior de valva tricuspidă, iar lateral se identifică orificiul
sinusului venos coronar. În profunzimea ariei triunghiului lui Koch se găseşte
nodulul atrioventricular împreună cu porţiunea incipientă a fasciculului lui Hiss.
Peretele posterior prezintă o proeminenţă ce poartă denumirea de creasta
terminală, aceasta fiind localizată la dreapta faţă de orificiile celor două vene cave.
Superior de creasta terminală se identifică nodul sinoatrial.
Peretele anterior este reprezentat de orificiul atrioventricular drept impreună
cu valva tricuspidă ce este alcătuită din trei cuspe şi anume: anterioară, posterioară
şi septală.
Ventriculul drept
Se prezintă sub forma unei piramide triunghiulare, având trei pereţi, o bază
şi un vârf.
Peretele anterior este neregulat, prezentând numeroase trabecule cărnoase:
de ordin I reprezentate de muşchiul papilar anterior de la care se extind cordaje
către cuspele anterioară, respectiv posterioară a tricuspidei, dar şi trabecule de
ordin II şi III.
Peretele posterior este de asemenea neregulat, prezentând trabecule
cărnoase de ordin II şi III şi unul singur de ordin I reprezentat de muşchiul papilar
posterior ce le trimite către cuspele posterioară şi septală a valvei tricuspide.
6
 Peretele medial sau septal este reprezentat de septul interventricular (septul
ce separă cei doi ventriculi). De asemenea prezintă numeroase trabecule cărnoase
de ordin II şi III şi doar unul singur de ordin I reprezentat de muşchiul papilar
septal, ce trimite cordaje către cuspele septală şi anterioară a valvei tricuspide.
Dintre trabeculele cărnoase de ordin II se evidenţiază trabecula
septomarginală ce înglobează ramul drept al fasciculului Hiss.
Vârful ventriculului drept este localizat în apropierea vârfului inimii, doar la
un cm mai sus şi mai la drepata faţă de acesta.
Baza ventriculului drept prezintă două orificii şi anume: orificiul
atrioventricular drept şi orificiul trunchiului arterei pulmonare. Orificiul
atrioventricular drept delimitează atriul drept de ventriculul drept şi este prevăzut
cu valva tricuspidă. Orificiul trunchiului arterei pulmonare este prevăzut cu valva
pulmonară ce este alcătuită din trei cuspe semilunare (în cuib de rândunică) : una
anterioară şi două posterioare.
Cavitatea ventriculului drept incepe de la nivelul orificiului atrioventricular
până aproape de vârful inimii şi poate fi împărţită în trei regiuni diferite: o regiune
de primire a sângelui de la nivelul atriului drept, o regiune trabeculară, localizată
apical, şi o regiune distală, de evacuare, ce mai este denumită şi conus sau
infundibul. Regiunea de primire a fluxului de sânge este delimitată între orificiul
atrioventricular şi regiunea muşchilor papilari. Regiunea trabeculară este
localizată spre vârful ventriculului drept, fiind acoperită de trabecule musculoase.
Rolul acestora este de a încetini viteza fluxului sanguin şi totodată participă la
formarea structurii de rezistenţă a cordului. Regiunea de evacuare sau conusul
prezintă pereţi netezi şi are o formă conică. Datorită pereţilor netezi din această
regiune, viteza sângelui creşte.

7
 Atriul stang
Are forma unui cub, prezentând un perete lateral, un perete medial, un perete
superior şi un perete inferior.
Peretele lateral se continuă prin intermediul orificiului auricului stâng cu
cavitatea acestuia.
Peretele medial sau septal este reprezentat de septul interatrial.
Peretele superior şi cel inferior nu prezintă elemente anatomice importante.
Perele posterior prezintă cele 4 orificii ale venelor pulmonare: două drepte
şi două stângi.
Peretele anterior conţine orificiul atrioventricular stâng ce prezintă valva
bicuspidă sau mitrală, ce este alcătuită din două cuspe: una anterioară mai
voluminoasă şi una posterioară cu dimensiuni mai reduse.

Ventriculul stang
Este cavitatea cordului ce prezintă cele mai mari dimensiuni, având aspectul
unui con. Prezintă un perete lateral, un perete medial, două margini, o bază şi un
vârf.
Peretele lateral prezintă numeroase trabecule de ordin II şi III.
Peretele medial sau septal este reprezentat de septul interventricular şi
prezintă trabecule cărnoase.
La nivelul marginii anterioare se poate identifica muşchiul papilar anterior
ce trimite cordaje către cele două cuspe ale mitralei.
Vârful ventriculului stâng coincide cu vârful inimii şi prezintă trabecule
cărnoase de ordin II şi III.
Baza ventriculului stâng conţine două orificii:orificiul atrioventricular stâng
şi orificiul aortei.
8
 Orificiul atrioventricular stâng este puntea de legătură dintre atriul stâng şi
ventriculul stâng şi la nivelul său se găseşte valva bicuspidă sau mitrală cu cele
două cuspe.
Orificiul aortei se gaseşte la drepta faţă de orificiul atrioventricular stâng şi
la nivelul acestuia se identifică valva aortei ce este alcătuită din trei cuspe
semilunare (în cuib de rândunică): una posterioară şi două anterioare.
Cavitatea ventriculului stâng poate fi împărţită într-o porţiune atrială la
nivelul căreia pătrunde iniţial fluxul sanguin şi o porţiune arterială ce mai poartă
denumirea de vestibulul aortic.

Inima este alcătuită din trei tunici: endocardul , miocardul si pericardul.

9
- Endocardul sau tunica internă căptușește interiorul inimii, iar pliurile sale
formează aparatele valvulare.
- Miocardul sau mușchiul cardiac este tunica mijlocie sau mușchiul cardiac este
tunica mijlocie , fiind alcătuit din miocardul propriu-zis sau miocardul contractil și
din țesutul specific sau excitaconductor. Miocardul contractil are o grosime diferită
în cei doi ventriculi. Astfel , ventriculul stâng cu rolul de a propulsa sângele în tot
organismul are un perete mult mai gros decât cel drept, care împinge sângele
numai spre cei doi plămâni. Atriile au un perete mult mai gros decât al

10
ventriculilor. Țesutul specific este alcătuit dintr-un mușchi cu aspect embrionar
foarte bogat în celule nervoase și cuprinde :
a) nodul sino-atrial Keith-Flack situat în peretele atriului drept, aproape de orificiu
de vărsare al venei cave superioare.
b) sistemul de conducere atrio-ventricular , alcătuit din nodul atrio-ventricular
Aschoff-Tawara, situat în partea postero-inferioară a septului interatrial, și
fasciculul His, care ia nastere din nodul Aschoff-Tawara , coboară în peretele
interventricular și se împarte in miocardul ventricular.
-Pericardul este tunica externă a inimii – o seroasă care cuprinde, ca și pleura
două foi: una viscerală, care acoperă miocardul și alta parietală, care vine în
contact cu organele din vecinătate . Între cele două foi se află cavitatea pericardică.
În stare patologică, cele trei tunici pot fi afectate separat ( miocardita,
endocardita sau pericardita) sau simultan ( pancardita) .

Vascularizaţia arterială a inimii este realizată prin intermediul:

- arterei coronare drepte, ram din aorta ascendentă, situată în porţiunea iniţială
între auriculul drept şi trunchiul arterei pulmonare, după care se localizează la

11
nivelul şanţului coronar anterior, respectiv posterior. Se termină la nivelul şanţului
interventricular posterior prin artera interventriculară posterioară. Ramuri ale
arterei coronare drepte sunt reprezentate de : artera dreaptă a conului, arterele
ventriculare anterioare drepte, artera interventriculară posterioară, arterele atriale,
artera nodului sinusal, artera nodului atrioventricular.
- arterei coronare stângi, ram din aorta ascendentă, este situată iniţial între
auriculul stâng şi trunchiul arterei pulmonare. La nivelul şanţului interventricular
anterior se termină prin artera interventriculară anterioară. La nivelul şanţului
coronar, din artera coronară stângă ia naştere un ram colateral ce poartă denumirea
de artera circumflexă. Artera interventriculară anterioară se ramifică în: arterele
ventriculare anterioare stângi, artera stângă a conului ce se anastomozează cu artera
dreaptă a conului, ramuri septale pentru 2/3 din septul interventricular.
Artera circumflexă dă următoarele ramuri: artera marginală stângă, ramuri
ventriculare anterioare şi posterioare, arterele atriale, artera nodului sinusal şi artera
nodului atrioventricular.
Astfel, foarte importantă este zona vascularizată de fiecare coronară în parte,
putându-se identifica artera afectată în fucnţie de zona necrozată în urma unui
infarc miocardic.
Artera coronară dreaptă vascularizează ventriculul drept, o porţiune din
peretele posterior al ventriculul stâng, 1/3 inferioară a septului interventricular,
atriul drept şi sistemul excitoconductor.
Artera coronară stângă vascularizează ventriculul stâng, o porţiune din
peretele anterior al ventriculului drept, 2/3 superioare a septului interventricular şi
atriul stâng.

Venele sunt organizate într-un sistem venos superficial şi un sistem venos

profund.
12
 Sistemul venos superficial este reprezentat de sinusul venos coronar ce poate
fi identificat la nivelul şanţului coronar posterior. Traiectul acestuia se termină la
nivelul peretelui inferior al atriului drept. La nivelul sinusului venos coronar se
varsă vena coronară mare, vena coronară mică, vena coronară mijlocie, vena
posterioară a ventriculului stâng, vena oblică a atriului stâng.

Limfaticele drenează la nivelul nodulilor limfatici traheobronşici şi

brahiocefalici.

Vascularizația inimii este asigurată prin cele două artere coronare. Venele
coronare urmează traiectul arterelor și se varsă în sinusul coronar, care se deschide
în atriul drept. Inervația inimii se face prin firișoarele nervoase primite de la
sistemul simpatic și parasimpatic.
Este alcătuit din celule miocardice cu proprietăţi specifice precum
automatismul (generează impuls electric în mod spontan) şi conducerea
impulsului.
Celulele miocardului ce prezintă automatism mai sunt denumite şi celule

13
miocardice tip P sau pacemaker. Proprietatea de automatism este deţinută de
celulele din nodul sinoatrial, din fibrele atriale specializate sau fasciculul
Bachmann, din nodul atrioventricular, din fasciculul Hiss şi ramurile sale şi din
reţeaua Purkinje.

În mod normal, activitatea electrică a inimii este controlată de nodul

sinoatrial, acesta fiind pacemakerul fiziologic al inimii. Mai poartă denumirea și
de nodul Keith-Flack şi este localizat la nivelul peretelui posterior al atriului drept,
superior de creasta terminală. Impulsurile trimise de acesta sunt cu o frecvenţă de
70-80/min.
În alcătuirea sa intră mai multe tipuri de celule şi anume:
- celulele P cu rol de pacemaker, disfuncţia acestora determinând apariţia pauzelor
sinusale, oprirea sinusală urmate de înlocuirea ritmului cu unul din centrii
excitoconductori mai lenţi.
- celulele T tranziţionale, disfuncţia acestora determinând blocarea excitaţiei
înainte ca aceasta să ajungă la nivelul miocardului atrial;

14
- celule nodale de tip Purkinje.
Nodul atrioventricular este localizat la nivelul septului interatrial inferior şi
în alcătuirea sa intră aceleaşi tipuri de celule ca şi in nodul sinoatrial. Mai poarta
denumirea de nodul Aschoff-Tawara şi produce impulsuri cu o frecvenţă de 40-
50/min. La acest nivel este întârziat impulsul trimis de la nivelul nodului sinoatrial.
Întârzierea impulsului are două avantaje şi anume:
- depolarizarea ventriculară este intârziată până când atriile şi-au golit conţinutul în
ventriculi;
- limitează numărul maxim de stimuli ce pot determina depolarizarea ventriculilor
pe unitatea de timp.
Fasciculul Bachmann este situat între vena cavă superioară şi atriul drept, iar
din el pleacă fasciculul internodal anterior James.
Fasciculul internodal mijociu sau Wenckebach face legătura dintre nodul
sinoatrial şi atrioventricular.
Fasciculul internodal posterior sau Thorel realizează tot legătura dintre
nodul sinoatrial şi cel atrioventricular.
Fasciculul Hiss porneşte de la nivelul triunghiului lui Koch şi intră in septul
interventricular, după care se ramifică în două ramuri, unul drept şi unul stâng. El
produce impulsuri cu o frecvenţă de 25-30/min.

I.2. NOȚIUNI DE FIZIOLOGIE

Funcţia principală a cordului este aceea de a furniza oxigenul şi substanţele
nutritive necesare ţesuturilor şi totodată de a îndepărta dioxidul de carbon şi
metaboliţii. Acest lucru se realizează prin intermediul a două circulaţii: cea dreaptă,
pulmonară şi cea stângă, sistemică.
Pentru inceput, de reţinut este faptul că inima stângă reprezentată de atriul şi

15
ventriculul stâng conţin numai sânge oxigenat, iar atriul drept şi ventriculul drept
conţin numai sânge amestecat cu dioxid de carbon.

16
Arterele si venele la om
17
 Astfel, sângele oxigenat de la nivelul atriului stâng trece la nivelul
ventriculului stâng prin intermediul orificiului atrioventricular, prin deschiderea
valvei mitrale. De la nivelul ventriculului stâng este ejectat prin valva aortică la
nivelul aortei, aceasta furnizând sânge oxigenat şi nutrienţi tuturor ţesuturilor. La
nivel tisular, mai exact la nivelul circulaţiei capilare, se realizează schimbul de
gaze, oxigenul arterial fiind eliberat şi preluat de ţesuturi, în timp ce dioxidul de
carbon, rezultat în urma metabolismului tisular, îi ia locul. Sângele încărcat cu
dioxid de carbon ajunge la nivelul sistemului venos ce se varsă prin intermediul
celor două vene cave superioară, respectiv, inferioară, la nivelul atriului drept. De
aici, sângele neoxigenat ajunge în ventricului drept prin intermediul orificiului
atrioventricular drept prin deschiderea valvei tricuspide. De la nivelul ventricului
drept, acesta este ejectat în trunchiul pulmonarei. Cele două artere pulmonare
transportă sângele încărcat cu dioxid de carbon la nivel pulmonar unde are loc
hematoza ce se defineşte prin procesul de eliberare a dioxidului de carbon în
alveole şi reîncărcarea cu oxigen a acestuia. Sângele oxigenat se reîntoarce la
nivelul atriului stâng prin intermediul celor patru vene pulmonare: două drepte și
două stângi.
Ciclul cardiac
Ciclul cardiac mai poartă denumirea şi de revoluţia cardiacă, şi este
asemănător atât pentru cordul drept (reprezentat de atriu şi ventriculul drept), cât şi
pentru cordul stâng (reprezentat de atriu şi ventriculul stâng).
Pentru o frecvenţă cardiacă de 70 de bătăi/ minut, ciclul cardiac are o durată
de 0,82 de secunde.
Ciclul cardiac pentru inima stângă
Ciclul cardiac începe cu sistola atrială ce durează 0,08 - 0,12 secunde, în
timpul acesteia având loc faza de umplerea atrială a ventriculului. După terminarea
sistolei atriale, se egalizează presiunile atrioventriculare, lucru ce duce la
18
închiderea valvei mitrale. Prin închiderea atât a valvei mitrale, cât şi a valvei
aortice, presiunea de la nivelul ventriculului stâng creşte considerabil. După
această creştere presională, are loc deschiderea valvelor aortice şi ejecţia sângelui
de la nivelul cavităţii ventriculului stâng prin contracţia acestuia. Contracţia este
urmată de relaxare, şi ulterior de umplere ventriculară.
Contracţia ventriculului stâng are două etape:
- într-o primă etapă se realizează contracţia izovolumetrică (ventriculul îşi menţine
acelaşi volum de sânge, nici nu primeşte de la nivelul atriilor, nici nu pompează
sânge în aortă) cu durată de 0,04 - 0,06 secunde; în această etapă ventriculul stâng
este în continuare o cavitate închisă, valvele aortice menţinându-se închise;
- etapa de ejecţie ventriculară maximă, ce începe odată cu depăsirea presiunii
diastolice din aortă de către presiunea din ventriculul stâng, moment în care valva
aortică se deschide.
Relaxarea ventriculului stâng se realizează tot în două etape:
- într-o primă etapă are loc faza de ejecţie lentă ce durează 0,10 - 0,20 secunde;
- ulterior apare relaxarea izovolumetrică-scăderea presiunii intraventriculare sub
presiunea diastolică din aortă determină inchiderea valvei aortice. Ventriculul stâng
revine o cavitate închisă cu o presiune scăzută la un volum ventricular constant.
Umplerea ventriculară se realizează de această dată în trei etape:
- iniţial are loc umplerea rapidă, ce se realizează datorită deschiderii valvei mitrale
şi scăderii presiunii intraventriculare stângi sub cea intraatriale stângi;
- este urmată de umplerea lentă sau diastazis şi este reprezentată de perioada în
care presiunea din cele două cavităţi se egalizează;
- umplerea atrială ce se realizează prin sistola atrială.

19
 CAPITOLUL II
ANGINA PECTORALĂ

II.1. DEFINIȚIE
Angina pectorală este o formă clinică a cardiopatiei ischemice, caracterizată
prin crize dureroase, paroxistice, cu sediu retrosternal, care apar la efort sau la
emoţii, durează câteva minute şi dispar la încetarea cauzelor sau la administrarea
unor compuşi nitrici (Nitroglicerină, Nitrit de amil).
Angina este modul prin care inima ne spune cã nu are suficient oxigen
pentru ceea ce i se cere sã facã.
Aceasta se întâmplã atunci când arterele coronare (arterele care irigã inima
cu sânge) sunt blocate din cauza procesului de aterosclerozã. În urma acestui
proces, pe peretele arterelor se depun plãci de grãsime calcificatã, care vor reduce
debitul sanguin la acel nivel.
O altã cauzã a angine este reprezentatã de situatia în care efortul care se
solicitã din partea inimii este peste capacitățile pe care ea le are sau când are
nevoie de mai mult oxigen decât în condiții normale. Angina mai apare și în cadrul
altor boli, cum ar fi anemia, bolile valvulare aortice, tulburările de ritm cardiac sau
funcționarea exagerată a glandei tiroide.

II.2. ETIOPATOLOGIE

Principala cauză (90 - 95%) este ateroscleroza coronariană, care se manifestă

sub formă de stenozări sau obliterări coronariene şi zone de necroză şi fibroză
miocardică difuză. Valvulopatiile aortice, anemia, tahicardiile paroxistice,
hipertiroidismul etc. reprezintă cauze mult mai rare.
Fiziopatologie: angina pectorală este expresia unei insuficicienţe
coronariene acute, datorită dezechilibrului brusc apărut la efort între nevoile
miocardului (mai ales în O2) şi posibilităţile arterelor coronare. În mod normal,
circulaţia coronariană se adaptează necesităţilor miocardului, putând creşte la efort
de 8 -10 ori. Angina pectorală apare pe fondul unei insuficienţe coronariene
cronice datorită coronarelor stenozate.
Condiţiile declanşatoare - efort, emoţii etc. - impun miocardului un efort
suplimentar, deci necesităţi suplimentare de O2, dar circulaţia coronariană cu
leziuni de ateroscleroză este incapabilă să-şi mărească debitul. Apar astfel o

20
ischemie miocardică acută, o insuficienţă coronariană acută, cu acumularea unor
produse de catabolism (acid lactiv, piruvic etc.) care excită terminaţiile nervoase
locale şi produc impulsul dureros (criza de angină).

II.3. SIMPTOMATOLOGIE
Simptomul principal este durerea, care are caracter constrictiv, "ca o gheară,
arsură sau sufocare", şi este însoţită uneori de anxietate (sentiment de teamă, teamă
de moarte iminentă), este variabilă - de la jenă sau disconfort la dureri atroce.
Sediul este reprezentat de regiunea retrosternală mijlocie şi inferioară şi de
regiunea pre-cordială, pe care bolnavii o arată cu una sau ambele palme. Iradiază în
umărul şi membrul toracic stâng, de-a lungul marginii interne, până la ultimele
două degete, uneori către mâna dreaptă sau bilateral, spre gât, mandibule, arcada
dentară, omoplat. Iradierile nu sunt obligatorii. Importante sunt iradierile în
regiunea cervicală anterioară şi mandibulă sau în ambele membre superioare,
durata este de 1 - 3', rar 10 - 15', iar frecvenţa crizelor este variabilă. Durerea apare
în anumite condiţii: abuz de tutun, crize tahicardice, efort fizic, de obicei la mers,
emoţii, mese copioase, frig sau vânt etc. Cedează prompt la repaus şi la
administrarea de Nitroglicerină (1 - 2' rar 3', test de diferenţiere).
Criza dureroasă este însoţită uneori de palpitaţii, transpiraţii, paloare,
lipotimie, lipsă de aer, eructaţii.
Tipologie:

Durerea poate să apară în timp ce persoana depune un efort fizic (urcă pe

scări sau urcă o pantă, merge în frig sau contra vântului, practică un sport, etc).
Este cazul anginei de efort, un caz tipic şi cel mai frecvent întâlnit. Încetarea
efortului fizic produce o întrerupere a durerii.

Durerea poate fi stabilă - durerile sunt puţin frecvente şi apar doar în cazul
depunerii de efort substanţial. Caracteristic este faptul că durerea se declanşează
doar atunci când persoana depune un efort de aceeaşi intensitate (de exemplu,
durerea apare sistematic doar după 30 de minute de mers pe jos). Acesta este
elementul care defineşte stabilitatea.

Durerea poate fi instabilă şi invers proporţională cu efortul despus - în acest

caz, durerile apar atunci când persoana depune un efort de mică intensitate şi
încetează destul de greu chiar şi după administratea de nitraţi. Dacă durerea se
produce în stare de repaus, situaţia este gravă. Evoluţia către infarct este foarte
frecventă dacă nu se intervine pe cale medicală.

21
 Durerea de tipul Prinzmetal este o formă particulară şi foarte rară de angină
pectorală, ce apare doar la anumite ore, cu regularitate, în general când pacientul
este în stare de repaus, dimineaţa, fiind însoţită de o pierdere a cunoştinţei.
Tulburările ritmului cardiac la acest tip de angină pot fi importante şi într-o
treime din cazuri, boala evoluează către infarct.

II.4. CLASIFICAREA

Forme clinice:

Angorul spontan, adeseori de repaus sau nocturn, cu crize tipice, dar fără un
factor declanşator, se datorează unei crize tahicardice, hipertensive, unei intricări
coronaro-digestive, stări psiho-nevrotice sau anunţă un infarct;
Angorul de decubit, însoţeşte fenomenele insuficienţei acute a ventriculului
stâng şi apare tot în condiţii de creştere a muncii inimii (contact cu aşternutul rece,
tahicardii, hipertiroidism etc.);
Angorul intricat, cu modalităţi atipice de declanşare, iradiere, durată, aspect al
durerii, se datorează intervenţiei unei alte afecţiuni dureroase viscerale (litiază
biliară, ulcer, hernie hiatală, spondiloză, periartrită scapulohumerală);
Se mai descrie angorul cu dureri atipice sau starea de rău anginoasă -
prima criză de angor corespunde frecvent unui infarct miocardic prin tromboză şi
trebuie tratată cu 7 - 10 zile repaus, analgetice, coronaro-dilatatoare şi
anticoagulante. Accentuarea duratei şi frecvenţei angorului anunţă, de obicei, un
infarct miocardic.

Angina pectorală stabilă

Angina pectorală este un sindrom clinic datorat ischemiei miocardice
caracterizat prin discomfort sau presiune precordială, care este în mod tipic
precipitat de efortul fizic și ameliorat de repaus sau nitroglicerină
sublingual. Angina pectorală stabilă este o formă clinică a cardiopatiei ischemice
care se caracterizează prin:
-durată sub 5 secunde sau peste 20 de minute
-accentuarea la inspir profund sau modificarea posturii
-declanșarea la o simplă mișcare
-calmarea la înghițire (apă, alimente)
-aria foarte mică, indicată cu vîrful degetului
-accentuarea la presiune asupra toracelui
-debut și sfârșit brusc.

22
 În România prevalența bolii este de 10, 9% și în creștere. Diagnosticul este
confirmat prin efectuarea de teste de efort, care urmăresc adaptabilitatea
coronariană prin realizarea unui efort cât mai apropiat de cel maximal și se fac
până la apariția modificărilor EKG și clinice ale pacientului. Testele imagistice
apreciază defectele de perfuzie, tulburări diskinetice cardiace, fluxul de sânge
coronarian, extinderea leziunilor aterosclerotice. Tratamentul cuprinde corecția
factorilor de risc, măsuri generale privind schimbarea modului de viață, prevenirea
și tratamentul crizelor anginoase,revascularizarea miocardică. Mortalitatea este
mult mai cunoscută decât morbiditatea, reprezentând în România 60% din totalul
deceselor prin boli cardiovasculare.În țările industrializate mortalitatea a scăzut
constant în ultimii 25 de ani cu circa 3-5% pe an, spre deosebire de țările est-
europene unde continuă să crească. Încetarea fumatului este cea mai eficientă
intervenție preventivă pentru a reduce ateroscleroza coronară, cauza principală a
anginei pectorale. Tratamentul intensiv al diabetului, hipertensiunii, hipertrofiei
hepatice,hiperlipidemiei și obezității, factori de risc predominanți, are un rol
important intervenția bolii coronare. Complicațiile anginei pectorale includ: angina
instabilă, infarctul miocardic și decesul. Ateroscleroza coronariană este
responsabilă în 95% din cazuri de angină pectorală și cardiopatia ischemică. Sediul
principal al dezvoltării leziunilor aterosclerotice este la nivelul inimii. Aici se
formează progresiv striațiile grase care încep să apară de la naștere în aortă și de la
vârsta de 15 ani în coronare. Aceste leziuni nu au consecințe hemodinamice sau
clinice și pot persista, regresa sau evolua spre plăci fibroase. Plăcile fibroase apar
după 25 de ani în coronare. Leziunile avansate a căror incidență crește cu vârsta
provin din plăcile fibroase prin: vascularizare deneoformație, calcificarea centrului
necrotic, ulcerarea cu formare de trombi care duc la stenozarea arterei.Studiile
epidemiologice au permis conturarea noțiunii de factor de risc,caracteristici care
sunt prezente la persoanele sănătoase dar asociate posibilității ulterioare de
dezvoltare de boli cardiovasculare aterosclerotice. Acestea sunt:
-sexul masculin, estrogenii ar avea rol protectiv
-vârsta înaintată
-agregarea familială prin obiceiuri alimentare și ereditate poligenică
-factori dietetici: consumul caloric excesiv (zaharuri rafinate, grăsimi
saturate,alcool), zona geografică (consum de apă nedură cu carențe în
microelemente)
-obezitatea
-fumatul
-sedentarismul
-factori comportamentali (este predispus tipul psihosomatic A: ambițios,
agresiv,nerăbdător)
-factori sociali (profesiunile cu responsabilități crescute, grad înalt de stres) .
23
 Factori metabolici:
-hiperglicemia-diabet zaharat, micro- și macroangiopatie-hiperuricemia-
hipercolestorelemia >230 mg/dL (normal <200 mg/dL)-hiper-LDL-colesterolemia
>130 mg/dL-hipo-HDL-colesterolemia <40 mg/dL-hipertrigliceridemia >200
mg/dL (normal <150 mg/dL) .
Factori hemodinamici:
-hipertensiunea arterială care crește stresul parietal și secundar crește necesarul
de oxigen, iar trauma hemodinamică scade aportul de oxigen prin favorizarea
aterosclerozei.
Cauze ale anginei pectorale care nu țin de ateroscleroză:
-spasmul coronarian
-angina Prinzmetal
-sindromul X-boală inflamatorie sistemică sau boală de colagen: sclerodermia,
lupus sistemic eritematos, boala Kawasaki, poliarterita nodosa și arterita Takayasu-
stenoza aortică, cardiomiopatiile, hipertensiunea arterială-anemia severă-anomalii
cardiace sau ale vaselor de sânge-anevrism sau fistula coronariană, ectazia
coronariană, fibroza coronariană.

Semne si simptome

Majoritatea pacienților cu angină pectorală experimentează disconfort

retrosternal decât durere francă. Acesta este descris ca o presiune, greutate,gheară,
arsură sau senzație de sufocare. Durerea anginoasă este localizată primar în
epigastru, spate, gât și umeri. Localizările tipice sunt brațe, umeri și gât.
Tipic angina este pecedată de exerciții fizice, alimentație, expunerea la frig
sau emoții și stres. Durează aproximativ 1-5 minute și este ameliorată de repaus
sau nitroglicerină. Durerea de piept durează doar o secundă și nu este de obicei
angină. Intensitatea anginei nu se modifică cu respirația, tuse sau modificări ale
poziției. Durerea deasupra mandibulei și sub epigastru este rar cauzată de angină.
Asociația cardiacă din New York clasifică angina pectorală astfel:
-clasa I-fără limitarea activității fizice, fără simptome
-clasa II-limitare usoară a acitvității fizice, cu simptome moderate
-clasa III-limitarea moderată a activității fizice, pacientul nu prezintă
simptome în repaus, iar activități fizice moderate declanșează simptomele
-clasa IV-pacientul nu poate să efectueze nici o activitate fizică fără
discomfort,chiar și în repaus.

Examenul fizic clinic este sărac. În prezența aterosclerozei se pot observa:

24
 - xantelasme: acumulare de celule conjunctive încărcate cu granulații
lipidice,tradusă prin pete galbene, ceroase localizate la nivelul pleoapelor către
partea nazală
-gerontoxon: inel cenușiu pericornean de obicei bilateral
-sufluri arteriale la auscultație-în criză: tahicardie cu sau fără hipertensiune
arterială și auscultarea zgomotului Z4 cu suflu sistolic mitral.
Diagnostic
Electrocardiografia-EKG:*Între crize:-aspect normal in 80% din cazuri-leziuni
subendocardice - ST subdenivelat, ischemie subepicardică -T negativ sau
subendocardică-T înaltă, pozitivă, simetrică-reducerea amplititudinii sau inversarea
undei T-alungirea intervalului QT.*În criză:-aspect normal în 50% din cazuri-
subdenivelări ale segmentului ST-unda T negativă sau turtită-blocuri
atrioventriculare.Testele de efort urmăresc adaptabilitatea coronariană prin
realizarea unui efort cât mai apropiat de efortul maximal, atestat prin atingerea
frecvenței ventriculare maximale- (220-vârsta). Aceste teste se fac până la apariția
crizei de angor, alterărilor EKG sugestive. Frecvența la care apare durerea se
numește prag anginos. Efortul poate fi:general (cicloergometric, covor sau scară
rulantă) sau pur cardiac(electrostimulare cardiacă) .
Diagnosticul diferential se face cu: infarctul miocardic acut, pericardita
acută,disecția de aortă, pneumonie, embolie pulmonară, pneumotorax, reflux
gastroesofagian, acalazia cardiei, artrita condro-costală, mialgii, radiculite,hernie
diafragmatică, ulcer peptic subcardial, colica biliară, nevroza cu acuză cardiac.
Tratament

Tratamentul conservator .Corecția factorilor de risc este prima intenție a

medicului:
-normalizarea tensiunii arteriale
-echilibrarea diabetului zaharat
-combaterea dislipidemiei prin evitarea alimentelor bogate în colesterol
(creier,rinichi, ficat, unt, smântână, untură, ouă, ciocolată) .
La nevoie se asociază medicație anticolesterolemiană.
Dieta și stilul de viață:
-schimbarea locului de muncă dacă acesta presupune stres sau eforturi fizice
excesive
-renunțarea la sporturile care predispun efort fizic major
-evitarea drogurilor care cresc consumul de O2 ale miocardului:amfetamine,
izoproterenol, cocaina
-combaterea obezității: grăsimi sub 30% din necesarul caloric, grăsimi animale
sub 2/3 din totalul grăsimilor

25
 -suprimarea fumatului, deoarece nicotina are efect nociv triplu: spasm
coronarian, creste necesarul de O2 miocardic si scade eficiența medicației
antianginoase
-evitarea stresului
-combaterea sedentarismului si antrenament fizic dozat în raport cu toleranța
-evitarea consumului de alcool peste 30 ml/zi care ar avea un efect nociv
triplu:aport caloric suplimentar, efect hiperkinetic, efect toxic pentru fibra
miocardică
-reducerea consumului de cafea.
Terapia medicamentoasă
Nitrații și nitriții determină doar venodilatație, cu scăderea umplerii distolice
a ventricolului stâng, a stresului parietal și consumului de O2. Induc
coronarodilatație care se însoțește de redistribuirea sângelui spre zonele ischemiate
și colaterale. Nitroglicerina, se administrează în criză o tabletă sublingual sau o
doză spray, preventiv-preparate cu eliberare lentă, discuri transdermice sau
unguent. Efecte secundare imediate : cefaleea, flushing, hipotensiune, sincopa.
Efecte secundare tardive: methemoglobinemie, toleranță, dependență.
Isosorbiddinitratul are proprietăți asemănătoare și se recomandă în profilaxia
imediată cu 15 minute înaintea efortului sau profilaxia de durată.
Isosorbidmononitratul are avantajul de a nu fi metabolizat total la primul pasaj
hepatic ceea ce-i prelungește eficiența spre 6 ore.
Prognostic
Factorii importanți pentru prognosticul anginei pectorale stabile includ
funcția ventricolului stâng, severitatea și localizarea leziunii aterosclerotice și
răspunsul simptomelor la tratament.

Angina pectorală instabilă

Termenul de angină instabilă a fost utilizat prima dată acum trei decenii și
semnifică statusul intermediar intre infarctul miocardic și cel cronic al anginei
stabile. Angina instabilă este sinonimă cu termenii sindrom intermediar și angina
de preinfarct. Incidența anginei instabile este în creștere și aproape un milion de
persoane internate primesc acest diagnostic. Riscul de deces, infarct miocardic și
complicații este variabil datorită spectrului clinic variat care este acoperit de
termenul de angină instabilă. Studiile arată că incidența morții în prima săptămână
după internare este de 4% iar incidența în infarctul miocardic este de 10%.Factorii
de prognostic negativ sunt: denivelarea segmentului ST, vârsta înaintată, disfuncție
de ventricul stâng și extinderea bolii coronare.Femeile cu angină instabilă sunt în
vârstă și au o prevalență crescută a hipertensiunii arteriale, diabetului, insuficienței
congestive cardiace și istoric familial de boli cardiace mai bogat decât al bărbaților.

26
Bărbații tind să prezinte incidența crescută de infarctizare miocardică și
revascularizare, nivel crescut de enzime cardiace la diagnostic și rate înalte ale
revascularizărilor si cateterizărilor. Prognosticul este totuși dependent mai mult de
severitatea bolii decât de sex.Vârsta medie de prezentare a pacienților este 62 de
ani. Femeile sunt cu 5 ani mai în vârstă la diagnosticare. Cauzele anginei instabile
sunt aceleași ca și pentru cea stabilă: ruperea unei plăci de aterom cu formarea de
trombi care obstruează complet sau parțial un ram coronar principal, anemia
severă, hipertensiunea si insuficența cardiacă congestivă. Față de angina stabilă
durerea sau disconfortul asociat cu angina instabilă:
- apare adesea în repaus, noaptea în somn sau la activități fizice minime
-este bruscă, este mai severă și durează mai mult până la 30 de minute
-nu este ameliorată de repaus sau nitroglicerină
-este un semn care prevestește un atac de cord în viitorul imediat.Pentru
persoanele cu angină instabilă opțiunile terapeutice sunt imediate pentru a preveni
infarctul cardiac. In peste 85% dintre pacienți tratamentul de urgentă va stabiliza
simptomele. Se poate opta pentru o cateterizare, angioplastie sau by-pass cardiac.
Angioplastia de urgență și operația pe cord deschis sunt necesare la pacienții care
nu raspund la restul metodelor.

Patogenia anginei pectorale instabile

Angina instabilă derivă din cadrul sindroamelor ischemice cardiace datorită

patogeniei comune. Cauza tipică a declanșării anginei instabile este ruperea placii
de aterom cu formarea rapidă de trombi cu deficit hemodinamic secundar sau
microembolizare. Este diferită etiologic de angina stabilă care este determinată de
cele mai multe ori de o stenoză coronară fixă care compromite scurgerea sângelui
și o placă ateromatoasă care crește progresiv și care permite formarea de colaterale.
Factorii care intevin în patologia anginei instabile includ: dezechilibrul cerere-
ofertă miocardică de oxigen, ruperea plăcii de aterom, tromboza,vasoconstricția și
fluxul sanguin ciclic.

Cauze si factori de risc în angina pectorală instabilă

Creșterea cererii de O2 miocardic:

-febră, tahiaritmii, hipertensiunea malignă
-tireotoxicoza, feocromocitomul, consumul de cocaină
-consumul de amfetamine, stenoza aortică, stenoza aortică supravalvulară
-cardiomiopatia obstructivă, sunturile aortovenoase
-insuficiența cardiacă congestivă.Scăderea aportului de O2 cardiac:
-anemie

27
 -hipoxemie
-policitemie.
Factorii de risc cuprind:
-vârsta inaintată peste 60 de ani
-istoric familial de boli cardiace ischemice
-nivele înalte de colesterol în sânge
-hipertensiune arterială, fumatul
-diabetul tratat cu insulina
-sedentarismul, obezitatea, sexul masculin-estrogenii având rol protector
-consumul excesiv de zaharuri rafinate, grăsimi saturate, alcool
-tipul psihosomatic A: ambițios, energic, agresiv, nerăbdător
-profesiunile cu stres crescut.

Semne si simptome

Angina instabilă cuprinde următoarele forme clinice:

-angor de novo - sub o lună de la apariția primei crize
-angor de repaus-poate trezi bolnavul din somn
-angor crescendo-creșterea frecvenței, intensității și duratei crizei (15-30 de
minute), concomitent cu reducerea pragului anginos-reapariția angorului după o
perioadă de remisiune la un vechi anginos, post-by-pass sau post-APTL-angor
vasospastic.
Examenul fizic clinic este de obicei nespecific pentru angina instabilă.
Diagnostice specifice care pot determina angor sunt: disecția aortică, ruperea unui
anevrism toracic, pericardita cu tamponadă, embolism pulmonar si pneumotorax.
La 10 minute de la internare pacientului i se va face un EKG. Alte semne și
simptome pe care bolnavul poate să le experimenteze cuprind:
-palpitații cardiace care se pot observa cu ochiul liber în zona precordială a
pacientului
-presiunea sanguină sistolică sub 100 mmHg
-apex diskinetic-dedublare a zgomotului cardiac Z2-prezența unui zgomot
cardiac Z3 sau Z4
-murmul apical nou sau care crește în severitate datorită disfuncției muschilor
papilari
-raluri sau clicuri
-dispnee-senzația de scurtare a respirației
-greață și vărsături
-anxietate extremă și senzația de moarte iminentă

28
 -ritm de galop. Clinic este tipică lipsa de legatură cu factorii agravanți ai
insuficienței coronariene: anemie, tireotoxicoza, infecții, aritmii. Nitroglicerina are
efect temporar și incomplet.

Diagnostic

Studii de laborator :
-creșterea creatinkinazei și a izoenzimei sale MB
-creșterea nivelului troponinelor care evidentiază moartea celulelor miocardice
-măsurarea CK-MB la fiecare 6-8 ore în primele 24 de ore
-determinarea nivelului de troponină T sau I de două ori la fiecare 6-8 ore mai
ales în primele 2-4 ore de angor cardiac-nivelul de troponină T de 0. 4 ng/mL sau
mai mari și a troponinei I de 0. 1ng/mL sau mai mari sunt considerate pozitive și
asociate cu mortalitate crescută pe termen lung și scurt
-nivelul de troponine poate să indice un eveniment cardiac la pacienții care au
întârziat prezentarea la medic deoarece semi-viața serică a acestora este mai lungă
decât a CK-MB și pot rămâne crescute la 7-14 zile după eveniment
-datorită kineticii lor troponinele sunt mai puțin folositoare pentru evaluarea
crizelor anginoase recurente, reinfargtizarea este recunoscută după nivelul de CK-
MB-peptidul natriuretic cerebral este un factor independent de predicție a
mortalității pe termen lung și scurt și a riscului de insuficiență cardiacă congestivă
la pacienții cu angină instabilă
-nivelul ridicat al proteinei C reactive indică prognostic negativ pe termen scurt
și lung la pacienții cu angină instabilă
-pacienții cu RCP crescută au un risc înalt de infarct miocardic recurent.
Electrocardiografia:
-subdenivelări St-leziuni subendocardice-ischemie subepicardica-T negativă sau
subendocardica-T inaltă, pozitivă,simetrică-reducerea amplitudinii sau inversarea
undei T-alungirea intervalului QT-blocuri intraventriculare. Aspectele EKG sunt
identice cu cele din angorul stabil dar foarte mobile.Monitorizarea Holter
evidentiază numeroase episoade ischemice silențioase.

Tratament

Pacienții cu angină instabilă necesită internare în spital pentru repaus la pat și

monitorizare cardiacă continuă. Este necesar un acces intravenos și începerea
terapiei cu O2.Strategiile terapeutice cuprind: cateterizarea cardiacă cu posibilă
revascularizare și metoda conservativă care cuprinde un control inițial
29
medicamentos al anginei cu posibilitatea utilizării cateterizării cardiace dacă este
indicată de eșecul terapiei medicale sau de evidențierea ischemiei.Indiferent de
strategia aleasă, controlul inițial medical cuprinde:
-terapia antiagregant-plachetar (aspirina, clopidogrel, antagoniști
aiglicoproteinei IIb/IIIa)-terapia anticoagulantă (heparina)
-betablocanții și nitrații-terapia vasodilatatoare.
Medicația complexă cuprinde terapia antilipemiantă (statine) si utilizarea
inhibitorilor enzimei de conversie = IECA. Nitroglicerina se administrează în
perfuzie intravenoasă pentru a reduce tensiunea arterială sistolică cu 10% dar nu
mai mică de 110 mmHg. În caz de hipotensiune se ridică piciorul patului în poziție
Trendelemburg, iar în caz de tahicardie reflexă se asociază beta-blocante.
Prognostic

Durata medie de supraviețuire nu diferă notabil după procedurile

chirurgicale comparativ cu tratamentul medical convențional, dar calitatea vieții
este incomparabilă.
Factorii de prognostic negativ:
-lipsa ameliorării după 48 de ore de terapie intensivă
-modificări EKG persistente sau episoade de ischemie silențioasă la
supravegherea Holter.

Angina Prinzmetal
Angina variantă sau angorul vasospastic este o formă specială de angina
instabilă prin spasm coronarian care determină ischemie transmurală acută cu
alterări EKG pasagere de tip infractoid.Spasmul coronarian acut este o contracție
bruscă, temporară cu o anumită localizare în miocard corespunzător unei coronare.
Spasmul încetinește sau oprește fluxul sanguin prin artere și lipsește inima de O2 și
nutrienți. Spasmul poate apare în artere care apar normale sau în cele care au
devenit calcificate datorită aterosclerozei. Spasmul arterial coronar este o cauză a
ischemiei cardiace și afectează aproximativ 4 din 100. 000 de persoane și 2% din
pacienții cu angină.

30
 Spasmul poate fi silențios fără simptome sau poate apare la persoanele cu
angină stabilă sau instabilă. Apare de obicei ca o variantă a anginei, un tip de
durere retrosternală care pare a fi determinat de disfuncție endotelială, o condiție
patologică în care arterele coronare pot apare normale dar nu funcționează
optim.Spasmul prelungit poate provoca chiar infarct miocardic. Factorii care
declanșează spasmul coronar sunt: consumul de alcool, emoțiile puternice,
expunerea la frig și medicația care determină vasoconstricție. Consumul de cocaină
și fumatul poate provoca spasm coronarian sever prin creșterea travaliului cardiac.
La multe persoane angina variantă poate apare fără nicio cauză evidentă.
Simptomul principal este angina de repaus, spontană, intensă, prelungită (10-
15minute), survenind în primele ore ale dimineții, eventual cu orar fix. De obicei
capacitatea de efort este păstrată. Alte semne și simptome de însoțire sunt:senzația
de presiune toracică, de gheară, de sufocare, strivire. Durerea este severă și poate
iradia spre gât, umăr sau braț.Persoana afectată își poate pierde cunoștința.

31
 Testele necesare pentru a diagnostica spasmul coronar includ: angiografia
coronară și EKG-ul. Scopul tratamentului este de a controla durerea și de a preveni
infarctul miocardic. Nitroglicerina este principalul agent vasodilatator utilizat în
angina variantă. Calciumblocantele sunt extrem de eficiente în angina variantă față
de angina stabilă. Asocierea cu nitrații este benefică. Se pot asocia două
calciumblocante.
Prognosticul pacienților este favorabil. Rata de supraviețuire la 3 ani variază
între 84-98%. Mortalitatea și morbiditatea sunt dependente de boala aterosclerotică
cauzatoare. Pacienții fără stenoză de 70% au o supraviețuire de 93% la 1 an, în
timp ce cei cu boală aterosclerotică multivasculară coronariană și angină variantă
au doar 65% șanse să supraviețuiască la 1 an.

Patogenia Anginei Prinzmetal

Angina variantă este determinată de spasmul arterial coronarian focal și o

anormalitate generală a arterelor coronare. Spasmul aretrial focal apare de obicei la
locul unei stenoze sau adiacent acesteia. Un număr mare de pacienți prezintă o
angiogramă coronariană normală deși au evidența de boală aterosclerotică
demonstrată prin examinarea intravasculara echografică.

Factori de risc pentru Angina Prinzmetal

Factorii care pot declanșa o criză de angină variantă cuprind:

-vârsta înaintată, agregarea familială prin poligenism cât și prin obiceiuri
culinare comune
-factori dietetici: consum caloric excesiv, consum de apă dură
-obezitatea
-fumatul
-sedentarismul, stresul emoțional și profesional
-diabetul zaharat, hiperuricemia, dislipidemia
-hipertensiunea arterială, care crește stresul parietal coronarian. Asocierea a
3 factori de risc major (hipertensiunea arterială, diabetul zaharat,
hipercolesterolemia) crește de 6 ori morbiditatea comparativ cu subiecții care
prezintă un singur factor de risc.

Semne și simptome

Angina variantă se declanșează la repaus, spontan, cu episoade care au un

ciclu circadian, cele mai multe crize apărând dimineața devreme. Durerea este
severă și poate fi asociată cu palpitații sau sincopă secundară aritmiilor. O parte din

32
pacienți pot prezenta un tonus vascular modificat și să prezinte simptome ale
migrenei și fenomenului Raynaud. Se poate asocia cu aritmii ventriculare severe,
moarte subită (5-10% din cazuri) sau evoluție spre infarct miocardic acut (20%) .
Adesea factorii de risc sunt nesemnificativi. Nitroglicerina administrată este
adeseori eficientă.
Diferențierea anginei instabile de cea variantă este dificilă și necesită
investigații speciale, incluzând angiografia coronară. Diferențierea se face arbitrar
deoarece vasospasmul este cauza și consecința rupturii unei placi de aterom și
trombozei arteriale coronare la un pacient cu angină pectorală instabilă, iar mulți
pacienți cu angină variantă au boala arterială coronariană obstructivă. Absența
factorilor de risc pentru boala arterială coronariană aterosclerotică sugerează
angina variantă, deși fumatul este un factor de risc comun pentru ambele
sindroame clinice și este raportat la mulți dintre pacienții cu angină variantă.
Infarctul miocardic este o complicație a anginei variantă. Se dezvoltă tipic în
regiunea corespunzătoare localizării electrocardiografice a modificărilor intervenite
în atacurile anginoase primare. Acestă localizare sugerează teoria conform căreia
vasospasmul arterial coronarian este mecanismul primar.

Diagnostic

Studiile de laborator cuprind hemoleucograma completă, biochimia serică și

profilul lipidic pentru a exclude infecția, disfuncție plachetară primară, insuficiența
renală, hiperglicemia, dezechilibrul electrolitic si dislipidemia. Determinarea
enzimelor cardiace este importantă dacă se suspectează un infarct miocardic
imediat. Confirmarea diagnosticului se realizează prin reproducerea crizei și
alterărilor EKG la testul cu ergonovina care declanșează spasm coronarian. Testul
se efectuează prudent, în doze progresive și sub monitorizare EKG, având la
îndemână nitroglicerină pentru a cupa criza prin injectare intravenoasă sau
intracoronariană. Diagnosticul diferențial se face cu următoarele afecțiuni: infarctul
miocardic acut, ischemia silențioasă, angina stabilă și instabilă, dureri toracice de
alte cauze: pneumotorax, pneumonie, pleurezie, pirozis, ulcer perforat, radiculite.

Tratament

Pacienții cu angină variantă sunt internați pentru investigare și inițierea

terapiei medicale. Prima masură este efectuarea unei electrocardiografii cu 12
derivații care trebuie repetată după fiecare episod de angină, monitorizarea
telemetrică în primele 24-48 de ore și enzimele cardiace.
Terapia medicală

33
 Aceasta include inițial administrarea de nitroglicerină sublingual sau
intravenos și un blocant de calciu oral.
Calciumblocantele. Toate calciumblocantele sunt extrem de eficiente în
angorul vasospastic, de preferință în doză maximală tolerată. Asocierea cu nitrații
este benefică, mecanismul de acțiune fiind diferit. Se pot asocia și două
calciumblocante din subclase diferite: dihidropirine și verapamil sau diltiazem.
Întreruperea bruscă poate da rebound la nifedipină și verapamil, dar nu și la
diltiazem. Administrarea de durată a calciumblocantelor ameliorează prognosticul
pe termen lung.
Dieta
Deoarece ateroscleroza este comună între pacienții cu angină variantă,
terapia prin dietă pentru dislipidemie este utilă.
Combaterea displipidemiei prin:
-evitarea alimentelor bogate în colesterol: creier, ficat, rinichi, unt,
smântână,untură, ouă, ciocolată
-evitarea consumului caloric excesiv: zaharuri rafinate, grăsimi saturate,
alcool.
Sevrajul tabagic este un pas important în terapia anginei variantă.
Majoritatea pacienților fiind fumători, sevrajul imediat, total și definitiv constituie
masura terapeutică fundamentală și care poate permite reducerea progresivă până
la suspendare a medicației (in 12 luni) .
Tratamentul chirurgical
Revascularizarea percutană coronariană și chirurgia de by-pass coronarian
pot fi utile la pacienții cu manifestări mixte, care includ angina de repaus și cea de
efort, cu afectarea proximală a arterei coronare principale.

Prognostic

Prognosticul pacienților cu angină variantă este favorabil. Rata de

supraviețuire la 3 ani este de 84-98% iar supraviețuirea fără infarct miocardic la 3
ani este de 63-98%.

II.5. EVOLUȚIA ȘI PROGNOSTICUL

Evoluţia este obişnuit progresivă. Durata medie a supravieţuirii este de 4 - 5
ani, sfârşitul producându-se fie prin moarte subită, fie prin infarct miocardic,
tulburări de ritm şi de conducere sau insuficienţă cardiacă.
Prognosticul este nefavorabil în cazurile cu ereditate încărcată, infarct în
antecedente, diabet zaharat, leziuni valvulare aortice, tulburări de ritm etc.
34
II.6 DIAGNOSTICUL
DIAGNOSTIC POZITIV
Angina pectorală este un sindrom definit prin durere precordială localizată
retrosternal sau precordial, cu durată scurtă (mai puțin de cincisprezece minute)cu
iradiere tipică în umărul și membrul superior stâng sau atipică în mandibulă,
abdomen sau membrul superior drept, declanșată de efort, emoții, sau alți factori
care cresc munca inimii și trec în repaus sau după administrarea de nitroglicerină.
Examenul subiectiv nu evidențiază deseori nimic. Alteori se găsesc semnele bolii
care produce acest sindrom:
- arteroscleroza
-hipertensiunea arterială
-tulburari de ritm
-dispnee
-agitatie
-anxietate.
De regulă diagnosticul se pune pe baza examenului clinic dar este confirmat
din examenul EKG.
DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL
În cazurile în care înfățișarea durerii coronariene este neconcludentă
iar electrocardiograma este normală sau conține unele modificari discutabile se
impune un diagnostic cu urmatoarele boli:
-nevroza cu manifestări cardiace
-boli ale esofagului
-ulcerul gastro- duodenal
-hipertensiune arterială pulmonară
-pericardita( atenție deosebită, prin masurile terapeutice și pronostic se impune față
de diagnosticul diferențial cu INFARCTUL MIOCARDIC ACUT.)

II.7.TRATAMENTUL
Tratamentul anginei pectorale începe cu stabilirea cauzelor şi al factorilor
care precipită apariţia sau favorizează accesul de angor. Deoarece majoritatea
cazurilor este urmarea aterosclerozei coronariene, tratamentul va viza regimuri şi
tratamentul aterosclerozei. Uneori angina pectorală este provocată de stenoza
aortică, de cardio-miopatii sau de hipertensiunea arterială. În acest caz tratamentul
său se suprapune tratamentului acestor boli. După caz se tratează anemia,

35
hipoxemia, hipertiroidia, insuficienţa cardiacă, hipertensiunea arterială şi unele
aritmii cu ritm rapid. Trebuie combătut fumatul, obezitatea, sedentarismul,
hipercolesterolemia, diabetul zaharat, hipertiroidismul, stressurile, cu alte cuvinte
toţi factorii de risc.
Efortul nu trebuie înlăturat total. Se recomandă efort dozat, în primul rând
mersul. Când este cazul, repaus după mesele principale. Repausul la pat are
indicaţii speciale: crize frecvente, de durată, intense şi rezistente la nitroglicerină,
crize de decubit. Somnul este obligatoriu 8 h noaptea şi 1 oră după amiază.
Regimul va fi echilibrat la norrnoponderali, hipocaloric la obezi. Se vor evita
mesele copioase şi după fiecare masă bolnavul va sta în repaus 60 - 90 minute. în
general regimul va fi cel recomandat în ateroscleroză, obezitate,
hiperlipoproteinemii (vezi cap. Noţiuni de alimentaţie şi dietetică). Deci dietă
hipocolesteronemiantă şi hipolipemiantă, cu evitarea în special a grăsimilor bogate
în acizi graşi saturaţi.
Se va combate aerocolia, aerogastria şi constipaţia, prin supozitoare cu
glicerina, administrare de ulei de parafină etc.
Se vor utiliza sedative şi tranchilizante (Fenobarbital sau Ciclobarbital o
jumătate tabletă x 2, Diazepam 10 mg o jumătate tabletă x 2, Napotom 2 - 3/zi,
Bromosedim, Bromaval, Extraveral etc), ori de câte ori este nevoie.
Tratamentul crizei anginoase începe cu întreruperea efortului sau cauzei
declanşatoare şi administrare de Nitroglicerină (1 comprimat de 0,0005 g sfărâmat
între dinţi sau 2-3 picături de soluţie), sublingual. Administrarea acestora se poate
repeta de mai multe ori pe zi, se poate lua şi profilactic, deoarece nu creează
obişnuinţă; acţiunea este de scurtă durată şi este bine tolerată. Dacă durerea nu
cedează în 20 - 30 de minute, se suspectează un angor intricat sau un sindrom
coronarian sever. Nitritul de amil (fiolă inhalată), acţionează mai rapid (10 - 15").
Prevenirea crizei se face prin evitarea circumstanţelor declanşatoare (efort, emoţii
mese copioase, tutun) şi medicamente cu acţiune coronarodilatatoare şi de
favorizare a circulaţiei coronariene: Intensain (drajeuri de 75 mg, 3 - 6/zi),
Persantin (drajeuri de 25 mg, 3 - 6/zi), Agozol (Prenilamină) (capsule de 15 şi 60
mg x 3/zi), nitrocompuşi cu acţiune prelungită (Pentalong 2-6 tablete, oral/zi),
Oxiflavil (tablete de 15 mg, 2 - 6/zi), substanţe betablocante adrenergice
(Propranolol -Inderal - 10-40 mg/zi, Eraldin-Practolol), cu respectarea
contraindicaţiilor (bronhos-pasm, insuficienţă cardiacă severă, blocuri A-V,
hipotensiune). Tratamentul anticoagulant este controversat, iar cel chirurgical – de
excepţie. Tratamentul bolii de fond -ateroscleroza - presupune corectarea factorilor
de risc, reducerea din alimentaţie a grăsimilor animale şi a zaharurilor rafinate şi
administrarea de Clofibrat (Atromid-S) (4 - 8 capsule/zi), în tratament de durată.

36
 Deoarece vazodilatatoarele cu acţiune coronariană, reprezintă principalul
tratament în angina pectorală, în continuare prezentăm principalele droguri cu
acţiunea lor şi efectele lor adverse.
- Nitroglicerina, este singura medicaţie cu acţiune promptă şi reală. Se prezintă în
comprimate de 0,5 mg sau soluţie alcoolică l%o (trinitrina). Comprimatele se
administrează sublingual iar soluţia 3 picături tot sublingual. Criza trebuie să
dispară în 1 - 2 minute şi efectul să dureze 30 - 60 minute. Dacă criza de angor nu
cedează după primul comprimat se administrează al doilea. Dacă durerea nu
dispare nici acum, poate fi în cauză un sindrom intermediar sau un infarct
miocardic. Nitroglicerina se administrează şi preventiv, când bolnavul urmează să
facă un efort. Pentru prevenirea crizelor există şi preparate sub formă de pomadă
(nitrol), întinsă pe o bandă de hârtie impermeabilă, care se aplică seara la culcare,
pe regiunea stemală sau pe antebraţ. Deşi este bine suportată, nitroglicerina poate
provoca uneori efecte neplăcute: pulsaţii temporale, cefalee, valuri de căldură
cefalică, înroşirea feţei, hipotensiune ortostatică. Uneori poate da obişnuinţă.
- Derivaţii nitrici cu acţiune prelungită (retard), se administrează zilnic 2 - 3/zi.
Dintre aceştia cităm: Pentaeritrol tetanitrat (Peritrate, Pentalong, Nitropector,
comprimate de 20 mg 1 - 3/zi). Efectul apare după o oră şi jumătate şi durează 4-5
ore. Aceste preparate reduc consumul de nitroglicerină. Alt preparat mult utilizat
este Isosorbiddintratul (Isoket, Isordil, Maycor). Acesta este utilizat pe scară largă
în comprimate de 5 mg sublingual, de 10 - 30 mg comprimate oral, 2 - 3/zi şi sub
formă retard (tablete de 20 mg). Efectul apare după 20 minute şi durează 2-4 ore.
Indicaţia majoră este angina pectorală în criză sau profilactic şi insuficienţa
cardiacă acută după infarct sau cronică. Ca efecte secundare poate apare
vasodilataţie cutanată, cefalee sau ameţeli.
- Alte medicamete cu acţiune coronaro dilatatoare. Dintre cele clasice menţionăm
Miofilinul i.v., 1-2 fiole/zi de 0,24 g fiola şi papaverina oral sau i.m. Alte preparate
utilizate sunt: Dipiridamolul (Persantin) cu efect coronaro dilatator, antiagregant
plachetar şi blocant al calciului, în doze de 3 x 2 - 3 drajeuri de 0,025 g/zi, sau 3x1
fiolă/zi; Prenila-mina (Segontin, Corontin, Agozol), drajeuri de 0,015 g 3/zi;
Anginina; Carbocromena (Intensain, Intercordin), drajeuri de 75 sau 150 mg de
3/zi, sau 1-2 fiole i.v/zi; Benziodarona (Amplivix) 3-6 comprimate/zi, 0,100 g
comprimatul; Iproniazid (Marsilid).
- Amiodarona (Cordarone), înrudită cu Benziodarona este mult folosită în angina
pectorală. Acţionează frenator, alfa şi betacatecolaminic, reducând astfel travaliul
cardiac, fără a reduce fluxul coronarian. Se administrează pe perioade limitate, per
os 3 x 1 capsulă de 200 mg, în prima săptămână apoi 1-2 capsule/zi.
- Blocanţii betaadrenergici, sunt în mod curent folosiţi ca vasodilatatori
coronarieni. Se întrebuinţează Propanololul, Inderalul, Tenorminul, Stresson,
Trasicor, Visken, Seta-lex etc. Asocierea cu derivaţi nitrici cu acţiune prelungită
37
(Pentalong, Nitropector) le măreşte efectul. Toate aceste droguri inhibă acţiunea
catecolamidelor şi nevoia de oxigen a miocardului acţionând bradicardizant,
hipotensor şi scăzând contractilitatea miocardului. Se începe cu 4 x 10 mg/zi
(comprimate de 10 sau 40 mg) şi se ajunge până la 60 mg/zi. Sunt contraindicate în
tulburările de ritm şi conducere bradicardice, în astm bronşic şi în insuficienta
cardiacă.
- Antagonista calciului, sunt foarte utili în tratamentul anginei pectorale şi
cardiopatiei ischemice. Inhibând pătrunderea calciului în celula miocardică, ei
reduc consumul de oxigen scăzând necesităţile sale în oxigen. Principalele
preparate sunt Verapamilul şi Nifedipinul. Verapamilul are şi acţiune
vasodilatatoare scăzând rezistenţa periferică (cu utilitate în hipertensiune arterială).
Verapamilul (Isoptil, Cordilex) se administrează de 3 x 40 - 80 mg/zi sau o fiolă i.v.
lent de 5 mg. Este contraindicată în insuficienţa cardiacă, şocul cardiogen, infarctul
miocardic, blocul A-V. Ca efecte secundare pot apare greţuri, vărsături, constipaţie,
reacţii alergice cutanate. Nifedipinul (Adalat, Corinfar, Epilat), tot blocant al
calciului este şi antiaritmic şi vasodilatator. Se prezintă sub formă de drajeuri de 10
mg şi se administrează 3x1, după mese. Este contraindicat la femei gravide. Ca
efecte adverse pot apare cefalee, bufeuri de căldură, vertij şi roşeaţă a feţei.
Tratamentul endocrin în angina pectorală urmăreşte diminuarea necesităţilor
în oxigen ale miocardului. Se administrează antitiroidiene de sinteză (Carbimazol)
sau Iod radioactiv, fără rezultate certe.
Pentru prevenirea infarctului miocardic, frecvent se instituie tratamentul
anticoagulant. Acesta se începe cu Heparină şi se continuă cu Trombostom sub
controlul timpului de Protrombină. Nu există acord unanim în ceea ce priveşte
eficienţa sa.
Metodele chirurgicale folosite în angina pectorală sunt realizarea unui by-
pass aorto-coronarian unic sau multiplu, cu ajutorul unui transplant din vena safenă
internă sau anastomoza arterei mamare interne cu ramura cororaniană post-
stenotică.
Unii autori recomandă o tabletă de aspirină pe zi timp mai îndelungat.

38
 CAPITOLUL III.

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA

BOLNAVULUI CU ANGINĂ PECTORALĂ

INGRIJIRI GENERALE ACORDATE BOLNAVULUI CU ANGINĂ

PECTORALĂ

I. ÎNGRIJIRI IGIENICE. ASIGURAREA CONDIȚIILOR DE MEDIU

1. Saloane aerisite (ventilație ușor reglabilă prin ferestre)
- curate
- luminate corespunzator
- cu număr mic de paturi
- mobilier redus, ușor de întretinut
- pereți vopsiți în culori pastelate
- dotat cu apă curentă
- calduroase
- pentru adulti ± 18- 20 grade
- pentru copii mici ± 20 ± 22 grade
- pentru sugari ± 22 ± 24 grade
2. Paturile să fie comode
- să prezinte dimensiuni potrivite care să satisfacă atât cerințele de confort
al pacientului cât si ale personalului de îngrijire
- să-i permită pacientului să se poată mișca în voie
- să poată la nevoie să coboare din pat
- ușor de manipulat și curățat
-saltelele confecționate dintr-o singură, din două sau trei bucăți, din
burete, sau material plastic se curață și se dezinfectează mai ușor
- saltelele din cauciuc sau material plastic umplute cu apă sau aer au
avantajul că permit umflarea succesiva a compartimentelor după necesitatea(pentru
prevenirea escarelor)
-pernele în număr de două- dimensiuni ± 55 cm lățime- 75 cm lungime-
pătura - confecționată din lână moale- trebuie să se poată spăla ușor -lenjeria să
aibă cât mai puține cusături- cearșaful dintr-o singură bucată- curat
- să se fixeze bine sub saltea- mușama confecționată din cauciuc sau material
plastic- rol de a proteja salteaua de diferite dejecții- aleza acoperă mușamaua-

39
confecționată din pânza- față de pernă din același material ca și restul lenjeriei- se
va încheia cu șiret în partea laterală.
II. ASIGURAREA IGIENEI
-se execută zilnic toaleta bolnavului fără ca acesta să faca eforturi prea mari
-se verifică temperatura ambiantă pentru a evita răcirea bolnavului
-se izolează bolnavul cu un paravan
-va fi dezbrăcat complet și se va acoperi cu cearșaf si pătură
-se descoperă progresiv numai partea care se va spăla
-se stoarce corect buretele pentru a nu se scurge apa în pat sau pe bolnav
-se săpunește și se clătește cu o mână fermă fără brutalitate pentru a favoriza
circulația sanguină
-apă caldă din abundență, schimbată de câte ori este nevoie
-se insistă la pliuri, sub sâni, la mâini și în spațiile interdigitale la coate și axile
-se mobilizează articulațiile în toată amplitudinea lor și se masează coatele și
zonele predispuse escarelor
-pielea trebuie menținută curată și uscată deoarece se poate infecta ușor
-schimbarea lenjerie de pat și de corp, zilnic pentru că acești bolnavi transpiră.
III. ASIGURAREA REPAUSULUI PSIHIC
-se ferește bolnavul de tot ce i-ar putea tulbura echilibrul nervos
-trebuie să câștige încrederea bolnavului printr-o bună pregătire profesională prin
calm si seriozitate
-se vor administra la timp medicamentele și va raspunde prompt la orice solicitare
-recoltarea probelor de laborator se va face fără a fi traumatizantă pentru bolnavi
-bolnavii vor fi însoțiți la consultațiile de specialitate
-se va supraveghea starea psihică a bolnavului vizitându-l cât mai frecvent,fără să
se deranjeze odihna bolnavului
-va instrui vizitatorii asupra modului de comportare față de bolnav.

INVESTIGAȚII CLINICE ȘI PARACLINICE

SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI

SUPRAVEGHEREA FUNCȚIILOR VITALE

Tensiunea arterială = presiunea cu care sângele apasă asupra pereților arteriali-
se măsoară ori de câte ori este nevoie în primele zile apoi de două ori pe zi
dimineața si seara- valorile obținute se notează în foaia de observație
Pulsul = expansiunea ritmică a arterelor comprimate pe un plan osos - urmărim :

40
 - frecvența, ritmul, amplitudinea, celeritatea
- se măsoară dimineața și seara
- valorile se notează în foaia de observație
Respirația
- se măsoară dimineața și seara, pacientul stând în poziție semișezând; urmărim :
frecvența, ritmul, amplitudinea, simetria mișcărilor, aspectul toracelui.
- valorile obținute se notează în foaia de temperatură
Temperatura
- se măsoară cu ajutorul termometrului : locuri de elecție - axilă, plica inghinală,
cavitatea bucală, rect,vagin
- în funcție de zona în care se măsoară se ține termometrul între trei și zece minute
-după terminarea timpului de menținere a termometrului, acesta se scoate și se
șterge cu o compresă
-se citește gradația la care a ajuns termometrul
-se spală termometrul, se scutură
-se introduce în soluție dezinfectantă
-notăm valoarea în foaia de temperatură

ASPECTUL TEGUMENTELOR
- curate, fără leziuni
- normal colorate
- elastice
- să nu prezinte transpirație excesivă

PREGĂTIREA PACIENTULUI PENTRU EXPLORĂRI PARACLINICE

Pregătim pacientul psihic pentru proba la care urmează să fie supus, îi

explicăm în termeni simpli, pe înțeles proba, pentru ca bolnavul să nu fie speriat
sau stresat.
ELECTROCARDIOGRAMA = înregistrarea grafică a rezultanței
fenomenelor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac
- pregătesc pacientul din punct de vedere psihic pentru a înlatura factorii
emoționali
- transport bolnavul în sala de înregistrare
- așez bolnavul culcat pe patul de consultații și îl rog să-și relaxeze musculatura
- dezbrac pacientul în zonele în care se aplică electrozii
- după efectuarea probei ajut bolnavul să se îmbrace
- îl transport înapoi în salon
OSCILOMETRIA = metoda prin care se evidențiaza amplitudinea pulsațiilor
peretelui arterial cu ajutorul oscilometrului

41
-pregătesc bolnavul psihic
-îl transport într-o cameră încălzită corespunzator
-bolnavul este culcat în repaus cel puțin 15 minute înainte de efectuarea
probei
-descopăr membrele superioare și inferioare
-mă asigur ca îmbrăcămintea să nu fie strâmtă
-după efectuarea probei ajut bolnavul să se îmbrace
-îl transport în salon
ECOCARDIOGRAMA = metoda de explorare bazată pe înregistrarea
ultrasunetelor străbătute și reflectate la nivelul cordului:
-îi explic bolnavului tehnica
-îl însoțesc până la camera de examinare
-îl ajut să se așeze pe pat în poziția indicată de medic
-îi descopăr zona unde se aplică electrozii
-după efectuarea probei ajut bolnavul să se îmbrace
-conduc bolnavul în salon si îl supraveghez
PUNCȚIA VENOASĂ = reprezintă crearea unei căi de acces într-o venă prin
intermediul unui ac de puncție.
Scop: - explorator = recoltarea sângelui pentru examene de laborator
(biochimice,hematologice, serologice, bacteriologice)
-terapeutic: administrarea unor medicamente sub forma injecției și perfuziei
intravenoase
-recoltarea sângelui în vederea transfuzării sale
-executarea transfuziei de sânge sau derivate ale sângelui
-sângerarea 300-500 ml în edemul pulmonar acut, hipertensiunea arterială
LOCUL PUNCȚIEI
- venele de la plica cotului (bazilică și cefalică) unde se formează M venos prin
anastomozarea lor
-venele antebrațului
-venele de pe fața dorsală a mâinii
-venele subclaviculare
-venele femurale
-venele maleolare interne
-venele jugulare si epicraniene mai ales la sugari și copii mici
MATERIALE NECESARE
- mănuși chirurgicale
-pernă elastică pentru sprijinirea brațului
-mușama
-aleză
-substanță dezinfectantă și degresantă, alcool iodat, tinctură de iod
42
-ace de 25-30mm diametru 6/10, 7/10, 10/10 mm, în funcție de scop
-pense, tampoane
-garou sau bandă ESMARCH eprubete uscate și etichetate
-cilindru gradat
-fiole cu soluții medicamentoase
-soluții perfuzabile și tăviță renală
PREGĂTIREA INSTRUMENTELOR ȘI MATERIALELOR NECESARE
-se aleg materialele necesare și se asează pe tavă
-se transportă tava cu materiale în apropierea bolnavului
PREGĂTIREA FIZICĂ ȘI PSIHICĂ A BOLNAVULUI
-se anuntă bolnavul și i se explică necesitatea tehnicii
-se așează bolnavul în poziția necesară (în funcție de sediul în care se execută)
-în laborator, dispensar bolnavul stă în poziție șezând pe scaun cu membrul
superior în abductie, extensie si supinație
-în salon bolnavul stă culcat în pat în decubit dorsal cu membrul superior sprijinit
în extensie abducție si supinație
-se dezbracă brațul ales astfel ca hainele să nu împiedice circulația de reîntoarcere
-se asează subrațul bolnavului, perna elastică și apoi mușamaua
-se solicită bolnavului, să mențină brațul în poziție necesară
STABILIREA LOCULUI PUNCȚIEI
-se stabilește brațul la care se face puncția
-se examinează calitatea și starea venelor de la plica cotului
-se stabilește locul de executare a puncției
EFECTUAREA PUNCȚIEI
-se aplică garoul elastic la nivelul unirii treimii inferioare cu cea mijlocie a brațului
-cu indexul mâinii stângi se palpează locul pentru puncție
-se dezinfectează locul puncției cu un tampon cu alcool sau tinctură de iod
-se cere bolnavului sa închidă și să deschidă pumnul de câteva ori și să rămâna cu
el închis
-se fixează vena cu policele mâinii stângi la patru cinci cm sub locul
puncției,exercitând o ușoară compresiune și tracțiune în jos asupra țesuturilor
vecine
-se fixează seringa cu gradațiile fiind în sus, acul atașat cu bizoul în sus, în mâna
dreaptă între police și restul degetelor se prinde cu acul traversând în ordine
tegumentul în direcția oblică (unghi de 30 de grade) apoi peretele venos învingând
o rezistență elastică până când acul înaintează în gol
-se schimbă direcția acului cu 1-2 cm în lumenul venei
-se controlează pătrunderea acului în venă prin aspirație cu seringa
-se continuă tehnica în funcție de scopul puncției venoase: injectarea
medicamentelor, recoltarea sângelui, perfuzii
43
 -în caz de sângerare se prelungește acul de puncție cu un tub din polietilenă care
se introduce în vasul colector, garoul rămânând legat de braț
-se îndepărtează staza venoasă după executarea tehnicii prin desfacerea garoului și
desfacerea pumnului
-se aplică tamponul îmbibat cu soluție dezinfectantă la locul de pătrundere a acului
și se retrage brusc acul
-se comprimă locul puncției 1-3 min, brațul fiind în poziție verticală.
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI DUPĂ TEHNICĂ
-se face toaleta locală a tegumentului
-se schimbă lenjeria dacă este murdară
-se asigura o poziție comodă în pat
-se supraveghează pacientul

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ

-se aruncă materialele de unică folosință
-se curăță instrumentarul folosit

ACCIDENTE SURVENITE ȘI INTERVENȚIILE ASISTENTEI

-hematom (pin infiltrarea sângelui in țesutul perivenos ) - se retrage acul și se
comprimă locul puncției 1-3 minute
-străpungerea venei (perforarea peretelui opus ) - se retrage acul în lumenul venei
-amețeli, paloare, lipotimie - se întrerupe puncția, pacientul se așează în
decubit dorsal fără pernă, se anunță medicul.

ELECTROCARDIOGRAMA =înregistrarea grafică a rezultanței

fenomenelor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac.Este o metodă de
investigație extrem de prețioasă în diagnosticul unei cardiopatii în general, în
suferințele miocardo-canariene în special, și totodată este metoda de a recunoaște o
boală de inimă care evoluează clinic latent, când se efectuează EKG-ul de efort.

PREGĂTIREA BOLNAVULUI
Se pregătește bolnavul din punct de vedere psihic pentru a înlatura factorii
emoționali
- se transportă bolnavul în sala de înregistrare, de preferință cu căruciorul, cu 10-
15 minute înainte de înregistrare
-aclimatizarea bolnavului cu sala de înregistrare
- bolnavul va fi culcat comod pe patul de consultații și va fi rugat să-si relaxeze
musculatura.

MONTAREA ELECTROZILOR PE BOLNAV

44
-se montează pe părțile moi ale extremităților plăcile de metal ale electrozilor
-sub placa de metal a electrozilor se va așeza o pânză înmuiată în soluție de
electrolit (o lingură de sare la un pahar de apă) sau pastă specială pentru electrozi
se fixează pe bolnav în felul urmator:- montarea electrozilor pe membre:- roșu =
mâna dreaptă;- galben = mâna stângă;- verde = picior stâng;- negru = picior drept
- montarea electrozilor precordiali:V1= spațiul IV intercostal, pe marginea dreaptă
a sternuluiV2= spațiul IV intercostal, pe marginea stângă a sternuluiV3 = între V2
si V4 V4 = spațiul V intercostal stâng pe linia medioclaviculară (apex)V5 = la
intersecția de la orizontală dusă din V4 și linia axilară anterioară stângă V6 = la
intersecția dintre orizontală dusă din V4 și linia axilară mijlocie stângă.

NOTAREA ELECTROCARDIOGRAMEI
-asistenta notează pe electrocardiogramă:- numele/prenumele pacientului- vârsta-
înălțimea- greutatea- menționează medicația folosită- data/ora înregistrării- viteza
de derulare- semnătura celui care a înregistrat.

INTERPRETARE
Pe o electrocardiogramă normală definim:
1. Unde convențional numite P,Q,R,S,T,U
2. Segmente =distanța dintre două unde (PQ), (ST)
3. Intervale = undă+segment (PQ cuprinde unda P+segmentul PQ),(QT cuprinde
unda QRS+segmentul ST+unda T), (TP-linie izoelectrică) Între două cicluri
cardiace se înregistrează linia 0 potențial (linia izoelectrică).Undele situate
deasupra liniei izoelectrice sunt pozitive, cele care sunt dedesubtul ei sunt
negative.Intervalul PQ se măsoară de la începutul undei P și corespunde timpului
în care stimulul străbate atriile de la nordul sinuzal KEITH - FLACK până la nodul
atrio-ventricular ASCHOFF - TAWARA. Timpul de conducere a stimulului de la
atriu la ventriculi normali 0,12 ´ -0,21´.Unda O și segmentul PQ reprezintă
expresia electrică a activității atriilor.Unda QRS, segmentul ST și unda T sunt
expresia electrică a activității ventriculare.

MĂSURAREA ȘI NOTAREA PULSULUI

PULSUL ARTERIAL = expansiunea ritmică a arterelor comprimate pe un plan

osos
SCOP: evaluarea funcției cardio-vasculare
ELEMENTE DE APRECIAT:
- ritmicitatea
- frecvența
- celeritatea

45
- amplitudinea

LOCURI DE MĂSURARE: - oricare arteră accesibilă palpării și care poate fi

comprimată pe un plan osos (artera radială, femurală, humerală, carotidă,temporală
, pedioasă)
MATERIALE NECESARE:
- ceas cu secundar sau cronometru- creion roșu sau pix cu mina roșie
- foaie de temperatură.
PREGĂTIREA PSIHICĂ ȘI FIZICĂ A BOLNAVULUI
-se anunță bolnavul că i se va măsura pulsul
-se explică bolnavului modul de măsurare; o stare emotivă creată de necunoscut îi
poate modifica valorile pulsului
-bolnavul se menține în stare de repaus fizic și psihic 5-10 min cu brațul sprijinit,
pentru relaxarea mușchilor antebrațului.
EXECUTAREA TEHNICII: MĂSURAREA ÎN ARTERA RADIALĂ

-spălarea pe mâini cu apă și săpun

- se reperează santul radial pe extremitatea distală a antebrațului, în continuarea
policelui
- se fixează degetele palpatoare pe traiectul arterei și cu ajutorul policelui
se îmbrățișează antebrațul la acest nivel
-se exercită o ușoară presiune asupra peretelui arterial cu vârful degetelor (index,
mediu, inelar) de la mâna dreaptă și se percep zvâcniturile pline ale pulsului
- se numără zvâcniturile percepute urmărind secundarul ceasului timp de un minut

NOTAREA GRAFICĂ ÎN FOAIA DE TEMPERATURĂ

-pentru fiecare linie subțire orizontală a foii de temperatură se socotesc 4 pulsații
-unirea valorii prezente cu cea anterioară cu o linie pentru obținerea curbei

INTERPRETAREA FRECVENȚEI PULSULUI

Frecvența pulsului variază fiziologic după vârstă, emoții si efort.

VARIAȚII FIZIOLOGICE ALE FRECVENȚEI PULSULUI

- puls tahicardic : - în ortostatism- efort fizic și psihic- emoții puternice- în cursul
digestiei
- puls bradicardic : - în decubit- în stare de repaus- liniște psihică

VARIAȚII PATOLOGICE ALE CALITĂȚILOR PULSULUI

-frecvența : puls tahicardic (mai rapid) și puls bradicardic (mai rar)
-ritmicitatea : puls ritmic si aritmic
46
-amplitudinea : puls cu amplitudine mică (filiform) și puls cu amplitudine mare
-volum : puls dur și puls moale
Frecvența pulsului crește paralel cu temperatura: la 1grad crește cu 8-10 pulsații pe
minut.
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
Medicamentele = sunt produse de origine minerală, vegetală, animală sau chimică
(de sinteze) transformate într-o formă de administrare (preparate solide sau soluții)
prescrise de medic.
REGULI DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR
1. Respect medicamentul prescris de medic.
2. Identific medicamentul prescris după : etichetă, forma de prezentare,culoare,
miros, consistență.
3. Verific calitatea medicamentului, observ integritatea, culoarea medicamentelor
solide, sedimentarea, tulburarea, opalescența medicamentelor sub formă de soluție.
4. Respect căile de administrare prescrise de medic
5. Respect orarul și ritmul de administrare a medicamentelor pentru a se menține
concentrația constantă în sânge
6. Respect doza de medicament = doză unică și doză zilnică
7. Respect somnul fiziologic al pacientului
8. Evit incompatibilitățile medicamentoase datorate asocierilor unor soluții
medicamentoase în aceeași seringă, în același pahar
9. Servesc pacientul cu doza unică de medicament pentru administrarea pe calea
orală
10. Respect următoarea succesiune în administrarea medicamentelor: solide,lichide
injecții, ovule vaginale, supozitoare
11. Informez pacientul asupra medicamentelor prescrise în ceea ce privește efectul
urmărit și efectele secundare
12. Anunț imediat medicul privind greșelile produse în administrarea
medicamentelor legate de doză, calea și tehnica de administrare
13. Administrez imediat soluțiile injectabile aspirate din fiole, flacoane
14. Respect măsurile de asepsie, igienă, pentru a preveni infecțiile intraspitalicești.

DIETA
- Alimentația pacientului :

-evitarea eforturilor fizice mari

-evitarea frigului
-repaus după mesele principale
-evitarea meselor abundente
-ceaiul, cafeaua și alcoolul sunt contraindicate

47
-se interzice fumatul
-regim alimentar - hipocaloric - pentru menținerea greutății corespunzătoare
- hiposodat - pentru a împiedica reținerea apei în organism
- evitarea medicamentelor care conțin sodiu
- cantitatea de lichide nu va depăși 1,5-2l/24h
- rația zilnică de alimente se împarte în 4-5 mese, ultima se va
lua cu cel puțin 3 ore înainte de culcare.

ALIMENTE PERMISE:
-pâinea, în cantitate de 200-250g/zi
-preparate fără zahăr făcute în casă din griș
-paste făinoase
-cartofi fierți sau copți
-legume și zarzavaturi
-fructe proaspete sau preparate sub formă de compoturi, piureuri, marmelade
-băuturi sub formă de sucuri de fructe sau legume, apă minerală carbogazoasă
-carnea slabă de vacă, vițel, pasăre, vânat preparate la grătar sau fierte
-2-4ouă/saptamână
-lapte degresat, brânză de vaci slabă, iaurt degresat
-aportul zilnic de lipide: 60-80g/zi

ALIMENTE INTERZISE:
-lapte integral
-smântână
-brânză

EDUCAȚIA SANITARĂ
Educația sanitară a pacienților internați cu angină pectorală se adresează în
principal înlăturării sau diminuării efectelor nefavorabile pe care le are, regimul de
viață și muncă.Tratamentul medicamentos al anginei pectorale se completează cu :
-tratamentul bolilor asociate
-exerciții de cultură fizică
-alimentație rațională
-renunțarea la obiceiul de a fuma
-măsuri sociale, cum ar fi conferințe la locul de muncă sau în familie, evitarea
discuțiilor emotive, evitarea ocupațiilor personale stresante, repaus periodic în
timpul zilei, somn liniștit.Efortul fizic la bolnavii cu angină pectorală va fi
controlat și supravegheat pentru a nu atinge frecvențe cardiace prea mari care duc
la apariția anginei pectorale. Nu se recomandă repaus absolut!

48
PROFILAXIA PRIMARĂ Se adresează întregii populații; se realizează prin:
-alimentație rațională cu evitarea excesului caloric
-evitarea sedentarismului și dozarea eforturilor fizice
-evitarea stresurilor psihoemotive
-excluderea fumatului și a băuturilor alcoolice
-reducerea greutății corporale
-tratament corect al unor boli favorizante anginei pectorale (diabet
zaharat,hipertensiune arterială)
-exercițiu fizic adaptat organismului
-acțiunile profilactice depinde de speranța de viață a subiecților, reducerea
speranței de viață duce la intensificarea controalelor pentru înlaturarea factorilor de
risc
-profilaxia primară la copii are în vedere formarea unui comportament - stil de
viață pozitiv, mai ales la copii care au antecedente cardiace
-femeia tânără, până la menopauză, se consideră mai protejată de riscul
cardiovascular decât barbatul de aceeași vârstă

PROFILAXIA SECUNDARĂ : Se adresează bolnavilor cu angină pectorală cu

scopul de a împiedica evoluția bolii:
-regim dietetic (reducerea aportului caloric)
-evitarea stării de oboseală, eforturile fizice mari
-controlul stilului de viață
-controlul factorilor de risc
-utilizarea profilactică a medicamentelor : aspirina , dipiridamol, beta-blocante în
special la cei cu complicații de conducere cardiacă, disfuncții ventriculare etc.

ÎNGIJIRI DIETETICE : Regim dietetic (reducerea aportului caloric)

1. Alimentația trebuie să fie echilibrată cu evitarea grăsimilor animale și a
alimentelor bogate în colesterol (creier, carne grasă, mezeluri, unt, ouă,brânzeturi
grase, smântână, ciocolată)
2. Combaterea obezității - grăsimi sub 30% din necesarul caloric, grăsimi animale
sub 2/3 din totalul grăsimilor
3. Cantitatea de glucide trebuie să reprezinte 40% din rația calorică zilnică
4. Evitarea consumului de alcool
5. Reducerea consumului de cafea
Principiul de bază al dietei rămâne regimul hiposodat. Cantitatea de sodiu pe
care o poate consuma bolnavul este stabilită de medic de la caz la caz și este în
funcție de retenția de lichide. Acest regim este greu de suportat. Asistenta trebuie
să se îngrijească de alimentație prin adăugarea de lamâie, oțet sau alte substanțe
permise. Să fie cât mai gustos servite. Alimentele trebuie să asigure un aport bogat

49
de potasiu (ceaiuri, banane), mai ales dacă bolnavul primește și medicație
diuretică. Mesele să fie fracționate, evitându-se consumul cantităților mai mari la o
masă. Masa de seară să fie săracă în lichide și servită la 2-3 ore distanță de ora de
culcare.
Asistentul se va îngriji de menținerea tranzitului intestinal, la nevoie se vor face
clisme evacuatoare.

DIETA PENTRU O ZI
1. mic dejun : - 200 ml lapte rece sau cald- ora 10 - chiflă (150g) sau pâine (50g)
cu brânza de vaci, carne fiartă slabă (50g)
2. prânzul : - felul I : salată de crudități (200g varză, andive, salată
verde,castraveți, roșii, praz cu o linguriță de ulei, lămâie sau oțet)
- felul II : 100g carne slabă de vacă, pasăre (fiartă, friptă, tocată)
- felul III : un măr (100g)
3. cina : - felul I : 100g carne slabă friptă sau 150g pește
- felul II : un măr (100g)
Totalul caloriilor circa 1000g (750g proteine + 100g glucide + 150g lipide)

ÎNGRIJIRI TERAPEUTICE
Tratamentul medical trebuie efectuat pe de o parte în timpul crizelor, pentru
a ușura și scurta durata, iar pe de altă parte, în afara crizelor, ce are în
vedere îmbunătățirea stării generale și prevenirea unor noi crize anginoase. Se
urmărește ameliorarea circulației coronariene și echilibrarea raportului dintre
nevoile energetice ale miocardului și fluxul sanguin. Pentru prevenirea infarctului
miocardic, frecvent se instituie tratament anticoagulant care se începe prin
administrarea de heparină în primele 48 de ore, concomitent cu instruirea
tratamentului cu Trombostop - administrat oral - sub controlul timpului de
protrombină. Administrația medicală trebuie facută cu o deosebită punctualitate și
atent, dacă este vorba de substanțe în aparență indiferente, căci orice întârziere cât
de mică poate provoca emoții inutile acestor bolnavi anxiosi. Deși medicamentele
se dau numai la indicația medicului, asistenta va trebui să intervină de urgență în
unele cazuri extreme și până la sosirea medicului, cu unele medicamente ca oxigen
sau nitroglicerină. Asistenta trebuie să sesizeze cât mai devreme supradozarea sau
efectul nefavorabil al unor medicamente. Bolnavul trebuie să știe la externare
modul de a lua medicația și semnele preliminare ale supradozărilor de
medicamente (atenție la beta-blocante).

ÎNGRIJIRI PROFILACTICE

50
 Boala având o prelvanță ridicată în populația generală, profilaxia trebuie
concepută la nivel comunitar ca parte integrantă a programului complex de
combatere și prevenire a bolilor cronice și degenerative.

Regim de viață
Viața activă, care îmbină armonios activitatea intelectuală cu cea
fizică,practica educației fizică și a sportului, a turismului și a altor mijloace de
destindere în aer liber. Sunt deprinderi care trebuie învățate și aplicate încă din
copilărie.
Alimentația va fi rațională, echilibrată calitativ și cantitativ.Se combate cu
tenacitate obiceiul de a se consuma sarea în exces.

COMBATEREA EVENTUALULUI HANDICAP PSIHO -SOCIAL

Pe cât posibil persoanele cu risc crescut de a face angină pectorală vor fi
sfătuite să nu-și aleagă profesii cu stres profesional așa mare. Vor evita
deasemenea, profesiile care predispun la sedentarism si obezitate.Supravegherea
medicală activă prin sistemul de dispensarizare a tuturor celor supuși profilaxiei
este și ea o acțiune ce trebuie desfășurată cu seriozitate și competență.Profilaxia
urmărește educarea în vederea unui comportament adecvat de viață, chiar
orientarea profesională a descendenților, deci a persoanelor susceptibile de a face
boala.Foarte important este și profilaxia complicațiilor realizabilă prin asigurarea
cooperarii bune și prin recomandări ferme și judicioase.

51
 CAPITOLUL IV.

PLANURI DE ÎNGRIJIRE

PLANUL DE ÎNGRIJIRE - general

DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE

NURSING
AUTONOME DELEGATE

1. Dispnee de efort -Să respire normal Asigurarea unei poziții care Oxigenoterapie Bolnavul se
- Dozarea activității să ușureze respirația ( Administrez la indicația liniștește
semișezând) medicului Propanolol , Dispneea dispare
Oprirea oricărei activități Nitroglicerină, Nifedipin

2. Dureri -Înlăturarea durerilor Oprirea oricărei activități Administrare de : Durerile dispar

retrosternale Repaos la pat Nitroglicerină ( sublingual) Pacientul se simte
, Algocalmin , Propanolol bine
52
3. Creșterea în -Reducerea rației Îi explic efectul nociv al Institui la indicația Bolnavul incearcă
greutate alimentare kilogramelor în plus asupra medicului un regim să respecte regimul
-Informarea asupra inimii și necesitatea hiposodat , hipolipidic , indicat și nu mai are
valorilor nutritive ale respectării regimului hipoprotidic , hipoglucidic nicio reținere față
alimentelor și hipocaloric de activitatea fizică
necesarul -Îi explic pacientului
organismului efectul benefic al activității
-Convingerea fizice asupar organismului
bolnavului că efortul
fizic are efecte
benefice

53
 Nevoile fundamentale

Nr. Nevoia fundamentală Diagnostic de Sursa de dificultate

crt nursing
1 Nevoia de a respira și de a Dispnee de efort Modificarea funcției
avea o bună circulație cardiace
Dureri precordiale la efort
2 Nevoia de a bea și a mânca Alimentație Lipsa de cunoaștere a
neadecvată cantitativ valorilor nutritive și a
și calitativ nevoilor organismului
Greutate peste limita
normală
3 Nevoia de a elimina Independent 1 scaun /24 h
Diureză = 1300ml/24 h
4 Nevoia de a se mișca și de a Refuză să facă Stare depresivaă
avea o bună postură activitate Oboseală , slăbiciune
Neadaptarea la rolul de
bolnav
Lipsa de cunoaștere a
efectelor benefice ale
mișcării asupra
organismului
5 Nevoia de a dormi , de a se Independent Doarme în medie 7-8 h
odihni /24 h
Somn odihnitor
6 Nevoia de a se îmbrăca și Independent Poartă haine
dezbrăca corespunzătoare
Se îmbracă și se dezbracă
singur
Este ordonat
7 Nevoia de a menține Independent Afebril = 37oC
temperatura corpului
constantă
8 Nevoia de a păstra Independent Își efectuează singur
tegumentele curate și integre igiena
Tegumente curate , normal
colorate
9 Nevoia de a evita pericolele Durere la nivelul Neliniște față de

54

10 Nevoia de a comunica
11 Nevoia de a acționa conform
propriilor credițte și valori
12 Nevoia de a se realiza
13 Nevoia de a se recrea
14 Nevoia de a învăța cum să-și
păstreze sănătatea
regiunii retrosternale diagnostic și tratament
Anxietate moderată
Singurătate Anxietate
Izolare de anturaj și de Neacceptarea bolii
mediu Schimbarea mediului de
Lipsa de interes viață
Independent Acționează conform
propriilor credințe și
valori
Neputință Atitudine nefavorabilă
Dificultate de a se anturajului
implica într-o Neacceptarea bolii
activitate
Dificultate de a lua
decizii
Dificultate de a Lipsa de activități
desfășura activități recreative
recreative Epuizare
Dezinteres în a învăța Lipsa de informații
cum să-sți păstreze referitoare la boala sa
sănătatea Lipsa de cunoaștere a
mijloacelor ce pot folosi
pentru a-și menține
sănătatea
55
 CAZUL I
PLAN DE ÎNGRIJIRE
CULEGEREA DATELOR:
 SURSE DE INFORMARE :
-pacienta ;
-foaia de observație ;
-familia .
 DATE RELATIV STABILE :
-Nume : DUMITRU
-Prenume : ELENA
-Sex :feminin
-Vârsta :70
-Naționalitate: română
-Ocupație :pensionară
-Stare civilă : căsătorită
-Religie : ortodoxă
-Alergii : nu este alergică la nici un tip de alergen , medicament sau aliment
-Aspectul cavității bucale : -dentiție incompletă
-gingii roz , aderente dinților
-Aspectul faciesului : ușor palid , suferind
-Acuitate vizuală : normală
-Acuitate olfactivă : percepe gustul și mirosul mâncării
-Acuitate auditivă : in limite fiziologice
-Acuitate tactilă : integră
-Acuitate dureroasă :dureri retrosternale
-Mobilitate articulară : articulații mobile , nedureroase
-Sistem osos : integru
56
 -ROT : prezente bilateral
-Date antropometrice : G=79 kg , I= 1,56 m ( supraponderală )
-Grup sanguin : OI , Rh ( + )
 DATE RELATIV STABILE :
-Domiciliu : sat Scurtești, com. Vadu-Pașii, jud. Buzău
-Condiții de locuit : pacienta locuiește împreună cu soțul într-o casă cu 2
camere.
-Condiții psiho-sociale : -grad de autonomie prezent
-anxietate moderată
-își acceptă rolul de pacient
-Echipa de susținere : familia
-Data internării : 18.03.2016
-Data externarii : 23.03.2016
 ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE :
AHC :fratele cu diabet zaharat tip II
APF : menopauză fiziologică
APP : -spondiloză cervicală
-HTA , Angor la efort.
APO : 2 nașteri la termen
MOTIVELE INTERNĂRII :
-Durere precordială
-Durere retrosternală
-Tahicardie : 96 p/min
-Anxietate
-Dispnee
ISTORICUL BOLII : Bolnava este cunoscută ca hipertensivă de aproximativ 3
ani,cu ascensiune maximă pâna la 190 mmHg. A urmat tratament ambulatoriu și
57
internare în spital în urmă cu un an de zile. Se internează pentru dispnee , durere
retrosternală si dureri precordiale , frică de moarte iminentă , tenesme vezicale ,
simptome ce au apărut in urma cu 2 zile. Este examinată de medic și i se
recomandă internarea . După efectuarea tuturor investigațiilor medicul a stabilit
următorul diagnostic : Cardiopatie ischemică cu angină instabilă .
EXAMEN CLINIC GENERAL:
-tegumente și mucoase: palide
-tesut musculo-adipos: normal reprezentat
-sistem ganglionar limfatic : nepalpabil
-sistem osteo-articular : integru
Examen pe aparate :
Aparatul respirator : -torace normal conformat
-respirație de tip costal superior
-sonoritate pulmonară normală
-MV prezent bilateral
-ritm respirator : 16 r/min
Aparatul cardio-vascular :
-șoc apexian în spațiul V intercostal stâng , pe linia
medioclaviculară
-zgomote cardiace bine bătute , ritmice
-TA =180/95 mm Hg
-P= 94 p/min
Aparatul digestiv : - abdomen suplu , mobil , nedureros
-tranzit intestinal prezent
-ficat și splină în limite normale
Aparatul uro-genital :
-loje renale libere , nedureroase
58
 -Giordano (- ) bilateral
-micțiuni frecvente
S.N.C. : -orientată temporo-spațial
-nu prezintă semne de iritație meningeală
- R.O.T. prezente,cefalee,anxietate
 ELIMINĂRI:
Urină : - Cantitatea : 1300 ml /zi
-Frecvența : 6-7 micțiuni /24 h
-Ritmul : 2/3 din numărul micțiunilor ziua și 1/3 noaptea
-Culoarea : galben deschis
-Aspectul : clar , transparent
Scaun : -Frecvența : 1 scaun /zi
-Orarul ; ritmic , dimineața la trezire
Transpirație : minimă , pentru a menține umiditatea pliurilor
Vărsături :nu prezintă vărsături alimentare
ELEMENTE DE IGIENĂ :
Pacienta este independentă în efectuarea îngrijirilor igienice .
NEVOI PERTURBATE :
1) Nevoia de a respira
2) Nevoia de a evita pericolele
3) Nevoia de a avea o bună circulație
4) Nevoia de a se alimenta și hidrata
5) Nevoia de a elimina
6) Nevoia de a dormi și a se odihni
7) Nevoia de a comunica
8) Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură
9) Nevoia de a fi curat îngrijit,de a păstra tegumente și mucoase integre
59
Probleme:
1) Dispnee
2) Durere
3) Circulație inadecvată
4) Alimentație inadecvată prin deficit
5) Eliminare inadecvată calitativ și cantitativ
6) Disconfort
7) Comunicare ineficace la nivel senzorial și motor
8) Postură inadecvată
9) Carențe de igienă
Surse de dificultate :
1) Dureri precordiale
2) Insuficiență cardiacă
3) Creșterea rezistenței periferice
4) Creșterea valorilor TA
5) Insuficiență circulatorie
6) Durere,anxietate
7) Dispnee
8) Anxietate,tulburări de echilibru
Manifestări de dependență:
1) Tahipnee,oboseală la efort
2) Insomnie,facies crispat
3) Valori crescute ale TA
4) Grețuri si vărsături
5) Iritabilitate,incomoditate
6) Dificultate de schimbare a poziției
7) Dezinteres față de măsurile de igiena
60
 Data Diagnostic de Obiective INTERVENȚII Evaluare
nursing Autonome Delegate
18.03.2016 1.Disconfort Asigurarea Psihoterapie - am Starea de confort
general confortului liniștit bolnava cu Am administrat ameliorată.
produs de prin diminuarea privire la boala sa. medicația prescrisă
crizele durerii de medic :
anginoase -PEV cu glucoză
manifestat prin 5% 500ml,
durere -Miofilin iv 10ml, --
retrosternală -Enap5 mg – 1 cp
și precordială /zi;
cu iradiere -Captopril 25 mg –
în umăr și 3cp / zi ( cu o oră
mâna stângă, înainte de masă),
până în vârful -Algocalmin II f,
degetelor -Propanolol -40 mg
/ 3 ori zi ,
-Diazepam 1 tb
seara,
-Clexane 1 mg/ Kg
corp la 12 h
subcutanat;
-Aspenter 75 mg – 1
cp /zi

2. Alterarea Asigurarea Am măsurat funcțiile Am administrat la Pacienta respiră

funcțiilor unei respirații vitale și vegetative indicația medicului mai ușor, dispneea

61
respiratorii in limite Am aerisit salonul un bronhodilatator se diminuează. TA
manifestată fiziologice și pentru o mai bună I-am administrat = 180/95 mm Hg
prin măsurarea ventilație a aerului și bolnavei oxigenul P = 100 b/min
dispnee. funcțiilor am asigurat bolnavei necesar T = 36,80Celsius
vitale o poziție favorabilă (
semișezând).

3. Stare de Aducerea TA la Am informat Am administrat la Cefaleea s-a

disconfort valori normale pacienta în vederea indicația medicului diminuat
circulator unui regim alimentar antihipertensive în totalitate.
produs de hiposodat,hipolipidic, TA = 170/80 mm
HTA (180/90 hipocaloric. Hg
mm Hg) Am administrat Obiectiv nerealizat
manifestat prin pacientei lichide
cefalee, fracționat pentru a
înțepături diminua TA
precordiale,
astenie.

4. Risc de Pacienta să Supraveghez starea Am administrat la P = 80 b/min ritm

modificare prezinte puls bolnavei și masor P indicația medicului
a ritmului normal în cel mai ori de câte ori este medicație
cardiac scurt timp fără nevoie și notez in FO antiaritmică.
produs de palpitații Însoțesc bolnava la
tahicardie efectuarea
manifestat prin examenelor
palpitații. paraclinice( EKG

62
 ecografie cardiacă)

5. Insomnii Pacienta să Stabilesc un program La indicația Pacienta prezintă

datorită durerii prezinte un un de odihnă împreună medicului am durerii
precordiale somn odihnitor, cu pacienta administrat un precordiale.
liniștit. sedative - 1 tb
Diazepam, seara
înainte de culcare

6. Inadaptarea Asigurarea unui Am asigurat un - Pacienta s-a

la condițiile de climat climat corespunzător- adaptat condițiilor
spitalizare corespunzător salon aerisit, pat spitalizare
datorită confortabil,lenjerie
mediului de corp și de pat
nefamiliar curată

19.03.2016 1. Modificarea Combaterea stării Psihoterapie ± explic - Pacienta este

stării generale de anxietate pacientei importanța liniștita, starea de
datorită de a fi relaxată și anxietate s-a
anxietății liniștită diminuat

63
2. Respirație Pacienta să Așez pacienta într-o Am administrat la Obiectiv
Inadecvată ± prezinte poziție care să-i indicația medicului neîndeplinit
dispnee respirație favorizeze respirația O2 primele
din cauza imbunătățită în cu 24h,respirația
durerii decurs de 24 h extremitatea cefalică se menține
precordiale și superficial ,
trunchiul ridicate, dificilă , tahipnee
poziție ( 24 r/min )
semișezând

3. Modificarea Recoltarea de Am pregătit La indicația Glicemie =

constantelor sânge și produse materialele necesare medicului am 95mg/dl
biologice. biologice pentru recoltării. recoltat sânge Hematocrit =
. examenele de I-am explicat pentru : HLG , 33,3%
laborator. pacientei necesitatea transaminaze , TGO Colesterol
efectuării recoltărilor, , TGP , glicemie , =153mg/dl
am informat-o că acid uric , Acid uric=
înainte de recoltare cholesterol și urina 2,5mg/dl
să nu mănânce. pentru examenul TGO =31U/l
Am măsurat sumar de urină. TGP = 13U/l
fucțiile vitale și TA = 180/85 mm
vegetative . Hg
R= 26 r/ min
AV= 96 bat/min
T = 36.6 0 C

64
 4. Riscul Pacienta să Ajut pacienta în - Pacienta prezintă
modificării prezinte efectuarea igienei și tegumente integre
tegumentelor tegumente curate o sfătuiesc să-și și curate
datorită igienei și uscate mențină o igienă
deficitare . corespunzătoare .

20.03.2016 Alimentație Să-și recâștige Psihoterapie - i-am Am administrat la Senzația de greață

insuficientă din treptat apetitul. explicat pacientei cât indicația medicului, s-a diminuat.
cauza bolii Diminuarea de importantă este raport cu orarul Bolnava se
manifestată senzației de alimentația meselor, alimentează fără
prin greață , greață și a hiposodată. următoarele să
vărsături. vărsăturilor medicamente: - mai prezinte
Metoclopramid 1 tb/ grețuri și
zi; vărsături.
-fermenți
digestivi în timpul
mesei
(Triferment Digest-
duo)

2. Dificultate Pacienta să Am asigurat liniștea La indicația Pacienta prezintă

65
 în a se prezinte un un în salon și condiții de medicului i- am somn odihnitor.
odihni din somn odihnitor. somn liniștit, administrat un
cauza bolii, confort termic. sedativ (Diazepam,
manifestat prin 1 tb seara).
insomnie
nocturnă și
somnolent a
diurnal
produsă de
zgomotele din
salon.
3. Modificarea Modificarea Am monitorizat La indicația TA = 170/80 mm
Funcțiilor funcțiilor vitale funcțiile vitale și medicului am Hg
vitale. și readucerea vegetative și am administrat P = 80bat/min
la valori notat valorile in FO medicație hipot R= 23r/min
fiziologice. ensoare: T = 36,70C
-Enap 1 tb/zi
-Captopril 3 tb/zi.

21.03.2016 1. Alimentare Asigurarea unei Psihoterapie- i-am Pacienta a înțeles

inadecvată alimentații explicat pacientei cât importanța
cauzată corespunzătoare de importantă este alimentației,
de durere alimentația în cazul prezentând în
manifestată unei boli. Continuare un
prin inapetență. apetit
prezentând in scăzut.

66
 2. Insomnii Combaterea Stabilesc un program Am administrat la În urma medicației
datorită insomniei de odihnă împreună indicația medicului pacienta a
durerii cu pacienta. un sedativ prezentat
precordiale. (Diazepam 1 tb un somn
sedativ seara, la odihnitor.
culcare), 1 fiola
Algocalmin.

3. Postură Asigurarea unei Ajut pacienta să își Durerea s-a

inadecvată posture adecvate găsească o poziție diminuat
din cauza cu diminuarea antalgică. în intensitate, dar
durerii durerii. persistă.
acute.

22.03.2016 1. Circulație Asigurarea unei Învăț pacienta să La indicația Pacienta prezintă

inadecvată, circulații poarte îmbrăcăminte medicului o
cauzată fiziologice. lejeră, care să nu administrez Clexane circulație
de boală, jeneze circulația, să 1 mg / Kg corp / 12 periferică
manifestată aibă o alimentație h. bună. Obiectiv
prin tahicardie, bogată în realizat.
extremități fructe și legume.

67
 reci.

2. Lipsa Pacienta să Am învățat pacienta Pacienta a înțeles

cunoașterii cunoasca cum să se alimenteze ce i
obiceiurilor obiceiurile, pentru a preveni s-a spus .
dăunătoare cu alimentare complicațiile
privire cât și despre (supraîncărcarea
la boală, boală. inimii)
alimentație.

3. Anxietate Pacienta să Explic pacientei Pacienta prezintă

produsă de cunoască evoluția și stare
necunoașterea evoluția bolii. complicațiile bolii. de liniște, mai
prognosticului, puțin
manifestat prin anxioasă.
îngrijorare.

23.03.2016 1. Riscul Pacienta să Ajut pacienta în Pacienta prezintă

modificării prezinte efectuarea igienei și tegumente uscate
tegumentelor tegumente uscate o sfătuiesc să-și și
datorită unei și curate. mențină igiena curate.
igiene corespunzătoare.

68
deficitare.

2. Stare de Liniștirea Am informat Starea de

disconfort bolnavei prin pacienta asupra discomfort
cauzată de explicarea orarului cu privire la s-a diminuat în
necunoașterea tratamentului la tratamentul prescris intensitate , dar
regimului domiciliu. de medic. tot
alimentar și persistă , pacienta
tratamentului a
medicamentos înțeles ce i s-a
după externare. explicat .
.

3. Externarea Explicarea I-am explicat Pacienta a înțeles

pacientei. tratamentului pacientei orarul importanța
medicamentos și medicației: medicației
alimentar la -3tb/zi Captopril; și a alimentației
domiciliu.Întocm -1tb/zi Aspenter;
irea biletului de -1 tb/zi Enap
externare. - 1tb/zi Nitroglicerina
la nevoie.
Am informat
pacienta asupra dietei
cu evitarea oricarui
factor declanșator al

69
bolii.

70
EVALUARE FINALĂ
Pacienta , în vârstă de 70 ani, a fost internată în secția Cardiologie a Spitalului
Județean de Urgență Buzău, pentru perioada 19. 03. 2016 - 23.03. 2016
cu următorul diagnostic:cardiopatie ischemică dureroasă,angină pectorală
instabilă, insuficiență ventriculară stângă, spondiloză cervico-dorso-lombară,
manifestând dureri retrosternale severe, dispnee, cefalee,palpitații.
Pe perioada spitalizării a urmat tratament medicamentos conform schemei
prescrise de medic, cu următoarele medicamente:
-anticoagulante (Clexane 1 mg / Kg corp la 12 ore);
-antialgice (1 fiola Algocalmin in PEV de glucoză);
-antiemetice (1 fiola iv Metoclopramid);
-fermenți digestivi (Triferment, Digest-duo);
-sedative (1 tb Diazepam seara la culcare);
-bronhodilatatoare (1 fiola Miofilin 10 ml);
-antihipertensive (Enap 1 tb/zi, Captopril 3 tb/zi);
-Aspenter 75 mg – 1 cp /zi
I s-au făcut examene paraclinice pe perioada internării (EKG, ecografie
cardiacă) și i s-a recoltat sânge pentru examenele de laborator și urină pentru
examen sumar de urină. Se externează cu stare generală ameliorată în urma
tratamentului efectuat în spital, cu urmatoarele recomandări:
-respectarea tratamentului medicamentos;
-respectarea regimului dietetic și a măsurilor de prevenire prin evitarea eforturilor
fizice mari, a frigului, repaos la pat atunci când crizele anginoase devin mai
frecvente, prelungite, intense, și răspund slab la nitroglicerină, evitarea
supraalimentației cu reducerea aportului caloric și de grăsimi animale, evitarea
stresului;
-control periodic la medicul cardiolog.
71
 CAZUL II
PLAN DE ÎNGRIJIRE
CULEGEREA DATELOR:
 SURSE DE INFORMARE :
-pacienta ;
-foaia de observatie ;
-familia .
 DATE RELATIV STABILE :
-Nume : PARASCIV
-Prenume : MARIA
-Sex :feminin
-Vârsta : 50
-Naționalitate: română
-Ocupație :casnică
-Stare civila : căsătorită
-Religie : ortodoxă
-Alergii : nu este alergică la nici un tip de alergen , medicament sau aliment
-Aspectul cavitaății bucale : -dentiție incompletă
-gingii roz , aderente dinților
-Aspectul faciesului : ușor palid , suferind
-Acuitate vizuală : normală
-Acuitate olfactivă : percepe gustul și mirosul mâncării
-Acuitate auditivă : în limite fiziologice
-Acuitate tactilă : integră
-Acuitate dureroasă :dureri retrosternale
-Mobilitate articulară : articulații mobile , nedureroase
72
 -Sistem osos : integru
-ROT : prezente bilateral
-Date antropometrice : G=89 kg , I= 1,60 m ( supraponderala )
-Grup sanguin : AII , Rh ( + )
 DATE RELATIV STABILE :
-Domiciliu : com. Mărăcineni, jud. Buzau
-Condiții de locuit : pacienta locuiește împreună cu soțul într-o casă cu 3
camere.
-Condiții psiho-sociale : -grad de autonomie prezent
-anxietate moderată
-își acceptă rolul de pacientă
-Echipa de sustinere : familia
-Data internării : 23.03.2016
-Data externarii : 28.03.2016
 ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE :
AHC :nesemnificative
APF : menopauză fiziologică
APP : -dischinezie biliară
-HTA
APO : 1 nastere la termen
MOTIVELE INTERNĂRII :
-Durere precordială
-Durere retrosternală
-Tahicardie : 98 p/min
-Anxietate
-Dispnee

73
 ISTORICUL BOLII : Bolnava este cunoscută ca hipertensiva de aproximativ 1
an. A urmat tratament ambulatoriu și o internare în spital în ultimul an. Se
internează pentru dispnee , durere retrosternală și dureri precordiale simptome ce
au apărut în urmă cu 2 zile. Este examinată de medic și i se recomandă internarea .
După efectuarea tuturor investigațiilor medicul a stabilit următorul diagnostic :
Cardiopatie ischemică dureroasă , Angina Prinzmetal
EXAMEN CLINIC GENERAL:
-tegumente și mucoase: palide
-țesut musculo-adipos: în exces reprezentat( obezitate gradul II)
-sistem ganglionar limfatic : nepalpabil
-sistem osteo-articular : integru
Examen pe aparate :
Aparatul respirator : -torace normal conformat
-respirație de tip costal superior
-sonoritate pulmonară normală
-MV prezent bilateral
-ritm respirator : 18 r/min
Aparatul cardio-vascular :
-șoc apexian în spațiul V intercostal stâng , pe linia
medioclaviculară
-zgomote cardiace bine bătute , ritmice
-TA =190/95 mm Hg
-P= 98 p/min
Aparatul digestiv : - abdomen suplu , mobil , nedureros
-tranzit intestinal prezent
-ficat și splină în limite normale
Aparatul uro-genital :
74
 -loje renale libere , nedureroase
-Giordano (- ) bilateral
-micțiuni fiziologice
S.N.C. : -orientată temporo-spațial
-nu prezintă semne de iritație meningeală
- R.O.T. prezente,cefalee,anxietate
 ELIMINĂRI:
Urina : - Cantitatea : 1250 ml /zi
-Frecvența : 5-6 micțiuni /24 h
-Ritmul : 2/3 din numărul micțiunilor ziua și 1/3 noaptea
-Culoarea : galben deschis
-Aspectul : clar , transparent
Scaun : -Frecvența : 1 scaun /zi
-Orarul ; ritmic , dimineața la trezire
Transpirație : minimă , pentru a menține umiditatea pliurilor
Vărsături : nu prezintă vărsături alimentare

ELEMENTE DE IGIENĂ :
Pacienta este independentă în efectuarea îngrijirilor igienice .

NEVOI PERTURBATE :
1) Nevoia de a respira
2) Nevoia de a evita pericolele
3) Nevoia de a avea o bună circulație
4) Nevoia de a se alimenta și hidrata
5) Nevoia de a elimina
6) Nevoia de a dormi și a se odihni
75
7) Nevoia de a comunica
8) Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură
9) Nevoia de a fi curat îngrijit,de a păstra tegumentele și mucoase integre

Probleme:

1) Dispnee
2) Durere
3) Circulație inadecvată
4) Alimentație inadecvată prin deficit
5) Eliminare inadecvată calitativ și cantitativ
6) Disconfort
7) Comunicare ineficace la nivel senzorial și motor
8) Postură inadecvată
9) Carențe de igienă

Surse de dificultate :

1) Dureri precordiale
2) Insuficiență cardiacă
3) Creșterea rezistenței periferice
4) Creșterea valorilor TA
5) Insuficiență circulatorie
6) Durere,anxietate
7) Dispnee

8) Anxietate,tulburări de echilibru
76
Manifestări de dependență:
1) Tahipnee,oboseală la efort
2) Insomnie,facies crispat
3) Valori crescute ale TA
4) Grețuri și vărsături
5) Iritabilitate,incomoditate
6) Dificultate de schimbare a poziției
7) Dezinteres față de măsurile de igienă

77
Data Diagnostic de Obiective INTERVENȚII Evaluare
nursing Autonome Delegate
23.03.2016 1.Disconfort Combaterea Psihoterapie - am Am administrat Starea de confort
general durerii în cel mai liniștit bolnava cu medicația prescrisă ameliorată.
produs de scurt timp. privire la boala sa. de medic : TA = 190/90 mm
crizele -PEV cu glucoza Hg
anginoase 10% 500ml, P = 88 b/min
manifestat prin - HSHC 150 mg , - R = 19 r/min
durere -Verapamil 40mg – T = 36,0C
retrosternală 1 cp de 3ori /zi(
și precordială . inainte de mese), - -
- Miofilin iv 10ml, -
-Nifedipin 10 mg- 3
tb/zi(în timpul
meselor),
Aspacardin 1 tb/zi,
-Xanax 0,25 mg 3
tb/zi,
-Diazepam 1 tb
seara la culcare.

2. Alterarea Asigurarea Am măsurat funcțiile Am administrat la Pacienta respiră

funcțiilor unei respirații vitale și vegetative indicația medicului mai ușor, dispneea
respiratorii în limite Am aerisit salonul un bronhodilatator se diminuează. TA
manifestată fiziologice și pentru o mai bună I-am administrat = 180/85 mm Hg

78
prin măsurarea ventilație a aerului și bolnavei oxigenul P = 86b/min
dispnee. funcțiilor am asigurat bolnavei necesar T = 36,70Celsius
vitale o poziție favorabilă (
semișezând).

3. Stare de Aducerea TA la Am informat Am administrat la Cefaleea s-a

disconfort valori normale pacienta în vederea indicația medicului diminuat în
circulator unui regim alimentar antihipertensive totalitate.
produs de hiposodat,hipolipidic, TA = 170/80 mm
HTA (180/90 hipocaloric. Hg
mm Hg) Am administrat Obiectiv nerealizat
manifestat prin pacientei lichide
cefalee, fracționat pentru a
înțepături diminua TA
precordiale,
astenie.

4. Risc de Pacienta să Supraveghez starea Am administrat la P = 79 b/min

modificare prezinte puls bolnavei și măsor P indicația medicului ritmic
a ritmului normal în cel mai ori de câte ori este medicație
cardiac scurt timp fără nevoie și notez în FO antiaritmică
produs de palpitații Însoțesc bolnava la
tahicardie efectuarea
manifestat prin examenelor
palpitații. paraclinice( EKG
ecografie cardiacă)

79
 5. Insomnii Pacienta să Stabilesc un program La indicația Pacienta prezintă
datorită durerii prezinte un un de odihnă împreună medicului am durerii
precordiale somn odihnitor, cu pacienta administrat un precordiale.
liniștit. sedative - 1 tb
Diazepam, seara
înainte de culcare

6. Inadaptarea Asigurarea unui Am asigurat un - Pacienta s-a

la condițiile de climat climat corespunzător- adaptat condițiilor
spitalizare corespunzător salon aerisit, pat de
datorită confortabil,lenjerie spitalizare
mediului de corp și de pat
nefamiliar curată

24.03.2016 1. Risc de Pacienta să Psihoterapie - explic La indicația Pacienta este

modificare a prezinte puls în pacientei importanța medicului liniștită, starea de
ritmului limite fiziologice de a fi relaxată și administrez anxietate s-a
cardiac , liniștită. Supraveghez Verapamil 40 mg- 1 diminuat. Pulsul
produs de CID starea de sănătate a tb este în limite
, manifestat pacientei , fiziologice.
prin tahicardie monitorizez funcțiile
vitale și vegetative și

80
 le notez în FO

2. Respirație Pacienta să Așez pacienta într-o Am administrat la Obiectiv

inadecvată ± prezinte poziție care să-i indicația medicului neîndeplinit
dispnee respirație favorizeze respirația O2 primele
din cauza îmbunătățită în cu 24h,respirația se
durerii decurs de 24 h extremitatea cefalica menține
precordiale și superficial ,
trunchiul ridicate, dificilă , tahipnee (
poziție 24 r/min )
semișezând

3. Modificarea Recoltarea de Am pregătit La indicația Glicemie =

constantelor analize materialele necesare medicului am 85mg/dl
biologice. recoltării. recoltat sânge Hematocrit =
. I-am explicat pentru : HLG , 34,1%
pacientei necesitatea transaminaze , TGO Colesterol
efectuării recoltărilor, , TGP , glicemie , =245mg/dl
am informat-o că acid uric , Acid uric=
înainte de recoltare cholesterol și urină 2,6mg/dl
să nu mănânce. pentru examenul TGO =32U/l
Am măsurat sumar de urină. TGP = 16U/l
fucțiile vitale și TA = 170/85 mm
vegetative . Hg
R= 24 r/ min
AV= 86 bat/min
T = 36.5 0 C

81
 4. Riscul Pacienta să Ajut pacienta în - Pacienta prezintă
modificării prezinte efectuarea igienei și tegumente integre
tegumentelor tegumente curate o sfătuiesc să-și și curate
datorită igienei și uscate mențină o igienă
deficitare . corespunzătoare .

25.03.2016 1. Alimentație Să-și recâștige Psihoterapie ± i-am Am administrat la Senzația de greață

insuficientă din treptat apetitul. explicat pacientei cât indicația medicului, s-a diminuat.
cauza bolii Diminuarea de importantă este raport cu orarul Bolnava se
manifestată senzației de alimentația meselor, alimentează fără
prin greață , greață și a hiposodată , dar și următoarele să mai prezinte
vărsături. vărsăturilor . importanța unei diete medicamente: - grețuri și vărsături.
hipocalorice pentru a Metoclopramid 1 tb/
ajunge la o greutate zi;
corespunzătoare. -fermenți
digestivi în timpul
mesei
(Triferment Digest-
duo)

82
 2. Dificultate Pacienta să Am asigurat liniștea La indicația Pacienta prezintă
în a se prezinte un somn în salon și condiții de medicului i- am un somn liniștit ,
odihni din odihnitor. somn liniștit, administrat un fiziologic.
cauza bolii, confort termic. sedativ (Diazepam,
manifestat prin 1 tb seara).
insomnie
nocturnă și
somnolent a
diurnal
produsă de
zgomotele din
salon.
3. Modificarea Modificarea Am măsurat funcțiile La indicația TA = 170/80 mm
Funcțiilor funcțiilor vitale medicului am Hg
vitale. si readucerea administrat P = 80bat/min
la valori medicație hipot R= 22r/min
fiziologice. ensoare: T = 36,50C
-Nifedipin 3 tb/zi
-Verapamil3 tb/zi.

26.03.2016 1. Alimentare Asigurarea unei Psihoterapie- i-am Pacienta a înțeles

inadecvată alimentații explicat pacientei cât importanța
cauzată corespunzătoare de importantă este alimentației,
de durere alimentația în cazul prezentând în
manifestată unei boli. Continuare un

83
 prin inapet apetit scăzut.
ență.

2. Insomnii Combaterea Stabilesc un program Am administrat la În urma medicației

datorită insomniei de odihnă împreună indicația medicului pacienta a
durerii cu pacienta. un sedativ prezentat un somn
precordiale. (Diazepam 1 tb odihnitor.
sedativ seara, la
culcare), 1 fiola
Algocalmin.

3. Postură Asigurarea unei Ajut pacienta să își Durerea s- a

inadecvată posturi adecvate găsească o poziție diminuat în
din cauza cu diminuarea antalgică. intensitate, dar
durerii durerii. persistă.
acute.

27.03.2016 1. Circulație Asigurarea unei Învăț pacienta să La indicația Pacienta prezintă

inadecvată, circulații poarte îmbrăcăminte medicului o circulație
cauzată fiziologice. lejeră, care să nu administrez Clexane periferică bună.
de boală, jeneze circulația, să 1 mg / Kg corp la Obiectiv realizat.

84
 manifestată aibă o alimentație 12 ore subcutanat.
prin tahicardie, bogată în
extremități fructe și legume.
reci.

2. Lipsa Pacienta să Am învățat pacienta Pacienta a înțeles

cunoașterii cunoască cum să se alimenteze ce i s-a spus .
obiceiurilor obiceiurile, pentru a preveni
dăunătoare cu alimentare complicațiile
privire cât și despre (supraîncărcarea
la boală, boală. inimii) și pentru a
alimentație. ajunge la o greutate
corespunzătoare.

3. Anxietate Pacienta să Explic pacientei Pacienta prezintă

produsă de cunoască evoluția și stare de liniște,
necunoașterea evoluția bolii. complicațiile bolii. mai puțin
prognosticului, anxioasă.
manifestat prin
îngrijorare.
28.03.2016 1. Riscul Pacienta să Ajut pacienta în - Pacienta prezintă
modificării prezinte efectuarea igienei și tegumente uscate
tegumentelor tegumente uscate o sfătuiesc să-și și curate.
datorită unei și curate. mențină igiena
igiene corespunzătoare.

85
deficitare.

2. Stare de Liniștirea Am informat - Starea de

disconfort bolnavei prin pacienta asupra discomfort s- a
cauzată de explicarea orarului cu privire la diminuat în
necunoașterea tratamentului la tratamentul prescris intensitate , dar tot
regimului domiciliu. de medic. persistă , pacienta
alimentar și a înțeles ce i s-a
tratamentului explicat .
medicamentos
după externare.

3. Externarea Explicarea I-am explicat - Pacienta a înțeles

pacientei. tratamentului pacientei orarul importanța
medicamentos și medicației: medicației și a
dietei de urmat la -3tb/zi Nifedipin 10 alimentației
domiciliu.Întocm mg;
irea biletului de - 3tb/zi Verapamil 40
externare. mg
-1tb/zi Aspacardin;
- 1tb/zi Nitroglicerina
la nevoie.
Am informat
pacienta asupra dietei
cu evitarea oricărui

86
factor declanșator al
bolii.

87
EVALUARE FINALĂ
Pacienta, în vârstă de 50 ani, a fost internată în secția
Cardiologie a Spitalului Județean de Urgență Buzău, pentru perioada 23.03.2016
- 28.03.2016 , cu următorul diagnostic: Cardiopatie ischemică dureroasă, angina
Prinzmetal,manifestând dureri retrosternale, precordiale și dispnee.
Pe perioada spitalizării a urmat tratament medicamentos conform indicației
medicului:
- antialgice (Algocalmin);
- bronhodilatatoare (Miofilin 1 fiola 10 ml);
- antiaritmice (1 tb Aspenter 75 mg);
- hipotensoare ( Nifedipin 3 tb, Verapamil 40 mg, 1tb / de 3 ori /zi).
- anticoagulante (Clexane )
- Atidepresive( Xanax)
I s-au făcut examene paraclinice în perioada internării (EKG, ecografie
cardiacă), i s-a recoltat sânge pentru examenele de laborator și urină pentru examen
sumar de urină. Se externează cu stare generală ameliorată în urma tratamentului
efectuat în spital, cu următoarele recomandări:
- respectarea tratamentului medicamentos;
- regim igieno-dietetic;
- respectarea măsurilor prin evitarea eforturilor fizice mari, a frigului ,
supraalimentației, cu reducerea aportului caloric și de grăsimi animale, a stresului,
repaos la pat, control periodic la medicul cardiolog.

88
 CAZUL III
PLAN DE ÎNGRIJIRE
CULEGEREA DATELOR:
 SURSE DE INFORMARE :
-pacienta ;
-foaia de observație ;
-familia .
 DATE RELATIV STABILE :
-Nume : GRIGORE
-Prenume : STELA
-Sex :feminin
-Vârsta :60
-Naționalitate: română
-Ocupație :pensionară
-Stare civilă : căsătorită
-Religie : ortodoxă
-Alergii : nu este alergică la nici un tip de alergen , medicament sau aliment
-Aspectul cavității bucale : -dentiție incompletă
-gingii roz , aderente dinților
-Aspectul faciesului : ușor palid , suferind
-Acuitate vizuală : normală
-Acuitate olfactivă : percepe gustul și mirosul mâncării
-Acuitate auditivă : în limite fiziologice
-Acuitate tactilă : integră
-Acuitate dureroasă :dureri retrosternale , precordialgii

89
 -Mobilitate articulară : articulații mobile , nedureroase
-Sistem osos : integru
-ROT : prezente bilateral
-Date antropometrice : G=83 kg , I= 1,62 m ( obezitate moderată )
-Grup sanguin : OI , Rh ( - )
 DATE RELATIV STABILE :
-Domiciliu : cart.Broșteni,bl.B2,ap.7 jud. Buzău
-Condiții de locuit : pacienta locuiește împreună cu soțul într-un apartament
cu 2 camere.
-Condiții psiho-sociale : -grad de autonomie prezent
-anxietate moderată
-își acceptă rolul de pacientă
-Echipa de susținere : familia
-Data internării : 15.04.2016
-Data externării : 20.04.2016
 ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE :
AHC : neagă
APF : menopauză fiziologică
APP : - constipație cronică
-HTA
- Hepatită B
APO : 3 nașteri la termen
MOTIVELE INTERNĂRII :
-Durere precordială
-Durere retrosternală
-Tahicardie : 99 p/min
-Palpitații
90
 -Dispnee
ISTORICUL BOLII : Bolnava este cunoscută ca hipertensivă de aproximativ 5
ani. A urmat tratament ambulatoriu și a avut 5 internări în spital în decurs de 1 an.
Se internează pentru dispnee , durere retrosternală și dureri precordiale , palpitații .
Este examinată de medic și i se recomandă internarea . După efectuarea tuturor
investigațiilor medicul a stabilit următorul diagnostic : Cardiopatie ischemică
dureroasă, angor prelungit , HTA .
EXAMEN CLINIC GENERAL:
-tegumente și mucoase: palide
-țesut musculo-adipos: normal reprezentat
-sistem ganglionar limfatic : nepalpabil
-sistem osteo-articular : integru
Examen pe aparate :
Aparatul respirator : -torace normal conformat
-respirație de tip costal superior
-sonoritate pulmonară normală
-MV prezent bilateral
-ritm respirator : 20 r/min
Aparatul cardio-vascular :
-șoc apexian în spațiul V intercostal stâng , pe linia
medioclaviculară
-zgomote cardiace bine bătute , ritmice
-TA =180/100 mm Hg
-P= 95 p/min
Aparatul digestiv : - abdomen suplu , mobil , nedureros
-tranzit intestinal prezent
-ficat și splină în limite normale
91
 Aparatul uro-genital :
-loje renale libere , nedureroase
-Giordano (- ) bilateral
-micțiuni fiziologice
S.N.C. : -orientată temporo-spațial
-nu prezintă semne de iritație meningeală
- R.O.T. prezente,cefalee,anxietate
 ELIMINĂRI:
Urina : - Cantitatea : 1300 ml /zi
-Frecvența : 5- 6 micțiuni /24 h
-Ritmul : 2/3 din numărul micțiunilor ziua și 1/3 noaptea
-Culoarea : galben deschis
-Aspectul : clar , transparent
Scaun : -Frecvența : 1 scaun /la 3 zile
Transpirație : minimă , pentru a menține umiditatea pliurilor
ELEMENTE DE IGIENĂ :
Pacienta este independentă în efectuarea îngrijirilor igienice .
NEVOI PERTURBATE :
1) Nevoia de a respira
2) Nevoia de a evita pericolele
3) Nevoia de a avea o bună circulație
4) Nevoia de a se alimenta și hidrata
5) Nevoia de a elimina
6) Nevoia de a dormi și a se odihni
7) Nevoia de a comunica
8) Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură
9) Nevoia de a fi curat îngrijit,de a păstra tegumente și mucoase integre
92
Probleme:
1) Dispnee
2) Durere precordială
3) Circulație inadecvată
4) Alimentație inadecvată prin deficit
5) Eliminare inadecvată calitativ și cantitativ
6) Disconfort
7) Comunicare ineficace la nivel senzorial și motor
8) Postură inadecvată
Surse de dificultate :
1) Dureri precordiale
2) Insuficiență cardiacă
3) Creșterea rezistenței periferice
4) Creșterea valorilor TA
5) Insuficiență circulatorie
6) Durere,anxietate
7) Dispnee
8) Anxietate,tulburări de echilibru
Manifestări de dependență:
1) Tahipnee,oboseală la efort
2) Insomnie,facies crispat
3) Valori crescute ale TA
4) Grețuri și vărsături
5) Iritabilitate,incomoditate
6) Dificultate de schimbare a poziției
7) Dezinteres față de măsurile de igienă
93
Data Diagnostic de Obiective INTERVENȚII Evaluare
nursing Autonome Delegate
15.04.2016 1.Disconfort Asigurarea Psihoterapie - am Am administrat Starea de confort
general confortului liniștit bolnava cu medicația prescrisă ameliorată.
produs de prin diminuarea privire la boala sa. de medic :
crizele durerii. -PEV cu ser
anginoase Monitorizarea fiziologic500ml,
manifestat prin funcțiilor vitale. -Miofilin iv 10ml,
durere -Diazepam 1 tb
retrosternală seara,
și precordială , -Tertensiv 2,5 mg
paloare 1cp/ zi dimineața , -
-Metoprolol 50 mg -
2 cp/zi ,
-Aspenter- 1 cp/zi

2. Alterarea Asigurarea Am măsurat funcțiile Am administrat la Pacienta respiră

funcțiilor unei respirații vitale și vegetative indicația medicului mai usor, dispneea
respiratorii în limite Am aerisit salonul un bronhodilatator se diminueaă. TA
manifestată fiziologice și pentru o mai bună I-am administrat = 170/85 mm Hg
prin măsurarea ventilație a aerului și bolnavei oxigenul P = 89 b/min
dispnee. funcțiilor am asigurat bolnavei necesar. T = 36,50Celsius
vitale o poziție favorabilă (
semișezând).

3. Stare de Aducerea TA la Am informat Am administrat la Cefaleea s-a

94
disconfort valori normale pacienta în vederea indicația medicului diminuat
circulator unui regim alimentar antihipertensive. în totalitate.
produs de hiposodat,hipolipidic, TA = 160/80 mm
HTA (180/90 hipocaloric. Hg
mm Hg) Am administrat Obiectiv
manifestat prin pacientei lichide nerealizat.
cefalee, dureri fracționat pentru a
precordiale,pal diminua TA.
pitații, astenie.

4. Risc de Pacienta să Supraveghez starea Am administrat la P = 81 b/min ritm

modificare prezinte puls bolnavei și măsor P indicația medicului
a ritmului normal în cel mai ori de câte ori este Medicație
cardiac scurt timp fără nevoie și îl notez în antiaritmică.
produs de palpitații. FO.
tahicardie Însoțesc bolnava la
manifestat prin efectuarea
palpitații. examenelor
paraclinice( EKG
ecografie cardiacă)

5. Insomnii Pacienta să Stabilesc un program La indicația În urma ingrijirilor

datorită durerii prezinte un un de odihnă împreună medicului am acordate pacienta
precordiale somn odihnitor, cu pacienta.Asigur administrat un prezintă somn

95
 liniștit. salon liniștit , ofer sedative - 1 tb fiziologic.
seara la culcare o Diazepam, seara
cană de ceai cald. înainte de culcare
Educ pacienta să
evite ațipirile din
timpul zilei.

6. Inadaptarea Asigurarea unui Am asigurat un - Pacienta s-a

la condițiile de climat climat corespunzător- adaptat condițiilor
spitalizare corespunzător. salon aerisit, pat de
datorită confortabil,lenjerie spitalizare .
mediului de corp și de pat
nefamiliar. curate.Favorizez
vizita familiei.

16.04.2016 1. Modificarea Combaterea stării Psihoterapie - explic - Pacienta este

stării generale de anxietate. pacientei că e liniștită, starea de
datorită importanta de a fi anxietate s-a
anxietății relaxată și liniștită. diminuat.

2. Respirație Pacienta să Așez pacienta într-o Am administrat la Obiectiv

inadecvată - prezinte poziție care să-i indicația medicului neîndeplinit
dispnee respirație favorizeze respirația O2 primele
din cauza imbunătățită în cu extremitatea 24h,respirația se

96
durerii decurs de 24 h cefalică ,trunchiul menține
precordiale ridicate( poziție superficială ,
semișezând) dificilă , tahipnee (
23 r/min )
3. Modificarea Recoltarea de Am pregătit La indicația Glicemie =
constantelor analize materialele necesare medicului am 100mg/dl
biologice. recoltării. recoltat sânge Hematocrit =
. I-am explicat pentru : HLG , 34,3%
pacientei necesitatea transaminaze , TGO Colesterol
efectuării recoltărilor, , TGP , glicemie , =193mg/dl
am informat-o că acid uric , colesterol Acid uric=
înainte de recoltare și urină pentru 2,7mg/dl
să nu mănânce. examenul sumar de TGO =34U/l
Am măsurat urină. TGP = 18U/l
fucțiile vitale și TA = 180/85 mm
vegetative . Hg
R= 24 r/ min
AV= 94 bat/min
T = 36.6 0 C

4. Riscul Pacienta să Ajut pacienta în - Pacienta prezintă

modificării prezinte efectuarea igienei și tegumente integre
tegumentelor tegumente curate o sfătuiesc să-și și curate.
datorită igienei și uscate. mențină o igienă
deficitare . corespunzătoare .

97
17.04.2016 1. Alimentație Să-și recâștige Psihoterapie - i-am Am administrat la Senzația de greață
insuficientă din treptat apetitul. explicat pacientei cât indicația s-a diminuat.
cauza bolii Diminuarea de importantă este medicului,în Bolnava se
manifestată senzației de alimentația raport cu orarul alimentează
inapetență și greață. hiposodată meselor, corespunzător.
greață. următoarele
medicamente: -
Metoclopramid 1 tb/
zi;
-fermeți
digestivi în timpul
mesei
(Triferment ,
Digest-duo)

2. Dificultate Pacienta să Am asigurat liniștea La indicația Pacienta prezintă

în a se prezinte un un în salon și condiții de medicului i- am somn fiziologic.
odihni din somn odihnitor. somn liniștit, administrat un
cauza bolii, confort termic. sedativ (Diazepam,
manifestat prin 1 tb seara).
insomnie

98
 nocturnă și
somnolent a
diurnal
produsă de
zgomotele din
salon.
3. Modificarea Modificarea Am măsurat funcțiile La indicația TA = 170/80 mm
funcțiilor funcțiilor vitale vitale și vegetative și medicului am Hg
vitale. și readucerea le-am notat în FO. administrat P = 80bat/min
la valori medicație hipot R= 23r/min
fiziologice. ensoare: T = 36,70C
-Tertensiv- 1 tb/zi(
dimineața)
-Metoprolol -2
tb/zi.

18.04.2016 1. Alimentare Asigurarea unei Psihoterapie- i-am - Pacienta a înțeles

inadecvată alimentații explicat pacientei cât importanța
cauzată corespunzătoare. de importantă este alimentației,
de durere alimentația în cazul prezentând în
manifestată unei boli. continuare un
prin inapet apetit scăzut.
ență.

99
 2. Insomnii Combaterea Stabilesc un program Am administrat la În urma medicației
datorită insomniei de odihnă împreună indicația medicului pacienta a
durerii cu pacienta. un sedativ prezentat un somn
precordiale. (Diazepam 1 tb odihnitor.
sedativ seara, la
culcare), 1 fiola
Algocalmin.

3. Postură Asigurarea unei Ajut pacienta să își - Durerea s- a

inadecvată posturi adecvate găsească o poziție diminuat în
din cauza cu diminuarea antalgică. intensitate, dar
durerii durerii. persistă.
acute.

19.04.2016 1. Circulație Asigurarea unei Învăț pacienta să La indicația Pacienta prezintă

inadecvată, circulații poarte îmbrăcăminte medicului o circulație
cauzată fiziologice. lejeră, care să nu administrez Clexane periferică bună.
de boală, jeneze circulația, să 1 mg / Kg corp la Obiectiv realizat.
manifestată aibă o alimentație 12 h S.C.
prin tahicardie, bogată în
extremități fructe și legume.
reci.

100
 2. Lipsa Pacienta să Am învățat pacienta Pacienta a înțeles
cunoașterii cunoasca cum să se alimenteze ce i s-a spus .
obiceiurilor obiceiurile, pentru a preveni
dăunătoare cu alimentare complicațiile
privire cât și informații (supraîncarcarea
la boala, despre boală. inimii și excesul
alimentație. ponderal). Am
instituit regim
hipocaloric ,
hiposodat.

3. Anxietate Pacienta să Explic pacientei - Pacienta prezintă

produsă de cunoască evoluția și stare de liniște,
necunoașterea evoluția bolii. complicațiile bolii. mai puțin
prognosticului, anxioasă.
manifestat prin
îngrijorare.
20.04.2016 1. Riscul Pacienta să Ajut pacienta în Pacienta prezintă
modificării prezinte efectuarea igienei și tegumente uscate
tegumentelor tegumente uscate o sfătuiesc să-și și curate.
datorită unei și curate. mențină igiena
igiene corespunzătoare.

101
deficitare.

2. Stare de Liniștirea Am informat Starea de

disconfort bolnavei prin pacienta asupra discomfort s- a
cauzată de explicarea orarului cu privire la diminuat în
necunoașterea tratamentului la tratamentul prescris intensitate , dar tot
regimului domiciliu. de medic. persistă , pacienta
alimentar și a înțeles ce i s-a
tratamentului explicat .
medicamentos
după externare.

3. Externarea Explicarea I-am explicat Pacienta a înțeles

pacientei. tratamentului pacientei orarul importanța
medicamentos și medicației: medicației și a
dieta pe care o va -2tb/zi Metoprolol; alimentației
urma la -1cp /zi Tertensiv
domiciliu.Întocm -1tb/zi Aspenter 75
irea biletului de mg;
externare. - 1tb/zi Nitroglicerină
la nevoie.
Am informat
pacienta asupra dietei
cu evitarea oricărui
factor declanșator.

102
103
EVALUARE FINALĂ
Pacienta, în vârstă de 60 ani, a fost internată în secția Cardiologie
a Spitalului Județean de Urgență Buzău, pe perioada 15.04.2016 - 20.04.2016 ,
cu următorul diagnostic:Cardiopatie ischemică dureroasă, angină pectorală
instabilă, HTA, cu următoarele manifestări: durere precordială, retrosternală severă,
dispnee, cefalee,palpitații, paloare.
În timpul spitalizării a urmat tratament medicamentos conform schemei
prescrise de medic, cu următoarele medicamente:
- Aspenter 75 mg – 1 cp /zi
- antiemetice (Metoclopramid 1 tb/zi);
- hipotensoare (Metoprolol 2 tb/zi si Tertensiv – 1cp / zi);
- sedative (Diazepam 1 tb seara la culcare);
- bronhodilatatoare ( 1 fiola Miofilin 10 ml);
- anticoagulante (Clexane 1 mg / Kg corp la 12 h).
A beneficiat de examene paraclinice în această perioadă (EKG, ecografie
cardiacă), i s-a recoltat sânge pentru examenele de laborator și urină pentru
examen sumar de urină.
Se externează cu stare generală ameliorată în urma tratamentului efectuat în
spital, cu următoarele recomandări:
- respectarea tratamentului medicamentos;
- regim igieno-dietetic;
- control periodic la medicul cardiolog.

104
 CAPITOLUL V.
CONCLUZII
Angina pectorală este un sindrom clinic care trădează o suferință miocardică
determinată de un dezechilibru între necesitatea de oxigen a mușchiului inimii și
aportul coronarian.Se caracterizează prin crize dureroase paroxistice localizate de
cele mai multe ori înapoia sternului cu iradiere, în cazurile tipice în umărul stâng
brațul și antebrațul stâng până la ultimele degete. Criza dureroasă apare după:
-efort
-emoții
-mese copioase
Durează două-trei minute până la maxim zece minute și dispare spontan sau
la administrarea de nitroglicerină.

CAUZE DETERMINANTE:
-arterioscleroză coronariană = se manifestă sub formă de stenozări sau obliterări
coronariene;
-cardiopatii valvulare = stenoza aortică și mai rar stenoza mitrală și insuficiența
aortică.
-alte cauze coronarita reumatismală, coronarita ricketsiană (la zootehnicieni ,
veterinari) trombangeita obliterantă.

CAUZE FAVORIZANTE:
-Diabetul zaharat
-Hipertensiunea arterială sistemică
-Tulburații de ritm mai mari de 180 - 200 bătăi pe minut
-Bolile aparatului digestiv:- litiaza biliară- colecistitele cronice- ulcerul gastric și
duodenal- hernia diafragmatică
- Administrarea unor medicamente (extractele tiroidiene)
- Tabagismul

SEDIUL, IRADIEREA ȘI TIPUL DURERII

Localizarea durerii este în majoritatea cazurilor (70%) retrosternal în partea
inferioară, mijlocie sau superioară și precordială. Mult mai rar durerea poate pleca
din alte teritorii:
-flancuri
-maxilar inferior

105
-sprâncene
-obraji.
Important este modul în care pacientul arată sediul durerii toracice:
cu întreaga palmă sau cu ambele palme, niciodată cu degetul, sau, cu mult mai
elocvent cu pumnul strâns al mâinii drepte plasat în plin stern exprimând din
mimica feței senzația de zdrobire resimțită. Gestul ajută mai ales la bolnavii
incompatibili de a descrie suferințele cardiace. Iradierea tipică a durerii se face în
umărul stâng de unde pleacă pe fața anterioară a brațului și antebrațului până la
ultimele două degete a mâinii stângi. Durerea poate iradia însă și numai în :
-membrul superior drept
-regiunea claviculară stângă
-în dinți
-în regiunea epigastrică
-fosa iliacă dreaptă
Este posibil ca durerea de angină pectorală să apară inițial în membrul
superior stâng si ulterior în regiunea precordială. Calitatea (tipul) durerii anginoase
depinde de intensitatea durerii și mai ales de personalitatea psihică a bolnavului.
Cel mai adesea este vorba de o senzație de presiune (apăsare), zdrobire, arsură, mai
rar junghi (ca un cuțit) sau sfredelire,constricție (ca o menghină sau arc).

CIRCUMSTANȚELE DE APARIȚIE
Sunt strâns legate de solicitările fizice și psihice. Circumstanțele cele mai
obișnuite sunt:
-efort fizic de orice fel
-frigul are rol izolat sau potentează efortul fizic
-prânzurile copioase
-raporturile sexuale
-emoțiile acute (stresul psihic și general)

DURATA SI EVOLUȚIA CRIZELOR ANGINOASE

Tipic pentru angina pectorală este caracterul paroxistic, intermitent al
durerii. Durata medie a crizei este de unu - trei minute, maxim cincisprezece
minute. O criză anginoasă ce a depășit cincisprezece douăzeci minute trebuie
suspectată a fi:
-infarct miocardic- angină instabilă
-expresia unor tulburări nevrotice.

106
 CAPITOLUL VI.

FIȘA TEHNICĂ: ELECTROCARDIOGRAMA

Electrocardiograma (EKG,ECG) este un test ce măsoară impulsurile electrice

ale inimii.Inima este o pompă musculară formată din patru camere. Cele două
camere de sus sunt denumite atrii, iar cele de jos, ventricule. Un sistem natural
electric, face ca mușchiul inimii să se contracte si să pompeze sângele către
plămâni și restul corpului.

ÎNREGISTRAREA ELECTROCARDIOGRAMEI

Electrocardiograful este aparatul folosit pentru înregistrare, fiind format

din următoarele componente:
•sistemul de preluare a semnalului, cuprinzând electrozii, cablurile de conectare la
pacient şi un bloc de intrare care conţine rezistenţele necesare pentru construcţia
diverselor derivaţii unipolare.
Electrozii sunt plăcuţe metalice, învelite într-un material textil, umezit cu ser
fiziologic. Culorile cablurilor pentru electrozii membrelor sunt standardizate astfel:
- galben - pentru mâna stângă
- roşu - pentru mâna dreapă
- verde - pentru piciorul stâng

107
- negru - pentru piciorul drept
•sistemul de amplificarea semnalului;
•sistemul de afişare a semnalului, pe hârtie milimetrică sau pe osciloscop catodic.
Înregistrarea se poate face pe unul sau mai multe canale simultan, în funcţie
de tipul aparatului.
Tehnica de înregistrare este următoarea:
•pacientul este aşezat în decubit dorsal, relaxat, într-o cameră cu temperatură de
confort (18-22oC), pentru a evita contracţiile musculare anormale, care parazitează
traseul cu EMG;
•se fixează electrozii stabil, cu o bandă elastică, în punctele menţionate;
•se înregistrează curba de etalonarea voltajului. În mod uzual 1mV=10 mm. De pe
această curbă se apreciază amortizarea aparatului
•se înregistrează electrocardiograma pe rând în fiecare derivaţie. Viteza de derulare
a hârtiei este în mod obişnuit de 25 mm/s(deci 1mm=0.04 sec. )

Materiale necesare:
 aparatul de EKG
 hârtie pentru tipărit
 comprese
 gel
Pregătirea echipamentului:
 se plasează aparatul în apropierea patului pacientului, pe o suprafaţă plană
 se ataşează la priză
 dacă pacientul este deja cuplat la un monitor cardiac se vor îndepărta
electrozii acestuia
 se verifică aparatul de EKG sa aibă hârtie de printat

108
Efectuarea:
 se confirmă identitatea pacientului
 se setează aparatul conform cerinţelor de plasare a electrozilor
 se explică procedura pacientului şi faptul că nu va trebui să vorbească şi să
se mişte în timpul acesteia
 se aşează pacientul în decubit dorsal în pat , cu mâinile pe lângă corp
 se vor expune extremităţile mâinilor şi picioarelor pentru a ataşa electrozii
 se verifică ca picioarele pacientului să nu atingă tăblia patului
 se vor aplica electrozii pe zone plate, nu pe muşchi, pentru a nu interfera cu
activitatea aparatului
 dacă anumite zone prezintă pilozitate crescută, aceasta va trebui
îndepărtată prin radere sau scurtare
 se aplică gel pe locurile de plasare a electrozilor. Nu se va folosi alcool,
deoarece poate distruge electrozii
 se verifică electrozii să fie curaţi şi apoi se aplică pe extremităţile
membrelor, conform indicaţiilor de pe electrozi şi culorilor ajutătoare (roşu pentru
mâna dreapta, galben pentru mâna stângă, negru pentru piciorul drept, verde pentru
piciorul stâng)
 electrozii de pe piept se vor aşeza astfel: V1 – spaţiul 4 intercostal în dreapta
sternului, V2-
 spaţiul 4 intercostal în stânga sternului, V3 – la jumătatea distanţei
dintre V2 si V4, V4 – spaţiul 5 intercostal în dreptul liniei de mijloc a clavicului,
V5 - la jumătatea distanţei dintre V4 si V6, V6- spaţiul 5 intercostal în dreptul
liniei de mijloc a axilei, la acelaşi nivel cu V4 (adică, de la dreapta pacientului
spre stânga : roşu, galben, verde, negru, maro, negru,violet)

109
 dacă pacientul este o femeie, electrozii se vor plasa sub sâni
 se deschide EKG-ul şi se lasă câteva secunde să afişeze traseul
 se verifică dacă traseul înregistrat indică poziţionarea corectă a electrozilor
 se cere pacientului să se relaxeze şi să respire normal, să stea nemişcat şi să
nu vorbească
 se printează rezultatul
 e îndepărtează electrozii, se şterge pacientul de gel, se ajută să se acopere,
se şterg
 electrozii şi se strânge aparatul de EKG

Consideraţii speciale:
- dacă pacientul are pacemaker, procedura se va face cu sau fără magnet, conform
indicaţiilor medicului şi se va specifica aceasta
- electrozii pot fi aşezaţi în diverse moduri pentru a obţine diverse informaţii
necesare în diagnosticarea bolilor inimii. Asfel, pentru a vedea funcţionarea
ventricului drept (a cărui funcţionalitate este afectată în 50% dintre pacienţii cu
infarct miocardic) electrozii extremităţilor se vor plasa la fel ca la EKG-ul
standard, dar cei de pe piept se vor plasa astfel: V1 în spaţiul 4 intercostal stâng
lângă stern, V2 în spaţiul 4 intercostal drept lângă stern, V4 în spaţiul 5 intercostal
stâng, V3 la mijlocul distanţei dintre V2 şi V4, pe acelaşi nivel cu V4 la dreapta
liniei axilare mediane se va aşeza electodul V6, V5 la mijlocul distanţei dintre V4
si V6.
- un alt mod de a poziţiona electrozii (în identificarea infarctului de perete
posterior) este poziţionarea pacientului pe partea stângă şi adăugarea a trei
electrozi la EGK-ul standard astfel: V7 de partea stângă a linie axilare stângi la
nivelul intercostal 5 şi se va ataşa cablul de la V4, V8 se va poziţiona pe partea

110
stângă a spatelui pacientului, în stânga liniei scapulare, la nivelul spaţiului 5
intercostal se va ataşa cablul de la V5, V9 se va poziţiona pe spatele pacientului
în stânga coloanei vertebrale, la nivelul spaţiului 5 intercostal şi i se va ataşa
cablul de la V6. Pacientul poate fi poziţionat şi pe partea dreaptă şi montaţi
electrozii în acelaşi fel, dar pe dreapta, pentru a evalua partea posterioară dreaptă
- alte modalităţi de monitorizare a activităţii cadiace sunt: telemetria (un mic
transmiţător pentru pacientul ambulator, care trimite semnale electrice, se
foloseşte pentru identificarea şi diagnosticarea aritmiilor în timpul somnului,
reapusului, stressului, monitorizare continuă (când pacientul este cuplat la un
monitor, la pat, iar toate datele înregistrate de monitor pot fi transmise la un
centralizator). În ambele cazuri, aparatele vor recunoaşte modificări anormale ale
ritmului cardiac şi vor emite un semnal de alarmă.

111
 VII. BIBLIOGRAFIE

1. „ DIAGNOSTUCUL BOLILOR CARDIOVASCULARE”de Roman Vlaicu,

Corneliu Dudea

2. „ GHID NURSING”de Lucretia Titirca

3.„MANUAL DE INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE PACIENTULUI DE

ASISTENTA MEDICALA”de Lucretia Titirca

4.”PROFESIA DE ASISTENT”de L. Clocotici

5. ” MEDICINA INTERNA PENTRU CADRE MEDII”de Constantin Borundel

6.” BREVIAR EXPLORARI FUNCTIONALE”de Lucretia Titirca

7.” TEHNICA INGRIJIRII BOLNAVULUI” de Carol Mozes

8.” TEHNICI DE EVALUARE de Lucretia Titirca

112