LUCRARE

DE
DIPLOMA

2012

SCOALA POSTLICEALAHENRI COANDA-STEI

SPECIALIZAREA;
ASISTENT MEDICAL GENERALIST

CORDONATOR;

ELEV;

IAGAR ARANKA

CULDA ELISABETA

TEMA LUCRARII

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA

PACIENTULUI CU ESOFAGITA

MOTOO:

Sanatatea este o comoara pe care putini stiu sa

o pretuiasca,desi aproape toti se nasc cu ea

CUPRINSUL LUCRRII DE DIPLOM:

INTRODUCERE
CAPITOLUL I.

1. Notiuni de anatomie si fiziologie a esofagului:

2.Etiopatogenie:
2.1 Definitie

3.1Clinica esofagitei:
3.2 Cauze
3.3 Mecanizmul fiziopatologic
3.4 Simptomatologie
3.5 Investigatii paraclinice
3.6. Tratamentul si diagnosticul

CAPITOLUL II.

Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientului cu esofagita:

CAPITOLUL III.

Prezentarea cazurilor de boala:

- Cazul nr. 1
- Cazul nr. 2
- Cazul nr. 3

INTRODUCERE

Pana in urma cu un deceniu esofagita a fost atribuita in primul rand

refluxului gastro-esofagian(RGE), dar in ultimii 10 ani s-a conturat tot mai
mult esofagita eozinofilica, ca o entitate distincta din punct de vedere
etiopatogenetic atat la copii cat si la adulti.Pentru a defini aceasta afectiune
s-au folosit diverse denumiri:esofagita alergica, esofagita eozinofilica
primara sau idiopatica.
Astazi se accepta denumirea simpla de esofagita eozinofilica (EE)
deoarece infiltratul eozinofilic de la nivelul epiteliului esofagian, cu peste
15-20 de eozinofile /camp la examenul histopatologic, este mai important
cantitativ decat in orice alt tip de esofagita.
Una din primele referinte asupra esofagitei eozinofilice dateaza din 1977,
cand la un pacient adult cu disfagie, se remarca prezenta unui infiltrat
eozinofilic la nivelul mucoasei esofagiene.
In urmatorii ani au existat mai multe rapoarte care descriu, asocitia dintre
disfagia severa ,strictura esofagului proximal si infiltratul eozinofilic la
nivelul mucoasei esofagiene.
Urmatoarele studii asupra EE subliniaza eficienta terapiei
cu cortisteroizi. In ultimii 10 ani EE a fost diagnosticata si la copi Kelly si
colaboratorii au raportat primele cazuri la copii.Acesti autori au sugerat ca
EE reprezinta un raspuns imunologic exagerat la anumiti antigeni alimentari.

In 1997 s-au facut primele observatii cu privire la caracteristicile

endoscopice asociate cu EE: esofag ingustat, cu exudat albicios, mucoasa
friabila, inel Schatzki si uneori stricturi proximale.
Grenstein a publicat experienta sa asupra EE si a remarcat prezenta unei
sipmtomatologii nespecifice care insoteste disfagia, cum ar fi: varsaturi,
dureri abdominale nespecifice si istoric de alergie.
Faubion a publicat, pentru prima data, o modalitate terapeutica constand
in administrarea topica de corticosteroizi (la nivelul esofagului).
Distributia bolii este larga in intreaga lume.Interesul pentru studierea
acestei boli justifica cresterea incidentei EE in ultimii 10 ani.
Intr-un serviciu de Gastroenterologie pediatrica s-a raportat intre anii
2000-2003, o incidenta anulala de 1/10000, cu o prevalenta de 4, 2 cazuri la
10000 copii, la sfarsitul anului 2003.De asemenea, acesti raportori au gasit
pentru jumatate din cazuri un model familial punand in discutie fie o
predispozitie genetica, fie o expunere la un factor de mediu comun,
dar necunoscut.
Concluzia acestor autori, a fost ca EE are o incidenta mai mare la copii
decat alte boli inflamatorii gastrointestinale
Studiile au aratat ca 50-80% din populatia lumii este infectata cu
CMV. Incidenta cea mai mare a infectarii este in jurul virstei copilariei si
adolescentei. Esofagita alaturi de uveita, adrenalita, pneumonie si colita sunt
infectii ale persoanelor imunocompromise. Esofagita este a doua localizare a
infectiei cu CMV in tractul digestiv dupa colita.

CAPITOLUL I.

1. Notiuni de anatomie si fiziologica a esofagului:

Aparatul digestiv este format din:
cavitatea bucala,esofag, stomac,intestin subtire,intestin gros;
Digestia reprezinta totalitatea transformarilor mecanice
(maruntirea),fizice(dizolvarea) si chimice (actiunea enzimelor),pe care le
sufera substantele organice din alimente in vederea transformarilor in
substante simple,usor absorbite
In cavitatea bucala hrana este maruntita mecanic cu ajutorul dinilor i
amestecat cu saliv,produs de ctre glanda parotid,glanda sublingual i
glanda submandibular.Secreia salivar conine enzima ptialin care
desface moleculele mari de polizaharide n molecule mai mici.
Ulterior, are loc deglutitia ce cuprinde totalitatea actvitatilor ce
asigura transportul bolului alimentar in stomac. Este un act reflex ce se
desfasoara n trei timpi:
a) Timpul bucal (voluntar). n momentul n care alimentele sunt gata pentru
a fi nghitite, ele sunt n mod voluntar mpinse n faringe datorit presiunii
pe care o exercit limba prin miscarea ei n sus.
b) Timpul faringian. La intrarea n faringe sunt stimulate ariile receptoare de
la acest nivel. Impulsurile ajungand la trunchiul cerebral si initiaza o serie de
contractii faringiene musculare automate.

c) Timpul esofagian. Esofagul are, n principal, rolul de a transporta

alimentele din faringe n stomac, iar miscarile lui sunt organizate specific n
vederea acestei functii.In mod normal, esofagul prezinta doua tipuri de
miscari peristaltice: peristaltism primar si peristaltism secundar.
Peristaltismul primar este declansat de deglutitie si ncepe cnd alimentele
trec din faringe n esofag iar peristaltismul secundar se datoreaz prezentei
alimentelor n esofag si continu pn cnd alimentele sunt propulsate n
stomac.
Odata ajuns in stomac,bolul alimentar este transformat intr-o pasta
omogena,numita Cgim Gastric.Aici este intalnit acidul clorhidric produs de
mucoasa gastric, la nivelul acestuia distrugandu-se germenii infectiosi si se
produce denaturarea proteinelor, pepsina desface moleculele de proteine n
molecule mai mici de peptide, sau colagenul. Prin micrile peristaltice ale
stomacului hrana parial digerat va fi dirijat spre orificiul piloric,de unde
ajunge n duoden.
Intestinul subire este segmentul cel mai important de absorbie a hranei. De
asemenea n intestinul subire este continuat procesul de digestie din gur
prin desfacerea mai departe a zaharidelor prin enzimele lactaz, maltaz,
sucraz n molecule i mai mici de glucoz, fructoz, galactoz i manoz,
molecule care pot fi deja absorbite prin peretele intestinului subire.
Proteinele parial digerate n peptide vor fi descompuse de enzima peptidaz
n aminoacizi care la fel pot fi absorbite prin peretele intestinal.

Grsimile sau lipidele care apar sub form de picturi vor fi la nceput
emulsionate de bil i lecitin n soluii cu particule mai mici, care vor fi
descompuse de enzima lipaz n acizi grai care pot traversa la peretele
intestinal care este lipofil. Numai 80 % din hran este valorificat de
organism prin procesul de digestie, absorbia se produce printr-un proces de
difuzie favorizat de aa numit pompa osmotic a ionilor de sodiu i
potasiu (Na+, K+) care funcioneaz prin diferena de concentraie din snge
fa de coninutul intestinal.
Intestinul gros (Intestinum crassum) la acest nivel este resorbit 19 % ap din
resturile de hran nedigerate sosite din intestinul subire, aceste resturi fiind
apoi eliminate prin rectum i apoi anus.
Esofagul este un conduct musculo-membranos, cu direcie longitudinal,
destinat transportului alimentelor din faringe n stomac.Esofagul este situat
pe linia median coboar aproape vertical pe faa anterioar a coloanei
vertebrale, foarte puin deviat spre stnga pn la nivelul vertebrei T4. Aici
se inflecteaz spre dreapta pentru a face loc arcului aortic. Redevine median
i la nivelul vertebrei T7 deviaz din nou urmnd un traiect paravertebral
pn la intrarea n stomac. Devierile patologice ale coloanei vertebrale sunt
urmate de esofag, fcndu-i uneori imposibil cateterismul.
Dimensiuni: Esofagul are la adult lungimea medie de 25 cm. Aceasta este
ns variabil cu vrsta, sexul i talia subiectului.
Raporturile esofagului sunt urmtoarele:
Anterior vine n raport cu traheea. n partea superioar, traheea acoper
complet esofagul, n timp ce n partea inferioar, datorit curburii n plan

frontal, esofagul va depi traheea spre stnga. Acest raport justific

abordarea chirurgical a esofagului prin stnga.
Posterior esofagul este separat de coloana vertebral prin spaiul
retrovisceral al lui Hanche, limitat lateral prin dou lame sagitale ntinse de
la marginile esofagului la fascia prevertebral, iar posterior de coloana
vertebral de la C6 la T2, tapisat de: lungul gtului, marele drept anterior i
aponevroza prevertebral. Acest spaiu continu spaiul retrofaringian de
unde pot migra flegmoanele retro-faringiene.
Raporturile laterale pot fi imediate i mediate:
a) raporturi imediate. La dreapta esofagul vine n raport exclusiv cu traheea,
datorit deplasrii lui la stnga. Raporturile cu corpul tiroidian sunt mai
ndeprtate. La stnga, el este n raport cu corpul glandei tiroide, artera
tiroidian inferioar i venele tiroidiene (mijlocie i inferioar). Nervii
laringei recureni au poziii diferite la dreapta i la stnga. Laringeul recurent
drept merge de-a lungul marginii drepte a esofagului, iar laringeul recurent
stng n anul dintre trahee i esofag. Tot pe laturile esofagului, ntre aort i
trahee, se gsesc nodurile limfatice paratraheale sau recureniale, situate de a lungul nervilor laringei recureni.
b) raporturile mediate sunt cu arterele carotide comune, cu simpaticul
cervical i cu planurile regiunii carotidiene (piele, sternocleidomastoidian,
muchii subhioidieni). Aceste raporturi sunt mai apropiate pe stnga, dect
pe dreapta, datorit deplasrii esofagului spre stnga.

Poriunea toracic (Pars toracica) ncepe la nivelul orificiului superior al

toracelui, coboar prin mediastin i ine pn la hiatusul esofagian al
diafragmei.
Trecerea de la poriunea cervical la poriunea toracic este prost definit.
Deoarece orificiul superior al toracelui este situat ntr-un plan oblic, faa
anterioar a esofagului este cervical, iar cea posterioar, deja toracic.
Cele dou funcii majore ale esofagului sunt: transportul bolului alimentar
din cavitatea bucal n stomac i prevenirea refluxului retrograd al
coninutului gastro intestinal.
Transportul bolului alimentar reprezint timpul trei al deglutiiei i se
termin atunci cnd bolul alimentar ajunge n stomac. Durata lui difer n
funcie de constituia bolului alimentar.
Tranzitul esofagian al bolului alimentar se face prin intervenia a dou
mecanisme:
a) activitate peristaltic;
b) forta gravitaional;
Participarea acestora depinde de poziia corpului. n clinostatism pasajul
bolului alimentar se face numai prin activitatea peristaltic a esofagului, iar
n ortostatism concur n proporie variabil fora gravitaional i undele
peristaltice.

2.Etiopatogenie:

2.Etiopatogenie: cel mai frecvent este toxica, esofagitele fiind provocate de

ingerarea unor substante caustice acide (acid clorhidric, sulfuric, azotic) sau
alcaline (soda caustica, potasa caustica, soda de rufe). Se mai pot produce si
prin ingerarea unor lichide fierbinti sau prin inghitirea unor corpi straini.
Mai pot fi provocate de propagarea unei infectii de vecinatate, de contactul
cu acidul clorhidric gastric (regurgitari, varsaturi frecvente), de masticatie
insuficienta, de abuzul de alcool si tutun.

2.1 Definitie: Esofagita reprezinta o inflamatie a mucoasei

esofagiene,conductul care face legatura gatului cu stomacul si conduce
alimentele din faringe catre stomac.
Daca nu este tratata, esofagita poate cauza probleme ale deglutitiei
(inghititului) precum si ulcere si cicatrici ale esofagului. In unele cazuri
esofagita poate duce la dezvoltarea unei afectiuni denumite esofag Barrett,
care constituie un factor de risc pentru aparitia cancerului esofagian.

3.1Clinica esofagitei:
Tabloul clinic cuprinde:
1. Durerea-vie, ascutita prezenta aproape in toate cazurile, cu sediu variabil,
adesea corelabil cu sediul perforatiei, agravata de deglutitie. Poate fi
cervicala, la baza toracelui in abdomenul superior sau atat la baza toracelui
cat si in abdomenul superior. Poate prezenta iradieri in spate sau scapulohumerale.
2. Febra-in general moderata.
3. Disfagie-in general completa, uneori se poate instala la 24-48 h de la
producerea perforatiei. Reprezinta un simptom cardinal care atrage atentia
asupra suferintei esofagului.
4. Dispnee-asociata sau nu cu cianoza apare cand este cointeresat precoce
spatiul pleural cu aparitia unui hidropneumotorax, uneori sub presiune; in
acest caz apar si semne clinice de revarsat hidroaeric pleural.
5. Varsaturi - mai putin importante in perforatile esofagului instrumentale
dar masive in RE (rupturile esofagiene), cand reprezinta un simptrom
cardinal; uneori pot prezenta striatii sangvine si exceptional pot imbraca
aspectul unei hematemeze. Acest simptom lipseste in general in PE toracice.
6. Emfizem subcutanat - reprezinta un semn cardinal al perforatiei
esofagiene, dar apare in general tardi(dupa 24-48 h) in PE toracic; in PE
cervical apare mai devreme, desi la inceput este discret si trebuie cautat cu
atentie.
7. Aparare musculara epigastrica - apare uneori in PE toracic sau abdominal,
dar mai frecvent in sindromul Boerhaave.

8. Raguseala sau/si stridorul laringian apar tardi(la 3-5 zile) in perforatiile

esofagiene cervicale.
9. Semne de peritonita se intalnesc in perforatiile esofagului abdominal.
Datele din literatura arata ca diagnosticul clinic corect se pune in max. 50%
cazuri. in dorinta de a imbunatatii acest procent s-au descris mai multe
"triade\" diagnostice considerate patognomonice.
- triada Mackler: varsatura - durere toracica joasa - emfizem s.c. cervical;
- triada Barett - dispnee, emfizem subcutanat - aparare musculara
epigastrica;
- triada Anderson - emfizem s.c. - polipnee -contractura abdominala.
Semnele clinice considerate cardinale (si cele paraclinice), in functie de
localizarea leziunii sunt redate in elul de mai sus.

3.2Cauze
Esofagita este cauzata de o infectie sau iritatie a esofagului.
Infectia poate fi cauzata de bacterii, virusuri, fungi, sau boli care slabesc
sistemul imunitar.Infectiile care cauzeaza esofagita includ:
Candidoza (infectie prezenta si la nivelul vaginului - candidoza vaginala,
apare la organismele cu sistem imun slab, se trateaza prin medicamente
antifungice) si herpesul (apare tot la organismele slabite si se trateaza prin
medicamente antivirale).
Esofagitele pot fi iritative sau infectioase,esofagitele iritative se
produc prin refluxul de continut gastric,acid in mod repetat
datorita:graviditatii,obezitatii,sclerodermiei,fumatul,boala de reflux gastroesofagian,mancaruri grase,ciocolata,cafea,alcool,condimente,bauturi

carbogazoase,retardare mintala,leziuni ale maduvei spinarii,imunosupresie

AINS,blocate ale canalelor de Ca,beta-blocantii,radioterapie toracica,voma
repetata,hernie hiatala,substante caustice.
Candida. Aceasta infectie a esofagului este cauzata de aceeasi ciuperca
intalnita si in cazul candidozei vaginale. Infectia se dezvolta in esofag atunci
cand sistemul imunitar este slabit (cum ar fi la persoanele HIV pozitive sau
la diabetici).

3.3 Mecanizmul fiziopatologic

Mecanismul de producere a leziunilor prezinta unele particularitati
pentru fiecare modalitate etiologica, dar in mare este caracterizat de actiunea
dinauntru in afara a agentului vulnerant.
Concret, aceste mecanisme sunt:
- Penetratia directa - se explica unele din leziunile produse de endoscopia
digestiva superioara (exploratorie sau terapeutica), o parte din cele produse
in cursul intubatiilor esofagiene, toate cele produse de intubatiile orotraheale
si o parte din perforatiile produse de corpii straini;
- Presiune intra-esofagiana depasind rezistenta organului
la tensiunea circumferentiala - explica rupturile esofagiene de orice fel
(postemetice, prin suflu, traumatice) si restul leziunilor din intubatiile
esofagului;
- Proces inflamator localizat - explica unele din perforatiile esofagului
produse in cursul endoscopiei digestive superioare, o parte din cele produse
de corpii straini, perforatiile spontane pe esofag patologic si unele din
fistulele esofagului postoperatorii (perforatia esofagului iatrogena) - leziuni
de decubit - explica restul perforatiilor esofagului produse de corpii straini si

unele din cele produse de intubatia esofagului;

- Devascularizarea esofagului explica partial perforatiile iatrogene si pe cele
aparute in conditii de stres.

Perforatiile esofagului au drept consecinta poluarea periesofagiana cu

secretii digestive corozive, alimente si bacterii ceea ce duce la aparitia unei
celulite periesofagiene cu supuratie localizata sau difuza.
Unul din rezultatele acestor procese este sechestrarea de lichid in spatiul
periesofagian ceea ce agraveaza hipovolemia si socul septic al
pacientului,plus duce la dereglarea dinamicii cardio-respiratorie a
bolnavului, cu consecinte grave.

3.4 Simptomatologie

Simptomele esofagitei includ:

-deglutitie dificila sau dureroasa
-pirozis retrosternal
-ulcere si fisuri ale mucoasei bucale
-senzatia de bol alimentar blocat in git
-greata si varsaturi.
Simptomele bolii de reflux gastroesofagian sunt:

esofagiene sau tipice (pirozis, regurgitaii acide, eructaii, sialoree)

extraesofagiene sau atipice.

Simptomele atipice ale bolii apar la aproximativ 1/3 din pacieni

uneori n absena simptomelor tipice: manifestri astmatiforme, tuse cronic,
pneumonii recurente n baza plmnului drept, dispnee nocturn, laringit,
disfonie, faringit, senzaie de arsur n gt, de corp strin, eroziuni
dentare, gingivite, durere toracic non-cardiac, tulburri de somn
Simptomatologia este in general uniforma cu mici particularitati legate de
mecanismul de producere, de sediu si de severitatea leziunii anatomice.

3.5 Investigatii paraclinice

Investigaile paraclinice sunt inutile, daca complicatiile sunt prezente cum ar
fi hemoragia exteriorizata bucal-hematemeza, poate fi determinata cu testul
la guaiac.
Testele imagistice:
-radiografia este folositoare doar in caz de perforatie, obstructie, hemoragie
-examinare baritata in dublu contrast-atunci cind disfagia este primul
simptom
-endoscopia directa-permite vizualizarea leziunilor esofagiene
-endoscopia de urgenta in hematemeza severa si perforatie
-biopsia endoscopica- cind este suspectat esofagul Barrett sau etiologie
canceroasa.
Cea mai mica suspiciune clinica impune investigare paraclinica.

3.6. Tratamentul si diagnosticul

Profilactic este indicata evitarea alimentelor declansatoare, sau tratarea
bolii de baza. Medicatia include agenti care reduc productia de acid,scade
refluxul esofagian,sau protejeaza mucoasa:

-antihistaminiceleH2: acesti agenti reduc eliberarea de acid prin blocarea

legarii histaminei la receptorul specific H2: ranitidina, famotidina,
cimetidina
-agenti de protectie: aceste medicamente acopera suprafetele ulcerate si sunt
folosite mai ales pentru ulcerul peptic, ele formeaza un material viscos
deasipra mucoasei protejind-o de atacul bilei, acidului peptic si
pepsinei:sucralfat
-inhibitorii pompei de protoni:omeprazol, pantoprazol, lansoprazol,
esomeprazol.
Pacientii cu candida esofagiana vor urma tratamentul cu
antifungice:fluconazole, itraconazole, ketoconazol sau caspofungin.Cei cu
infectie cu virus citomegalic sau herpes vor fi tratati cu antivirale:aciclovir,
valaciclovir, sau foscarnet.
Intrventiile chirurgicale la paroscopice sau endoscopice sunt indicate in
hemoragii, abstructii,etc.Tratamentul esofagitei depinde de cauza de aparitie
a acesteia.
Tratamentele posibile includ:
tratament cu medicamente care scad aciditatea gastrica, antibiotice,
antifungice si antivirale, pentru tratarea infectiei; medicatie
corticosteroidiana pentru reducerea inflamatiei; nutritie intravenoasa pentru
a permite esofagului sa se vindece; operatie pentru a indeparta partile
afectate ale esofagului si endoscopia pentru a indeparta corpii straini blocati
in esofag. Pana la tratarea esofagitei, mai exista cateva masuri pe care le
putem lua pentru a reduce disconfortul creat de aceasta afectiune, cum ar
fi:evitarea mancarii condimentate, evitarea mancarii dure, cum ar fi nuci,
alune, s.a; evitarea mancarurilor si bauturilor cu aciditate crescuta, cum ar fi

citricele. Putem de asemenea sa mestecam foarte bine mancarea, pana raman

niste bucati foarte mici, usor de inghitit, sa bem cu paiul, sa evitam
consumul de alcool si tutun, care de asemenea lezeaza esofagul.
In cazul esofagitei de reflux este de preferat ca mesele sa fie in cantitate
mica si dese si, dupa fiecare masa, pacientul sa faca cativa pasi sau sa stea in
fotoliu, alimentele nefiind favorizate sa revina.
Trebuie sa avem intotdeauna grija ce mancam si, daca incepem sa prezentam
simptomele de mai sus, trebuie sa ne prezentam la medic pentru a depista
esofagita de la primele ei semne, fiind astfel mult mai usor de tratat.
Principii de tratament:
-sunt inutili n arsurile superficiale, iar n cele profunde sunt ineficace i
periculoi;
-eficacitatea tratamentului este crescut atunci cnd acesta se ncepe n
primele patruzeci de ore de la accident;
-sunt contraindicai n arsurile gastrice i la apariia semnelor de
mediastinit.
Posologia de administrare este variat, de exemplu:
-17-hidroxi-dehidrocortizon:doze descrescnde de la 300 mg. la 100 mg. pe
zi;
-prednison:de la 80 mg. la 40mg. pe zi;
-acetat de metilprednisolon de la 160 mg. la 80 mg. pe sptmn, i.m.
Avantaje: - realizeaz o dilataie preventiv, cu un instrument puin
traumatizant;
-dirijeaz cicatrizarea;

-permite alimentarea bolnavului, evitarea gastrostomei i a alimentaiei

parenterale;
-evitarea bujirajului pe o perioad de dou trei sptmni;
-d posibilitatea relurii bujirajului cu bujii de dimensiuni mai mari dect
cele folosite anterior.
Dezavantaje: - favorizeaz refluxul gastro-esofagian, datorit incom-petenei
sfincterului esofagian inferior;
-induce leziuni esofagiene de decubit cu ntreinerea esutului de granulaie;
-exist riscul de perforaie (minim, dar nu neglijabil);
-d complicaii iritative cu epistaxis, necroza cartilajelor alare, edem
laringian sau subglotic;
-imposibilitatea dilatrii esofagiene peste un diametru maxim de 1415 mm.
Dup tratamentul complicaiilor iniiale i dup explorarea endoscopic
pentru evaluarea leziunilor, trebuie instituite cteva msuri preventive,
pentru protejarea tractului digestiv superior.
Acestea includ: nutriia parenteral complet i montarea sondei
nazogastrice n scopul calibrrii esofagului.
Eficacitatea tratamentului cu steroizi este cotroversat. Odat cu apariia
stenozei esofagiene, pot fi instituite dilataiile esofagiene. Dac aceast
metod terapeutic, nu d rezultate, se va practica nlocuirea chirurgical a
esofagului, cu colon sau tub gastric.
Rezecia esofagului lezat de substana caustic scade riscul de apariie a
mucocelului sau a cancerului de esofag.

Diagnosticul
Dupa ce medicul a realizat un istoric al pacientului in ceea ce priveste boala
si un examen clinic, in care examineaza gatul acestuia, poate efectua cateva
teste pentru un diagnostic de certitudine al acestei afectiuni. Aceste teste
sunt:
- Endoscopia digestiva superioara. Aceasta investigatie presupune
introducerea unui tub flexibil numit endoscop in tubul digestiv pentru a privi
in interiorul esofagului.
- Biopsia. In timpul acestei investigatii se preleva o mostra de tesut
esofagian pentru a fi trimisa ulterior la laborator in vederea examinarii
microscopice.
- Radiografia dupa ingestia de bariu (tranzit baritat). In timpul acestei
proceduri se efectueaza examinari seriate ale esofagului cu ajutorul razelor
X, dupa ce pacientul bea o solutie ce contine bariu. Acesta din urma se
muleaza de-a lungul mucoasei esofagiene si apare colorat in alb pe filmele
de raze X. Aceasta caracteristica ii ofera medicului posibilitatea de a
vizualiza anumite anomalii ale esofagului.
. Dac biopsie efectuate n timpul Esofagoscopie demonstreaz o esofag
Barrett , necesit tratament prelungit i o monitorizare atent pentru a reduce
riscul de a dezvolta cancer esofagian .n caz de prezena simptomelor
de disfagie , adncete adesea tabloul clinic cu executarea unei manometria
esofagian , uneori asociate cupH-ului esofagian ticul .
Diagnosticul precoce este esential pentru rezolvarea favorabila a leziunii, iar
atentia medicului la aceasta posibilitate, chiar in absenta unui lou clasic este
de mare importanta.

CAPITOLUL II.

Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientului cu esofagita:

Asistenta medicala are un rol important in ingrijirea pacientului cu

esofagita deoarece pacientul necesita educatie si ingrijire in boala sa,
Asistenta educa pacientul sa stea intr-o pozitie antalgica lateral sezand sau
semisezand,administreaza tratamentul prescris de medic si tratamentul
igieno-dietetic;
De asemenea,explica pacientului ca are nevoie sa manance incet i sa
mestece mai mult timp,sa evite culcatul dupa mese,sa fie echilibrat
hidroelectrolitic n 24-48 ore;sa prezinte temperatura corporala n limite
normale n 1-2 zile; sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe
toata durata internarii; sa fie alimentat corespunzator diagnosticului si zilei
de boala pe tot timpul internari pacientului.
Asistenta supravegheaza atent pe tot timpul internarii pacientului, colaboreza
cu echipa de ngrijire;asigura regimul alimentar corespunzator evolutiei
bolii;pregates-te bolnavul pentru recoltarea produselor biologice si
patologice si pentru examenele de laborator;supravegheza comportamentul
bolnavului;masoara si noteaza in foaia de observatie functiile vitale;pentru
examene de laborator,asistenta pregateste eprubetele le eticheteaza,si
completeaza formularele de trimitere,masurand cantitatea si calitatea;

Asistenta explica pacientului sa evite alimentele condimentate precum cele

cu piper,ardei iute si alimentele solide;nucile,covrigii sau legumele
crude,evitarea bauturiilor acidulate precum sucurile de portocale,grapefruit
sau rosii,ele pot fi inlocuite cu sucuri ce contin vitamina C .
Daca inghititul pune probleme,pacientului il invata sa ridice capul in sus
pentru ca mancarea sa alunece mai usor dea lungul esofagului; ii explica sa
bea lichide cu ajutorul unui pai pentru a usca inghititu; sa evite fumatul si
consumul de alcool;
Asistenta pregateste materialele necesare specifice fiecarei punctii pentru
tratamentul prescris de medic;pentru dezinfectia si protectia mainilor;apa
curate,sapun,alcol medicinal,manusi de cauciug steril;pentru dezinfectia si
protectia campului cutanat(locul punctiei) apa,sapun,aparat de ras,alcool
iodat,tinctura de iod,alcool medicinal,pense,porttampon,campuri sterile
pentru izolarea locului,siringi sterile,ace sterile;vase colectoare
gradate;eprubete cilindru gradat,lame de microscop,sticla de
ceasornic,materiale pentru pansarea locului punctiei,tampoane,comprese
sterile,romplast,materiale pentrucolectarea deseurilor;tavita renala,galeti.
Pregatirea psihica si fizica a pacientului se face de catre asistenta impreuna
cu echipa de serviciu,ea consta in informarea pacientului,incurajarea si
asigurarea confortului necesar.
Acele si siringele de unica folosinta se verifica inainte de
folosire;integritatea ambalajului,data expirarii valabilitatii sterilizariisi
indicatiilede capacitate pentru siringi,de lungime si diametru pentru ace;

compresele,tampoanele sterile se pregatesc in casolete;campurile

chirurgicale se pregatesc de catre asistenta;
Se evita;atingerea produsului evacuat din cavitate pentru a preveni
imbolnavirile profesionale;
Asistenta administreaza medicamentele prescrise de medic in functie de
cauza bolii acesteia ele fiind;
-medicamente care blocheaza productia de acid, precum medicamente anti
acide;
- antibioticele, antifungicele sau antivirale in cazul infectiilor;
- medicamente analgezice;
- corticosteroizi sistemici pentru a reduce inflamatia;
-nutritia parenterala (intravenoasa), pentru a oferi un ragaz esofagului sa se
vindece si in acelasi timp sa nu permita instalarea deshidratarii sau
a malnutritiei;
- medicamente precum aspirina sau alte antiinflamatoare;
- pastilele prea mari luate cu prea putina apa sau inghitite inainte de culcare;
- substantele toxice ingerate;
Asistenta efectueaza injectiile intradermica,subcutanata,intramusculara si
intravenoasa;
Alegerea caii de executare a injectiei este facuta de catre medic in functie de
scopul injectiei,rapiditatea efectului urmarit si compatibilitatea tesuturilor cu
substanta injectata

CAPITOLUL III.

Prezentarea cazurilor de boala:

Cazul nr. 1
Cazul nr. 2
Cazul nr. 3
Cazul nr.1
Nume Prenume: G.F.Vrsta: 44 ani Sex: feminin Starea civila: cstorita; are
un biat de 20 ani, obisnuinte: fumeaz 6-8 igri pe zi, cafea consuma 2-3/
zi, nu este alergica la nici un medicament, nu are proteze,grupa sanguina: A
II, Rh+. Diagnostic de internare:boala esofagitei;
naintea interveniei chirurgicale pacienta este supusa unor examinri
paraclinice.Intervenia consta in,culegerea datelor privind satisfacerea celor
14 nevoi fundamentale. In urma culegeri datelor chiar din ziua internrii, am
stabilit urmtoarele nevoi nesatisfacute;
1.Nevoia de a respira
2.Nevoia de a manca si a bea
3.Nevoia de a dormi si a se odihni. S-au gsit urmtoarele probleme de
dependenta;
Dispnee,Inapetenta,Insomnie;

Plan de ingrijire:
Nevoi
fundamen
tale

Probleme de
dependenta

Manifestari de
dependenta

Nevoia
de a
respira

Dispnee

Cresterea
tensiunii
arteriale200/120m
mHg-tulburari
circulatorii si
respiratoriijugulare
turgescente fata
congestiva-cefaleeacufene-tehipnee

Nevoia de
a bea si de
a manca

Inapetenta

Nevoia de
a dormi si
de a se
odihni

Greata,
varsaturi;lipsa
poftei de
mncare,proces
inflamator

Insomnie(dificu
ltate de a dormi
si a se odihni)

Dificultate de
adormi, trezire
frecventa cantitate
necorespunzatoare
de odihna-astene

Obiective

Pacienta
sa aiba o
respiratie
si
circulatie
normala
in 30 min

Interventii

Masurarea si
notarea
functilor
vitale,asigur
area
conditiilor
igienicosanitare
corespunzato
are,

Pacienta
este
hidratata
permanen
t

Educarea
pacientei la
un regim
igienodietetic
necesar,
servirea
pacientului
cu alimente
la o
temperature
moderata,la
ore regulate
si prezentate
atragator

Pacienta
sa
beneficiez
ede un
somn
calitativ si
cantitativ

Asigur un
climat de
liniste in
salon cu
temperatura
optimima
identific
nivelul
anxietatiiintocmesc un
program de
odihna
corespunzato

Evaluare

Bolnava
respira
aproape
normal,
are un
aport
suficient
de oxigen

In urma
ingrijirilor
acordate
pacientul
urmeaza
regimul
alimentar

In urma
ingrijirilor
si
tratamentu
lui aplicat
pacientul
are un
somn
corespunza
tor

Cazul nr.2
Surse : pacienta.
Date fixe:
Numele si prenumele : B.D.Varsta : 44 ani.
Nationalitate : romana.Religie : ortodoxa.
Data internarii: 08.03.2009.
Data externarii: 15.03.2009.
Date variabile :
Domiciliul : judetul Ilfov.Conditii de locuit : bune.Ocupatie : casnica.
Istoricul bolii :
a) Bolnava cu surplus poderal si veche suferinta de esofagita urmeaza de 3
ani tratament cu antibiotice.
b) La internare prezinta :
- dispnee expiratorie,disfonie,inapetenta,tuse cu expectoratie redusa;
Anamneza medicala :
- Antecedente H.C- neaga TBC in familie, astm bronsic-alergic ;
- Antecedente personale - diagnosticata cu esofagita infecto-alergica.
Conditii de viata si munca:
. locuieste la casa, confort bun,
. desfasoara munca de casa si camp.
In urma culegeri datelor chiar din ziua internrii, am stabilit urmtoarele
nevoi nesatisfacute;
1.Nevoia de a respira
2.Nevoia de a manca si a bea

3.Nevoia de a dormi si a se odihni. S-au gsit urmtoarele probleme de

dependenta;Dispnee expiratorie;Inapetenta;Insomnie;
Plan de ingrijire:
Nevoi
fundam
entale
Nevoia
dea
respira

Nevoia
de a
manca
si a bea

Nevoia
de a
dormi si
de a se
odihni

Probleme de
dependenta

Manifestari
Obiective
de dependenta

Dispnee
expiratorie
(voce
ragusita,
modificarea
amplitudinii
respiratiei,
senzatie de
sufocare)

Interventii

Evaluare

Cresterea
tensiunii
arteriale200/1
20mmHgtulburari
circulatorii si
respiratorii,ju
gulare
turgescente
fata
congestiva,cef
aleeacufene,tehip
nee;
Inapetenta,
Greata,
(bolnava nu varsaturi;lipsa
sepoate
poftei de
hidrata)
mncare,proc
es inflamator

Diminuarea
a dispneei, r
ecoltare de
sange si
urina
investigatii
paraclinice;

Internarede
urgenta,notare
a
respiratiei,TA
tratament
medicamentos:
ampicilina
500mg/zi,miofili
nlf/zi,
oxigenoterapie
HHC 2f/ziapoi
4f/zi

Dispnee
ameliorat
a,crize
rare stare
generala
buna

Pacienta
este
hidratata
corespunzat
or si regim
hiposodat

Educatia pentr
u sanatate
Control period
ic si evitarea
efortului
fizic dar si
factorii
alergici

In urma
ingrijirilo
r
acordate
pacientul
urmeaza
regimul
alimentar

Insomnie
(calitatea si
cantitatea
necorespunz
atoare de
odihna
senzatie de
sufocare)

Odihna si
somn
corespuzato
r,pozitie
adegvata in
timpul
odihnei si
somnului

Tratament:
miofilin
1f.x2/zi H.H.C
100mg 2x/zi
biseptol 2tb/zi
diazepam
1tb/zi(seara

In urma
ingrijirilo
r si
tratament
ului
aplicat
pacientul
are un
somn
corespun
zator

Trezire
fregventa din
cauza durerii,
anexietate,difi
cultate in a
se odihni

Cazul nr.3

Surse: pacient, familie.

Date fixe
Nume si prenume: T.D Varsta : 60 ani.
Data nasterii: 13.09.1949.
Nationalitate : romana.Religie : ortodoxa.
Data internarii: 12.02.2009.
Data externarii: 19.02.2009.
Date variabile:
Domiciliul : judetul Teleorman.Conditii de locuit : relativ bune.
Ocupatie : muncitor agricol.
Istoricul bolii :
. Bolnav cu esofagita de 5 ani , internari multiple. Se interneaza pentru aparitia
unei crize datorita contactului bolnavului cu alergenul (praful cerealelor).
Criza
debuteaza cu
dispnee,durere,disfalgie
expiratorie,emfizem
subcutanat,greata si varsaturi.
Anamneza medicala :
a) Antecedente H.C - neaga TBC in familie, sifilis, sida, astm bronsic.
b) Antecedente personale - diagnosticat cu esofagita.
Conditii de viata si munca - locuieste cu familia.
Capacitatea de adaptare la o perioada dificila :
-se
adapteaza
relativ
usor
la
starea
de
boala;
In urma culegeri datelor chiar din ziua internrii, am stabilit urmtoarele
nevoi nesatisfacute;
1.Nevoia de a respire
2.Nevoia de a manca si a bea
3.Nevoia de a dormi si a se odihni
S-au gasit urmatoarele probleme de dependenta;

Dispnee;Disfalgie;Insomnie;Anorexie;
Plan de ingrijire:
Nevoi
Problem
fundament e de
ale
depende
nta
Disfalgie
si
Dispnee

Manifestari de
dependenta

Obiective

Interventii

Evaluare

Apnee
perturbarea
respiratiei,sen
zatie de
sufocare

Pacienta sa
prezinte cai
respiratorii
permeabile; o
respiratie si o
circulatie
adecvate;
diminuarea
dispneei;

Dispnee
ameliorata
crize rare
stare
generala
buna

Anorexie
(bolnavu
l nu se
poate
hidrata)

Greata,
varsaturi;lipsa
poftei de
mncare,proce
s inflamator

Pacienta sa
aiba o stare
de bine, fara
greturi si
varsaturi; sa
fie echilibrata
hidroelectroli
ticsi
nutritional.

Insomnie
(somn
perturba
t
neliniste
si
agitatie)

Cefalee frontooccipitala
ameteli tinitus
palpitatii;
tulburare
depresiva
mixta

Pacienta sa
beneficieze de
un nr. de ore
de somn
corespunzato
r cantitativ si
calitativ.

Asigura un
mediu
ambiant,bin
e aerisit;
urmareste
efectul
medicament
elor
masoara si
noteaza in
foaia de
observatie
TA, pulsul si
respiratiile.
Ajuta
pacienta in
timpul
varsaturilor
si o
incurajeaza;
aplica
tratementul
medicament
os prescris:
antiemetice,
vitamine,sar
uri
minerale;
Invata
pacienta sa
practice
tehnici de
relaxare;
administreaz
a
tratamentul
medicament
os prescris

Nevoia
de a
respira

Nevoia de
a manca si
a bea

Nevoia de
a dormi si
de a se
odihni

Pacienta
este
echilibrata
hidroelectrol
itic si
nutritional.

Pacienta are
un somn
linistit. Inca
mai prezinta
o stare de
anxietate.

CONCLUZIE

Fiziopatologia esofagiana cuprinde cauzele si mecanismele tulburarilor

functionale modul de aparitie si dezvoltarea fenomenelor patologice, care
obisnuit se manifesta prin: disfagie, durere si regurgitare. Disfagia
esofagiana. Dificultatile in trecerea alimentelor, disfagiile, sunt produse de
mai multi factori care modifica integritatea functionala si structurala a
esofagului .In cazul corpilor straini esofagieni, mecanismele fiziopatologice
care stau la baza tulburarilor de tranzit alimentar, pot fi grupate in procese
fiziopatologice de origine mecanica,. inflamatorie si traumatica.
Suferinta esofagului se manifesta cel mai frecvent si elocvent prin
simptomul de disfagie, care traduce nu numai un obstacol, o oprire a
tranzitului, ci si o modificare parietala organica sau functionala. Afectiunile
vasculare ( sindromul pseudobulbar, sindromul Wallenberg ) pot cauza
disfagii dificile care persista uneori ca sechele dominante .Anumite
traumatisme craniene sau cervicale, cu leziuni ale centrului coordonator al
deglutitiei, pot duce la disfagii de durata .Gliomul infiltrat al trunchiului
cerebral, o tumora de ventricul IV se manifesta prin tulburari de
deglutitie .Maladia Steiner, prin afectarea musculaturii faringo-esofagiene,
produce o disfagie majora, cu blocaj alimentar brutal si total, cu suspiciunea
unui corp strain.

BIBLIOGRAFIE

1.Mircea Chiotan, Boli infectioase

, Editura Medical, 19972.Ioan Gorgan,
Curs de boli infectiase
, 20063.Lidia Nanulescu,
Elemente de patologie infectioas
, Editura Medical, 19964.Lucretia Titirica,
Ghid de nursing
, Editura Viata Medical Romaneasc, 20045.Lucretia Titirica,
ngrijiri speciale acordate pacientilor de ctre asistenti medicali
,Editura Viata Medical Romaneasc, 20036.Lucretia Titirica,
Tehnici de evaluare acordate de asistenti medicali
, Editura ViataMedical Romaneasc, 19977.Lucretia Titirica,
Urgente medico-chirurgicale
, Editura Viata Medical Romaneasc, 19998.Marin Voiculescu,
Boli infectioase